Decizia nr. 438/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul pentru minori și familie Brașov în Dosarul nr. 510/1.372/2012 și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 381D/2013.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 510/1.372/2012, Tribunalul pentru minori și familie Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, cu prilejul soluționării contestației formulate de Adrian Ilie Tatomir, în calitate de reprezentant legal al minorei Carmen Maria Tatomir, împotriva Hotărârii nr. 937 din 29 august 2012 a Comisiei pentru Protecția Copilului Brașov, privind încadrarea minorei într-un grad de handicap.

În motivarea excepției de neconstituționalitate Tribunalul pentru minori și familie Brașov susține, în esență, că dispozițiile

art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006

sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 49 alin. (1) și art. 50 din Constituție. Astfel, critică diferența de tratament juridic pe care acest text de lege o instituie între adulți și minori cu privire la procedura de contestare a certificatelor de încadrare în grad de handicap, arătând că minorii nu au posibilitatea de a contesta acest certificat în fața unei comisii superioare, asemănător adulților. Or, consideră că existența unei căi de atac administrative reprezintă o modalitate gratuită, rapidă de reexaminare a situației minorului sub aspectul acordării gradului de handicap, mai facil de urmat decât procedura jurisdicțională, care poate impune cheltuieli, timp și efort suplimentar. În acest sens, arată că "încadrarea în grad de handicap se face pe baza afecțiunilor de care suferă copilul, contestarea aspectelor reținute de comisia pentru protecția copilului, care implică cunoștințe de specialitate, presupunând necesitatea efectuării de expertize medico-legale, care, din nou, pot implica cheltuieli și provoacă copilului cu handicap și aparținătorilor săi tracasări suplimentare". De asemenea, arată că, pe calea expertizei medico-legale se poate verifica doar corectitudinea stabilirii patologiei de care suferă copilul cu handicap, iar nu însăși corectitudinea încadrării în grad de handicap, pe care instituțiile medico-legale nu sunt îndrituite să o verifice. Or, chiar după stabilirea patologiei de care suferă copilul cu handicap, încadrarea în grad de handicap presupune o analiză complexă a situației copilului, care implică cunoștințe de specialitate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că este opțiunea legiuitorului de a stabili soluții legislative diferite privind competența de încadrare în grad și tip de handicap, precum și de contestare a certificatelor emise după cum este vorba de minori, respectiv de adulți cu handicap. Această reglementare diferită nu poate avea ca semnificație înfrângerea principiului constituțional al egalității în drepturi, din moment ce situațiile sunt diferite. În același timp însă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât admiterea acesteia ar echivala cu o subrogare a Curții Constituționale în prerogativele legiuitorului.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că legiuitorul a reglementat pentru minorii cu dizabilități o procedură derogatorie, specială de soluționare a contestațiilor formulate împotriva constatărilor comisiei pentru protecția copilului, urmărind ocrotirea interesului superior al copilului și soluționarea cu celeritate a eventualelor probleme legate de încadrarea în gradul de handicap. Totodată, consideră că autorul excepției solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, dispoziții introduse prin

art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 septembrie 2010.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 87 alin. (5): "Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară."

Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 49 alin. (1) referitor la protecția copiilor și a tinerilor și art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

Legea nr. 448/2006

reglementează un ansamblu de drepturi și măsuri puse la dispoziția persoanelor cu handicap pentru a facilita integrarea și incluziunea socială a acestora. În vederea acordării acestor drepturi, persoanele cu dizabilități trebuie să dovedească încadrarea lor în grad de handicap, în funcție de gravitatea acestuia, ceea ce presupune parcurgerea unei proceduri de evaluare în fața comisiei pentru protecția copiilor - în cazul minorilor, respectiv în fața unei comisii de evaluare - în cazul adulților [art. 85 alin. (1)-(3)].

Legea nr. 448/2006

nu reglementează decât procedura de evaluare a adulților, procedura aplicabilă minorilor fiind detaliată în art. 104, art. 124 și

art. 125 din Legea nr. 272/2004

privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, și

Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004

privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 24 septembrie 2004.

Potrivit

art. 124 din Legea nr. 272/2004 , dar și

art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 , hotărârile comisiei pentru protecția copilului pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, procedura jurisdicțională soluționându-se de urgență, cu citarea părților și fără ca termenele să poată depăși 10 zile.

Reiese, așadar, intenția evidentă a legiuitorului de a institui, în ceea ce îi privește pe minorii cu dizabilități, o procedură derogatorie, caracterizată prin acces rapid la instanță și soluționarea în regim de urgență a cauzelor.

Prin urmare, textul

art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 , criticat pe calea excepției de neconstituționalitate, a vizat în mod exclusiv persoanele adulte cu handicap, iar interpretarea sa în sensul extinderii și asupra procedurii aplicabile minorilor nu poate avea decât semnificația modificării acestui text, dar și a întregii concepții legislative referitoare la procedura încadrării minorilor în grupe de handicap, atribuție ce excedează însă competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul pentru minori și familie Brașov în Dosarul nr. 510/1.372/2012.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului pentru minori și familie Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2013.