Decizia nr. 553/2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, art. II art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 1 alin. (3) și (4) și art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean
- președinte
Toni Greblă
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,
art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012
privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale,
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 1 alin. (3) și (4) și
art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Iuliana Alina Tudorică în Dosarul nr. 1.473/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Marcela Văduva în Dosarul nr. 5.792/63/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 542D/2014 și nr. 625D/2014.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința din 14 octombrie 2014, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu, dată la care s-a dispus conexarea Dosarului nr. 625D/2014 la Dosarul nr. 542D/2014. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2014.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 15 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.473/63/2014, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
4. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Iuliana Alina Tudorică cu prilejul soluționării unui litigiu de muncă privind drepturi salariale.
5. Prin Încheierea din 20 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 5.792/63/2013, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,
art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012
privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale,
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 1 alin. (3) și (4) și
art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
6. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marcela Văduva cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 7.154 din 13 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 5.792/63/2013, având ca obiect drepturi bănești.
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. În acest sens, arată că prin
salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micșorate prin scoaterea sporurilor din salariul de bază, cuantumul brut al salariilor rămânând la același nivel cu cel avut în baza
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. De asemenea, arată că, potrivit
Deciziei Curții Constituționale nr. 877/2011 , începând cu data de 1 ianuarie 2010, reîncadrarea cadrelor didactice trebuia făcută cu salariile prevăzute de
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, iar conform
Deciziei Curții Constituționale nr. 872/2010 , salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de
Legea nr. 221/2008 . Or, în loc să revină la cuantumul inițial, salariile au fost diminuate prin
8. Referitor la celelalte dispoziții de lege criticate, arată că acestea păstrează salarizarea cadrelor didactice potrivit
Legii nr. 63/2011 , fiind lovite, așadar, de aceleași motive de neconstituționalitate.
9. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
10. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legii de salarizare care dispun cu caracter general cu privire la modul de salarizare a personalului didactic și didactic auxiliar începând cu data intrării în vigoare a
nu sunt contrare dispozițiilor constituționale care stabilesc supremația legii și obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. Mai mult, niciunul dintre textele a căror neconstituționalitate se invocă nu are legătură cu textele constituționale pretins încălcate, ci cuprind norme juridice de aplicabilitate în domeniul salarizării unor categorii de personal. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt discriminatorii atât timp cât se aplică întregii categorii de personal salarizat vizate de aceste dispoziții.
11. În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
12. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească ce sume trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în acest domeniu (Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorea împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
13. Cât privește critica referitoare la faptul că
discriminează personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ în raport cu toate celelalte categorii de bugetari, care sunt salarizate în baza
Legii-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, menționează că
a intervenit în momentul în care efectele produse de diversele acte normative anterioare și de deciziile promulgate de Curtea Constituțională au fost interpretate în mod diferit de către instanțele judecătorești în cadrul acțiunilor prin care s-au solicitat drepturi salariale, iar soluțiile pronunțate de către aceste instanțe au fost diferite. Această situație a intervenit în contextul specific al salarizării personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor instanțelor judecătorești, legea fiind menită să elimine pentru perioada imediat următoare inechitatea stabilirii salariilor din sistemul național din învățământ, respectiv salarizarea neunitară, în concordanță cu principiile care stau la baza salarizării unitare a personalului plătit din fondurile publice. Prin urmare,
stabilește că personalul didactic din învățământ, încadrat pe aceleași funcții didactice, cu îndeplinirea condițiilor identice pentru ocuparea acestora, să beneficieze de aceeași remunerație. În sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, invocă jurisprudența Curții Constituționale prin
deciziile nr. 818 din 4 octombrie 2012 , nr. 642 din 14 iunie 2012 și nr. 31 din 5 februarie 2013.
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. De asemenea, potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției îl constituie și dispozițiile art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. În realitate, Curtea constată că sunt avute în vedere dispozițiile art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, așa cum a fost aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 . Totodată, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012
privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, ale
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012 și ale art. 1 alin. (3) și (4) și
art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
-
Articolul 1
alin. (1) și (2) din Legea nr. 63/2011 : "(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.
(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a și 3b, după caz.";
-
Articolul 2
alin. (1) din Legea nr. 63/2011 : "Încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi";
-
Articolul 6
din Legea nr. 63/2011 : "Orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.";
- Art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 : "(3) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(4) Începând cu luna ianuarie 2012, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile
-
Articolul 1
alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 : "(1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:
a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;
b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.
(2) Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care se stabilește în conformitate cu prevederile
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.";
-
Articolul 1
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 : "În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și
art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012
privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin
-
Articolul 1
alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 : "(3) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilit în conformitate cu prevederile
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(4)În anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile
-
Articolul 2
alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 : "(1) Prin excepție de la prevederile art. 1, începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost stabilite pentru luna decembrie 2013, se majorează cu până la 10%, fără a depăși salariul de bază stabilit potrivit prevederilor
art. 10 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările ulterioare, pentru următoarele categorii de personal plătit din fonduri publice:
a) personalul didactic din învățământul preuniversitar prevăzut la anexa nr. II, capitolul I lit. A pct. 5, din
Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările ulterioare, cu o vechime în învățământ de până la 6 ani."
17. Analizând dispozițiile de lege criticate, Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011 , ale art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , ale
art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012
și ale
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
și-au încetat aplicarea la o dată anterioară invocării excepției de neconstituționalitate. Având în vedere însă cele reținute de
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile de lege amintite reprezintă temeiul legal potrivit cărora au fost stabilite drepturile salariale care reprezintă obiectul cauzelor în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională urmează a analiza constituționalitatea acestor dispoziții de lege.
18. Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
au mai fost supuse analizei de neconstituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013,
Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011,
Decizia nr. 642 din 14 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012,
Decizia nr. 902 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2013, și
Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, Curtea Constituțională a arătat că "este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechao împotriva Ucrainei, paragraful 23). De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorea împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57)."
20. De asemenea, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.
21. Aceste din urmă considerente au reprezentat temeiul respingerii criticilor de neconstituționalitate vizând instituirea unui tratament juridic inegal între personalul didactic și didactic auxiliar față de restul salariaților plătiți din fondurile publice.
22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
23. Distinct de cele reținute în deciziile amintite, Curtea constată că cele statuate prin
Decizia nr. 877 din 28 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, și
Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, nu au incidență în cauză, situațiile avute în vedere cu prilejul pronunțării acestor decizii fiind diferite. Astfel, în
Decizia nr. 877 din 28 iunie 2011 , Curtea s-a referit la neconstituționalitatea dispozițiilor unei ordonanțe de urgență ale cărei reglementări urmăreau să contracareze măsurile de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptate de Parlament prin
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, situație ce nu poate fi confundată cu cea a adoptării unor noi măsuri în domeniul salarizării printr-o nouă lege adoptată de Parlament, așa cum este cazul
Legii nr. 63/2011 . De asemenea, prin
Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 , Curtea Constituțională, analizând pe calea controlului de constituționalitate a priori dispozițiile
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, a arătat că măsurile privind diminuarea salariilor cu 25% erau constituționale atât timp cât îndeplineau condițiile art. 53 din Constituție, între altele referindu-se și la caracterul temporar al acestor măsuri. Curtea a arătat, într-adevăr, că începând cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, dar cele statuate de Curte nu pot fi interpretate ca reprezentând un obstacol pentru Parlament ca, în viitor, în funcție de condițiile economice și sociale avute în vedere, să adopte o nouă politică de salarizare, așa cum a procedat prin dispozițiile
24. Cât privește critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 ,
art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 ,
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
și art. 1 alin. (3) și (4) și
art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 , Curtea constată că aceasta este identică celei formulate cu privire la dispozițiile
Legii nr. 63/2011 , astfel că sunt aplicabile considerentele mai sus reținute.
25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iuliana Alina Tudorică în Dosarul nr. 1.473/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Marcela Văduva în Dosarul nr. 5.792/63/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și
art. 6 din Legea nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, art. II
art. 1 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar,
art. 1 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012
privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale,
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 1 alin. (3) și (4) și
art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2014.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.