Legea nr. 569/1936

Articolul 1

Teritoriul României se împarte - din punct de vedere administrativ - în județe, iar județele în comune.

Județele și comunele sunt persoane juridice; ele nu pot avea decât un singur nume oficial, și anume cel stabilit de consiliul județean sau comunal și aprobat de Ministerul de Interne.

Articolul 2

Comunele sunt rurale și urbane

Comunele rurale sunt unități administrative formate din unul sau mai multe sate.

Comunele rurale din imediata vecinătate a orașelor pot fi declarate suburbane.

Comunele urbane sunt centre de populațiune declarate astfel prin lege.

Ele pot fi: orașe nereședințe și orașe reședințe de județ.

Orașele reședință cu o importanță economică sau culturală deosebită pot fi declarate municipii.

Municipiile și orașele de reședință sunt supuse din punct de vedere al competinței și al tutelei acelorași norme ca și județele.

Comunele, care vor fi declarate stațiuni balneare sau climatice, se vor administra după dispozițiunile speciale din prezenta lege.

Articolul 3

Delimitarea sau modificarea teritoriului unei comune rurale; suburbane; crearea sau desființarea unei comune rurale; schimbarea reședinței unei comune, se fac prin deciziunea Ministerului de Interne, pe baza deliberațiunii consiliilor și a consiliului județean respectiv.

În cazul când consiliile respective nu cad de acord, Ministerul de Interne va referi Consiliului de Miniștri, care va decide.

Delimitarea sau modificarea teritoriului comunelor urbane, municipiilor sau județelor, trecerea unei comune dela o categorie la alta, precum și declararea unei comune ca suburbană sau municipiu se face prin lege.

În comunele stațiuni balneare țărmul mării este inalienabil și va fi administrat și folosit de comunele respective.

Declararea unei comune ca stațiune balneo-climaterică se face prin deciziunea Ministerelor de Sănătate Publică și Interne.

Schimbarea numelui comunelor sau județelor se face prin decret regal, la cererea consiliului respectiv.

Nume de persoane se pot da comunelor numai prin lege.

Articolul 4

Orice locuitor al țării trebuie să fie membru al unei comune și să contribuie la sarcinele ei.

Sunt membri ai comunei, fără deosebire de vârstă, sex, naționalitate sau confesiune, toți acei care au domiciliul efectiv în comună de cel puțin un an și au plătit ei, soții sau părinții lor (pentru minori) în acest timp impozitele cuvenite comunei.

Funcționarii publici sunt de drept membri acelei comune unde au reședința funcțiunii lor.

Calitatea de membru al comunei se pierde prin dobândirea acestei calități în altă comună.

Articolul 5

Sunt alegători membrii comunei care îndeplinesc următoarele condițiuni:

a) să fie cetățeni români;

b) să fie majori;

c) să nu intre în unul din cazurile de incapacitate sau nedemnitate prevăzute de legea electorală.

Pentru alegerile administrative sunt de asemenea alegători și femeile care, pe lângă condițiunile arătate la alineatul precedent, vor îndeplini și una din următoarele condițiuni:

a) să aibă cel puțin certificatul de absolvire al ciclului inferior secundar, normal sau profesional;

b) să fie funcționare sau pensionare la Stat, județ sau comună;

c) văduvele de războiu;

d) să fie decorate pentru activitate în timp de razboiu;

e) să facă sau să fi făcut parte din conducerea societăților române cu personalitate juridică, având ca scop propaganda culturală sau asistența socială.

Articolul 6

Listele electorale ale unei comune se întocmesc pe următoarele categorii:

a) lista electorală pentru alegerile Adunării deputaților;

b) lista electorală pentru alegerile de Senat;

c) lista electorală pentru alegerile administrative, și

d) lista electorală pentru Camerele agricole.

Articolul 7

În termen de trei luni dela promulgarea prezentei legi, primarii împreună cu secretarul comunal al primăriei (notarul), sunt obligați să facă revizuirea listelor electorale arătate la articolul precedent.

Această revizuire se va face adăugând la listele rămase definitive în anul 1936, pe toți acei ce au figurat în listele anilor precedenți, începând cu listele dela 1925 și care au fost omiși sau șterși în mod ilegal.

Nicio ștergere din liste nu se va putea face cu ocaziunea acestei revizuiri.

Listele revizuite se vor întocmi în dublu exemplar, din care unul va fi înmânat sub luare de dovadă judecătorului ocolului respectiv.

Articolul 8

După efectuarea revizuirii prevăzută de articolul precedent, primarii nu mai au calitatea de a aduce vreo modificare în listele electorale.

Ei sunt însă obligați, împreună cu secretarii comunali (notarii), ca în fiecare an, în tot cursul lunii Decembrie, să comunice judecătoriei respective un tablou cuprinzând pe toți membrii comunei care până la 31 Decembrie dobândesc calitatea de alegător.

Ei vor cere în tot cursul anului ștergerea din liste a tuturor celor care au pierdut calitatea de alegător, motivând cererea cu acte.

Judecătorul va examina actele și va opera înscrierile sau ștergerile, fără citarea părților; hotărîrea de ștergere se dă cu drept de opoziție, în termen de 15 zile dela comunicare.

Cei interesați se pot adresa direct și oricând judecătorului spre a cere înscrierea lor în liste.

Cererea și actele doveditoare pentru înscrierea sau ștergerea din listele electorale sunt scutite de timbru.

În fiecare an dela 1 până la 15 Ianuarie inclusiv, se vor afișa la judecătorie și primărie toate ștergerile și adăugirile aduse listelor electorale în cursul anului expirat. În termen de o lună dela afișare, orice alegător poate face contestație contra, adăugirilor.

În perioada dela apariția decretului (deciziunii) de convocare a unui colegiu electoral și până la proclamarea rezultatului alegerii nu se va putea opera, nicio ștergere sau adăugire în listele electorale.

Articolul 9

Judecătorul de ocol respectiv va trece într'un registru special pentru fiecare comună numele tuturor alegătorilor din listele electorale alcătuite conform art. 6 și va da fiecărui alegător un carnet de alegător.

Normele de întocmire a registrului, de confecționare și eliberare a carnetului de alegător, sunt prevăzute în anexele dela finele prezentei legi.

Acest registru se confecționează de judecător pe seama comunei respective.

Articolul 10

Îndată după convocarea unui colegiu se vor extrage sub îngrijirea judecătorului, pentru fiecare comună în parte, copii certificate de pe listele electorale, conform celor din registrele respective aflate la judecătorii. Aceste copii vor fi predate în timp util magistraților ce prezidează birourile de votare, spre a servi la verificarea votanților.

Articolul 11

Alegătorii înscriși în listele electorale pentru alegerile administrative, ale județului sau comunei respective, sunt eligibili la aceste colegii dacă au împlinit vârsta de 25 ani și dacă știu a scrie și citi.

Alegătorii înscriși în listele electorale ale municipiilor și comunelor lor suburbane, precum și a orașelor de reședință, sunt eligibili în consiliile județene respective.

Nu pot fi aleși:

a) Monahii;

b) Militarii în activitate;

c) Persoanele care fie direct, fie prin tovarăși sau interpuși, fie prin întreprinderile din care fac parte, au contracte cu administrația respectivă.

De asemenea acei ai căror fii, frați sau părinți cu asemenea interese.

Chiriașii imobilelor administrațiunilor locale sau arendașii învoitori în izlazurile comunale și arendașii terenurilor de vânătoare ai comunei, nu pot fi considerați ca intrând în dispozițiunile acestui alineat c;

d) Funcționarii Statului, județelor și comunelor, în afară de profesorii, medicii definitivi și cântăreții bisericești;

e) Debitanții de băuturi spirtoase în comune rurale - persoanele din familie sau interpușii lor - al căror drept de debit este deținut în arendă dela administrația respectivă.

În consiliile stațiunilor balneare și climatice sunt eligibili și proprietarii de imobile din acele localități chiar dacă nu sunt înscriși în listele electorale respective.

Articolul 12

Alegătorii vor fi convocați:

a) În alegeri obișnuite pentru alegerea întregului consiliu;

b) În alegeri complimentare pentru înlocuirea consilierilor ieșiți din funcțiune, prin tragere la sorți, sau prin expirarea mandatului.

Articolul 13

Convocarea colegiilor pentru alegerile județene, municipale și cele ale orașelor de reședință se face prin deciziune de către Ministerul de Interne, iar pentru celelalte orașe și comune de către prefectul județului- cu cel puțin 30 zile libere înainte de data fixată pentru efectuarea alegerii respective - socotite dela data afișării deciziunii de convocare.

Deciziunea va arăta felul alegerii, data și numărul consilierilor de ales.

Pentru alegerile județene, municipale și cele ale orașelor de reședință, afișarea se face în localul tribunalului și autorității respective de către primul-președinte (președinte).

Pentru alegerile celorlalte orașe și comune afișarea se face atât la localul judecătoriei cât și la acela al primăriei respective, de către judecătorul de ocol sau înlocuitorul său, în prezența unui număr de alegători, vestiți prin goarnă, în prezența sa.

Magistratul este obligat a face această afișare de îndată ce a primit deciziunea Ministerului sau prefectului, dresând proces-verbal de afișare, care va fi atașat la dosarul alegerii.

Articolul 14

Alegerile administrative se fac prin sufragiu universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă și prin reprezentarea minorităților, după prescripțiunile prevăzute în prezența lege.

Alegătorii înscriși în listele electorale pentru alegerile administrative votează atât la alegerile comunale cât și județene.

Alegătorii din orașele de reședință și municipii nu votează la alegerile județene.

Candidaturile se depun în dublu exemplar, cel mai târziu cu opt zile libere înainte de data alegerii, de către însăși candidații.

Toți candidații de pe aceeași listă sunt obligați a se prezenta împreună pentru depunerea candidaturii, în fața primului-președinte (președinte) al tribunalului respectiv, pentru alegerile județene, municipale și comunale în orașele de reședință; iar pentru celelalte alegeri, judecătorului ocolului respectiv.

Depunerea candidaturilor poate să fie prezentată și de unul singur dintre candidați în numele întregii liste.

În acest caz depunerea va fi semnată de toți candidații, iar semnăturile vor fi legalizate de judecător, notar public, notar, șef al poliției sau avocat.

Articolul 15

Magistratul este obligat, ca la prezentarea candidaturilor să verifice dacă depunerea este formulată în condițiile legii.

În cazul când constată că cererea, are vicii de formă, este obligat a le corecta din oficiu. Iar dacă constată că lista nu conține numărul total al candidaților, ori conține candidați care nu figurează în listele electorale, sau care figurează și pe alte liste de candidaturi anterior depuse, o respinge.

Despre primirea sau respingerea listelor de candidați magistratul este obligat a încheia imediat proces-verbal, iar candidații vor semna personal sau prin prezentatorul listei pe însăși procesul-verbal că au luat cunoștință.

Articolul 16

Candidaturile depuse nu pot fi retrase sau înlocuite decât conform aceleiași proceduri după care au fost propuse și cel mai târziu până la ora 18 a ultimei zile pentru depunerea candidaturilor.

Articolul 17

Dacă până la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor nu a fost depusă decât o singură listă, magistratul o declară chiar în acel moment aleasă, iar alegerile nu vor mai avea loc. Aceasta se va aduce la cunoștința alegătorilor prin afișare la localul judecătoriei și primăriei, iar dosarul va fi înaintat președintelui circumscripției electorale.

În cazul când s'au depus mai multe liste, magistratul va îngriji de tipărirea buletinelor și va lua măsuri pentru efectuarea alegerii.

Articolul 18

În alegerile administrative listele de candidați pot avea orice semn geometric, care se declară odată cu depunerea candidaturii.

Semnele electorale, atribuite diferitelor partide de către comisiunea centrală electorală, pentru alegerile parlamentare, urmează ca și în aceste alegeri să nu poată fi folosite decât ele candidații oficiali ai acelor partide, fără a fi nevoie de o împuternicire specială.

Reprezentanții autorizați au dreptul să ceară magistratului retragerea semnului folosit de candidați fără știrea conducerii partidului.

Magistratul, găsind reclamația întemeiată, va dispune înlăturarea semnului de pe listă, iar lista rămâne valabilă fără semn.

Articolul 19

Cheltuielile pentru tipărirea buletinelor se suportă de către comune sau județul respectiv. Dacă sumele nu se depun în termen util, judecătorul va dispune tipărirea din oficiu, în contul comunei sau județului.

Candidații listelor ce n-au obținut cel puțin 10% din totalul voturilor exprimate vor fi dați, de către magistratul care a prezidat alegerea, în debit la administrația financiară, spre a fi urmăriți solidar, în folosul administrației locale respective, pentru restituirea a jumătate din sumele cheltuite cu hârtia și tipărirea buletinelor de vot.

Articolul 20

Operațiunea votării încetează cel mai de vreme la ora 15; ea se poate continua atât timp cât mai sunt alegători prezenți.

Articolul 21

Dispozițiunile legii electorale se vor aplica și la alegerile administrative, în toate cazurile neprevăzute de această lege, atât cu privire la pregătirea operațiunilor electorale și la votare, cât și la penalitățile pentru garantarea secretului votului și pentru sancționarea fraudelor electorale.

Articolul 22

După încheierea scrutinului, dacă este o singură secțiune de votare, președintele biroului electoral respectiv proclamă rezultatul.

Dacă au fost mai multe secțiuni de votare dosarele alegerilor dela fiecare secție se concentrează la biroul electoral județean, unde un magistrat delegat anume de președinte procede la totalizarea rezultatului pentru fiecare listă în parte.

Articolul 23

După ce a fost totalizat numărul voturilor exprimate - în care intră și voturile anulate - se va calcula procentul obținut de fiecare listă față ele acest total.

Listele care au un procent sub 20% din totalul voturilor exprimate se înlătură din calculul pentru repartizarea mandatelor, mandatele urmând a se repartiza numai celorlalte liste.

Numărul mandatelor atribuite fiecărei liste se fixează prin stabilirea unui procent calculat pentru fiecare listă în parte. Procentul se obține raportând numărul de voturi luat de o listă la numărul voturilor obținute de toate listele rămase în calcul.

La calcularea procentelor arătate în dispozițiunile acestui articol fracțiunile sub 0,50% sunt înlăturate, iar peste 0,50%, vor fi socotite ca unități întregi.

Lista care a obținut numărul cel mai mare de mandate va fi considerată ca majoritară.

Articolul 24

După terminarea repartiției mandatelor se vor proclama aleși candidații listelor respective, în ordinea înscrierii lor în acele liste.

Candidații nealeși de pe listele care au obținut mandate se declară supleanți.

În caz de vacanță prin deces, demisiune sau orice alte împrejurări, în afară de vacanța creată prin tragere la sorți pentru reînoirea consiliului, supleantul va fi chemat în ordinea de pe listă să înlocuiască pe titularul acelei liste.

Articolul 25

Alegerile complimentare se vor efectua după aceleași norme.

Articolul 26

Contestațiile cu privire la alegerile administrative se fac în tot intervalul de timp dela convocarea colegiilor și până la proclamarea rezultatului.

Ele se adresează magistraților însărcinați cu primirea candidaturilor, presidarea secțiunilor de votare și proclamarea rezultatului.

Magistrații vor atașa la dosarul alegerilor contestațiunile primite împreună cu hotărîrea, observațiunile sau cercetările lor.

Articolul 27

Președintele secțiunii de votare, în afară de procesul-verbal ce va încheia asupra alegerii și a rezultatului proclamat, va da și o hotărâre prin care, în urma cercetărilor tuturor actelor alegerilor, ca și a contestațiunilor primite, va declara validată sau invalidată alegerea.

Această hotărîre magistratul o pronunță în localul secțiunii de votare, în fața biroului și a alegătorilor prezenți.

Hotărârea se dă cu recurs.

Recursul se poate face de oricare dintre candidați în cele cinci zile libere dela pronunțarea hotărârii, introducându-se la grefa tribunalului respectiv.

Când pentru efectuarea alegerii au funcționat mai multe secțiuni de votare, magistratul competent a proclama rezultatul, precum și a da hotărârea asupra validării sau invalidării alegerii, este acela care va fi însărcinat cu totalizarea rezultatului.

Acesta va afișa rezultatul și hotărârea sa în localul tribunalului și al administrației pentru care s'a efectuat alegerea, iar termenul de recurs se socotește dela această afișare.

Dosarul alegerilor, însoțit de hotărîrea dată, se trimete în toate cazurile președintelui circumscripției electorale județene, care îl va păstra până la expirarea termenului de recurs.

Recursul se va judeca de către președintele circumscripției electorale județene împreună cu un judecător al tribunalului tras la sorți. Magistratul care a proclamat rezultatul nu poate lua parte la judecată.

Părțile interesate vor fi citate printr'o citație colectivă, afișată la ușa tribunalului.

Recursul se judecă în termen de trei zile libere dela primirea lui în camera de consiliu.

Părțile vor putea pune concluziuni personal sau prin împuterniciți, fie oral, fie în scris. Recursul va fi luat în considerare chiar în cazul când părțile s'au dezistat.

După judecarea recursului, președintele circumscripției electorale județene va trimete, în termen de trei zile administrației locale respective, dosarul alegerii, împreună cu hotărârea sa, anunțându-se și organul tutelar de rezultatul alegerii.

Articolul 28

Administrarea comunelor este încredințată consiliului comunal, primarului și ajutorilor de primar.

SECȚIA I

Organele comunelor rurale și suburbane

Articolul 29

Comuna rurală și suburbană este administrată de un consiliu comunal ca organ deliberativ și de primar și ajutorul de primar ca organ executiv.

Consiliul este alcătuit din membri aleși și membri de drept.

Oricare ar fi populațiunea unei comune, membrii aleși sunt în număr de 10.

Membrii de drept vor fi:

a) Câte unul din preoții celor două biserici naționale și un învățător activ sau un învățător pensionar din comună;

b) Cel mai înalt în grad dintre medicii oficiali de plasă, circumscripție sau spital - uman și veterinar - în comunele în care aceștia își au reședința;

c) Agronomul sau în lipsă un membru al comitetului local agricol;

d) Inginerul silvic din comună sau în lipsă brigadierul silvic;

e) Donatorii de clădiri publice ca școli, biserici sau spitale din comună.

Toți membrii de drept vor fi numiți prin deciziune de către prefectul județului.

Articolul 30

Primarul și ajutorul de primar se aleg de consiliu dintre membrii aleși.

Vor fi proclamați aleși acei care au obținut majoritatea relativă a voturilor exprimate. În cazul când după 2 alegeri consecutive, două sau mai multe persoane au obținut un număr egal de voturi, prefectul va numi primarul și ajutorul de primar dintre acești candidați.

Preoții și învățătorii în funcțiune nu pot fi aleși primari sau ajutori de primar.

Ajutorul de primar va îndeplini atribuțiunile ce i se vor delega de către primar, iar în lipsa primarului va îndeplini toate atribuțiunile pe care acesta le are.

În lipsa ajutorului de primar aceste atribuțiuni vor fi îndeplinite de unul dintre consilieri, delegat de primar sau de către organul tutelar.

SECȚIA II

Organele comunelor urbane

Articolul 31

Comuna urbană este administrată de um consiliu comunal ca organ deliberativ și de primar și ajutorii de primar ca organ executiv, având însă și calitatea de organ deliberativ în limita atribuțiunilor date de consiliu potrivit art. 69 și 70 și funcționând ca delegație permanentă.

Numărul ajutorilor de primar este de:

a) Unul pentru orașele nereședință

b) Doi pentru orașele de reședință

Primarul și ajutorii de primar se aleg de consiliu dintre consilierii aleși;

a) Pentru a fi ales primar se cere a întruni o majoritate de 273 din numărul voturilor exprimate;

b) Pentru a fi ales ajutor de primar este suficientă majoritatea absolută din voturile exprimate.

Rezultatul alegerii se comunică organului tutelar.

Dacă niciunul dintre candidații de primar sau ajutor de primar n-au întrunit numărul de voturi prevăzut mai sus, ei vor fi numiți pentru orașele nereședințe de către prefect, iar pentru cele reședințe și municipii, de către Ministerul de Interne, dintre candidații pentru aceste locuri.

Articolul 32

Primarul și ajutorii de primar, când lucrează ca organ deliberativ, au aceleași atribuțiuni date prin lege delegațiunii consiliului dela municipii, cu excepțiunea dreptului de deschidere de credit.

Deciziunile delegației se iau cu majoritate de voturi, iar în caz de paritate, votul primarului va face majoritate.

Articolul 33

Consiliul comunei urbane este alcătuit din consilieri aleși și consilieri de drept.

Numărul consilierilor aleși este de:

18 pentru orașele nereședințe și

28 pentru orașele reședințe.

Articolul 34

La orașele nereședințe membrii de drept sunt:

a) câte un membru al clerului celor două biserici naționale, precum și un membru al clerului bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioși din comună;

b) câte un membru al învățământului de Stat, secundar sau profesional și primar din localitate.

Membrii dela alin. a) și b) pot fi recrutați și dintre pensionari;

c) un medic uman, veterinar, inginerul silvic cel mai mare în grad și agronomul cel mai mare în grad dintre cei cu reședința în localitate;

d) ultimul primar din precedentul consiliu disolvat sau reînoit;

e) primarii (președinții comisiunilor interimare) ai comunelor suburbane respective.

Membrii de drept dela alin. a), b), și c) vor fi numiți prin deciziune de către prefectul județului, pentru ceilalți nu este nevoie de deciziune.

Articolul 35

La orașele reședințe membrii de drept sunt:

a) câte un membru al clerului celor două biserici naționale și un membru al clerului bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioși din comună;

b) câte membru al învățământului de Stat, superior, secundar, profesional și primar din localitate.

Membrii dela alineatele a) și b) pot fi recrutați și dintre pensionari;

c) câte un reprezentant al fiecărei Camere sau secții profesionale din localitate, reprezentantul trebuind să aibă domiciliul său în comuna, pentru care este delegat;

d) ultimul primar din precedentul consiliu disolvat sau reînoit;

e) medicul și veterinarul-șef al serviciului sanitar al orașului;

f) primarii (președinții comisiunilor interimare) ai comunelor suburbane respective;

g) directorul serviciului agricol județean;

h) inginerul silvic cel mai mare în grad din localitate.

Membrii de drept arătați la alin. a, b și c vor fi numiți prin deciziune de către Ministerul de Interne, cu recomandarea prefectului pentru cei dela a și b, iar cu a Camerelor sau secțiilor profesionale respective pentru cei de la alin. e.

Pentru membrii de drept de la alin. d, e, f, g și h nu este nevoie de deciziune.

SECȚIA III

Organele municipiilor

Articolul 36

Municipiile sunt administrate de un consiliu municipal ca organ deliberativ; de primar și ajutorii de primar ca organ executiv; de o delegațiune a consiliului având atribuțiunile prevăzute mai jos.

Articolul 37

Consiliul municipal este alcătuit din consilieri aleși și consilieri de drept.

Consilierii aleși sunt în număr de 36. Consilieri de drept sunt acei arătați la art. 35, iar numirea lor se face conform acelorași dispozițiuni.

Articolul 38

Primarul și ajutorii de primar se aleg conform art. 31 din prezenta lege.

Municipiile au câte doi ajutori de primar.

Articolul 39

Delegația consiliului municipal este alcătuită din primar, ajutorii de primar, precum și din trei membri aleși de către consiliul municipal.

Pentru a fi ales în delegația consiliului se cerc a întruni majoritatea relativă din voturile exprimate.

Unul dintre acești trei membri aleși în delegația consiliului va aparține totdeauna grupului sau grupărilor din consiliu care au luat mandatele lor pe baza principiului reprezentării minorității electorale, afară de cazul când unul din ajutorii de primar aparține grupului minoritar; altfel făcută alegerea, delegațiunea nu poate funcționa.

În delegațiunea consiliului nu pot fi aleși membri de drept.

Articolul 40

Membrii de drept au vot deliberativ.

Fac excepție medicii, veterinarii și agronomii care au vot deliberativ numai în chestiunile referitoare la serviciul lor și la votarea bugetului, precum și primarii comunelor suburbane, care au vot deliberativ numai în chestiunile privitoare la comuna suburbană pe care o reprezintă.

Articolul 41

Primarii și ajutorii lor vor fi salarizați conform prevederilor bugetare hotărâte de consiliul respectiv și aprobate de organele tutelare.

Articolul 42

Membrii delegațiunii consiliului municipal vor avea un jeton de prezență, care nu poate depăși în niciun caz cuantumul fixat de Ministerul de Interne. Numărul ședințelor retribuite nu poate fi mai mare de zece pe lună.

Articolul 43

Deciziunile delegațiunii consiliului vor fi supuse consiliului comunal spre cunoștință la prima sa ședință.

Articolul 44

Mandatul de consilier ales este obligatoriu.

Dacă un consilier fie dintre cei aleși, fie dintre cei de drept, după două convocări consecutive lipsește nemotivat, consiliul îi va aplica o amendă, în folosul comunei, fără ca ea să poată fi mai mare de 5.000 lei.

Dacă consiliul, va refuza în mod nejustificat aplicarea amenzii, ea se va aplica de către autoritatea tutelară.

Consilierul ales poate demisiona numai după împlinirea vârstei de 60 ani sau în caz de boală continuă stabilită prin medicul oficial.

Articolul 45

Mandatul de consilier se pierde pentru cazurile de nedemnitate și incapacitate prevăzute în legea de față.

Articolul 46

Mandatul de consilier este gratuit.

Pentru delegațiunile date consilierilor conform diferitelor legi, anchete sau comisiuni, consilierul va primi un jeton fixat conform art. 42 din, prezenta lege.

Articolul 47

Pentru transportul înăuntrul comunei, primarul, precum și oricare dintre membrii consiliului nu pot primi nicio sumă dacă primăria, respectivă are un mijloc de locomoțiune propriu.

Pentru delegațiunile efectuate în afara razei comunei, oricare dintre membrii consiliului va primi echivalentul sumei cheltuite, însă cu aprobarea consiliului comunal, care va hotărî pentru fiecare caz în parte.

SECȚIA I

Constituire

Articolul 48

Dacă alegerea a fost validată definitiv prefectul județului în cel mult 10 zile dela primirea dosarului alegerii va convoca, consilierii aleși și de drept în localul administrației respective, pentru a proceda personal sau prin delegatul său la constituirea consiliului.

Dacă înăuntrul acestui termen prefectul n-a îndeplinit formele de constituire oricare dintre consilierii aleși este în drept a cere magistratului competinte să preceadă la formalitățile de convocare și constituire.

Magistratul competinte a primi cererea și a îndeplini această formalitate pentru municipii și orașe reședințe este primul-președinte (președinte) al tribunalului sau înlocuitorul său, iar pentru celelalte comune judecătorul ocolului respectiv sau înlocuitorul său.

Magistratul este obligat ca cel mai târziu în termen de 5 zile libere, dela primirea cererii să proceadă la constituirea consiliului. În acest caz el va îndeplini toate formalitățile ce ar fi urmat să se îndeplinească de către prefectul județului, luând și jurământul consilierilor.

Articolul 49

În prezența magistratului este interzis consilierilor a face discuțiuni cu caracter politic.

Articolul 50

Dacă constituirea face de magistrat, ședința se ține cu orice număr de membri.

Consilierilor aleși care vor absenta nemotivat dela ședința de constituire, li se vor aplica de președinte o amendă definitivă și ireductibilă de 1.000-5.000 lei.

Articolul 51

Ședința de constituire este prezidată de către cel mai în vârstă dintre consilierii aleși.

Președintele de vârstă va pune întâiu în discuțiunea consiliului verificarea titlurilor consilierilor aleși, după care prefectul sau magistratul competent (înlocuitorul lor) vor proceda la luarea jurământului consilierilor prezenți, declarând apoi consiliul legal constituit.

Odată îndeplinite aceste formalități, prefectul (magistratul) se va retrage din ședință.

Procesul-verbal de constituire va fi semnat de președintele de vârstă și contrasemnat de secretarul consiliului.

Consilierii absenți la constituire vor depune jurământul ulterior în fața consiliului.

Consilierii care lipsesc nemotivat, după două convocări pentru depunerea jurământului, pierd mandatul lor.

Articolul 52

Formula jurământului este:

"Jur credință Regelui, supunere Constituțiunii și legilor Țării; jur să apăr interesele Țării și ale Comunei (județului)".

Articolul 53

Consiliul odată constituit va proceda la alegerea primarului ajutorilor de primar, a unei comisiuni financiare compusă din trei membri, iar la municipii și a unei delegațiuni a Consiliului.

Articolul 54

Membrii aleși vor fi invalidați numai în următoarele cazuri:

a) Dacă au pierdut calitatea de membru al comunei;

b) Dacă au fost condamnați de instanțele civile sau militare pentru crime sau pentru vreunul din delictele care atrag pierderea, drepturilor politice chiar pe timp limitat;

c) Dacă în ultimii 5 ani au fost îndepărtați din funcțiuni publice, sau din mandatul de primar, ajutor de primar sau consilier, cu îndeplinirea tuturor formelor legale;

d) Dacă au fost condamnați pentru speculă ilicită;

e) Dacă au fost condamnați pentru că s'au sustras dela recrutările orânduite de autoritățile Statului Român sau pentru că au refuzat prestarea jurământului de credință militar;

f) Dacă după declarațiunile de unire la Regatul României ale provinciilor eliberate au luptat sau au uneltit în contra puterii armate a Statului Român, uneltiri constatate la timp de organele în drept.

Articolul 55

Consilierii de drept nu sunt supuși validării.

Dacă în contra unuia dintre ei există motive, legale de ridicarea mandatului, aceasta se va decide de către organul tutelar.

Sezisarea organului tutelar se poate face de membrii consiliului și chiar de orice membru al comunei.

Articolul 56

Rudele până la al treilea grad inclusiv nu pot face parte din același consiliu.

Când între consilieri se vor găsi asemenea rude, rămâne în consiliu cel mai în varsă, dacă au fost aleși pe aceeași listă sau pe liste care nu au fost proclamate majoritare.

Dintre consilierii aleși pe liste deosebite rămâne în consiliu cel de pe lista majoritară, indiferent de vârstă; iar când un consilier ales este rudă în grad oprit de lege cu unul dintre consilierii de drept, rămâne în funcțiune consilierul ales.

La intrarea în consiliu a supleanților sau celor aleși prin alegeri complimentare, indiferent de vârstă, rămâne în consiliu cel care se găsește în funcțiune.

Articolul 57

Organele deliberative intră în funcțiune odată cu constituirea lor, iar cele executive odată cu alegerea sau numirea lor.

Când din orice cauză primarul n-a putut fi declarat ales chiar în ședința de constituire, atribuțiunile sale până la alegerea sau numirea primarului vor fi exercitate de către președintele de vârstă.

Articolul 58

La comunele urbane și municipii primarul va stabili prin deciziune atribuțiunile ajutorilor de primar.

În caz de împiedicare a primarului el va fi înlocuit în atribuțiunile sale ele către ajutorul de primar, ales cu cel mai mare număr de voturi; iar când ajutorii de primar au fost aleși cu paritate de voturi, primarul va fi înlocuit de cel mai în vârstă.

Articolul 59

Durata consiliului este nelimitată.

Din trei în trei ani o jumătate din numărul total al consilierilor aleși se va reînoi astfel încât durata mandatului unui consilier să fie de maximum 6 ani.

Consilierii, al căror mandat încetează la împlinirea primului termen de 3 ani, se vor fixa prin tragere la sorți; restul se va reînoi la expirarea mandatului de 6 ani.

Tragerea la sorți se va face în prezența consiliului, în ședință publică, de către magistratul cel mai înalt în grad dela tribunalul respectiv.

În orașele nereședințe, comunele suburbane și rurale, tragerea la sorți se va face de judecătorul ocolului respectiv.

Magistratul va fi sezisat în mod obligator de către primarul (președintele consiliului județean) respectiv, pentru îndeplinirea dispozițiunilor de mai sus; în caz de refuz a primarului (președintelui consiliului județean) de a executa, această obligațiune, consilierii și orice alegător pot cere magistratului îndeplinirea acestei formalități.

Tragerea va avea loc cu cel puțin 90 zile libere înainte de expirarea termenului de 3 ani.

Durata mandatului consilierilor de drept cu vot complet sau în parte deliberativ va fi de 3 ani. Mandatul membrilor delegați ai secțiilor profesionale și al primarilor comunelor suburbane încetează odată cu mandatul lor principal. Mandatul fostului primar încetează în momentul în care unul dintre primarii ce l-a urmat în funcțiune devine consilier de drept.

Calitatea consilierilor de drept încetează odată cu pierderea funcțiunii pe baza căreia deține acest mandat.

Articolul 60

După fiecare alegere de reînoire cu ocazia validării noilor aleși, consiliul se va constitui din nou, după formalitățile cerute de art. 48-56, procedându-se totdeodată și la o nouă alegere de primar, ajutori de primari și membri ai delegațiunii consiliului, chiar și în cazul când cei în funcțiune nu și-au pierdut mandatul prin reînoirea consiliului care a provocat alegerea complimentară.

SECȚIA II

Primarul

Articolul 61

Primarul este conducătorul administrației comunale, președintele consiliului comunal.

În municipii primarul este și președintele delegațiunii consiliului.

El are următoarele atribuțiuni:

a) Numește, înaintează, licențiază și aplică pedepsele disciplinare tuturor funcționarilor serviciilor comunale, conformându-se legilor speciale și legei pentru statutul funcționarilor publici;

b) Administrează toate interesele comunei, fie împreună cu consiliul comunal, fie cu delegațiunea consiliului, după prevederile legii;

c) Întocmește ordinea de zi, convoacă și prezidează ședințele consiliului și ale delegației;

d) Execută deliberările acestora, luând toate măsurile necesare pentru apărarea intereselor comunei și verifică casa comunală cel puțin odată pe lună;

e) îndeplinește toate actele privitoare la administrarea și apărarea intereselor comunei, care nu sunt rezervate în mod special consiliului sau delegației;

f) Îndeplinește atribuțiunile conferite prin art. 7 și 8 din prezenta lege;

g) Dă autorizațiuni pentru construcțiuni reparații de edificii, împrejmuire, cu avizul conform al serviciului tehnic, care aviz trebue să fie dat potrivit planurilor de aliniere, sistematizare și regulamentelor comunale;

h) Primarul inspectează piețele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile și orice stabilimente care din punct de vedere al siguranței și al sănătății sunt puse sub supravegherea comunei;

i) Reprezintă, comuna în justiție și poate, în cazuri urgente, să facă orice acte în justiție, personal sau printr'un mandatar al său, necesare, conservării unui drept, rămânând a fi abilitat ulterior de consiliul comunal;

j) Primarul dispune angajarea, ordonanțarea plăților și semnează ordonanțele de plată; el poate delega pe răspunderea sa personală această atribuții ne ajutorului de primar;

k) Primarul este ofițer al stării civile. El celebrează căsătoriile și îngrijește ca actele de stare civilă să fie întocmite conform legii; poate delega această atribuțiune ajutorului de primar;

l) Primarul prezidează licitațiile publice, eliberează certificate de paupertate și notorietate;

m) Primarul îngrijește de copiii orfani și ia măsuri pentru internarea lor în institute speciale;

n) Ordonă prestațiuni în natură pentru servicii pentru care nu se percepe taxe și sunt necesare sau urgente și în cazuri de calamitate;

o) Primarul este șeful poliției comunale,

El exercită atribuțiunile ce decurg din această calitate fie personal, fie prin ofițerii și agenții din poliția administrativă.

În caz când ordinea publică și siguranța Statului ar fi amenințate, primarul este obligat să ia toate măsurile dictate de împrejurări, raportând organelor competente.

Măsurile de poliție comunală se ordonă și se aplică de primar, conform legilor și regulamentelor; el poate opri spectacolele pentru asigurarea liniștii și a moralității publice;

p) Primarul comunei rurale mai este îndatorat să ia măsuri pentru a împiedeca furtul și pagubele cauzate pe câmp

Să oprească strângerea recoltelor înainte de vreme; să ia măsuri pentru folosință rațională a pășunilor comunale și orice alte măsuri prevăzute în legea poliției rurale;

q) Primarul este singurul în drept a da ordonanțe cu privire la măsurile ce-i sunt date în atribuțiunile sale și ale consiliului.

Aceste ordonanțe vor fi date în urma consultării prealabile cu notarul în comunele rurale și cu secretarul comunal în celelalte comune și vor fi contrasemnate de aceștia, iar când aceste ordonanțe sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, de lucrări publice sau alte specialități vor fi date în urma consultării prealabile a șefului serviciului respectiv care le va și contrasemna.

Ordonanțele vor fi afișate la ușa comunală și piețele publice, precum și publicate în Monitorul (Buletinul) Comunal sau județean.

Prefectul sau Ministrul de Interne (fiecare după competența lor) au dreptul la orice epocă a anula, ordonanțele ce le-ar socoti contrarii ordine de Stat, legilor și regulamentelor de administrație publică.

Ordonanțele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoștința publică prin afișare, publicare și strigări, când conțin dispozițiuni generale și prin notificări individuale făcute interesaților în celelalte cazuri.

Afișarea și publicarea se constată prin procese-verbale, semnate de primar și contrasemnate de notar (secretarul comunal), iar încunoștiințările individuale, prin dovezi de primire.

Contravențiunile la ordonanțe se vor judeca și pedepsi conform prescripțiunilor din legile și regulamentele respectivei.

r) Este președintele comisiunii comunale de apărare pasivă în comunele hotărîte de prefect.

Întocmește și pune în aplicare planul de apărare comunal, după instrucțiunile prefectului și sub îndrumarea și supravegherea directă a pretorilor.

Este responsabil de mobilizarea formațiunilor și serviciilor de apărare pasivă la municipii și comune.

Conduce - după instrucțiunile superioare și atunci când situația o cere - instruirea cadrelor formațiunilor de apărare din comună și acțiunea de propagandă.

La eliberarea autorizației de construcție va avea în vedere toate condițiunile de construcție în vederea apărării contra atacurilor aero-chimice, după prevederile legilor în vigoare sau observațiunile și indicațiunile serviciului tehnic, fiind personal responsabil de abaterile săvârșite.

Propune a se prevede pentru procurarea materialelor de apărare, necesare instrucției, dotării cu materiale a formațiunilor de apărare, construirii de adăposturi colective și echipării personalului activ, sub rezerva aprobării prefectului.

Controlează acțiunea de echipare a populației cu mijloace de protecție, contra pericolelor aero-chimice, după directivele date de prefect.

Pentru întocmirea planului comunal de apărare, primarul este responsabil împreună cu notarul comunal, care este și secretarul comisiunii comunale, de apărare pasivă;

s) Primarul poate delega parte din atribuțiunile sale, prin deciziuni scrise, care se aduc la cunoștință prin afișare și publicitate, ajutorilor de primar; iar secretarului comunal și șefilor conducători de servicii, el le poate delega orice atribuțiuni cu caracter administrativ;

t) Primarul reprezintă comuna la ceremoniile oficiale.

Semnul distinctiv al primarului este o cingătoare cu culorile naționale, pe care o poartă atât la ceremoniile oficiale, cât și la celebrarea căsătoriilor.

În mod obișnuit el poartă o insignă după modelul întocmit de Ministerul de Interne.

Secretarul comunal

Articolul 62

Fiecare comună urbană va avea un secretar care în municipii poartă denumirea de secretar general și este gradul cel mai înalt din ierarhia funcționarilor administrației comunale.

El are următoarele atribuțiuni:

Exercită în numele primarului supravegherea asupra tuturor serviciilor primăriei, dă directive, coordonează și armonizează activitatea tuturor serviciilor comunelor;

Primește și repartizează serviciilor corespondența primăriei;

Contrasemnează corespondența primăriei cu autoritățile și particularii;

Eliberează copii legalizate de pe deciziunile consiliului comunal și de pe orice acte devenite publice;

Pregătește lucrările pentru consiliul comunal și delegația consiliului dela municipii și ia parte la ședințe, îngrijindu-se de trimeterea la timp a convocărilor și redactarea proceselor-verbale de ședințe, pe care le contrasemnează, cum și de afișarea și comunicarea lor, conform prevederilor legii;

Este de drept membru în toate comisiunile instituite de primărie pentru orice fel de organizări, cum și pentru întocmirea regulamentelor comunale;

Dă anual notele calificative personalului primăriei, și anume: prima notă pentru șefii conducători de servicii, a doua și ultima notă pentru celălalt personal;

Îndeplinește orice alte atribuțiuni ce i se conferă prin legi și regulamente;

La rândul său, poate delega parte din atribuțiunile sale șefilor conducători de servicii.

În caz de lipsă, este înlocuit prin unul dintre cei mai vechi șefi de serviciu, desemnat de primar prin decizie scrisă.

SECȚIA III

Funcționarea consiliului

Articolul 63

Consiliul se întrunește ori de câte ori va fi nevoie și în toate cazurile cel puțin odată pe lună, în urma convocării făcute de primar sau ajutorul său împuternicit.

Convocarea va cuprinde data, ora și ordinea de zi a ședinței; ea se va face cu cel puțin trei zile libere înainte de data fixată.

Ea se va face prin invitațiuni scrise, adresate consilierilor la domiciliul lor.

Ordinea de zi se va afișa la ușa sediului administrațiunii respective și se va comunica organelor de control.

Secretarul comunal (notarul) este dator la cerere a pune, din timp, la dispoziția consilierilor orișice acte sau dosare cu privire la chestiunile puse la ordinea zilei.

Articolul 64

Ședințele nu pot avea loc decât în localul primăriei și sunt publice.

La cererea primarului sau înlocuitorului său, a organului ele control sau a unei treimi din membrii prezenți, ședințele pot fi declarate secrete.

Ședințele în care se discută bugetul, împrumuturi, impozite și acte de dispozițiune, nu pot fi declarate secrete.

Articolul 65

Chestiuni necuprinse în ordinea de zi nu pot fi aduse în discuțiunea consiliului, decât dacă au fost declarate urgente.

Urgența trebue admisă cu 2/3 din voturile membrilor prezenți.

Nu pot fi declarate urgente chestiunile privitoare la bugete, impozite, împrumuturi, acte de dispozițiune, precum și desemnarea în diferitele funcțiuni sau delegațiuni.

Toate chestiunile ce urmează a fi desbătute, trebue să fie precizate în ordinea de zi, neputându-se trece și chestiuni diverse sau neprevăzute, iar comunicările și interpelările nu se vor putea face decât la sfârșitul ședințelor după epuizarea ordin ei de zi.

Articolul 66

Chestiunile de specialitate trebuesc supuse deliberării consiliului, împreună cu referatul șefului serviciului respectiv, care va fi în mod obligator citit înainte de începerea desbaterilor și menționat în procesul-verbal al ședinței.

După decizia, consiliului, poate fi chemată în ședință orice persoană de specialitate, de ale cărei lămuriri consiliul ar avea nevoie.

Articolul 67

Pentru ea hotărîrile consiliului să fie valabile, trebue să ia parte la ședințe majoritatea absolută a membrilor săi.

Hotărîrile consiliului se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenți.

În caz de paritate, propunerea este respinsă.

Votul în chestiuni de alegeri sau desemnări de persoane este întotdeauna secret.

SECȚIA IV

Atribuțiunile consiliului

Articolul 68

Consiliul comunal are inițiativa și decide în toate chestiunile de interes local. El e dator a se rosti asupra tuturor chestiunilor ce i s'ar deferi în baza legilor și a executa dispozițiunile de interes general luate de autoritățile centrale în limita competenții lor legale.

În exercițiul atribuțiunilor sale, consiliul comunal poate înființa comitete de cetățeni care, sub conducerea unui delegat al primarului, să dea concurs administrațiunii locale; serviciile prestate de aceste comitete cetățenești sunt onorifice și gratuite.

SECȚIA V

Delegațiunea consiliului

Articolul 69

Delegațiunea consiliului întocmește consiliul în intervalul dintre ședințele consiliului și decide în toate chestiunile deferite ei de consiliu, iar ca atribuțiuni proprii verifica conturile de gestiune ale comunelor suburbane.

Articolul 70

Consiliul nu poate deferi delegațiunii votarea sau modificarea bugetului, înființări de taxe, impozite, cotizațiuni, împrumuturi, actele de dispozițiune, transacțiuni, aprobări de gestiuni, regulamente, concesionări de serviciu și lucrări, modificări de teritorii, schimbarea numelui comunei și conferirea cetățeniei de onoare.

Articolul 71

Delegațiunea ajută pe primar în executarea hotărîrilor consiliului, fiind și organ consultativ al lui.

SECȚIA VI

Comunele climatice și balneare

Articolul 72

Comunele balneare sau climatice se administrează conform dispozițiunilor din prezenta lege referitoare la categoria de comune din care fac parte, cu excepțiunea că în acele care ar fi rurale sau orașe nereședință, primarul va putea fi numit de Ministerul de Interne.

Primarul numit devine consilier de drept cu vot deliberativ, prezenta lui nemodificând numărul consilierilor aleși; mandatul său de consilier încetează cu pierderea calității de primar.

În consiliile acestor comune va face parte ca membru de drept cu vot deliberativ și un delegat al oficiului local de cură și turism.

Comunele stațiunii balneare sau climatice au dreptul a înființa și percepe aceleași taxe și impozite ca și comunele urbane.

Comunele balneare sau climatice își vor determina perimetrul necesar desvoltării stațiunii în viitor, în termen de trei luni dela promulgarea acestei legi.

Satele alăturate stațiunilor balneare sau climatice, vor putea fi trecute la comunele rurale cele mai apropiate, sau vor forma o comună rurală nouă.

Această delimitare se va face printr'o încheiere a consiliului comunal local și al comunei la care urmează să se alipească aceste sate, cerându-se apoi aprobarea Ministerului de Interne.

Poliția stațiunilor balneare și climatice va fi executată de serviciul Direcțiunii Siguranței Generale a Statului.

Articolul 73

Administrarea județului este încredințată consiliului județean ca organ deliberativ, delegațiunii județene, ca organ deliberativ și organ executiv și prefectului.

Articolul 74

Consiliul județean este alcătuit din membri aleși și membri de drept.

Numărul consilierilor aleși se stabilește în proporție cu populațiunea județului, fără deosebire de sex și vârstă.

În acest calcul nu intră populațiunea municipiilor și orașelor reședințe.

Numărul consilierilor este:

21 pentru județele cu o populațiune până la 200.000 locuitori;

30 pentru județele cu o populațiune până la 400.000 locuitori;

36 pentru județele cu o populațiune ce trece de 400.000 locuitori.

Din 10 în 10 ani consiliul județean va verifica dacă creșterea, populațiunii nu necesită o schimbare în numărul consilierilor aleși. În acest caz votul consiliului va fi supus aprobării Ministrului de Interne.

Articolul 75

Sunt membri de drept în consiliile județene cu vot deliberativ;

a) primarul (președintele comisiunii interimare), orașului sau ai municipiului de reședință al județului;

b) câte un reprezentant al Camerei de muncă și secțiilor profesionale, după recomandarea lor;

c) ultimul prefect ieșit din funcțiune. Dacă acesta nu a administrat județul minimum șase luni, locul său va fi ocupat de către acela dintre foștii prefecți, în ordinea ieșirii lor din funcțiune, care îndeplinește această condițiune. Ordinea se stabilește începând cu ultimul ieșit din funcțiune.

Sunt membri de drept în consiliile județene cu vot consultativ:

Administratorul financiar, revizorul școlar, medicul uman și cel veterinar al județului, șeful serviciului tehnic, directorul serviciului tehnic, directorul serviciului agricol, câte un protoereu al bisericilor naționale și al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioși, de preferință cei cu reședința în capitala județului.

Membrii de drept cu vot deliberativ vor fi numiți de către Ministerul de Interne.

SECȚIA I

Constituirea consiliului

Articolul 76

Constituirea și reconstituirea consiliului județean se face după normele arătate la art. 48-52 în părțile ce pot privi județul, în afară de dispozițiunile privitoare la prefect în alin. 3 dela art. 51.

Dispozițiunile art. 54, 55, 56, 59 și 60 se aplică și la județ în dispozițiunile referitoare la județ.

Articolul 77

În fiecare an la prima sesiune ordinară se alege prin vot secret dintre consilierii aleși biroul consiliului format din: președinte, doi vice-președinți, doi secretari, doi chestori, membrii comisiunii de verificare și delegații în diferite comisiuni instituite prin legi speciale.

La aceste alegeri vor fi proclamați aleși acei care au întrunit majoritatea relativă a voturilor exprimate.

Consiliul se va împărți, - prin alegere, - în cinci comisiuni:

1) comisiunea administrativă, financiară și de control;

2) comisiunea de lucrări publice;

3) comisiunea economică;

4) comisiunea cultelor și învățământului;

5) comisiunea sanitară și de asistență socială.

Fiecare comisiune va alege câte un raportor dintre membrii aleși.

Toți acești cinci raportori formează delegațiunea județeană.

Unul dintre raportori va fi în mod obligator ales din grupul sau grupurile din consiliu care aparțin minorităților electorale; altfel delegațiunea județeană nu poate funcționa.

Consilierii de drept specialiști vor fi repartizați în comisiunile respective, după specialitatea lor.

Ei însă nu au dreptul să participe la alegerea raportorilor.

SECȚIA II

Funcționarea consiliului

Articolul 78

Consiliul județean se întrunește totdeauna în localul prefecturii. Prezența prefectului sau a înlocuitorului său este obligatorie.

Sesiunile ordinare încep la 1 Februarie și la 1 Iunie ale fiecărui an - și durează până la terminarea lucrărilor.

Convocarea la aceste date se va face din timp de către prefect.

În cazul când nu este convocat sau prorogat, consiliul se întrunește de drept.

Consiliul se va întruni în sesiuni extraordinare oridecîteori interesele județului ar cere-o sau guvernul crede necesar.

Convocarea în sesiunile extraordinare se face de către Ministerul de Interne, din oficiu sau în urma cererii motivate a prefectului sau a unei treimi din numărul consilierilor.

O sesiune ordinară se poate proroga prin decizia Ministerului de Interne pe termen de cel mult o lună.

Articolul 79

Convocarea în sesiune ordinară trebue să preceadă cu cel puțin 10 zile libere, ziua fixată pentru adunare; iar aceea pentru sesiunile extraordinare este valabilă indiferent de termen - dacă s'a obținut dovada scrisă din partea membrilor consiliului că au luat cunoștință de convocare.

Actul de convocare se va aduce la cunoștința publicului prin publicarea în Monitorul Județului și afișarea în localul Prefecturii și a tuturor primăriilor din județ, iar consilierilor județeni prin invitațiuni scrise, făcute de prefect, la domiciliul fiecărui consilier.

Articolul 80

Mandatul consilierilor județeni este obligator și gratuit, aplicându-li-se acestora dispozițiunile art. 44.

Ei vor primi numai o indemnizație de transport și de întreținere pentru fiecare zi de lucru sau pentru însărcinările speciale cu care au fost delegați.

Cuantumul acestei indemnizații se va fixa anual de consiliu odată cu votarea bugetului și va putea fi redus de autoritatea tutelară odată cu aprobarea lui.

Membrii delegațiunii consiliului județean vor avea un jeton de prezență care nu poate depăși în niciun caz cuantumul fixat de Ministerul de Interne; acei dintre ei, care au domiciliul real în afară de oraș, vor primi pe lângă jetonul de prezență și cheltuielile de transport fixate anume de consiliul județean.

Delegațiunea nu se poate aduna decât cel mult 8 zile pe lună.

SECȚIA III

Atribuțiunile consiliului

Articolul 81

Consiliile județene au în toate chestiunile privitoare la județ atribuțiunile arătate la art. 68 pentru consiliile comunale.

Articolul 82

Delegațiunea județeană este compusă conform dispozițiunilor art. 77 și lucrează sub președinția unuia dintre membrii ei, ales ca președinte cu majoritate relativă a celor prezenți. Mandatul de președinte expiră odată cu încetarea mandatului delegațiunii.

Delegațiunea județeană se întrunește în localul prefecturii la convocarea prefectului și lucrează în mod valabil cu trei membri.

Prezența prefectului sau a înlocuitorului său este obligatorie. El expune delegației chestiunile puse la ordinea, zilei și își dă avizul asupra soluționării lor.

Acest aviz nu este obligatoriu.

Delegațiunea înlocuește consiliul în intervalul dintre sesiuni și decide în locul său, în limitele conferite de consiliu.

Consiliul nu poate conferi delegațiunii dreptul de a decide: asupra votării bugetului și modificării lui, aprobarea conturilor, a împrumuturilor, a actelor, de dispozițiune, a transacțiilor, concesionări de servicii și lucrări, și nici de a-și da avizul cu privire la schimbări de nume sau modificări de teritoriu.

Delegațiunea mai are și următoarele atribuțiuni proprii:

a) verifică conturile de gestiune ale orașelor nereședință și comunelor rurale, chiar dacă sunt declarate stațiuni balneare sau climatice, dându-le descărcarea legală;

b) ia măsuri pentru apărarea intereselor județului în justiție;

c) inspectează, controlează și îndrumează administrația serviciilor județene;

d) întocmește împreună cu prefectul proiectul de buget;

e) este organ consultativ al prefectului, în orice chestiune de interes local, când acesta va crede necesar.

Articolul 83

Prefectul de județ se numește și se revoacă prin decret regal în urma propunerii Ministerului de Interne și stă direct sub ordinele acestuia.

Când locul de prefect devine vacant, Ministerul de Interne poate însărcina cu conducerea prefecturii pe subprefect, un funcționar superior din Ministerul de Interne, sau pe un membru din consiliul județean respectiv.

SECȚIA I

Atribuțiunile consiliului

Articolul 84

Prefectul este reprezentantul guvernului și șeful administrațiunii județene.

Articolul 85

Ca reprezentant al guvernului:

Veghează la aplicarea legilor și regulamentelor;

Supraveghează activitatea tuturor instituțiilor de binefacere și asistență socială, fie că ele depind de Stat, județ sau comună, fie că sunt așezăminte particulare.

Stă în legătură directă cu fiecare minister, pentru chestiunile pendinte de departamentul respectiv și are obligațiunea să inspecteze cel puțin de două ori pe an mersul serviciilor ce depind de ministere, făcând raport ministerului respectiv de cele constatate, totodată propunând și măsurile de îmbunătățire pe care le-ar reclama bunul mers al acestor servicii. Se exceptează serviciile pendinte de Ministerul Apărării Naționale și al Justiției, pe care prefectul nu are dreptul a le inspecta.

El inspectează școlile de Stat de toate gradele și așezămintele sanitare, numai din punct de vedere administrativ și dă tot concursul la luarea și aplicarea măsurilor de ordine impuse elevilor în afara școlilor.

Prefectul trebue să fie informat de orice anchetă orânduită a se face în județul său, de oricare dintre ministere sau serviciile centrale, în afară de cel ai Apărării Naționale și Justiției. Organul de inspecție este obligat să încunoștiințeze pe prefect asupra delegațiunii sale și a lua contact cu el înainte de începerea anchetei.

Prefectul va putea, asista la facerea anchetelor și va consemna observațiunile sale în procesul verbal de anchetă pe care-l va și semna alături de funcționarul anchetator, aceasta dacă ancheta a fost cerută chiar de către prefect.

În caz de inundații, epidemii și epizootii și alte asemenea cazuri, prefectul ia toate măsurile reclamate de împrejurări și intervine în acest scop la autoritățile respective.

Este Președintele Comisiunii județene de apărare pasivă, pe care o convoacă obligatoriu trimestrial și oridecâteori este nevoie.

Conduce și controlează întocmirea și punerea în aplicare a planurilor de apărare a județului și comunelor, în concordanță cu situația și necesitățile locale, fiind responsabil de mobilizarea formațiilor și serviciilor de apărare pasivă județeană și dă aviz asupra întocmirii planurilor de apărare pasivă al tuturor comunelor urbane sau rurale din cuprinsul județului. Această dispozițiune nu se aplică municipiului București.

Coordonează măsurile de apărare pasivă în cuprinsul județului, în legătură cu autoritățile militare.

Aprobă planurile comunelor și stabilimentelor de categoria I, luând și avizul autorităților lor superioare sau a organelor de supraveghere.

Conduce de aproape acțiunea de instruire a cadrelor formațiunilor de apărare pasivă și acțiunea de propagandă în județ, în conformitate cu prevederile regulamentelor în vigoare și cu dispozițiunile autorităților superioare.

Propune a se prevede în buget sumele necesare pentru procurarea materialelor de apărare necesare instrucției, dotării cu materiale a formațiunilor de apărare pasivă și echipării personalului activ, sub rezerva aprobării Ministerului de Interne.

Controlează acțiunea de echipare a populației cu mijloace de protecție, după directivele date de Ministerul de Interne.

Asigură întocmirea totalității lucrărilor în legătură cu apărarea teritoriului, precum și continuitatea lor printr'un serviciu constituit din personal specializat, care va lucra în strânsă legătură cu biroul mobilizării de pe lângă autoritățile civile.

Prefectul este șeful poliției și al jandarmeriei din cuprinsul județului. În această calitate el ia măsuri pentru prevenirea delictelor și îngrijește de menținerea ordinei și siguranței publice; dă ordine tuturor organelor polițienești și jandarmeriei, care sunt obligate să le execute imediat; poate pune în mișcare forța publică în cazuri de rebeliune, sedițiune, atrupamente tumultoase, împotrivire în executarea legilor, regulamentelor sau ordonanțelor, sau în caz de orice alte evenimente neprevăzute care ar amenința ordinea publică, siguranța persoanelor și a proprietăților. În aceste împrejurări el este obligat să informeze imediat și direct Ministerul de Interne și al Apărării Naționale. Ofițerii comandanți sunt datori să satisfacă de îndată cererea scrisă a prefectului, fără să mai aștepte alte aprobări. Prefectul are dreptul să ordone ofițerilor de poliție judiciară să dreseze actele necesare pentru constatarea crimelor, delictelor și contravențiunilor și să înainteze autorităților judiciare pe făptuitor.

Prefectul poate lua măsuri pentru risipirea întrunirilor când primejduiesc ordinea sau siguranța Statului.

Articolul 86

Ca șef al administrațiunii județene, prefectul numește, înaintează, licențiază și aplică pedepsele disciplinare tuturor funcționarilor județeni, conformându-se legii statutului funcționarilor publici și legilor speciale.

De asemenea el are dreptul de a amenda pe primari și ajutori de primar, cu excepția celor dela orașele de reședință și municipii.

Amenda nu poate trece de 1/2 din salariul lunar.

El îngrijește de toate interesele județului, împreună cu consiliul județean sau cu delegațiunea județeană, după normele stabilite de legi; asistă la desbaterile acestora și execută deciziunile lor; conduce serviciile administrațiunii județene și supraveghează lucrările în curs de executare; inspectează căile județene, vicinale și comunale; semnează toate actele încheiate în numele județului și cele emanând dela administrațiunea județeană; prezidează licitațiile publice; ordonanțează personal sumele prevăzute în buget; reprezintă județul în justiție, personal sau printr'un mandatar al său și poate intenta în numele județului acțiuni mobiliare și imobiliare, opozițiuni, apeluri, recursuri, contestațiuni și orice alte cereri pentru apărarea intereselor județului; îndeplinește toate celelalte atribuțiuni date prin legi.

Articolul 87

Prefectul are dreptul să dea ordonanțe, în marginile legilor și regulamentelor de administrațiune generală și județeană.

Ordonanțele se comunică Ministerului de Interne.

Procedura de elaborare și modul de executare sunt cele prevăzute la art. 61 din prezenta lege, oficiul notarului fiind înlocuit cu cel al secretarului general al județului.

Articolul 88

La finele fiecărui an prefectul va întocmi o dare de seamă asupra activității județene a anului expirat, pe care o va supune consiliului județean, Ministerul de Interne, precum și celorlalte Ministere.

Articolul 89

Prefectul poartă la ceremonii ca semn distinctiv o cingătoare cu culorile naționale și prezidează aceste ceremonii, iar în mod obișnuit el poartă o insignă ce se va reglementa prin deciziunea Ministerului de Interne.

SECȚIA II

Dispozițiuni speciale

Articolul 90

Prefectul este obligat să convoace în conferințe educative, cel puțin odată pe lună, pe toți funcționarii din capitala județului ce aparțin primăriei și prefecturii. Aceste conferințe au de scop îmbogățirea cunoștințelor profesionale ale funcționarilor administrativi, ținerea lor în curent cu noile legiuiri, precum și îndrumarea lor asupra modului de exercitare a atribuțiunilor.

Conferințele vor fi ținute de prefect, primar și funcționari, cu subiecte privind atribuțiunile serviciilor și funcțiunilor din aceste administrațiuni.

Când în capitala județului au reședințe și alte autorități pendinte de prefectură, participarea la aceste conferințe este obligatorie și pentru funcționarii lor.

Articolul 91

Pe lângă prefect funcționează un consiliu de prefectură.

Consiliul de prefectură este pus sub președinția prefectului.

El este compus din șefii următoarelor autorități administrative locale: medicul primar sanitar uman și medicul veterinar al județului, administratorii financiari, inginerul șef al județului și directorul serviciului agricol județean.

Vor mai putea fi chemați la ședințe, când nevoia s'ar ivi: șeful Parchetului Tribunalului local, inspectorii diferitelor ministere sau servicii cu reședința în localitate, protoereii bisericilor românești și preotul cel mai înalt în grad al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioși din județ, președinții Camerelor secțiilor profesionale, silvicultorul cel mai înalt în grad din județ, comandantul legiunii de jandarmi, președinții comitetelor școlare și directorii școlilor de curs secundar, membrii delegației consiliului județean.

SECȚIA II

Funcționarea

Articolul 92

Consiliul de prefectură se întrunește în localul prefecturii cel puțin odată pe lună, oricând prefectul va găsi necesar.

Convocarea membrilor se face de prefect, individual și în scris.

Membrii consiliului sunt obligați să participe personal la ședințe, sub sancțiunea disciplinară de refuz de serviciu.

Consiliul se prezidează personal de prefect.

Un funcționar județean, delegat de prefect, va îndeplini funcțiunea de secretar al consiliului; acesta ia parte la toate ședințele și contrasemnează toate lucrările consiliului.

În fiecare ședință se încheie un proces-verbal semnat de președinte, membri prezenți și secretar, cuprinzând desbaterile ce au avut loc.

Încheierile consiliului se trec într'un registru special, sigilat, numerotat și parafat.

Articolul 93

După aceeași procedură, prefectul va convoca pe membrii consiliului în conferință la reședința fiecărei plăși, cel puțin odată pe an.

La aceste conferințe vor fi convocați și pretorul, primarii, notarii și ceilalți funcționari din plasa respectivă, precum și președinții federalelor de bănci și cooperative.

În aceste conferințe se vor discuta diferitele chestiuni de interes local, se va lămuri aplicarea legilor, regulamentelor și ordonanțelor și se va aviza asupra măsurilor ce sunt de luat în vederea bunei stări administrative, economice, sanitare și culturale.

SECȚIA III

Atribuțiuni

Articolul 94

Consiliul de prefectură are de scop să asigure bunul mers al tuturor serviciilor din județ, să coordoneze și să armonizeze activitatea lor, să înlăture dificultățile ce s'ar ivi în aplicarea legilor și regulamentelor, să asigure aplicarea reală a tuturor măsurilor luate de puterea centrală.

Membri consiliului vor raporta situația serviciilor ce conduc, nevoile ce au și dificultățile ce se ivesc, propunând și măsurile de luat în vederea ameliorării situațiunii.

Ei vor putea aduce la cunoștința consiliului și situațiunea altor servicii și dificultățile ce ar împiedica o normală funcționare a serviciilor sau lipsa de coordonare a serviciilor din județ în exercițiul atribuțiunilor lor.

Articolul 95

Consiliul colaborează cu prefectul și delegațiunea permanentă județeană la punerea în aplicare a legilor și regulamentelor și la confecționarea regulamentelor județene ce cad în atribuțiunea consiliului județean.

El este de asemenea organul consultativ al prefectului, în calitatea lui de reprezentant al puterii centrale.

Articolul 96

La fiecare prefectură de județ va funcționa un subprefect, care este funcționar de Stat, plătit din bugetul Ministerului de Interne. El are dreptul la o indemnizație de locuință și transport fixată în mod uniform pentru toate județele de către Ministerul de Interne și care se va înscrie în mod obligator în bugetul județului.

Articolul 97

Subprefectul are următoarele atribuțiuni: exercită în numele prefectului supravegherea asupra tuturor serviciilor județului; dă directive, coordonează și armonizează activitatea lor.

Controlează primirea și repartizarea corespondenței tuturor serviciilor prefecturii, semnează în numele prefectului certificatele și contrasemnează corespondența prefecturii cu autorități și particulari;

Eliberează copii legalizate de pe actele devenite publice;

Este de drept membru în toate comisiunile instituite pentru orice fel de organizare, cum și pentru întocmirea regulamentelor județene;

Dă notele calificative personalului și anume: prima notă pentru șefii conducători de servicii, a doua și ultima notă pentru celălalt personal;

Îndeplinește orice alte atribuțiuni prevăzute în legi, regulamente și instrucțiuni.

În caz de lipsă, subprefectul este înlocuit de secretarul general al prefecturii, prin deciziunea prefectului.

El mai are ca atribuțiuni să-l ajute pe prefect la ținerea, executarea și conducerea lucrărilor de mobilizare, fiind personal răspunzător ca ele să fie executate conform ordinelor superioare, răspunzând totdeodată de păstrarea secretului lor.

Va executa orice atribuțiuni date prin lege prefectului, pe care acesta i-o va delega; această delegațiune se va face prin deciziune specială.

Articolul 98

În lipsa prefectului, subprefectul îl înlocuește de drept. Ministerul va putea însă da delegațiune de prefect unui funcționar superior sau unui membru din consiliul județean respectiv.

Articolul 99

Plasa este o subdiviziune administrativă a județului, fără personalitate juridică și este compusă din mai multe comune, având în fruntea ei un pretor, numit prin deciziune de către Ministerul de Interne.

Gruparea sau regruparea comunelor în plăși se face prin lege.

Articolul 100

Pentru lucrările de cancelarie fiecare plasă va avea un secretar, care este funcționar de Stat, plătit din bugetul Ministerului de Interne.

Când va fi nevoie și de alți funcționari, ei vor fi numiți și plătiți de județ.

Articolul 101

Județele sunt datoare să pună la dispoziția prețurilor localurile necesare cancelariei și locuinței pretorilor, precum și de a le întreține.

De asemenea județul va acoperi cheltuielile de cancelarie, încălzit și iluminat.

Articolul 102

Pretorul este ofițer de poliție judiciară și auxiliar al Ministerului public.

În caz de flagrant delict el are inițiativa cercetărilor, dând toate îndrumările și ordinele necesare.

Articolul 103

Pretorul este reprezentantul puterii centrale și șeful poliției din cuprinsul plășii.

Sub controlul prefectului el ia măsuri pentru prevenirea infracțiunilor și îngrijește de menținerea ordinei și siguranței publice.

El poate asista la ședințele consiliilor comunale rurale și orașelor nereședință, dând sfaturi și îndrumări.

În calitate de șef al poliției execută atribuțiunile sale prin organele jandarmeriei și ale poliției din orașele nereședințe și comunele balneo-climatice din cuprinsul plășii.

Pretorul poate pune în mișcare forța publică la întâmplări de rebeliune, sedițiune, atrupamente tumultoase, împotrivire la executarea legilor sau ordonanțelor, precum și alte evenimente neprevăzute care ar amenința ordinea publică, siguranța persoanelor sau a proprietăților, raportând imediat prefectului și informând Ministerul Public.

În caz de inundație, foamete, incendii sau alte calamități care cer intervenții urgente, pretorul va lua măsurile reclamate de împrejurări, raportând prefectului.

Este membru permanent al comisiunii județene de apărare pasivă.

Supraveghează întocmirea planurilor de apărare a comunelor și punerea lor în aplicare, supunându-le spre aprobare prefectului de județ și asigură punerea lor în aplicare.

Conduce după ordinele prefectului - atunci când situația locală o cere - instruirea cadrelor formațiunilor de apărare pasivă din plasă și acțiunea de propagandă.

Urmărește înscrierea în bugetele comunelor a sumelor necesare nevoilor apărării pasive, în raport cu posibilitățile fiecărei comune.

Asigură în comună executarea ordinelor prefectului cu privire la echiparea populației cu mijloace de protecție contra pericolelor aero-chimice.

În acest scop comunele și județul vor trece anual în buget sumele respective.

Articolul 104

Pretorul, ca organ al județului, este însărcinat cu supravegherea și controlul actelor de administrațiune a comunelor rurale. În special el se încredințează, prin inspecțiuni făcute cât mai des comunelor rurale din plasa sa, de modul cum primarii, notarii comunali și ceilalți funcționari comunali, îndeplinesc atribuțiunile ce li sunt date prin legi și regulamente, precum și de starea cancelariilor. El revizuește starea caselor comunale și se încredințează despre regulata ținere a scriptelor și prezența fondurilor, dresând, împreună cu primarul, procesul-verbal de inspecțiuni.

El poate lua parte la ședințele consiliilor comunale rurale, cu vot consultativ.

În inspecțiunile sale, pretorul se va interesa în deosebi de starea materială și morală a populațiunii rurale, dându-și seama de buna aplicare a legilor. El va examina condițiile de trai ale locuitorilor, dacă sunt boale epidemice, igiena și salubritatea comunelor, drumurilor, propunând măsuri de îndreptare. Procesele-verbale de aceste inspecțiuni vor fi dresate în trei exemplare, din care unul va fi scris chiar pe registrul de inspecțiuni, altul va fi înaintat prefectului, iar ultimul va fi păstrat la pretură.

Pretorul trebue să justifice că a inspectat cel puțin odată în cursul unui trimestru fiecare comună din pretoratul său.

Pretorul raportează prefectului la finele fiecărui trimestru, asupra stării populațiunii din circumscripția sa.

Articolul 105

Pretorul va întruni la reședința plășii, cel puțin odată pe trimestru, pe toți primarii și notarii comunali, împreună cu șefii diferitelor servicii din plasă, cum sunt: medicul, subrevizorul școlar, conductorul tehnic, medicul veterinar, silvicultorul, agronomul regional și șefii secțiilor de jandarmi, șefii polițiilor sau orice alt șef de serviciu ce funcționează în plasă, spre a examina în comun și aviza asupra chestiunilor mai importante ce privesc interesele administrative economice, morale și culturale ale plășii.

Concluziunile acestor consfătuiri se vor consemna într'un proces-verbal și sunt obligatorii pentru toate administrațiunile din plasă.

Funcționarii arătați în acest articol sunt obligați a răspunde la convocarea pretorului, refuzul lor fiind calificat ca refuz de serviciu.

Pretorul prezidează aceste ședințe.

Articolul 106

Pretorul va exercita atribuțiunile care i se vor delega de prefect și în toate cazurile îl ajută pe acesta în îndeplinirea atribuțiunilor sale și la executarea deciziunilor consiliului județean.

Articolul 107

Toată corespondența comunelor cu organele tutelare se face prin pretură, pretorul fiind obligat a-și da avizul asupra fiecărei lucrări pentru a-i da curs în cel mult 48 ore.

Pretorul îngrijește de publicarea legilor și regulamentelor și veghează la stricta lor aplicare.

Se exceptează dela aceste dispozițiuni comunele urbane și stațiunile balneare și climatice, care trimet corespondența lor direct prefecturii.

Articolul 108

Pretorul are dreptul să aplice primarului, ajutorului de primar, notarului și celorlalți funcționari comunali pedeapsa mustrării, precum și a amenzii cu pierderea salariului pe cel mult 5 zile și să acorde permisiuni, funcționarilor subalterni până la 8 zile.

Orice măsură luată pe baza acestor dispozițiuni o va raporta prefectului.

El prezidează ceremoniile oficiale din plasă în comunele rurale și orașe nereședințe, după aceleași norme ca și prefectul

Pretorul poartă în mod obișnuit o insignă ce se va reglementa prin decizia Ministerului de Interne.

Articolul 109

Notarul este numit și salariat de Ministerul de Interne.

El este reprezentantul puterei centrale în comunele rurale, șeful cancelariei, precum și organ de îndrumare și colaborare al administrației comunale.

Articolul 110

Atribuțiunile notarului sunt:

Publicarea și aplicarea legilor și regulamentelor de administrație publică, a ordonanțelor și instrucțiunilor date de puterea centrală;

Culegerea datelor statistice conform legilor speciale;

Ținerea la curent și conservarea foilor cadastrale conform normelor stabilite de Ministerul Agriculturii;

Ținerea registrelor pentru eliberarea biletelor de vânzarea vitelor;

Îndeplinirea tuturor atribuțiunilor ce-i sunt date prin legea de față și celelalte legi și regulamente;

Executarea tuturor dispozițiunilor luate de autoritățile centrale;

El este șeful poliției administrative din comună;

El este ofițer al poliției judiciare, auxiliar al parchetului, primește reclamațiuni, le cercetează și le înaintează autorităților în drept, având inițiativa tuturor măsurilor, de care va dresa acte și încunoștiința pe pretor și pe șeful parchetului;

Notarul, în fară de atribuțiunile ce-i incumbă ca secretar al comisiunii de apărare pasivă, supraveghează de aproape instruirea cadrelor formațiunilor de apărare și a populației, activând împreună cu primarul în acțiunea de propagandă.

Raportează pretorului măsurile sau actele administrative contrarii legilor, regulamentelor și intereselor locale sau generale;

Are răspunderea întocmirii actelor de stare civilă, pe care le și contrasemnează;

Notarul asistă la ședințele consiliului comunal, cu vot consultativ, făcând propuneri, dând sfaturi și îndrumări consiliului;

Colaborează la întocmirea rapoartelor asupra chestiunilor ce se vor supune deliberării consiliului, la întocmirea proiectului de buget;

Contrasemnează chitanțele de plată, certificatele de notorietate publică și paupertate, copiile de pe actele administrației comunale, ordonanțele date de primar;

Afișează deliberațiunile consiliului comunal și dă tot concursul pentru executarea hotărîrilor consiliului comunal, județean și a delegațiunii consiliului județean;

Notarul îndeplinește în general atribuțiunile secretarului comunal din comunele urbane;

Notarul comunei rurale este îndatorat la cerere a redacta petițiunile sătenilor și cererile de înscrieri în cartea funduară.

Pentru efectuarea acestor servicii el nu va putea pretinde o altă plată decât aceea stabilită de minister printr'un tarif special.

Notarul este ajutat în lucrările sale de funcționarii comunali, ce fiecare comună, îi va avea potrivit mijloacelor lor bugetare.

Articolul 111

Primarul numit în comunele declarate stațiuni balneare sau climatice va trebui să poseadă un titlu academic.

Acestui primar nu i se cere a avea calitatea de membru al comunei.

În cazul când va fi numit dintre consilierii aleși titlul academic nu este obligator.

Articolul 112

Primarului în comunele urbane de reședințe, orașele nereședință, comunele suburbane și rurale i se cer condițiunile de eligibilitate arătate la art. 11.

Articolul 113

În municipii primarul, pe lângă condițiunile arătate la art. 11 va trebui să aibă un titlu academic.

Ofițerilor generali și ofițerilor superiori ce au avut aceste grade în activitate nu li se cere titlu academic.

În toate cazurile pentru a fi ales primar candidatul trebue să aibă minimum 30 ani și să nu depășească vârsta de 65 ani.

Articolul 114

Primarii pot să-și exercite în același timp și profesiunea lor liberă; funcționarii publici - cu excepțiunea profesorilor universitari - sunt obligați a lua concediu sau a demisiona din funcțiunea lor.

Mandatul de parlamentar este incompatibil cu cel de primar, în afară de cel al primarului general al municipiului București și al celor numiți în stațiunile balneo-climatice.

Dispozițiunile acestui articol se aplică în întregime și ajutorilor de primar, mandatul lor fiind în toate cazurile însă incompatibil cu mandatul de parlamentar.

Primarii și ajutorii de primar, nu pot face parte ca administratori, directori, funcționari, avocat, medic, membru sau censor în consiliul societăților civile, sau comerciale, precum și întreprinderi de orice fel, care funcționează în cuprinsul orașului, având interese în legătură cu administrația comunală.

Se exceptează dela această dispozițiune societățile sau întreprinderile în care comunele sunt direct interesate.

Articolul 115

Secretarul general la Municipii și secretarii comunali la celelalte orașe sunt numiți de către primar și se confirmă prin decret regal, pe baza propunerii Ministerului de Interne, pentru Municipii și prin deciziunea Ministerului de Interne pentru celelalte orașe.

Ei se recrutează astfel:

a) Dintre doctorii sau licențiații în drept cu cinci ani de magistratură sau zece ani de avocatură;

b) Dintre funcționarii administrativi comunali sau județeni care îndeplinesc următoarele condițiuni: să poseadă titlul de licențiat sau doctor în drept sau al Academiei de Înalte Studii comerciale și vechimea de cel puțin zece ani în serviciile administrative și să se fi remarcat prin pregătire profesională, muncă și aptitudini de conducere.

Actualii secretari generali vor fi definitivați în funcțiunea de secretari de orașe și de secretari generali la Municipii, dacă sunt titrați.

Cei netitrați vor putea fi definitivați numai dacă au cinci ani în această funcțiune și sunt bine notați.

SECȚIA II

Prefectul

Articolul 116

Pentru a fi numit prefect se cere titlu academic de licențiat sau doctor, precum și vârsta de cel puțin 30 de ani împliniți.

Ofițerilor generali și ofițerilor superiori ce au avut aceste grade în activitate nu li se cere titlu academic.

Prefectul nu poate exercita nicio altă funcțiune publică, plătită de Stat, județ sau comună, sau vreo profesiune liberă, sau face parte ca administrator, ca membru sau censor în consiliile societăților civile sau comerciale, cooperative sau bănci populare din cuprinsul județului.

SECȚIA III

Subprefectul

Articolul 117

Subprefectul se recrutează dintre pretorii inamovibili titrați și este numit prin decret regal după recomandarea Ministerului de Interne.

Funcțiunea de subprefect este superioară celei de pretor, echivalarea ei în cadrul funcțiunilor Statului urmând a se stabili prin legea de armonizare a funcțiunilor și salariilor.

Subprefectul se bucură în privința stabilității și transferărilor de aceleași drepturi care prin această lege s'a acordat pretorilor.

Actualii directori de prefectură, vor putea fi numiți subprefecți dacă sunt titrați sau proveniți dintre ofițerii activi cu gradul de cel puțin căpitan, fără de a li se cere condițiunile prevăzute în acest articol; totdeodată respectându-li-se gradul și salariul pe care îl au chiar dacă vor fi superioare celor ce se vor determina prin legea de armonizare a funcțiunilor și salariilor și aceasta indiferent dacă ei se găsesc astăzi prevăzuți în bugetul Statului ca funcționari de Stat sau a județului ca funcționari județeni.

SECȚIA IV

Pretorul

Articolul 118

Pentru a fi numit pretor se cere un stagiu de cel puțin trei ani în funcțiunea de secretar de plasă sau notar și să fi ocupat aceste funcțiuni în conformitate cu dispozițiunile art. 127-129 din prezenta lege.

Foștii pretori aflați în cadrul disponibil vor fi reprimiți cu precădere la vacanțele ce se vor ivi.

Echivalarea funcțiunii de pretor în cadrul funcțiunilor Statului, se va stabili prin legea de armonizare a salariilor.

Licențiații în drept, care au trecut examenul de pretor înainte de promulgarea acestei legi, vor putea fi numiți direct în această funcțiune.

Articolul 119

Salariul pretorilor este înscris în bugetul Ministerului de Interne.

În afară de acest salariu, ei mai au dreptul la locuință, iluminat, încălzit și o indemnizație de transport, care vor fi fixate în mod uniform pentru toate județele de către Ministerul de Interne, și vor fi înscrise ca cheltuieli obligatorii în bugetul județului.

Articolul 120

Pretorul are drept, după vechimea în această funcțiune, la gradații cu spor de salariu.

Ministerul de Interne, pe cale de regulament, va stabili gradațiile și sporul de salariu; gradațiile se vor acorda din cinci în cinci ani.

Pretorilor titrați proveniți din administrația din Bucovina li se vor socoti gradațiile dela numirea definitivă în serviciul administrativ.

Articolul 121

Pretorul va primi pentru orice fraudă descoperită de el în plasa sa, în dauna oricărei administrațiuni publice, o primă echivalentă cu minimum 5% din totalul sumelor fraudate și încasate de administrațiunile publice.

Articolul 122

Pretorul este supus în totul condițiunilor legii statutului funcționarilor publici și se bucură de stabilitate din momentul numirii.

După trecerea unui termen de 5 ani dela numire, pretorul este în drept a cere Ministerului de Interne a fi declarat inamovibil, înaintând totdeodată un memoriu asupra activității și realizărilor sale.

Ministerul va ordona o inspecțiune, care se va face de către o comisiune compusă din președintele comisiunii disciplinare județene, în calitate de președinte; un funcționar superior din Ministerul de Interne și prefectul județului respectiv.

Comisiunea va inspecta lucrările dela pretură ca și dela comunele din plasă; va interoga pe pretor asupra modului cum a aplicat diferitele legi, regulamente și ordine și se va convinge asupra celor arătate de pretor în memoriul său.

Dacă pretorul a funcționat și în alte județe, comisiunea fie direct, fie prin prefecții respectivi, va culege date și din acele județe.

Ea va lua act și de notele obținute de pretor dela șefii săi ierarhici.

Odată inspecțiunea terminată, comisiunea va dresa un proces-verbal, pe care, însoțit de un aviz, îl va depune Ministerului de Interne.

În cazul când comisiunea de inspecțiune a găsit că pretorul este merituos, Ministerul, cu avizul comisiunii pentru propuneri de numiri și înaintări, va întocmi decretul regal de declarare ca inamovibil.

Articolul 123

Pretorul care pe calea arătată la articolul precedent n'a fost apreciat ca îndreptățit a i se acorda inamovibilitatea, după expirarea unui nou termen de 5 ani va putea repeta pentru ultima dată cererea sa, procedându-se conform normelor prevăzute la art. 122.

Dacă și de data aceasta, rezultatul inspecțiunii va fi defavorabil pretorului, el va pierde și dreptul de a i se mai acorda pe viitor alte gradații peste cele obținute până atunci.

Articolul 124

Pretorii stabili nu pot fi transferați din oficiu decât pe bază de raport motivat al prefectului de județ, raport sprijinit pe cercetările sale personale.

Transferarea din oficiu, constituind o pedeapsă disciplinară, se va aplica numai potrivit normelor, prevăzute în statutul funcționarilor publici.

Pretorii care sunt în cadrul disponibil se bucură de aceleași drepturi ca și cei din cadrul activ.

Articolul 125

Pretorii aflați astăzi în funcțiune sunt declarați stabili și li se vor aplica toate dispozițiunile prezentei legi, cu deosebire că acei dintre ei, care nu sunt titrați sau nu au titlul de licență în științele de Stat, absolvenți ai școalei de documentare și științe administrative sau nu sunt proveniți dintre foștii ofițeri activi, nu pot căpăta inamovibilitatea.

Articolul 126

În lipsa pretorului el va fi înlocuit de secretarul plășii respective.

SECȚIA V

Secretarul plășii

Articolul 127

Secretarul plășii este recrutat dintre notarii numiți potrivit art. 129, sau a celor aflați azi în funcțiune și având titlu academic.

El este numit și salariat de Ministerul de Interne, după recomandarea prefectului și se bucură de dispozițiunile legii statutului funcționarilor publici, ca și de avantajele date prin prezenta lege notarilor.

Indemnizațiile de transport, locuință, iluminat și încălzit cuvenite secretarilor de plasă vor fi prevăzute în bugetul județului.

Articolul 128

Secretarii de plăși aflați în funcțiune la punerea în aplicare a prezentei legi care n-ar îndeplini condițiunile cerute de dispozițiunile art. precedent, vor fi trecuți în funcțiunea de notar sau subnotar, după normele acestei legi.

SECȚIA VI

Notarul

Articolul 129

Dela punerea în aplicare a acestei legi, nicio numire de notar nu se va putea face decât dacă candidatul, pe lângă condițiunile cerute de legea statutului funcționarilor publici, are licența în drept sau Academiei comerciale, secția administrație publice și a absolvit cursurile școalei superioare de notari sau orice alte cursuri speciale de pregătire de pe lângă Ministerul de Interne.

Notarii în funcțiune, care în momentul promulgării prezentei legi, nu îndeplinesc condițiunile acestui articol, se vor bucura de dispozițiunile lui, dacă ulterior au câștigat unul din titlurile academice cerute în acest articol.

De asemeni vor putea fi numiți notari și acei care la data promulgării prezentei legi au diploma școalei de documentare și de științe administrative, a școalei superioare de științe de Stat, sau a școalelor de notari; aceștia nu vor putea însă avansa la gradul de pretor.

Articolul 130

Notarul este numit și retribuit de Ministerul de Interne, primind pe lângă salariu și o indemnizație de transport și locuință, iluminat și încălzit dela comună.

Notarii numiți conform art. 129, ca și cei astăzi în funcțiune, care au un titlu academic, vor avea drept la gradații și sporuri de salarii pentru stagiul de vechime în această funcțiune.

Gradațiile și sporul se vor acorda din 5 în 5 ani și se vor stabili de Ministerul de Interne prin regulament.

Articolul 131

După 2 ani de funcționare notarul va fi declarat stabil și - în afară de cazul când el va cere singur - nu va putea fi transferat decât prin deciziunea Ministerului de Interne, cu avizul comisiunii de disciplină.

Articolul 132

Secretarii de plasă, actualii notari și subnotari în funcțiune care nu îndeplinesc condițiunile art. 127 și 129 sau nu au un titlu academic, vor fi declarați notari stabili, dacă îndeplinesc una din următoarele condițiuni:

a) sunt absolvenți ai cursului inferior de liceu, școală normală sau seminar;

b) sunt absolvenți ai școalelor comerciale de agricultură sau profesionale;

c) sunt absolvenți ai școalei de științe de Stat sau ai școalei de documentare și de științe administrative;

d) sunt absolvenții școlilor de notari;

e) foștii plutonieri, sergenți furieri sau instructori;

f) sunt notari de cel puțin 10 ani neîntrerupți;

g) invalizii de războiu;

h) notarii declarați definitivi (stabili) înainte de promulgarea acestei legi.

Toți aceștia n'au însă dreptul la gradații, dacă nu au cel puțin 6 clase de liceu sau echivalentul lor.

Articolul 133

Secretarii de plasă, notarii și subnotarii în funcțiune, care nu îndeplinesc condițiunile arătate în articolele precedente, vor putea fi păstrați în funcțiune cu titlul de subnotari.

Funcțiunea de subnotar este provizorie până când locurile de notar vor putea fi completate conform prezentei legi.

Subnotarilor nu li se aplică legea statutului funcționarilor publici și nici avantajele conferite notarilor prin prezenta lege.

Subnotarul îndeplinește toate atribuțiunile notarului și este salariat din bugetul Ministerului de Interne.

Articolul 134

În cazul când, pentru completarea viitoarelor vacanțe de notari, nu se vor găsi candidați satisfăcând condițiunile legii de față, se va putea recurge la numire de subnotari, care pentru a fi numiți vor trebui să îndeplinească una din condițiunile arătate la art. 132, lit. a, b, c și d.

Îndepărtarea subnotarilor se poate face atât ca pedeapsă, cât și pentru a se crea astfel locuri de notar pentru cei ce îndeplinesc condițiunile legale.

Numirile, transferările și îndepărtările subnotarilor se fac de prefect.

Articolul 135

Subprefectului, pretorului, secretarului de plasă și notarului, absolvent al școalei superioare de notari sau de specialitate de pe lângă Ministerul de Interne, nu li se cere examenul de intrare în funcțiuni prevăzut de legea statutului funcționarilor publici.

Articolul 140

Consiliile comunale și județene întocmesc regulamente pentru organizarea și funcționarea serviciilor lor, precum și pentru reglementarea tuturor intereselor administrațiilor locale.

Regulamentele devin obligatorii după aprobarea lor de către organele tutelare și după publicarea în buletinul comunal pentru comune, iar în buletinul județului pentru județe și pentru comunele care n'au un buletin al lor. Dovada îndeplinirii acestor formalități se face prin proces-verbal.

Aprobarea regulamentelor de igienă, salubritate, edilitate și poliție comunală ale comunelor suburbane se dă de consiliul comunei urbane de care depinde.

Șefii serviciilor tehnice, sanitare, veterinare și ai celorlalte servicii de specialitate sunt obligați a cerceta regulamentele care privesc măsuri de specialitatea lor, a face observațiunile ce vor găsi necesare și a le prezenta administrațiunilor locale, care le vor înainta organelor tutelare odată cu regulamentele votate.

Regulamentele vor prevedea măsuri și sancțiuni pentru asigurarea executării lor. Aceste sancțiuni nu vor putea depăși pedepsele prevăzute în codul penal pentru contravențiuni.

În caz de insolvabilitate amenda se va transforma în prestațiune de muncă, iar în caz de refuz de executare, în închisoare, care nu poate fi mai mare de 15 zile.

Amenzile și cheltuielile se vor încasa potrivit legii de urmărire a veniturilor Statului în folosul administrațiunii locale respective.

Regulamentele vor prevedea că pentru contravențiunile flagrante, agentul constatator poate chiar încasa amenda în cazul în care contravenientul, recunoscând faptul, convine să plătească jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravențiunea săvârșită, eliberându-i-se o chitanță dintr'un carnet cu matcă. În acest caz contravenientul nu va mai fi dat în judecată.

Când însă contravenientul nu-și recunoaște vina, agentul va constata faptul prin proces-verbal și-l va înainta judecătoriei competinte.

Articolul 141

Funcțiunile, atribuțiunile și condițiunile de numire, precum și dreptul la gradații funcționarilor administrațiilor locale, necuprinși în această lege, se vor stabili pe cale de regulament și în condițiunile legii pentru statutul funcționarilor publici, legii de armonizarea serviciilor și salarii, precum și orice altă lege ce ar privi funcțiunile și funcționarii publici.

Între serviciile administrațiilor locale va trebui să se organizeze și un birou statistic care va funcționa la fiecare administrație locală, în conformitate cu normele stabilite de Institutul Central de Statistică al Statului.

Serviciile tuturor administrațiunilor locale se vor stabili astfel încât administrațiile de aceeași categorie să aibă un număr egal de funcționari, iar funcționarii să aibă la servicii similare aceleași grade și salarii.

Când una dintre aceste administrațiuni locale are întreprinderi sau servicii speciale peste acele fixate de Minister, ele vor cere să li se hotărască plusurile de funcționari necesari, precum și gradele și salariile lor.

Dispozițiunile acestui articol nu se aplică comunelor rurale, serviciile lor stabilindu-se după mijloacele bugetare de fiecare consiliu, cu aprobarea organului tutelar.

Articolul 142

Actualele servicii tehnice și de arhitectură dintr'un județ, aparținând orașului de reședință și județului, vor fi contopite într'un singur serviciu tehnic, susținut - în proporție cu bugetele lor - de ambele administrațiuni.

Acest serviciu tehnic va avea două secții, una de inginerie și alta de arhitectură, fiecare fiind condusă respectiv de un inginer și un arhitect; personalul întregului serviciu va fi sub ordinele acestora și va executa însărcinările ce se vor da.

Numirea și acțiunea disciplinară a personalului acestui serviciu, care este plătit din bugetul administrațiilor locale, se va face de prefect, cu respectarea dispozițiilor legii pentru statutul funcționarilor publici și cu avizul primarului; inginerul județului și personalul tehnic, care și astăzi este numit și plătit de Ministerul Lucrărilor Publice, va continua și după aplicarea acestei legi să rămână sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, executând însă toate dispozițiunile date de prefect și primar, sub sancțiunea prevăzută pentru refuz de serviciu, legal datorat și sancțiunea disciplinară.

Dispozițiunile acestui articol nu se vor aplica la Municipiile al căror buget - după aprecierea Ministerului de Interne - va permite întreținerea unui astfel de serviciu aparte de cel al județului.

În județele în care Municipiul are organizat un serviciu tehnic separat de al județului, și județul n'ar avea în personalul său arhitect, serviciul de arhitectură al Municipiului este obligat a se conforma dispozițiunilor acestui articol.

Articolul 143

Orice lucrare tehnică din comune sau județe va fi executată sub supravegherea și răspunderea inginerului sau arhitectului, după specialitatea fiecăruia dintre ei.

Articolul 144

Toate comunele indiferent de categorie vor trebui să aibă planuri de situații și sistematizare.

Comunele care n'au mijloace materiale ca să întocmească aceste planuri, chiar dela punerea în aplicare a prezentei legi, sunt obligate ca la începutul fiecărui an bugetar, începând cu anul bugetar 1936-1937, să consemneze la Cassa de Depuneri o cotă anuală ce se va fixa la aprobarea bugetelor de către organul tutelar.

Numai după ce vărsămintele acestea au completat suma necesară întocmirii planurilor, suma se va ridica dela Cassa de Depuneri și folosi scopului ei.

Sub niciun motiv aceste sume nu vor putea căpăta o altă destinație și niciun organ nu va putea da descărcare legală gestionarului căzut într'o asemenea culpă.

Articolul 145

Planurile de situație și sistematizare ale comunelor rurale se vor întocmi de serviciile tehnice județene respective. Pentru celelalte comune, dacă serviciile tehnice nu le vor putea executa, întocmirea planurilor se va acorda prin concurs la care vor participa numai arhitecți și ingineri diplomați, înscriși în corpurile respective.

Serviciile tehnice județene, la întocmirea planurilor de situație și sistematizare ale comunelor declarate stațiuni climatice sau balneare, vor lua în prealabil avizul Oficiilor locale de cură și de turism.

Articolul 146

Planurile odată întocmite vor fi supuse aprobării consiliului respectiv, cu avizul conform al consiliului tehnic superior și odată devenite definitive nicio lucrare cu caracter public sau privat nu se va putea face decât conform cu dispozițiunile acestor planuri.

Planurile rămase definitive nu pot fi modificate decât prin decret regal, după propunerea ministrului de interne, la cererea consiliului respectiv și cu avizul conform al consiliului tehnic superior.

Planurile comunelor rurale, precum și modificările, se aprobă de consiliul județean, fără avizul consiliului tehnic superior.

Articolul 147

Pentru executarea lucrărilor cu caracter permanent și public: clădiri, instalațiuni, amenajare sau oricare altele de asemenea natură, administrațiunile locale trebue să întocmească prin serviciul tehnic proiectele, caietele de sarcini și devizele.

Când pentru aceste lucrări s'ar cere competința unor specialiști de altă categorie decât a celor ce compun serviciul tehnic local, se va angaja anume un specialist.

Articolul 148

Dacă valoarea unor asemenea lucrări întrece suma de lei 500.000 la comunele rurale, de 1.000.000 lei la cele balneo-climatice și orașe nereședințe și de 3.000.000 lei la celelalte unități administrative, acestea nu vor fi puse în executare fără avizul conform al consiliului tehnic superior de pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice.

Dacă pentru lucrarea ce se va face s'a folosit competința unui specialist ce nu face parte din personalul serviciului tehnic local, indiferent de valoarea lucrării, se va lua avizul consiliului tehnic superior.

Dacă consiliul tehnic superior nu-și va da avizul la cererea administrației locale în termen de 30 zile dela primirea ei, administrația locală va proceda cu aprobarea autorității tutelare la executarea lucrărilor.

Când pentru lucrarea ce urmează a se executa, se adoptă un plan deja aprobat de consiliul tehnic superior, fie chiar pentru altă localitate, el ia caracterul de plan tip și nu mai e nevoe de vreo aprobare, indiferent de valoarea lucrării.

Articolul 149

Planurile odată întocmite și aprobate servesc de bază alinierilor individuale; creează servitutea de neconstrucție non aedificandi pentru terenurile ieșire din alinierea decretată, astfel cum este prevăzută în planul de sistematizare și în planurile de aliniere, sau în modificările lor ulterioare; împiedică reparațiunile radicale și reconstrucția clădirilor ieșite din aliniere; supun proprietatea clădită sau neclădită la toate servituțile care reglementează modul de construcție și folosință, astfel cum sunt prevăzute în regulamentele comunale de construcție și alinieri.

Articolul 150

Nimeni nu poate deschide străzi, pasaje, înfundături sau executa parcelări, pe teritoriul comunelor, fără autorizarea consiliului comunal, dată potrivit planului de sistematizare și regulamentelor de edilitate.

Deciziunea consiliului comunal, privind asemenea cazuri, se dă pe baza avizului serviciului tehnic și este supusă aprobării Ministerului de Interne.

Articolul 151

Proprietarii care vor să parceleze proprietățile lor sunt obligați să înainteze o cerere specială primăriei, însoțită de planul de parcelare întocmit în baza planului de sistematizare.

Consiliul comunal se va pronunța, după normele prevăzute în articolul precedent, asupra admisibilității planului de parcelare.

Aprobarea definitivă nu se va acorda proprietarului decât după ce acesta va executa toate lucrările edilitare - pavat iluminat, apă, canal, etc. - sau va asigura executarea lor, dând o garanție, fie în numerar, fie prin inscripțiunea ipotecară asupra însăși terenului. Devizul lucrărilor va fi alcătuit de serviciul tehnic al comunei.

Străzile și trecerile astfel deschise, precum și lucrările făcute pentru ele, sunt și rămân proprietatea comunei.

Parcelatorii sunt obligați ca în actele de vânzare, precum și în anunțurile ce fac, să arate data și condițiunile deciziei consiliului respectiv prin care s'a aprobat parcelarea.

Parcelatorii care vor contraveni acestor dispozițiuni vor fi trimiși în fața judecătorului ocolului respectiv și pedepsit cu amendă dela 5.000-50.000 lei. Judecătorul va ordona totodată dărâmarea construcțiunilor ce se vor fi executat, în mâinile oricui s'ar găsi.

Actele de vânzare a locurilor din parcelările neaprobate vor fi anulate pe cale judecătorească la cererea cumpărătorului sau a comunei, pe spesele vânzătorului și în afară de prejudiciile de despăgubiri civile dacă ar fi cazul.

În comunele rurale și stațiunile balneare și climatice, (care nu sunt municipii sau orașe de reședință) se pot aproba parcelări fără obligațiunea executării prealabile a lucrărilor edilitare. Proprietarii parcelatori și cumpărătorii de parcele sunt obligați ca în termen de 5 ani dela efectuarea parcelării să achite comunei costul lucrărilor edilitare ce ea va executa.

În caz contrariu, autoritatea comunală pe baza devizelor întocmite, care au caracter executoriu, va putea fie să urmărească silit imobilul prin scoatere în vânzare, fie să urmărească pe proprietarul parcelator și pe proprietarii de parcele, pe baza legii de urmărire.

Articolul 152

Oricine deschide străzi, pasaje, înfundături sau execută parcelări, fără autorizarea consiliului comunal, va fi trimes în fața judecătorului ocolului respectiv și pedepsit cu amendă dela 5.000-50.000 lei.

Străzile, trecerile sau înfundăturile azi existente, care au caracter de drum public sunt proprietatea comunei, oricum ar fi deschise.

Judecătoria de ocol, odată cu aplicarea sancțiunilor, va condamna pe contravenient să plătească comunei cheltuielile necesare pentru desființarea lucrărilor executate prin contravenții.

Străzile, pasajele și înfundăturile efectuate fără autorizare vor putea fi închise, iar parcelările și clădirile vor putea fi desființate.

Articolul 153

Când prin deschiderea străzilor, pasajelor, piețelor, parcurilor sau oricăror altor lucrări de asemenea natură se mărește valoarea, proprietăților riverane sau vecine, toți proprietarii respectivi sunt obligați să contribue la cheltuielile făcute de comună, cu lucrarea edilitară.

Despăgubirile nu pot întrece trei pătrimi din cheltuieli, așa cum rezultă din actele și lucrările primăriei care au valoarea unor titluri autentice.

În acest scop toți proprietarii mai sus arătați vor fi convocați în ședință comună la primărie și se va discuta cu cei prezenți modalitatea despăgubirii.

În caz de neînțelegeri, autoritatea comunală va avea dreptul să ceară președintelui tribunalului local convocarea comisiunii de arbitri, conform legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, care pe baza actelor și lucrărilor primăriei, ce stabilesc suma cheltuielilor, va fixa cuantumul plus valutei și cota contributivă a fiecărui proprietar.

În fața comisiunii de arbitri vor fi citați în aceeași ședință toți proprietarii interesați, care își vor desemna un arbitru. Ei vor putea să indice comisiunii dacă mai sunt și alte proprietăți care beneficiază de lucrările primăriei și vor putea cere ca proprietarii lor să fie citați în fața comisiunii.

Toată procedura în fața comisiunii de arbitri și căile de atac sunt cele prevăzute în legea de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Articolul 154

Orice construcțiuni, reconstrucțiuni ori reparațiuni radicale de clădiri, precum și orice lucrare de arhitectură sau tehnică, nu se vor putea executa decât cu autorizația primarului, dată pe baza avizului serviciului tehnic și în conformitate cu planurile definitive de sistematizare.

La cererea unei autorizațiuni primarul va cere avizul serviciului tehnic.

Inginerul și arhitectul vor studia cererea în raport cu planurile definitive și vor aviza dacă corespunde lor.

Avizul serviciului tehnic este conform, primarul neputând sub niciun motiv a se abate dela el.

De asemenea se va lua avizul serviciului tehnic și când este vorba de o lucrare tehnică și în acest caz avizul este conform.

Articolul 155

Orice teren care iese din alinierea prevăzută în planul de sistematizare și în planurile alcătuite pe baza lui sau a modificărilor ulterioare, nu va putea fi construit decât pe porțiunea până la limita alinierii, cu retragerile stabilite prin planul de sistematizare și prin regulamente.

Pentru porțiunea ieșită din aliniere primăria este obligată a proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică în termen maxim de 15 ani dela eliberarea autorizațiunii de construcție pentru rest. În acest interval proprietarul va păstra terenul în posesiunea sa fără a putea cere niciun fel de daune dela primărie.

În cazul în care în acest interval de timp de 15 ani expropierea nu va fi fost desăvârșită și prețul plătit sau consemnat, proprietarul sau succesorii săi cu orice titlu, vor avea facultatea a obține autorizații de construcție împreună cu daune compensatorii, cerute conform legii contenciosului administrativ, care să reprezinte privațiunea de folosință pe tot intervalul până la obținerea autorizației, independent de daunele cominatorii prevăzute de legea contenciosului administrativ.

De asemeni, proprietarii vor avea facultatea să se adreseze organelor de tutelă administrativă pentru a obliga autoritatea comunală să procedeze la exproprierea fără prejudiciul daunelor prevăzute la alineatul precedent.

În cazul când prin aplicarea servituții de neconstrucție (non aedificandi) întregul teren devine neconstructibil, fie că intră în întregime în aliniere, fie că porțiunea rămasă nu este construibilă, conform planurilor de sistematizare sau regulamentului de construcțiuni în vigoare în acel moment, termenul de 15 ani prevăzut mai sus se reduce la 2 ani, cu aplicarea tuturor celorlalte dispozițiuni.

În tot intervalul de 15 ani (sau doi ani), terenul este scutit de orice impozit de orice fel pentru partea ieșită din aliniere, cu dreptul pentru autoritatea fiscală să le perceapă retroactiv asupra daunelor ce eventual s'ar obține prin neefectuarea exproprierii în termenele mai sus fixate.

Nicio reparațiune radicală, de renovare sau reconstruire de natură a prelungi durata sau soliditatea construcțiilor nu va putea fi autorizată pentru construcțiile ieșite din alinierea prevăzută în planul de sistematizare și aliniere, iar lucrările care se vor executa fără autorizație vor fi dărâmate.

Articolul 156

Construcțiunile executate în afară de aliniere sau contra dispozițiunilor regulamentare, vor fi dărâmate de organele comunale, în contul proprietarilor, dacă aceștia în termen cel mult de 3 luni dela somațiunea făcută de autoritate pe cale administrativă nu san repus în stare de legalitate.

Dărâmarea se ordonă de către judecătoria de ocol respectivă.

Proprietarii care au construit în condițiunile legii și regulamentelor, dar fără să aibă o autorizațiune specială, vor fi condamnați de judecătorul de ocol la o amendă egală cu de trei ori taxele pentru autorizație.

Judecătorul de ocol va putea acorda proprietarului un termen de cel mult două luni pentru a executa modificările cerute de primărie, în baza legilor, regulamentelor și planului de sistematizare, sub sancțiunea dărâmării construcției sau a executării modificărilor de către primărie în contul proprietarului.

Devizele întocmite de comună cu această ocaziune sunt definitive și au caracter de titlu executoriu, proprietarul putând fi urmărit pe baza legii de urmărire.

Construcțiunile de lemn precum și împrejmuirile de orice natură, executate neregulamentar, vor fi dărâmate pe cale administrativă, fără intervenția justiției, în urma unei simple somații, făcută pe cale administrativă.

Articolul 157

Consiliul municipal sau comunal va putea obliga pe proprietarii terenurilor mlăștinoase, bălților și râurilor aflătoare pe teritoriul comunelor să le asaneze fie prin desecare, fie prin ridicarea nivelului apelor, sau drenare, fie prin adâncire.

Dacă proprietarii, nu vor executa lucrările în termenul fixat, aceste lucrări se vor executa de administrațiunea locală în contul acestor proprietari, încasarea sumelor respective făcându-se conform legii de urmărire a veniturilor publice.

Executarea lucrărilor de asanare cade în sarcina proprietarilor albiilor, malurilor sau terenurilor respective. Ei vor fi obligați să înceapă lucrările de asanare, să le execute și să le termine în condițiunile prevăzute în regulamentele comunale de asanare.

În municipii și orașe construirea și întreținerea trotuarelor și rigolelor se vor reglementa după regulamente comunale, care se vor aproba de Ministerul de Interne.

Articolul 158

Deciziunile consiliilor sunt executorii prin ele înseși, afară de acelea pentru care legea cere aprobarea autorității superioare de control și tutelă.

Actele de administrație nu sunt supuse aprobărilor superioare. Se exceptează închirierile și arendările pe o durată mai mare de 5 ani.

Autoritățile superioare sunt:

1. Prefectul pentru comunele rurale și orașe nereședință, afară de stațiunile balneare sau climatice, care depind direct de Ministerul de Interne.

2. Ministrul de interne, pentru celelalte administrațiuni locale.

Deciziunile executorii prin ele înseși nu pot fi puse în executare înainte de expirarea unui termen de 5 zile dela data primirii actului de către organul de control respectiv.

Când consiliile și delegațiile respective constată prin hotărîri luate cu majoritate de 2/3 că interesele locale s'ar periclita prin orice întârziere, hotărîrile executorii pot fi puse în lucrare imediat.

Dispozițiile primarilor și delegaților consiliilor privitoare la actele de gestiune zilnică, sunt executorii imediat.

Organele superioare de control și tutelă sunt obligate să se pronunțe în termen de 20 zile dela primire, asupra deciziunilor supuse prin lege aprobării lor; dacă autoritatea nu se va pronunța în termenul prescris, deciziunea se va considera ca aprobată și se va pune în executare.

Articolul 159

Sunt nule de drept:

1. Actele și deciziunile tuturor organelor administrative locale, sau de tutelă, sau control, prin care s'a hotărît asupra unui act în afară de competința organelor respective.

2. Actele oricărui consiliu deliberativ făcute cu călcarea dispozițiilor legale privitoare la constituirea și funcționarea lui.

3. Actele care sunt contrarii ordinei și siguranței publice, precum și cele făcute cu călcarea legilor și regulamentelor în vigoare.

Nulitatea de drept se poate invoca pe cale de acțiune sau de excepțiune în termen de 10 ani dela data actului, fie de administrație însăși, fie de organele superioare de tutelă sau control, fie de orice persoană interesată, fie din oficiu de instanțele sezisate de vreun litigiu în legătură cu actul respectiv.

Articolul 160

Sunt anulabile următoarele acte ale administrațiilor locale, de tutelă sau control:

1. Cele făcute cu călcarea sau omisiunea formelor prevăzute de legi și regulamente, afară de cazul prevăzut de art. 159, alin. 2.

2. Cele încheiate de acei care aveau, fie ei personal, fie rudele sau afinii lor până în al 3-lea grad inclusiv, vreun interes personal direct la încheierea actului, sau erau avocații sau însărcinații de afaceri ai celor cu care s'a încheiat.

3. Orice deciziune a vreunui consiliu deliberativ, la care a luat parte vreuna din persoanele de sub alineatul 2 de mai sus, afară de cazul când numărul necesar de membri pentru funcționarea consiliului sau majoritatea legală puteau fi obținute și fără a se ține seamă de prezența sau votul acelor persoane.

Anulabilitatea se poate invoca, fie de către administrație însăși, fie de organele superioare de control și tutelă, în termen de 20 zile libere dela comunicarea deciziunii, care se va face prin administrația respectivă, din oficiu sau la cererea părții interesate.

Anulabilitatea se va putea invoca și de orice parte interesată, în termen de 20 zile dela afișarea deciziunii la administrația respectivă într'un loc anume destinat pentru aceasta.

Modul comunicării și afișării deciziunilor se va reglementa pe calea unui regulament de administrație publică.

Articolul 161

Toate actele și deciziunile organelor administrațiunilor locale trebuesc puse la dispozițiunea tuturor celor ce au interes a le cunoaște, și funcționarii respectivi sunt datori a elibera la cerere copii certificate de pe ele.

Articolul 162

Organele de control și tutelă, după competința lor, au drept să suspende executarea oricărui act sau deliberări care ar intra în cazurile de nulitate, sezisând totdeodată instanța de drept.

Articolul 163

Primarul, ajutorii de primari și membrii consiliilor comunale și județene pot fi suspendați sau revocați dacă se fac vinovați de abateri grave dela îndatoririle lor.

Articolul 164

Suspendarea se pronunță de către organul tutelar sau de Ministerul de Interne, în vederea unei anchete făcute din inițiativa acestui organ, sau cerută, fie de consiliu, fie de partea vătămată, pentru fapte care atrag revocarea, enumerate la art. 165.

Această suspendare poate dura cel mult o lună.

Când în contra unui membru s'a deschis acțiune publică de către instanțele judecătorești, civile sau militare, pentru fapte infamante, el va fi suspendat din oficiu de către organul tutelar, iar suspendarea va dura până la judecarea definitivă a procesului său.

Orice suspendare, atrage pentru toată durata ei pierderea dreptului la salariu, precum și la orice altă indemnizație.

Articolul 165

Revocarea unui membru al consiliului se pronunță de către organul tutelar sau de Ministerul de Interne, în următoarele cazuri:

a) Când a refuzat să depună jurământul de credință;

b) Când a fost condamnat pentru unul din faptele arătate la art. 54;

c) Când după aplicarea amenzii prevăzută la art. 44 alin. 2, a continuat să lipsească dela ședințele consiliului;

d) Când din cauza actului ilegal, hotărît sau executat de el, s'a obținut sentința de daune contra administrației respective;

e) Când a fost deschisă în contra sa acțiune publică pentru fapte care ating ordinea și siguranța Statului.

SECȚIA II

Răspunderea civilă

Articolul 166

Prefectul, primarul, ajutorii de primar, membrii consiliilor și delegațiunilor lor, precum și funcționarii administrațiunii locale sunt răspunzători față de administrațiune sau particulari de orice pagubă le-ar fi cauzat printr'un act făcut fără competință sau cu rea credință.

Ordinul scris dat funcționarului administrativ îi conferă acestuia dreptul la chemare în garanție a autorului ordinului fără ca acesta să-l exonereze de răspundere decât dacă a raportat în scris arătând vițiile actului.

Judecata acțiunii în daune este de competința instanțelor de drept comun.

În cazul când instanța, respingând, acțiunea, constată că ea a fost intentată cu rea credință, condamnă pe reclamant, pe lângă plata cheltuielilor procesului și a despăgubirilor civile, la o amendă dela 500-5.000 lei în folosul administrației dela care a emanat ordinul.

SECȚIA III

Disolvare

Articolul 167

Consiliile pot fi disolvate numai în următoarele cazuri:

a) când după trei convocări consecutive consilierii respectivi nu s'au adunat în numărul cerut de lege pentru valabilitatea deliberărilor, deși fusese aplicată mai întâi amenda, conform art. 44, alin. 2, din prezenta lege; această amendă se aplică chiar de către consiliu sau de autoritatea tutelară;

b) când numărul consilierilor aleși s'a redus din cauze legale la o jumătate și nu se mai poate completa prin consilieri supleanți;

c) când s'a adus o modificare teritoriului comunei prin deslipirea sau alipirea unui sat.

Această dispozițiune nu se aplică decât la comunele rurale;

d) când consiliul s'a făcut vinovat de fapte grave săvârșite cu călcarea legilor și care au păgubit interesele administrației, această vină dacă a fost stabilită printr'o hotărîre de judecată;

e) când consiliul ca corp constituit ieșind din atribuțiunile sale a luat hotărîri cu caracter politic;

f) când s'au ținut desbaterile contrar prevederilor art. 136;

g) când prin actele sale consiliul compromite siguranța Statului sau interesele naționale.

Actele izolate sau individuale ale membrilor consiliului, chiar având caracterul arătat dela alin. e și g, nu atrag disolvarea consiliului;

h) când prin trecerea unei comune dela o categorie la alta s'ar modifica numărul membrilor ce compun consiliul;

i) când niciunul dintre membrii aleși nu îndeplinește condițiunile pentru funcțiunea de primar.

Articolul 168

Disolvarea consiliilor se face pentru județe, municipii și comune urbane prin decret regal pe baza raportului motivat al Ministrului de Interne, iar pentru consiliile comunelor rurale, prin deciziunea Ministerului de Interne pe baza raportului motivat al prefectului respectiv.

Articolul 169

În interesul, general al județului, sau special al unor comune dintr'un județ, prefectul, cu votul consiliilor comunale respective, cu avizul delegațiunii județene și cu aprobarea Ministerului de Interne, va putea asocia în parte sau în total comunele din județul său.

Tot astfel cu votul consiliului județean se poate face și asocierea comunelor cu județul.

Asocierea, se face în scopul executării unor lucrări pe care comunele n'ar putea să le facă cu mijloacele lor proprii, cum și a creerii unor fonduri comune din care să se poată înlesni creditele pe termene lungi, de care comunele ar avea nevoe.

Asociația se conduce de un comitet compus din prefect, președintele consiliului județean președintele secției de agricultură, administratorul financiar al serviciului de urmăriri și plăți, inginerul și arhitectul serviciului tehnic, precum și doi primari aleși de adunarea generală a primarilor comunelor asociate.

Prefectul reprezintă asociația în justiție.

Articolul 170

Asociațiile au ca venituri contribuția comunelor, iar ca cheltuieli numai plata costului lucrărilor de efectuat.

Cheltuieli de personal, de material și cancelarie, de local sau orișicare altele, în afară de acelea dela alineatul precedent, nu pot fi făcute din bugetul asociației.

Membrii consiliului vor presta serviciul obligator și gratuit, iar lucrările se vor efectua de către personalul județului sau comunelor, ca serviciu datorat.

Toți funcționarii județeni și comunali sunt obligați să execute ordinele date în interesul asociației.

Articolul 171

Când mai multe comune - municipii, urbane sau rurale, declarate stațiuni balneare sau climatice, aparținând mai multor județe, au interese comune și cad de acord a se uni între ele - cu autorizarea Ministerului de Interne și pe bază de statut - se pot asocia între ele sau cu persoane și instituții particulare. Scopul asociației poate fi executarea de lucrări, servicii sau întreprinderi de interes local și reciproc.

Statutele asociațiunilor vor arăta neapărat scopul, sediul, modul de administrare, de control și de exploatare, ținerea adunărilor ordinare și extraordinare, poliția ședințelor și modul votării, veniturile asociațiunii, condițiunile în care se îndeplinește bugetul și se încheie conturile, darea de seamă asupra veniturilor și cheltuielilor, numirea și revocarea personalului, cazurile și modalitățile lichidării.

Articolul 172

Administrația fiecărei asociațiuni este încredințată unui consiliu, care se va compune din câte doi reprezentanți pentru fiecare comună, desemnați de consiliile respective, afară de cazurile când statutele vor dispune altfel, precum și din prefecții județelor respective, un delegat al Ministerului de Interne, precum și reprezentanții instituțiunilor și autorităților fixate de statut.

Persoanele și instituțiile particulare asociate vor fi reprezentate în consiliu, conform prevederilor din statut.

În caz când un consiliu comunal, după punerea în întârziere ce i se va face, nu-și va desemna delegații, comuna respectivă va fi reprezentată de primar și de primul-ajutor sau de ajutorul cel mai în etate.

Mandatul delegaților comunali durează cât mandatul de consilier.

Consiliile respective le pot însă retrage oricând delegațiunea cu majoritatea absolută a membrilor.

Delegații ale căror mandate au expirat, pot fi realeși.

În caz de vacanță prin deces, demisiune sau din orice alte împrejurări, consiliul respectiv procedează la înlocuire printr'o nouă alegere.

Articolul 173

Președintele asociației va fi numit pe termen de 5 ani, prin decret regal, după propunerea Ministerului de Interne.

Funcțiunea de președinte nu este incompatibilă cu mandatul de parlamentar, nici cu o altă profesiune sau funcțiune.

Președintele reprezintă asociația în justiție. El convoacă consiliul asociației și delegația permanentă, prezidează și închide ședințele. Ordonanțează și plătește valoarea lucrărilor executate. Încheie contractele aprobate de consiliu. Îngrijește de regulata încasare a contribuțiunilor pentru asociație. Semnează corespondența și actele asociației.

Președintele poate oricând demisiona, înaintând demisia Ministerului de Interne, care hotărăște.

Consiliul asociației alege doi membri, care împreună cu președintele vor forma delegația permanentă.

Regulele privitoare la deliberările consiliilor comunale și delegației permanente sunt aplicabile și la deliberările consiliilor asociației și delegației sale.

Articolul 174

Bugetul asociației cuprinde toate veniturile de care dispune după statut și prevede cheltuielile necesare, în marginea acestor venituri.

Regulele de contabilitate comunală sunt aplicabile și contabilității asociațiunii, dacă statutele nu dispun altfel.

Veniturile asociațiunii cuprind:

1. Contribuțiunile comunelor, municipiilor asociate, obligatorii pe tot timpul asociației, în limitele prevăzute de statute sau convenite ulterior prin îndeplinirea formelor legale.

Pentru a face față acestor contribuțiuni, comunele pot afecta din veniturile lor ordinare sau extraordinare, iar la trebuință pot vota zecimi adiționale speciale.

2. Partea contributivă a persoanelor sau instituțiilor particulare, în limita obligațiunilor luate și prevederilor statutelor.

3. Veniturile averii mobile sau imobile a asociațiunii.

4. Sumele ce se vor încasa din veniturile serviciilor înființate.

5. Subvențiuni.

6. Daruri și legate.

7. Orice alte venituri.

Articolul 175

Județele se pot asocia, atât între ele, cât și cu Statul, în scop de a executa, crea sau întreține lucrări sau instituțiuni de folos comun, din punct de vedere sanitar, economic, cultural sau al lucrărilor publice.

Inițiativa asociațiunilor o au:

a) Consiliile județene;

b) Prefectul;

c) Ministrul de interne;

d) Orice minister, pentru lucrări de competința sa.

Articolul 176

Conducerea și administrarea acestor asociațiuni se face de un comitet compus din președinții consiliilor județene, prefecții, șefii serviciilor județene respective, administratorul financiar al județului unde se află sediul asociațiunii și un delegat al Ministerului de Interne.

În cazul când în asociație participă și Statul sau inițiativa o are alt minister decât acel de Interne, din acest comitet va face parte și un delegat al ministerului respectiv.

Delegatul Ministerului de Interne este președintele comitetului și reprezintă asociația în justiție.

Sediul asociației va fi hotărît de către comitet, iar în caz de divergență de către Ministerul de Interne.

Comitetul în acțiunea sa este ajutat de funcționari delegați ai administrațiilor asociate.

Articolul 177

Asociațiunile sunt învestite cu personalitate juridică. Ele se disolvă de drept când scopul asociației a fost îndeplinit.

Organul tutelar al asociațiunilor este Ministerul de Interne.

Articolul 178

Finanțele administrațiunilor locale, ale stabilimentelor publice locale și ale stabilimentelor de utilitate publică, puse sub controlul administrațiilor locale, se administrează - întru cât legea de față nu derogă - după dispozițiunile legii contabilității publice, ale legii pentru unificarea contribuțiilor directe și după legea de percepere și urmărire a veniturilor publice, precum și regulamentelor lor.

Articolul 179

Veniturile și cheltuielile sunt stabilite pentru fiecare an financiar prin buget.

Exercițiul de executarea bugetelor administrațiunilor locale este același ca și pentru Stat.

Constatarea și încasarea veniturilor comunelor și județelor se face de organele prevăzute în legea de față.

Articolul 180

Cheltuielile administrațiunilor locale se împart în cheltuieli ordinare, extraordinare și cu destinație specială, după specificarea lor dela capitolul veniturilor.

SECȚIA I

A. Cheltuieli comunale

Articolul 181

Cheltuielile ordinare se împart în cheltuieli obligatorii și facultative.

Sunt obligatorii pentru comune:

I. Administrația comunală

1. Salarii și indemnizații.

2. Cheltuieli de cancelarie, de stare civilă, de recensământ și electorale.

3. Abonamente la Monitorul Oficial și Buletinul Județului.

4. Administrarea bunurilor și asigurarea clădirilor, care nu se va putea face decât la Casa de asigurare a Ministerului de Interne, primele de asigurare consemnându-se la Cassa de Depuneri, și Consemnațiuni, la dispoziția suszisei Case.

5. Exploatarea întreprinderilor, iluminatul public, apa potabilă, canalizarea, etc.

6. Pentru comunele rurale, cheltuieli de bază.

7. O subvenție până la 10% din bugetul ordinar pentru apărarea pasivă și antiaeriană ce se va vărsa fondului de înzestrare al armatei.

8. O contribuție Casei Generale de Pensiuni de 15%, calculată asupra totalului salariilor bugetare.

În afară de această contribuție, comunele nu vor mai plăti numitei case nicio altă subvenție și sub nicio formă.

II. Învățământ și Culte

1. Întreținerea localurilor școlilor primare, încălzit, iluminat, material.

2. Cărți, haine pentru copii săraci.

3. Încurajarea învățământului și a cursurilor de adulți.

4. Ajutoare bisericilor.

5. Întreținerea cimitirelor comunale și subvenții Societății Monumentele Eroilor.

III. Ocrotiri Sociale

Ajutorarea săracilor, contribuțiuni pentru ajutorarea șomeurilor și întreținerea marilor mutilați, care au domiciliul real în comună.

IV. Agricultură și Zootehnice

1. Salariile personalului veterinar inferior, care se vor vărsa sub formă de subvenție Ministerului Agriculturii.

2. Medicamente, combaterea paraziților.

3. Ameliorări locale, plantații.

4. Întreținerea animalelor de reproducție.

V. Drumuri și Poduri

1. Salariile personalului drumurilor comunale, vicinale și de câmp.

2. Cheltuieli de material pentru întreținerea drumurilor și podurilor comunale.

3. Plantarea zonelor drumurilor comunale.

SECȚIA II

B. Cheltuieli județene

Articolul 182

Sunt obligatorii pentru județe următoarele cheltuieli:

I. Administrația județeană

1. Salariile și indemnizațiile.

2. Cheltuieli de material (chiria localurilor, imprimate, publicațiuni, abonamente la Monitorul Oficial, electorale, etc).

3. O contribuție Casei Generale de Pensiuni de 15% calculată asupra totalului salariilor bugetare.

În afară de această contribuție, județele nu vor mai plăti numitei Case nicio altă subvenție, sub nicio formă.

4. Cheltuielile cu administrarea bunurilor și asigurarea clădirilor, care nu se va putea face decât la Casa de asigurare a Ministerului de Interne, primele de asigurare consemnându-se la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, la dispoziția suszisei Case.

5. Exploatarea întreprinderilor.

6. O subvenție până la 10% din bugetul ordinar pentru apărarea pasivă și antiaeriană ce se va vărsa fondului de înzestrare al armatei.

II. Întreținerea drumurilor, podurilor și construcțiilor județene

III. Salariile personalului veterinar inferior, care se varsă sub formă de subvenție Ministerului Agriculturii

Articolul 183

Nu se pot trece asupra autorităților locale, peste sarcinile prevăzute de prezenta lege, cheltuieli și servicii de Stat sau altele, decât numai cu asigurarea fondurilor corespunzătoare; în caz contrariu, comunele și județele sunt în drept să refuze înscrierea în bugetele lor a unor asemenea cheltuieli.

Articolul 184

Veniturile comunelor și județelor se împart în venituri ordinare, extraordinare și cu destinațiune specială.

A. Veniturile ordinare sunt:

a) Veniturile izvorîte din impozite și taxe:

1. Cotele adiționate pe lângă unele impozite directe ale Statului.

2. Cota-parte din sumele încasate din unele impozite indirecte ale Statului înlăuntrul comunei respective.

3. Cota-parte din impozitele încasate pe unele articole de consumațiune (fondul comunal și județean).

4. Impozitele și taxele prevăzute în tabloul anexat prezentei legi.

5. Taxe pentru servicii prestate;

b) Veniturile izvorîte din avere și din activitatea economică:

1. Veniturile bunurilor imobiliare și mobiliare.

2. Veniturile din exploatarea întreprinderilor industriale, comerciale și agricole.

3. Veniturile din subvenția dată comunelor de către eforiile pășunilor.

4. Rămășițele de încasat din exerciții incluse.

B. Venituri extraordinare

1. Venituri rezultate din vânzări de bunuri.

2. Daruri și legate fără destinațiune specială.

3. Excedente din exerciții închise.

4. Orice alte venituri întâmplătoare și neprevăzute în celelalte categorii.

C. Venituri cu destinație specială

1. Împrumuturi.

(Pentru împrumuturi municipiul, București va alcătui bugete speciale, anexe la bugetul general).

2. Veniturile cuvenite comunelor conform legii drumurilor,

3. Veniturile din arendarea cârciumilor.

4. Cotizațiuni.

5. Fonduri cu destinațiune specială dată de legi (ca de exemplu: fondul pentru despăgubirea cărnurilor confiscate, prevăzut de legea de poliție sanitară-veterinară din 6 Ianuarie 1928 și 5 Aprilie 1935).

6. Fundațiuni, fonduri și legate cu destinație specială, precum și fructificările lor.

7. Contribuția locuitorilor din comunele rurale și suburbane pentru plata guarzilor comunali care vor face paza în comună.

Această contribuție se va calcula proporțional cu dările ce ei sunt impuși către Stat și nu va putea depăși suma de 1.000 lei anual de cap de familie.

Sunt scutiți de această contribuțiune veteranii, invalizii și văduvele de războiu.

Aceste dispozițiuni se vor desvolta printr'un regulament de administrațiune publică.

SECȚIA II

Venituri izvorâte din impozite și taxe

Articolul 185

Autorității comunale și județene vor fixa anual cotele adiționale în limitele prevăzute de legea pentru unificarea contribuțiunilor directe.

Articolul 186

Dacă cheltuielile ordinare nu pot fi acoperite cu veniturile ordinare, administrațiile locale vor putea înființa temporar cote adiționale suplimentare pe lângă cotele prevăzute în articolul precedent.

Pentru municipiul București aceste cote adiționale suplimentare vor putea fi mărite până la valoarea cotelor adiționale prevăzute în legea pentru unificarea contribuțiunilor directe, în vederea marilor lucrări edilitare și pentru acoperirea anuităților de împrumuturi comunale.

Articolul 187

Se atribue comunelor în care se fabrică rachiu din fructe și derivatele lor 25% din produsul impozitului pe consumațiunea acestor rachiuri.

Sumele rezultate în baza acestui articol se vor încasa direct pe seama comunelor respective odată cu perceperea impozitului.

Articolul 188

Comunelor li se atribue din încasările realizate înăuntrul lor prin organele fiscale:

a) 33% din impozitele pe spectacole;

b) 1,25% din încasările asupra pariurilor ce se fac la alergări de cai și alte întocmiri de sport;

c) 10% din încasările asupra jocurilor de noroc, cu excepțiunea Loteriei de Stat;

d) 50% din impozitele pe automobile;

e) 20% din taxele pe succesiuni și donațiuni.

Toate aceste cote se vor vărsa direct, pe măsura încasărilor, comunelor.

Articolul 189

În scopul acoperirii cheltuielilor necesare organizării, întreținerii și extinderii iluminatului public și a unei raționale organizări a producției, întreprinderile și orice uzine vor plăti lunar primăriilor, respective:

a) Cele situate pe teritoriul municipiilor, maximum 0,50 lei pentru KWO produs și utilizat pe acel teritoriu;

b) Cele situate pe teritoriul orașelor, maximum 0,30 lei pentru KWO produs și utilizat pe acel teritoriu.

Când transmisiunea energiei dela motoare nu se face pe cale electrică, ci mecanic, cotele de mai sus vor fi respectiv 0,40 lei pe cal-oră și 0,25 lei pe cal-oră.

Cotele arătate mai sus se aplică reduse la o pătrime:

a) Pentru energia produsă de mașinile în funcțiune, în întreprinderile existente la punerea în aplicare a prezentei legi.

b) La mașinile ce funcționează cu aburi, care apoi în mare parte este neapărat necesar în procesul de fabricațiune al unei industrii.

Întreprinderile exploatate în regie proprie de comună, în regie mixtă sau prin concesiune pentru producerea și distribuirea energiei electrice în municipii și orașe, sunt scutite de plata acestor taxe, atât asupra energiei produse, distribuite, cât și acelea furnizate lor din afara teritoriului acestor comune.

Dacă întreprinderile mai sus arătate nu-și iau obligațiunea din lipsă de putere să satisfacă cererile, solicitatorii vor plăti numai o pătrime din taxele arătate în acest articol.

Energia produsă și utilizată de Stat, mori, exploatările și rafinăriile de țiței este scutită de plata cotelor arătate în prezentul articol;

c) Comunele pentru gazul de orice fel și sub orice formă, vândut de orice persoană sau întreprindere, afară de acelea ale Statului, județelor și comunelor (exploatate fie în regie proprie, fie în regie mixtă sau concesiune), vor putea percepe 0,5 bani de metru cub.

Normele pentru perceperea cotelor de mai sus se vor stabili prin regulamente comunale.

Taxele din prezentul articol vor fi făcute venit comunelor la un articol special al bugetului și vor putea fi utilizate numai pentru scopurile indicate în primul alineat.

Taxele prevăzute în alineatele g și h, dela art. 1 al legii pentru sporirea taxelor asupra produselor petrolifere din 21 Martie 1920, se vor percepe numai în folosul comunelor. Ele nu se aplică decât asupra energiei electrice și gazului, utilizate pentru iluminat și dacă acestea nu au fost impuse la cotele din prezentul articol.

Municipiul București va putea percepe până la 5 bani de fiecare mie de calorii pentru gazul de orice fel și sub orice formă, vândut de orice persoană sau întreprindere, afară de acele ale Municipiului.

Articolul 190

Cota-parte din produsul impozitelor pe unele articole de consumațiune (fondul comunal și județean) se formează din:

a) 30% din venitul net al monopolului spirtului;

b) 20% din impozitul asupra consumațiunii vinului;

c) 30% din impozitul asupra consumațiunii oricăror rachiuri, afară de cele provenite din fructe și derivatele lor;

d) 20% din încasările tuturor impozitelor de consumație pe zahăr;

e) 50% din cota prevăzută în art. 109, alin. 1, din legea timbrului.

Produsul acestor cote se va încasa de Administrațiile de încasări și plăți pe seama cotei-părți din impozitele încasate asupra unor articole de consumațiune, deschizându-se un cont special în contabilitatea Administrațiilor de încasări, intitulat: "Cota parte din impozitele încasate în contul comunelor și județelor".

Sumele înscrise în acest cont special vor fi vărsate la Banca Națională a României și sucursalele sale, care va forma un cont special cu aceeași denumire.

Articolul 191

Cota-parte din impozitele pe unele articole de consumațiune (fondul comunal și județean) se repartizează de către Ministerul de Interne, după cum urmează:

a) 10% pentru împlinirea lipsurilor bugetare ale acestor comune și județe, care cu toate sporurile de venituri acordate n'ar putea acoperi toate cheltuielile impuse de lege;

b) Restul se va repartiza pe diferite categorii de unități locale, precum urmează:

1) 45% județelor,

2) 25% comunelor rurale,

3) 20% orașelor și municipiilor,

4) 5% municipiului București,

5) 5% comunelor balneo-climatice.

Dispozițiunile acestui articol ca și la art. 190 vor intra în vigoare când Ministerele de Finanțe și Interne vor găsi posibilitatea de aplicare.

Articolul 192

Repartizarea sumelor din cota-parte a impozitelor pe unele articole de consumațiune (fondul comunal și județean), între unitățile administrative locale, se va face după următoarele criterii:

1. În raport cu puterea contributivă ce se va constata după impozitele elementare și adiționale înscrise în rolurile contribuțiunilor directe.

2. În raport cu cifra populației constatată după ultima statistică oficială.

Articolul 193

Comunele vor putea înființa impozite și taxe pentru acoperirea cheltuielilor, în limitele stabilite în tabloul anexat la prezenta lege, care face parte integrantă din această lege.

Se respectă cuantumul perceput de comune pe bază de convențiuni sau concesiuni existente la data promulgării prezentei legi.

Articolul 194

Comunele sunt autorizate să mai înființeze prin regulamente taxe pentru:

a) Folosința bunurilor din domeniul public;

b) Diferitele servicii organizate pentru uzul particular al locuitorilor, servicii folosite direct ori indirect, precum: serviciul curățirii gunoaelor, serviciul apelor și canalelor, serviciul vidanjelor, tăierea vitelor, cântăritul mărfurilor, curățitul coșurilor, controlul de cântărire și al prețurilor alimentelor, fabricării pâinei, precum și pentru orice alte servicii înființate sau prestate particularilor de către comună.

Comunele sunt în drept a declara obligatorii pentru particulari, pe considerațiuni sanitare sau de igienă publică, unele dintre serviciile lor organizate și prevăzute în alineatul precedent;

c) Îndeplinirea unor anumite servicii excepționale sau urgente, ca: inundații, incendii, înzăpeziri etc. Când asemenea servicii care nu s'ar putea îndeplini în alt mod, prestațiunile de servicii în natură sunt obligatorii, pe temeiul unei încheieri speciale a consiliului, luat cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenți.

Acei care din cauze bine constatate nu ar putea presta în natură serviciile excepționale, se vor achita printr'o contribuțiune stabilită mai dinainte de consiliu;

d) Taxele și contribuțiunile înființate de comune sau de întreprinderile lor, înainte de promulgarea acestei legi, în scopul echilibrării bugetelor din exercițiile închise, sunt legal datorate.

De plata taxelor pentru serviciile organizate pentru uzul particular al locuitorilor nu sunt scutite nici regiile autonome P.T.T. și C.F.R., scutirile prevăzute în legile pentru crearea regiilor autonome P.T.T. și C.F.R., publicate în Monitorul Oficial Nr. 170 din 9 August 1928, resp. Monitorul Oficial Nr. 141 din 1 Iulie 1928, privind numai impozitele și taxele ce nu reprezintă contra valoarea unui serviciu prestat.

SECȚIA III

Venituri izvorîte din averea și activitatea economică a comunelor și județelor

Articolul 195

Veniturile din exploatarea averii imobiliare, ca: arenzi, chirii, exploatare de moșii, de ferme, de păduri, dreptul de vânat, de pescuit, scoaterea gheței, precum și veniturile din averi mobiliare, ca: redevențe, participări, cupoane, dobânzi; ele sunt așezate, urmărite și percepute în baza unor regulamente special întocmite de consiliile unităților administrative respective, în conformitate cu legea contabilității publice.

Articolul 196

Toate întreprinderile județene și comunale cu caracter economic se vor putea exploata și conform legii pentru administrarea și exploatarea întreprinderilor și avuțiilor publice sau legilor lor speciale, cu următoarele derogări:

Determinarea modului de organizare și administrare a fiecărei întreprinderi, exploatări sau puneri în valoare a bunurilor județene sau comunale, se face numai cu aprobarea Ministerului de Interne, după propunerea consiliului respectiv, fără a mai fi necesar vreun aviz sau vreo altă aprobare.

Atribuțiunile Consiliului superior al administrării întreprinderilor și avuțiilor publice se exercită în întregime de Ministerul de Interne.

Întreprinderile județene și comunale sunt scutite de contribuțiunile prevăzute în art. 9 din suscitata lege.

Regiile publice comerciale ale județelor și comunelor sunt scutite să înainteze Ministerului de Finanțe situația de casă a fiecărei luni.

SECȚIA IV

Venituri extraordinare

Articolul 197

Produsul din vânzări a bunurilor, darurilor, legatelor, fără destinație specială, vor fi înscrise la venituri extraordinare și folosite exclusiv pentru înzestrări și îmbunătățiri.

Excedentele din exerciții închise se vor înscrie de asemenea ca venituri extraordinare.

SECȚIA V

Venituri cu destinație specială

Articolul 198

Veniturile cu destinație specială, nu se pot întrebuința decât în stricta conformitate cu această destinație.

Subvențiile acordate de Stat sau de oricine cu scop determinat se vor folosi numai în acest scop.

Articolul 199

Județele și comunele pot percepe cotizațiuni pentru crearea sau întreținerea de servicii și îmbunătățiri care nu pot fi suportate din veniturile ordinare și care, deși pot servi interesul public, folosesc în deosebi unei regiuni, părți, cartier, străzi din cuprinsul județului sau comunei.

Aceste cotizațiuni se percep numai dela locuitorii care trag în special foloase din serviciul sau îmbunătățirea care se creează sau se întreține cu produsul acelor cotizațiuni.

Stabilirea cotizațiunilor, repartiția lor între contribuabili, timpul cât vor rămâne în vigoare, se vor stabili după o prealabilă consultare a celor interesați, prin îngrijirea autorităților respective.

Repartiția cotizațiunilor se va face, pe cât posibil, proporțional cu foloasele pe care le are din îmbunătățirea executată.

Odată încuviințate de majoritatea celor interesați, cotizațiunile devin obligatorii pentru toți și se înscriu în roluri.

SECȚIA VI

Împrumuturi

Articolul 200

Împrumuturile comunelor rurale se hotărăsc de consiliu și se aprobă de prefect cu avizul delegațiunii consiliului județean.

Pentru celelalte unități administrative, împrumutul se aprobă de Ministerul de Interne; iar dacă valoarea lui depășește a 5-a parte din totalul veniturilor ordinare se aprobă prin lege.

Se consideră ca împrumuturi și sunt supuse acelorași formalități și contractele de lucrări, concesiune sau cumpărări, precum și orice investițiuni a căror plată angajează mai mult de două exerciții financiare consecutive.

Nu se poate aproba un împrumut dacă nu s'a prevăzut în prealabil în buget mijloacele pentru plata anuității.

Articolul 201

Cu 45 zile înaintea începerii anului financiar, prefecții sau primarii, în colaborare cu delegațiile respective, vor avea întocmite programul de lucrări pentru anul viitor și proiectul de buget.

Proiectul de buget se aduce la cunoștința generală prin publicațiuni care vor fi afișate cu cel puțin 10 zile înainte de ziua ședinței consiliului.

Publicațiunile vor cuprinde și data convocării consiliului pentru votare. Până la această dată cei interesați pot depune reclamațiuni.

Înainte de votare consiliile examinează și decid asupra necesității de a înființa taxe, cotizațiuni și prestațiuni în natură pe exercițiul viitor.

Oricând în cursul anului vor putea decide asupra veniturilor necesare pentru satisfacerea nevoilor excepționale.

Articolul 202

Bugetul cuprinde două părți:

A) partea veniturilor;

B) partea cheltuielilor.

Fiecare parte cuprinde următoarele trei subdiviziuni:

1. Venituri sau cheltuieli ordinare.

2. Venituri sau cheltuieli extraordinare.

3. Venituri sau cheltuieli cu destinație specială.

Toate veniturile și cheltuielile se înscriu în buget.

SECȚIA I

A) Bugetul veniturilor

Articolul 203

Administrațiile locale nu-și pot creia niciun alt venit în afară de cele prevăzute în legea de față și legile speciale.

Articolul 204

Evaluarea veniturilor se va face prin socotirea fiecărui venit în parte, ținându-se seama de încasările realizate în anul precedent, cum și de recensământul fiscal, legile și faptele intervenite.

Articolul 205

Veniturile întreprinderilor comunale vor acoperi mai întâiu cheltuielile normale de exploatare și apoi se va constitui un fond de rezervă de 2% din încasările brute, destinat nevoilor reparațiilor și îmbunătățirilor necesare întreprinderii, precum și 3% fond de amortizare.

Aceste fonduri se vor consemna la Banca Națională sau sucursalele ei în contul întreprinderii respective și nu se vor putea folosi decât în scopurile arătate.

Articolul 206

Rămășițele de încasat din exercițiile închise vor fi înscrise la un articol special și vor servi cu precădere la achitarea ordonanțelor restante din exercițiile închise.

Articolul 207

În buget se prevede din veniturile ordinare și cu destinație specială o sumă destinată pentru deschiderea de credite suplimentare și extraordinare, cu care se vor putea acoperi cheltuielile, pentru care sumele prevăzute în buget nu au fost suficiente și cheltuielile neprevăzute ce nu ar putea fi amânate.

Creditele suplimentare nu se vor putea deschide decât cel mai curând după patru luni dela data aplicării bugetului.

SECȚIA II

B) Bugetul cheltuielilor

Articolul 208

Cheltuielile facultative se vor acoperi din veniturile ordinare după ce s'au satisfăcut cheltuielile obligatorii.

Articolul 209

Salariile funcționarilor, precum și orice alte retribuțiuni, indemnizații, cheltuieli de transport și jetoane, vor fi stabilite conform dispozițiunilor prezentei legi, legii de armonizarea salariilor, legea cumulului și orice altă lege sau dispozițiune aplicabilă funcționarilor Statului.

Articolul 210

Bugetul trebue votat cel mai târziu o lună înaintea noului exercițiu financiar.

Bugetul se votează pe articole și în total cu majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenți.

Când bugetul nu a fost votat în termenul prescris de lege, el va fi întocmit din oficiu de autoritatea tutelară.

Articolul 211

În termen de 5 zile după votare bugetul se înaintează spre aprobare prefectului de județ pentru comunele rurale și orașele nereședințe, consiliilor orașelor de care depind pentru comunele suburbane și Ministerului de Interne pentru comunele balneo-climatice, orașele reședințe, municipii și județe.

Modificarea sau rectificarea bugetului este supusă acelorași formalități ca și votarea lui.

Contestațiunile asupra acestor operațiuni se vor înainta organelor tutelare respective în același termen de 5 zile.

Aprobările date lucrărilor dela acest articol de organele tutelare sunt definitive și deci nesusceptibile de nicio cale de atac.

Articolul 212

Orice cheltuială angajată peste alocația bugetară este ilegală și rămâne în sarcina celor care au angajat-o sau aprobat-o.

Sumele afectate la cheltuielile unui articol nu pot fi întrebuințate la cheltuielile altui articol, decât prin modificarea bugetului.

Nicio angajare de cheltuială nu se poate face fără ca în prealabil să se ceară avizul în scris al șefilor de contabilitate, care sunt obligați să se pronunțe dacă există sau nu credite disponibile.

Notarii sunt contabili-șefi ai veniturilor și cheltuielilor comunelor rurale, iar încasările acestor venituri se vor face de către casierii și perceptorii comunali.

Șefii serviciului de contabilitate sunt obligați să țină registre pentru înregistrarea tuturor angajamentelor pe fiecare articol bugetar în parte.

Angajarea, lichidarea și ordonanțarea se vor face de organele administrațiilor locale în drept sau de delegații lor.

Achitarea ordonanțelor se va face de către mânuitorii de bani. Funcțiunile de mânuitor și cele de administrator sunt incompatibile între ele.

Articolul 213

Când creditele alocate prin buget nu ajung să acopere cheltuielile pentru care au fost afectate, sau când se ivesc cheltuieli neprevăzute, ce nu pot suferi amânare, se vor putea deschide credite suplimentare sau extraordinare în limitele articolului special prevăzut în acest scop în buget. În niciun caz alocațiile pentru personal nu pot fi sporite prin deschideri de asemenea credite, nici direct, nici indirect.

Deschiderea de credite suplimentare sau extraordinare, din sumele prevăzute în acest scop în buget, se face prin votul delegației consiliului la județ și la municipii și prin votul consiliului la celelalte comune.

Dacă fondul pentru deschiderea creditelor ar fi epuizat, consiliul, modificând bugetul, va putea alimenta fondul cu sumele rămase disponibile la alte articole.

Articolul 214

Nicio plată în contul administrațiilor locale nu se poate face decât în baza unei ordonanțe.

Numai casierul, contabilul și agenții împlinitori pot mânui fondurile administrațiilor locale.

Gestionarii de fapt sunt supuși acelorași regule ca și gestionarii de drept.

Articolul 215

Nu se emit ordonanțe de plată decât până la 15 zile înainte de sfârșitul anului financiar, iar achitarea lor se poate face până la ultima zi a exercițiului în afară de excepțiunea prevăzută de legea contabilității.

Ordonanțele de plată neachitate se vor anula, iar plata lor și a angajamentelor rămase nelichidate se se va face din creditele prevăzute în bugetul viitor pentru achitarea acestor rămășițe.

Articolul 216

Averea mobilă și imobilă, precum și orice venituri ale comunelor și județelor, vor putea fi urmărite numai de Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, Cassa Națională de Economie și Cecuri Poștale (C.E.C.) și Casa de Credit județean și comunal, pentru creditele acordate acestor administrațiuni locale.

Ceilalți creditori vor executa creanțele certe, lichide și exigibile, recunoscute în mod legal sau constatate prin titluri executorii, în contra județelor și comunelor, numai prin înscrierea lor în bugetul anului următor aceluia în care s'a făcut cererea, în ordinea vechimii creanței și datei cererii. Dacă însă, administrația, nu va achita acestora creanța în decursul a două exerciții bugetare consecutive, creditorii vor avea dreptul a o urmări în veniturile ei, conform procedurii prevăzute în legea pentru contenciosul administrativ; în acest caz ei nu vor putea urmări cota-parte din veniturile strict necesare pentru plata personalului bugetar și cheltuielile indispensabile de întreținere și funcționare a serviciilor administrațiilor locale.

Creanțele din exercițiile anterioare exercițiului 1934/1935, se vor lichida în termen de cel mult 5 ani dela data promulgării prezentei legi, administrațiile fiind obligate a înscrie în fiecare buget o cotă egală cu a cincea parte din totalul acestor creanțe.

Articolul 217

Constatarea veniturilor administrațiilor locale, izvorîte din impozite, fie directe, fie indirecte, se va face de organele de constatare ale Ministerului de Finanțe, cu excepție pentru Municipiul București, care va putea face această constatare prin organele sale, printr'un recensământ general sau parțial.

Constatarea veniturilor izvorîte din taxe și contribuțiuni locale este făcută de organele comunale.

Articolul 218

Comisiunile pentru constatarea veniturilor autonome comunale se vor forma din:

a) Un delegat al serviciului financiar la orașe, desemnat de primar; notarul în comunele rurale;

b) Un consilier comunal, desemnat de consiliu;

e) În orașe un delegat al contribuabililor, desemnat în modul arătat la art. 78, litera c din legea pentru unificarea contribuțiunilor directe.

Articolul 219

Contra constatărilor comisiunii se va putea face apel în termen de 15 zile dela comunicare, adresându-se primarului, care-l va supune comisiunii de apel.

Comisiunea de apel este compusă dintr'un delegat al consiliului comunal respectiv, un delegat al contribuabililor tras la sorți de către judecătorul ocolului, din lista alegătorilor comunali (bărbat) și judecătorul ocolului care este și președintele comisiunii. Odată cu tragerea la sorți a delegatului contribuabililor, se va trage la sorți și un supleant al acestuia.

Pentru comună, termenul de apel curge dela dresarea procesului-verbal de impunere.

În comunele rurale sediul comisiunii de apel este la judecătoria ocolului respectiv, la celelalte comune în localurile fixate de primar.

Contra deciziunii comisiunii de apel se poate introduce recurs la tribunal (sau Curtea de Apel, dacă impozitul este peste lei 100.000) în termen de 15 zile dela comunicarea deciziunii în scris pentru motivele de recurs prevăzute în legea pentru organizarea Înaltei Curți de Casație.

Articolul 220

În baza constatărilor rămase definitive se vor întocmi roluri.

Cotele adiționale la comune și veniturile județelor se încasează de organele Statului.

Perceperea și urmărirea veniturilor administrațiilor locale se va face conform dispozițiunilor legii pentru perceperea și urmărirea veniturilor publice, cu următoarele derogări: în stațiunile balneare și climatice termenele pentru urmărirea impozitelor și taxelor comunale datorate de proprietar, se reduc la jumătate din timpul prevăzut în legea pentru urmărirea veniturilor Statului.

Impozitele și taxele dela vizitatorii acestor stațiuni, se vor încasa în primele trei zile dela descinderea lor în localitate.

Articolul 221

Partea cuvenită comunelor și județelor din impozitele de Stat se va încasa în aceeași proporție ca pentru Stat și se va vărsa direct comunelor și județelor de către agenții de încasare ai Statului pentru comune și de către administratorii de încasări și plăți pentru județe, sub sancțiunea pedepsei pentru abuz de încredere prevăzută de codul penal.

Prefecții de județ și primarii orașelor sau delegații lor sunt în drept a controla îndeplinirea acestei obligațiuni, iar administrațiile pentru încasări și plăți sunt obligate a pune la dispoziție dosarele necesare acestei verificări.

Descărcarea pentru plățile făcute comunelor de agenții de încasare se va da numai în baza chitanțelor emise de către casierul comunal, iar descărcarea pentru plățile făcute județelor se va da numai în baza chitanțelor eliberate de casierul județului.

Veniturile comunelor provenite din impozitele comunale și taxe sunt percepute de organele comunale, și anume:

În comunele rurale de casier, în orașe de agenții împlinitori (perceptori comunali).

În comunele rurale unde veniturile nu permit, funcțiunea de casier se va putea exercita de un funcționar comunal.

Articolul 222

Casierii, perceptorii și agenții încasatori comunali sunt asimilați cu perceptorii, casierii și agenții Ministerului de Finanțe. Ei vor fi plătiți cu salarii fixe lunare, putând a li se acorda și remize din sumele ce vor încasa.

Articolul 223

Bugetele stabilimentelor publice și de utilitate publică locală sau instituțiunilor care depind de comune sau județe sunt supuse aprobării consiliului respectiv.

Consiliile pot modifica bugetele pentru a le pune de acord cu statutele și legile în vigoare.

Articolul 224

Oricare ar fi modalitățile de exploatare, fiecare întreprindere comercială, industrială sau agricolă, comunală sau județeană, are un buget separat, care se anexează la bugetul general al administrației locale respective.

Numai profitul net sau pierderea figurează în bugetul general al unității administrative.

La sfârșitul exercițiului se va întocmi un bilanț detaliat al averii întreprinderii.

Acest bilanț se va anexa la Inventarul general al unității administrative.

Aceleași norme se vor urma și în cazul când administrația locală, va întreprinde acte de comerț în interes general.

Articolul 225

Șefii administrațiilor locale sunt datori a încheia conturile de venituri și cheltuieli în termen de 3 luni dela închiderea exercițiului.

Comisiunea financiară va cerceta conturile și inventarul după care le va supune deliberării consiliului respectiv.

Verificarea conturilor se aduce la cunoștința generală în aceleași condițiuni ca și bugetele.

Articolul 226

Stabilimentele publice și de utilitate publică care depind de administrațiunile locale, dacă au bugete separate, vor întocmi conturi generale și conturi proprii de gestiune după normele arătate în articolele precedente, și le vor supune administrației de care depind, care va verifica după aceleași norme după care se verifică cele ale administrației sub al cărui control sunt puse.

Articolul 227

Deciziunile consiliului comunal privitoare la conturi se vor înainta spre verificare și aprobare, dimpreună cu contestațiunile și apelurile delegațiunii permanente județene pentru comunele rurale și orașele nereședințe, și Înaltei Curți de Conturi pentru orașele reședințe, municipii și județe.

Deciziunile delegațiunilor permanente pot fi atacate la Înalta Curte de Conturi, conform procedurii legii organice a acestei Curți.

Articolul 228

Agenții Ministerului de Finanțe sunt datori să înainteze unităților administrative copii de pe matricolele definitive de impunere.

Articolul 229

Toate contractările relative la lucrări, furnituri, aprovizionări, arendări, închirieri, exploatațiuni, concesiuni și de orice altă natură, se vor face de către administrațiunile locale prin licitațiuni publice sau restrânse, și cu îndeplinirea formalităților prevăzute de legea contabilității publice.

Rezultatele acestor licitațiuni, împreună cu actele relative, sunt supuse - prin derogare dela dispozițiunile privitoare la organizarea Oficiului Central de Licitație - numai aprobării organelor tutelare prevăzute în prezenta lege.

Articolul 230

Dacă după două licitațiuni regulat ținute nu s'a obținut niciun rezultat, sau ofertele depuse nu ar fi avantajoase, sau în cazuri de urgență învederată, cum și în celelalte cazuri prevăzute de legea contabilității publice, pentru contractări prin bună învoială, administrațiunile locale vor putea, cu aprobarea organelor tutelare, să contracteze prin bună învoială lucrări, furnituri arendări, închirieri, exploatațiuni și concesiuni.

Consiliile comunale și județene vor delega doi membri, spre a face recepția lucrărilor și furniturilor.

Cel puțin unul din acești doi membri va fi specialist, după natura lucrărilor sau furniturilor.

În comunele rurale va lua obligator parte la recepție și notarul.

Articolul 231

Actele de dispozițiune sunt supuse aprobării organului tutelar.

Cedările de mici porțiuni de terenuri neconstruibile în vederea alinierii străzilor, piețelor și drumurilor, sau care rezultă din executarea unei exproprieri, vor fi vândute proprietarilor riverani, fără vreo aprobare superioară și fără licitații, după o evaluare făcută de serviciul tehnic și aprobată de consiliu.

Dacă proprietarul riveran refuză cumpărarea micei porțiuni, autoritatea administrativă va putea expropria în întregime terenul proprietarului, în scop de comasare.

Donațiunile cu sarcini și legatele de averi, mobiliare sau imobiliare, făcute autorităților administrative, se primesc de consiliile respective numai sub beneficiu de inventar.

Județele, municipiile și comunele pot vinde prin bună învoială, dar cu autorizația organelor tutelare, orice fel de teren din stațiunile balneare și climatice, care ar servi pentru spitale, sanatorii, case de odihnă, colonii școlare, hoteluri, băi, sau pentru muncitori, precum și vile particulare, în scopul desvoltării și înfrumusețării unor asemenea stațiuni, dar numai pe baza planurilor de parcelare, aprobate de organele competente.

Vânzările prin bună învoială, efectuate până în prezent în scopurile mai sus arătate, pe baza planurilor actuale de parcelare aprobate de organele competente, sunt valabile.

Articolul 232

Dreptul de a produce, distribui, transmite dela un loc la altul, sau dela o clădire la alta, de a livra, furnisa, sau vinde electricitate, energie calorică, apă sau gaz, de orice fel, aparține exclusiv comunelor.

Totuși, oricine va putea produce și utiliza electricitatea, apa sau gazul pentru trebuințele proprii în interiorul proprietății unde apa, gazul sau electricitatea sunt produse, fără însă să traverseze căi publice sau proprietatea altora.

Comunele au dreptul, fără nicio despăgubire sau chirie, să instaleze conductele și circuitele lor necesare serviciului, pe proprietățile particulare ale Statului, sau ale C.F.R. de pe teritoriul lor, în scopul de a presta servicii acestor consumatori sau consumatorilor vecini.

Electricitatea, apa și gazul vor fi vândute în baza semnării de consumatori a unei polițe de abonament anuală, cum și a depunerii unei anticipațiuni în numerar, care nu va putea depăși consumația abonatului pe 45 de zile. Contorii, verificați de serviciul de măsuri și greutăți, vor fi procurați de întreprinderile comunale contra plății unei chirii periodice.

Administrațiunile comunale vor putea executa branșamente și racoarde contra plății unei chirii periodice de către proprietarul imobilului respectiv.

Neplata la termenele prevăzute în regulamentele comunale a consumului de apă, electricitate, energie calorică și gaz, cum și a lucrărilor executate, atrage deplin drept închiderea legăturilor abonatului cu conductele de distribuțiune publică, iar debitul va fi urmărit conform legii pentru urmărirea veniturilor publice.

Instalațiunile interioare ale consumatorilor de apă, gaz, electricitate, cum și instalațiunile de canalizare vor trebui să îndeplinească condițiunile ce se vor fixa prin regulamente comunale și vor fi executate, fie de comună, fie de instalatori autorizați de comună.

Pe întreg teritoriul municipiului București, drepturile de mai sus se exercită și se administrează - în ce privește electricitatea, energia calorică și gazul - în conformitate cu legea din 25 Februarie - 10 Martie 1906, iar în ce privește apa, canalul și asanările, în conformitate cu legea pentru administrarea și exploatarea uzinelor comunale București din 21 Iulie 1923.

De asemeni, constitue drepturi exclusive ale comunelor: afișajul public, tăierea vitelor în abatoare pentru alimentarea populației cu carne, transportul în comun de persoane, târgurile de vite, întreprinderile de pompe funebre și cântăritul public.

Administrațiunile locale vor putea exercita drepturile arătate în acest articol și exploata întreprinderile și serviciile cu caracter economic, conform normelor prevăzute în art. 196.

Articolul 237

În afară de condițiunile generale cerute de legea pentru statutul funcționarilor publici, de prezenta lege, sau de orice alte legi speciale, nimeni nu poate fi numit funcționar public administrativ dacă nu are pregătirea tehnică profesională.

Funcționarii administrativi vor urma cursuri de perfecționare după gradul și specialitatea lor.

Articolul 238

Pregătirea tehnică profesională și cursurile de perfecționare se organizează de Ministerul de Interne, prin Institutul Regal de științe administrative al României și cu ajutorul școalei superioare de științe de Stat și de documentare și școalei de științe administrative.

Articolul 239

Un regulament special, decretat prin Ministerul de Interne, va desvolta dispozițiunile acestui capitol.