HG nr. 706/1999

Anexa 1 INSTRUCȚIUNI METODOLOGICE

de aplicare a

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 85/1997

privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată și modificată prin

Legea nr. 246/1998

I. Dispoziții generale

1. În sensul prevederilor

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 246/1998 , denumita în continuare ordonanța, contribuabilii plătitori de impozit pe venit sunt:

a) persoanele fizice române care realizează venituri de orice fel și din orice activitate desfășurată pe teritoriul României, cu excepția celor supuse impozitului pe salarii și impozitului pe venitul agricol, pentru care impozitarea se face conform dispozițiilor legale în materie;

b) asociațiile familiale constituite, în temeiul dispozițiilor

Decretului-lege nr. 54/1990

privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, între membrii unei familii care gospodăresc în comun și care desfășoară activități economice pe baza liberei inițiative;

c) persoanele fizice române și/sau străine asociate pe baza unui contract de asociere, în vederea realizării de activități producătoare de venit, asociere care se poate realiza potrivit dispozițiilor legale și care nu da naștere la persoane juridice, precum și societățile civile profesionale.

În aceasta situație subiectul impunerii îl constituie persoana fizica din cadrul asocierii, asocierea de persoane, după caz, potrivit convenției de asociere, respectiv societatea civilă profesională;

d) persoanele fizice străine care realizează venituri în România printr-o baza fixa.

Prin baza fixa, în sensul ordonanței, se înțelege locul total, respectiv locul în care activitatea se desfășoară în integralitate sau numai parțial, prin intermediul căreia orice activitate a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se face în scopul obținerii de venit.

Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent, respectiv o camera pentru acordarea de consultanța pe diverse domenii, deținută în proprietate sau închiriată, precum și sediul unității beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde și un birou pentru exercitarea unei profesii independente, ca de exemplu: de avocat, notar, medic, expert contabil, contabil, farmacist, inginer etc.

De asemenea, se supun impozitării persoanele fizice străine care realizează venituri în România într-o perioadă sau în perioade care depășesc în total 183 de zile, în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârșind în cursul anului calendaristic vizat. În acest caz ziua primei sosiri în România este data de la care curge calculul perioadei menționate mai sus.

Totodată se supun impozitării și persoanele fizice pentru veniturile realizate din România, de natura celor prevăzute la cap. III și V.

2. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din ordonanța, impozitele și taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate cad în sarcina arendatorului care poate fi proprietar, uzufructuar sau deținător legal.

Arendașul datorează impozit pe venitul realizat din exploatarea bunurilor agricole primite în arenda.

3. Prin aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) și l) din ordonanța se supun impozitării:

- veniturile realizate de persoanele autorizate să execute lucrări agricole și prestări de servicii în domeniul agriculturii, precum și de organizatorii de asociații agricole fără personalitate juridică. Proprietarii de teren, membri ai asociației, datorează impozit pe venitul agricol;

- orice alte venituri de natura similară celor prevăzute la cap. V, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din ordonanța.

4. Potrivit art. 3 lit. c) din ordonanța nu se supun impozitării veniturile obținute din producerea și valorificarea:

- obiectelor de cult: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, mobilier bisericesc, cruciulite și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios și altele asemenea, calendare religioase, precum și produse necesare exercitării activității de cult, cum ar fi tamaia și lumanarile, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunti și botezuri;

- vesmintelor de cult: stofe și broderii specifice, necesare pentru realizarea vesmintelor respective;

- manualelor și cursurilor teologice necesare desfășurării activității din instituțiile de învățământ religios ale cultului respectiv.

De aceasta facilitate beneficiază numai persoanele fizice autorizate, potrivit legii, de către cultele religioase în cauza.

5. Pentru aplicarea prevederilor art. 3 lit. f) din ordonanța scutirea se acordă persoanelor care urmează cursurile unei forme instituționalizate de școlarizare sau de perfecționare profesională.

6. Pentru aplicarea prevederilor art. 3 lit. i) și n) din ordonanța scutirea se aplică persoanelor autorizate sa funcționeze pe baza liberei inițiative, cu condiția ca în desfășurarea activității sa nu folosească salariați sau colaboratori.

II. Impozitul pe venitul realizat din activități desfășurate pe baza liberei inițiative

7. În sensul prevederilor art. 4 alin. (1) din ordonanța, veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, persoanele fizice asociate și societățile civile profesionale care nu dau naștere la persoane juridice, precum și de asociațiile familiale se supun impozitării cu cotele prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordonanța.

Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face potrivit contractului de asociere, la nivelul fiecărei persoane asociate sau la nivelul asocierii, după caz, și, respectiv, la nivelul societății civile profesionale.

Organizarea și desfășurarea activităților de producție și de servicii prestate de persoanele fizice în mod independent se fac pe bază de autorizație obținută în condițiile

Decretului-lege nr. 54/1990 .

Organizarea și desfășurarea profesiilor liberale se fac pe bază de autorizație, în condițiile reglementate de lege.

Activitatea avocaților fiind libera și independenta atât pentru avocații colaboratori, cat și pentru cei salarizați în interiorul profesiei, impunerea se face separat de impunerea avocatului titular, la adresa sediului biroului avocatului titular pe lângă care aceștia își desfășoară activitatea.

8. Prevederile art. 4 alin. (2) din ordonanța se aplică numai contribuabililor, persoane fizice, asociații familiale și persoane fizice asociate, autorizate potrivit legii, care obțin venituri din exploatarea terenurilor agricole luate în arenda sau care prestează servicii în domeniul agriculturii.

În cazul persoanelor fizice asociate, subiectul impunerii îl constituie persoana fizica din cadrul asocierii sau asocierea de persoane, după caz, potrivit convenției de asociere.

9. În sensul prevederilor art. 5 din ordonanța, venitul impozabil se determina ca diferența între venitul brut realizat, încasat din toate sursele, în bani și în natura, și cheltuielile efectuate pentru obținerea acestuia, inclusiv primele plătite pentru asigurările de bunuri, de răspundere civilă și de accidente pentru salariați, legate de desfășurarea activității, pe baza documentelor justificative, asa cum rezultă din evidența contabilă a contribuabilului, și pe baza constatărilor făcute de organele fiscale sau de alte organe abilitate.

Pentru determinarea venitului brut se utilizează următoarele elemente:

- declarația de impunere a contribuabilului;

- evidentele contabile și registrele contabile pe care contribuabilul este obligat să le conducă;

- procesele-verbale de constatare întocmite de organul fiscal și de alte organe de control cu ocazia verificărilor pe teren sau la sediul contribuabilului;

- elemente din dosarul de impunere al contribuabilului.

Din venitul brut realizat, stabilit de organul competent, se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, asa cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili.

Din venitul brut se deduc, pe baza documentelor justificative:

- cheltuielile cu achiziționarea de materii prime, materiale și mărfuri;

- cheltuielile cu lucrările executate și cu serviciile prestate de terți;

- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări și prestarea de servicii pentru clienți;

- chiria pentru spațiul în care își desfășoară activitatea, pentru utilajele și alte instalații utilizate în desfășurarea activității;

- dobânzile aferente creditelor bancare utilizate în desfășurarea activității pentru care a fost autorizat;

- cheltuielile cu comisioanele și cu alte servicii bancare;

- cheltuielile cu reclama și cu publicitatea;

- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

În acest sens contribuabilii autorizați potrivit legii, cu excepțiile menționate în ordonanța, organizează și conduc contabilitatea proprie potrivit prevederilor

Legii contabilității nr. 82/1991 , cu modificările ulterioare, ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , și altor reglementări legale specifice.

În activitatea pe care o desfășoară contribuabilii vor folosi registre de contabilitate și formulare financiar-contabile, ale căror modele și norme de întocmire și utilizare au fost aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 831/1997

pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabila și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora și prin

Ordinul ministrului finanțelor nr. 425/1998

pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară și contabila, precum și modelele acestora.

Contribuabilii care conduc contabilitatea în partida simpla vor întocmi și vor utiliza, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele registre și formulare:

- Registrul-jurnal de încasări și plati cod 14-1-1/a;

- Registrul de inventar privind investițiile, dotările și alte utilități cod 14-2-1/a;

- Fișa de evidenta a obiectelor de inventar în folosință cod 14-3-9;

- Bon de comanda-chitanța cod 14-4-11/a;

- Chitanța cod 14-4-1.

10. Pentru aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanța în venitul anual se includ toate veniturile, în bani și în natura, și anume: venituri din vânzarea de produse și mărfuri, venituri din prestarea de servicii și executarea de lucrări, venituri specifice din exercitarea activității, venituri din vânzarea bunurilor din inventarul propriu și orice alte venituri obținute din exercitarea activității autorizate, precum și veniturile din dobânzile primite pentru disponibilitățile bănești din contul contribuabilului autorizat potrivit legii și din alte activități adiacente.

Prin activități adiacente, în înțelesul prezentelor instrucțiuni metodologice, se înțelege toate activitățile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.

Pentru veniturile realizate în natura evaluarea se face la prețurile și la tarifele practicate în circuitul civil la data încasării.

În cazul încetării definitive a activității sau în cazul înstrăinării de bunuri din inventarul propriu, mijloace fixe și obiecte de inventar, sumele obținute din valorificarea acestora vor fi reconsiderate ca venituri, evaluarea urmând a se face după cum urmează:

- pentru bunurile imobile, clădiri și terenuri, la prețul practicat în circuitul civil;

- pentru bunurile mobile de natura mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar, la prețul practicat în circuitul civil, stabilit prin expertiza tehnica, pe cheltuiala contribuabilului.

Stocurile de materii prime, materiale, produse finite și mărfuri, rămase nevalorificate la încetarea definitivă a activității, vor fi luate în calcul la definitivarea impunerii.

11. În sensul prevederilor art. 7 alin. (1) lit. d) din ordonanța, sunt considerate cheltuieli cu sponsorizarea numai acele sume sau bunuri acordate persoanelor menționate la

art. 4 din Legea sponsorizarii nr. 32/1994 , astfel cum a fost modificat și completat prin

Ordonanța Guvernului nr. 36/1998

și în limita cotelor prevăzute la art. 8 din același act normativ.

Pentru contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla cheltuielile de sponsorizare vor fi înscrise și într-o evidenta separată.

12. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. e) din ordonanța contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla vor înscrie cheltuielile de protocol într-o evidenta separată.

13. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. f) din ordonanța, în cazul folosirii de către contribuabil, în scopul desfășurării activității, a imobilelor și autoturismelor, proprietate individuală a contribuabilului, precum și în cazul folosirii imobilelor și a autoturismelor dobândite anterior autorizării de către contribuabil, se vor avea în vedere cheltuielile cu întreținerea și cu exploatarea acestora în limita prevăzută la articolul sus-menționat.

Pentru contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla cheltuielile prevăzute la alin. 1 vor fi înscrise și într-o evidenta separată.

14. În sensul prevederilor art. 7 alin. (2) din ordonanța investițiile și dotările, precum și alte utilități necesare pentru desfășurarea activității, înscrise în Registrul de inventar privind investițiile, dotările și alte utilități, precum și reparațiile capitale la acestea se admit la deducere din venitul anual încasat, până la recuperarea acestora, dar nu mai mult de 50% din veniturile încasate în fiecare an.

În acest sens contribuabilii sunt obligați sa țină evidenta intrărilor și iesirilor acestor dotări, investiții și utilități în formularul "Registrul de inventar privind investițiile, dotările și alte utilități".

Cheltuielile cu investițiile în terenuri se admit la deducere numai în măsura în care contribuabilii fac dovada, cu certificatul de urbanism și cu autorizația de construcție, ca urmează sa demareze construcția de sedii sau de ateliere necesare pentru desfășurarea activității. În situația în care, în termenul prevăzut în autorizația de construcție, construcția de sedii sau de ateliere nu a început, contravaloarea terenurilor respective se adauga la venitul impozabil.

Cheltuielile efectuate cu dobândirea clădirilor se admit la deducere numai în situația în care aceste clădiri sunt amenajate corespunzător desfășurării activității în scopul obținerii de venit.

Pentru autoturismele achiziționate pe numele instructorilor auto autorizați și folosite în procesul de invatare a conducerii auto se admite deducerea numai în măsura în care aceste autoturisme sunt dotate cu dubla comanda și inscriptionate în mod corespunzător pe capote și pe părțile laterale.

Mobilierul de birou și aparatura de birou necesare pentru desfășurarea activității autorizate sunt deductibile la determinarea venitului impozabil.

Pentru birourile sau atelierele separate de locuinta se admite la scădere și aparatura pentru întreținere și curățenie.

Cheltuielile cu dobândirea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar, achiziționate pe numele persoanelor fizice autorizate, sunt deductibile numai cu condiția ca acestea să fie achiziționate ulterior autorizării și să fie folosite în exclusivitate pentru desfășurarea activității.

Cheltuielile cu reparațiile curente și capitale la mijloacele fixe din inventarul propriu, cat și închiriate sunt deductibile, cu impozitarea corespunzătoare a venitului realizat de proprietarul mijloacelor fixe închiriate, în condițiile în care plata chiriei este compensata cu aceste cheltuieli, potrivit prevederilor din contractul de închiriere, după caz.

În cazul unor modernizări, transformări sau al aducerii unor îmbunătățiri la mijloacele fixe închiriate, cheltuielile efectuate sunt deductibile, iar contravaloarea acestora se impozitează la nivelul proprietarului bunurilor închiriate, în condițiile în care plata chiriei este compensata cu aceste cheltuieli, cu excepția situației în care acestea sunt recuperate de chiriaș.

Nu se admit la deducere cheltuielile cu reparațiile curente și capitale efectuate la mijloacele fixe proprietate personală, aceste cheltuieli incadrandu-se în prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) din ordonanța.

Cheltuielile pentru abonamentele la revistele de specialitate și la Monitorul Oficial al României, pentru literatura de specialitate, precum și pentru procurarea obiectelor de inventar necesare în vederea desfășurării activității sunt deductibile la calculul venitului impozabil.

15. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (4) din ordonanța pe lângă cheltuielile efectuate pentru persoanele angajate pe bază de contracte individuale de muncă și convenții civile de prestări de servicii, se mai admit la deducere și contribuțiile profesionale obligatorii datorate asociațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, de exemplu: taxe, cotizatii etc., precum și contribuțiile pentru asigurări sociale ale contribuabililor și pentru bugetele fondurilor speciale.

16. Cota de 5% prevăzută la art. 7 alin. (5) din ordonanța, admisă la deducere pentru notarii publici, se aplică numai asupra onorariilor aferente actelor notariale care privesc determinarea de taxe de timbru, indiferent dacă se constata scutirea la plata taxelor de timbru în anumite cazuri. Prin urmare, nu intră în baza de aplicare a cotei de 5% veniturile din dobânzi la disponibilitățile din cont și cele provenite din vânzarea unor bunuri din inventarul propriu, precum și onorariile percepute pentru activitatea de consultanța.

17. În sensul prevederilor art. 8 alin. (1) din ordonanța meseriașii autorizați și asociațiile familiale, care prestează servicii sau executa lucrări pe cont propriu și individual, fără salariați sau colaboratori, în ateliere cu sediu stabil, se impun pe bază de norme anuale de venit. În același mod se impun și meseriașii autorizați potrivit legii, care exercită o meserie pe cont propriu în afară orelor de program.

Impozitul se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordonanța la normele de venit aferente bransei.

Prin atelier cu sediu stabil se înțelege locul în care se desfășoară activitatea în mod permanent, fie în locuinta proprie, fie într-un sediu deținut în baza unui act legal.

Se supun impunerii pe bază de norme de venit numai prestările de servicii și executările de lucrări cu materialul clientului, exercitate în condiții asemănătoare de către meseriașii în cauza.

Normele de venit se stabilesc pe persoana și nu suporta alte corective în afară celor expres menționate în textul ordonanței.

Pentru meseriașii care desfășoară mai multe activități la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabilește în funcție de norma de venit cea mai mare.

În situația în care un meserias exercita, pe lângă meseria care se impune pe bază de norma de venit, și alte activități colaterale pentru care nu sunt prevăzute norme de venit, impunerea se face în funcție de venitul efectiv realizat și nu poate fi mai mica decât impunerea care ar rezultă din norma de venit respectiva.

Pentru contribuabilii care în exercitarea activității folosesc mașini, dispozitive și scule, acționate de forta motrice, se vor avea în vedere norme de venit mai mari, iar dacă nu exista elemente de comparatie în stabilirea unor norme echitabile, impunerea se va face la venitul efectiv.

Pentru întreruperile de activitate ca urmare a unor cauze obiective, probate cu documente justificative, normele de venit se reduc proporțional cu perioada nelucrata.

Chiar dacă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din ordonanța, contribuabilii nu sunt obligați sa conducă evidentele contabile stabilite prin legislația în domeniu, aceștia pot folosi chitantier și/sau bonier de comanda.

În situația în care organele fiscale constata venituri superioare normelor de venit, vor proceda la impunerea contribuabililor în cauza, pe baza venitului efectiv realizat.

18. Pentru aplicarea prevederilor art. 9 din ordonanța, cu ocazia depunerii declarației de impunere, organul fiscal va solicita, pe lângă alte elemente prevăzute de formularul "Declarație de impunere", și acte doveditoare privind vârsta contribuabilului.

Atât reducerea, cat și scutirea de impozit pentru persoana fizica se acordă pe bază de cerere depusa de aceasta o dată cu înregistrarea declarației de impunere.

În cazul asociațiilor familiale de meseriasi, scutirea sau reducerea prevăzută de ordonanța se aplică numai pentru norma ce revine persoanei care este indreptatita sa beneficieze de aceasta facilitate.

Scutirea de la plata impozitului se acordă începând cu anul următor celui în care contribuabilii împlinesc limitele de vârsta menționate.

Pentru invalizi și persoanele cu handicap scutirea sau reducerea se acordă pentru anul în curs, începând cu luna următoare depunerii actelor doveditoare.

19. În sensul prevederilor art. 10 din ordonanța se supun impozitului forfetar atât cărăușii, cat și meseriașii care prestează servicii sau executa lucrări în mod ambulant, fără a avea un atelier stabil de desfășurare a activității, precum și comercianții care își desfășoară activitatea în locuri publice de desfacere, ca de exemplu: piețe, târguri, oboare, talciocuri, stradal și ambulant.

În cazul asociațiilor familiale, impozitul forfetar se stabilește pentru fiecare membru al asociației familiale.

Pentru întreruperile de activitate ca urmare a unor cauze obiective, probate cu documente justificative, impozitul forfetar trimestrial se reduce proporțional cu perioada nelucrata.

Contribuabilii nu conduc evidente contabile, dar pot utiliza chitantier și/sau bonier de comanda.

Comercianții care desfășoară activitate în puncte volante și ambulante au obligația sa întocmească Nota de recepție și constatare de diferențe cod 14-3-1/a, la care se anexează documentele de proveniență a mărfurilor care trebuie să se afle în permanenta asupra lor.

În situația în care organele fiscale constata venituri superioare celor care au stat la baza calculării impozitului forfetar, vor proceda la impunerea contribuabililor în cauza, pe baza venitului efectiv realizat.

20. Prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanța se aplică și în cazul închirierii de către societățile comerciale a unor autoturisme, proprietate a persoanelor fizice, exploatate efectiv de deținătorul autoturismului respectiv sau de membrii familiei acestuia.

Impozitul forfetar se modifica în cazul în care activitatea de taximetrie începe sau se întrerupe în cursul trimestrului, respectiv se restrânge la perioada în care se desfășoară aceasta activitate. În situația încetării activității în cursul trimestrului, persoanele fizice autorizate sa desfășoare activitate de taximetrie sunt obligate să depună autorizația de funcționare, iar colaboratorii societăților comerciale, să prezinte organului fiscal o dovadă eliberata de societatea comercială, din care să rezulte încetarea activității.

De asemenea, impozitul se reduce proporțional cu perioada în care se desfășoară activitatea și în caz de întreruperi temporare cauzate de accidente și spitalizare, precum și din alte cauze obiective, dovedite cu documente justificative.

21. În cazul contribuabililor prevăzuți la art. 11 alin. (2) din ordonanța, impozitul se calculează asupra venitului impozabil, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 4 alin. (1) din aceasta.

22. În sensul prevederilor art. 12 alin. (1) din ordonanța impunerea se face de către organele fiscale menționate pe formularul "Dispoziție de impunere-înștiințare de plată", care se întocmește de inspectorul fiscal, se avizează de șeful serviciului și se aproba de conducătorul unității fiscale.

Dispoziția de impunere-înștiințare de plată constituie titlu de creanta și se transmite contribuabilului.

23. Contribuabilul prevăzut la art. 12 alin. (2) din ordonanța va prezenta organului fiscal la care se afla în evidenta, cu ocazia depunerii declarației de impunere, până la data de 31 ianuarie a anului următor, documentul doveditor privind achitarea impozitului în localitatea în care și-a desfășurat activitatea în mod temporar, pentru regularizarea plății impozitului, dacă este cazul.

24. Pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) din ordonanța contribuabilii care se impun pe baza venitului efectiv realizat sunt obligați ca până la data de 31 ianuarie a anului următor să depună declarația anuală de impunere pentru veniturile realizate în anul fiscal precedent.

Anul fiscal începe la data de 1 ianuarie a fiecărui an și se sfârșește la data de 31 decembrie a aceluiași an.

Contribuabilii care au desfășurat activități în cursul anului, în mod temporar sau sezonier, și în alte localități în afară celei de reședința a activității, vor completa declarația de impunere și cu veniturile obținute și cu cheltuielile efectuate în acele localități.

25. Pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (2) din ordonanța, în cazul începerii activității în cursul anului impunerea se face pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului.

26. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (3) din ordonanța, impunerea se modifica, dacă pe perioada de la începutul anului și până la data constatării venitul impozabil a crescut sau s-a redus cu mai mult de 20% față de venitul impozabil stabilit inițial. În aceasta situație impozitul provizoriu se recalculează pentru tot anul în curs.

27. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (4) din ordonanța, pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care își exercită activitatea pe perioade mai mici de un an, norma de venit se raportează la 360 de zile, iar rezultatul se înmulțește cu numărul zilelor de activitate, obtinandu-se venitul impozabil.

28. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (5) din ordonanța, pentru contribuabilii impusi pe baza forfetara, impozitul forfetar trimestrial se împarte la 90 de zile, iar rezultatul se înmulțește cu numărul zilelor de activitate, obtinandu-se astfel impozitul forfetar trimestrial de plată.

29. În sensul prevederilor art. 15 alin. (4) din ordonanța, în cazul în care impunerea anuală se face după expirarea termenului de plată prevăzut pentru trimestrul I, respectiv 15 martie, contribuabilul va plati cu titlu de impozit pentru trimestrul I al anului în curs, până la această dată, o sumă egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului IV al anului precedent.

30. Potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din ordonanța, în cazul impunerii din oficiu organele fiscale vor avea în vedere pentru determinarea veniturilor impozabile mai multe metode:

- aprecierea de către organele fiscale a cifrei de afaceri, a cheltuielilor și a venitului impozabil, pe baza condițiilor de exercitare a activității și a semnelor exterioare referitoare la condițiile de trai ale contribuabilului;

- comparatia cu cazuri similare de contribuabili care exercită activitatea în condiții asemănătoare și care realizează venituri aproximativ egale, iar elementele de diferentiere între cazurile comparate trebuie să fie de minima importanța;

- calculul tehnic pe baza elementelor din declarația de impunere, a constatărilor din actele întocmite de organele fiscale, a cantităților de produse finite și mărfuri aflate în stoc, a stocurilor de materii prime și materiale, a cantităților de mărfuri, materii prime și materiale rezultate din documentele justificative de proveniență a acestora, precum și orice alte elemente de natura sa servească la cuantificarea veniturilor realizate.

III. Impozitul pe veniturile realizate din valorificarea, sub orice formă, a dreptului de autor sau a drepturilor conexe dreptului de autor, inclusiv de către orice persoană care a dobândit aceste drepturi prin moștenire

31. În sensul prevederilor art. 17 alin. (1) din ordonanța, constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma concretă de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, asa cum sunt enumerate la

art. 7 și 8 din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Drepturile conexe dreptului de autor sunt prezentate în titlul II din

Legea nr. 8/1996 , iar cesiunea drepturilor patrimoniale de autor este prezentată în titlul I cap. VII din aceeași lege.

Prin unități plătitoare se înțelege entitatile prevăzute la art. 21 alin. (2), art. 107 alin. (2) și la

art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , precum și orice persoană căreia titularul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe dreptului de autor îi cesioneaza exclusiv sau neexclusiv, în totalitate sau în parte, drepturile sale patrimoniale, cum ar fi: edituri, instituții de spectacol, organizatori de spectacol, organe de presa și altele asemenea.

Prin organisme de gestiune colectivă se înțelege persoanele juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredințată de către titulari în conformitate cu

art. 124 din Legea nr. 8/1996 .

Prin copie privată se înțelege reproducerea unei opere fără consimțământul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu condiția ca opera să fie adusă anterior la cunoștința publică, iar reproducerea sa nu contravina exploatării normale a operei și sa îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare în conformitate cu art. 34 alin. (1) coroborat cu

art. 107 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 .

Prin remunerație compensatorie pentru copia privată se înțelege procentul de 5% din prețul de vânzare al suporturilor și aparatelor fabricate în țara, respectiv din valoarea înscrisă în documentele organelor vamale pentru suporturile și aparatele importate de care beneficiază autorii operelor sonore sau audiovizuale ori fixate pe un suport grafic sau analog, împreună cu editorii și, după caz, producătorii și artiștii interpreți sau executanți, în conformitate cu art. 107 alin. (1) și (2) și cu

art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 8/1996 .

Prin drept de suita se înțelege dreptul pe care îl are autorul de a primi 5% din prețul de vânzare al unei opere de arta plastica, în cazul vânzării acesteia la licitație publică sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant, în baza

art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/1996 .

32. Pentru veniturile prevăzute la art. 17 alin. (2) din ordonanța impozitul se calculează prin aplicarea cotelor de impozit prevăzute la art. 4 alin. (1) din aceasta.

Venitul anual impozabil realizat pe o fracțiune de an se considera venit anual impozabil.

33. În sensul prevederilor art. 18 alin. (1) din ordonanța:

Prin opere de arta plastica se înțelege: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei și a metalului, precum și operele de arta aplicată produselor destinate unei utilizări practice.

În operele de arhitectura se includ și planșele, machetele și lucrările grafice care formează proiectele de arhitectura.

Se asimilează operelor fotografice și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei, cum sunt reproducerile făcute după opere anterioare, indiferent dacă acestea au fost aduse sau nu la cunoștința publică.

Prin opere muzicale se înțelege operele prevăzute la art. 7 lit. c), operele dramatico-muzicale prevăzute la art. 7 lit. d) și aranjamentele muzicale prevăzute la

art. 8 lit. a) din Legea nr. 8/1996 .

Prin opere științifice și alte opere decât cele prevăzute la art. 8 lit. a) și b) din ordonanța se înțelege conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile, programele pentru calculator, precum și operele menționate la art. 7 lit. b) și i) și la

art. 8 lit. a) și b) din Legea nr. 8/1996 , cu excepția operelor literare.

Prin prestații artistice se înțelege prestațiile executate de artiștii executanți sau interpreți care, potrivit

art. 95 din Legea nr. 8/1996 , sunt: actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii și alte persoane care prezintă, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpretează, regizeaza, dirijeaza ori executa, în orice alta modalitate, o opera literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati ori de marionete.

Prin opere literare, indiferent de gen, se înțelege toate celelalte opere de creație intelectuală care nu au fost enumerate anterior.

În cazul în care prestarea unei anumite activități presupune realizarea unor opere de naturi diferite, cotele forfetare se vor aplica distinct pentru fiecare tip de opera în parte.

Dacă nu este posibil să se facă aceasta distincție, se va aplica acea cota forfetara specifică destinației finale a activității prestate.

34. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanța, venitul anual impozabil se determina, în cazul lucrărilor de arta monumentala, astfel:

a) în cazul operelor de arta monumentala la care cheltuielile efective nu depășesc cota forfetara stabilită la alin. (1) lit. a) din ordonanța, venitul anual impozabil se determina prin scăderea din venitul brut realizat a acestor cheltuieli, fără a fi necesare documente justificative;

b) în cazul operelor de arta monumentala la care cheltuielile efective depășesc cota forfetara stabilită la alin. (1) lit. a) din ordonanța, venitul anual impozabil se determina prin scăderea din venitul brut realizat a acestor cheltuieli, pe bază de documente justificative.

35. Exemplu de calcul al impozitului potrivit prevederilor art. 19 din ordonanța:

Data plății

Venitul impozabil (lei)

Impozitul (lei)

3 mai 1998

4.500.000

750.000

10 august 1998

2.300.000

-

TOTAL:

6.800.000

1.250.000

Impozit de plată la 10 august 1998 (1.250.000 lei-750.000 lei)

500.000

30 octombrie 1998

2.850.000

-

TOTAL:

9.650.000

1.995.000

Impozit de plată la 30 octombrie 1998 (1.995.000 lei-1.250.000lei)

745.000

36. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din ordonanța, în cazul unei opere comune, în sensul

art. 5 din Legea nr. 8/1996 , impunerea veniturilor realizate de către autori se face astfel:

a) în cazul în care între coautori exista o convenție în care se precizează proporția venitului care revine fiecăruia, impunerea se face separat, în funcție de cota-parte care revine fiecăruia;

b) în cazul în care între coautori nu exista o convenție care să precizeze cota-parte ce revine fiecăruia, impunerea se face separat, în mod egal, asupra veniturilor realizate de către fiecare coautor.

În cazul unei opere colective, în sensul

art. 6 din Legea nr. 8/1996 , impunerea se face astfel:

a) în cazul în care exista o convenție între autori și persoana fizica sau juridică din inițiativa, sub responsabilitatea și sub numele căreia a fost creata opera, prin care se stabilește cota-parte din drepturile patrimoniale ce revin coautorilor, în urma utilizării operei, impunerea se face separat asupra veniturilor realizate de către coautori;

b) în lipsa unei astfel de convenții, impunerea se face în mod egal asupra veniturilor realizate din cesionarea drepturilor de autor.

IV. Impozitul pe veniturile din închirieri, din subinchirieri, din constituirea dreptului de uzufruct, uz sau abitație, precum și din contracte de mandat și cesiune

37. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) din ordonanța, impozitul aferent veniturilor prevăzute la art. 22 din aceeași ordonanța, realizate de persoanele fizice nerezidente, se plătește de acestea sau de către persoana fizica sau juridică cu care s-a încheiat contractul ori convenția, după caz.

38. În sensul prevederilor art. 25 din ordonanța, impunerea se face de către organele fiscale pe formularul "Dispoziție de impunere-înștiințare de plată", care se întocmește de către inspectorul fiscal, se avizează de șeful serviciului și se aproba de conducătorul instituției fiscale.

Dispoziția de impunere-înștiințare de plată constituie titlu de creanta și se transmite contribuabilului.

Impunerea se stabilește până la sfârșitul anului fiscal, impozitul defalcandu-se pe trimestrele aferente perioadei cuprinse între data înregistrării declarației și finele anului.

Aceste prevederi sunt aplicabile și persoanelor fizice nerezidente, în conformitate cu dispozițiile

art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 83/1998

privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice și juridice nerezidente.

În cazul majorării sau al diminuării veniturilor obținute în cursul anului, impunerea se modifica în mod corespunzător.

Pe baza declarației de încetare a sursei de venit, organul fiscal va restrânge impunerea inițială la perioada în care contribuabilul a realizat venit, cu defalcarea corespunzătoare pe termenele de plată aferente acestei perioade.

V. Impozitarea altor venituri

39. Sunt impozitate, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din ordonanța, veniturile realizate de persoanele fizice din: colaborări de orice natura, cu sau fără convenție civilă de prestări de servicii, desfășurate în afară unității la care sunt salariate persoanele fizice, câștigurile angajaților zilieri sau temporari, fără contract de muncă, precum și indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație, ale cenzorilor, membrilor adunărilor generale ale acționarilor, consilierilor care participa la ședințele consiliilor județene sau locale ori la alte ședințe și ale membrilor diverselor comisii, pentru activitatea prestată.

Orice alte venituri de natura similară celor prevăzute la acest capitol se impun cu cotele menționate mai sus.

40. Prevederea art. 26 alin. (2) lit. b) din ordonanța se aplică persoanelor fizice care livreaza mărfuri sau depun spre vânzare, în regim de consignație, bunuri care depășesc sfera uzului casnic sau personal, în mod permanent sau cu un anumit grad de repetabilitate.

Agenții economici și orice alte entități care primesc spre vânzare mărfuri sunt răspunzători, potrivit legii, de reținerea și vărsarea la termen a impozitului.

41. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (4) din ordonanța, persoanelor autorizate sa desfășoare activități economice pe baza liberei inițiative li se plătește suma bruta, acestea având obligația sa elibereze chitanța cu regim special (cod-14-4-1) și să își înscrie venitul obținut în evidența contabilă.

42. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (5) din ordonanța, impozitul se calculează asupra veniturilor realizate în cadrul aceleiași luni, chiar dacă acestea se cuvin pentru prestații efectuate în lunile anterioare.

43. Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din ordonanța, sumele reținute ca impozit se virează la trezoreria statului la care este arondata unitatea plătitoare de venit, în contul consiliului local pe a cărui raza teritorială aceasta își are domiciliul fiscal sau sediul.

44. Se supun prevederilor art. 29 alin. (1) din ordonanța premiile obținute ca urmare a câștigării unor concursuri sau campionate, precum și câștigurile obținute din participarea la jocurile de noroc.

--------