Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 355/2015

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ

prezumat în vigoare

Data actului
7 mai 2015
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 470 din 30 iunie 2015
Citat de
6 acte
Citează
11 acte
Structură
0 articole · 16.141 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 63/2011 10 mai 2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxilia…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Brăila "Corneliu Gheorghe Caranica", în numele și în calitatea de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Elena Sorina Sabou și alții, în Dosarul nr. 985/113/2014 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.207D/2014.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, Sindicatul Învățământ Brăila "Corneliu Gheorghe Caranica" a depus concluzii scrise în susținerea admiterii excepției de neconstituționalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere precedentul constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 30 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 985/113/2014, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Brăila "Corneliu Gheorghe Caranica", în numele și în calitatea de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Elena Sorina Sabou și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Brăila prin care s-a respins solicitarea acordării unor drepturi bănești.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile
Legii nr. 63/2011
contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, invocând în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 . Astfel, arată că prin
Legea nr. 63/2011
salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micșorate, deși, potrivit
Deciziei Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 , reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută în raport cu salariile prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată prin
Legea nr. 221/2008 , adică prin luarea în calcul a unui coeficient de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400 lei.
7. Conform considerentelor
Deciziei Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011
și ale
Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011
și nr. 11 din 8 octombrie 2012, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată prin
Legea nr. 221/2008 , coroborată cu
Legea-cadru nr. 330/2009 . Prin urmare, începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină la cuantumul salariilor din luna iunie 2010, salarii stabilite la nivelul grilei din
Legea nr. 221/2008
coroborată cu
Legea-cadru nr. 330/2009 .
8.
Legea nr. 63/2011
a readus valorile salariale ale cadrelor didactice la nivelul stabilit prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , care a fost declarată neconstituțională, ceea ce a condus la o scădere a cuantumului salariilor cu 25%. Guvernul avea obligația să respecte prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție și să modifice salariile prevăzute în anexele
Legii nr. 63/2011
prin raportarea lor la valorile stabilite prin
Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată prin
Legea nr. 221/2008 .
9. În concluzie, se susține că
Legea nr. 63/2011
este neconstituțională, întrucât contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece aceste dispoziții "perpetuează prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 , chiar dacă introduc în locul coeficienților de multiplicare și de ierarhizare rezultatul înmulțirii acestora". Soluția constituțională pentru uniformizarea salariilor din învățământ "era raportarea valorilor la cele rezultate din prevederile
Legii nr. 221/2008 , constituțională".
10. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale opinează, în esență, în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
11. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
12. Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 423D/2014, nr. 644D/2014 și nr. 625D/2014, în sensul constituționalității
Legii nr. 63/2011 .
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Legii nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, cu modificările ulterioare. Deși
Legea nr. 63/2011
reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Mai mult, aplicabilitatea
Legii nr. 63/2011
a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015.
16. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică a autorilor excepției de neconstituționalitate este aceea că salariile personalului didactic și didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul (calculat pe baza coeficientului de multiplicare 1,000 de 400 lei) prevăzut de
Legea nr. 221/2008
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2008
privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, coroborată cu
Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepției critică noua reglementare a salarizării personalului didactic și didactic auxiliar -
Legea nr. 63/2011 , cu privire la care Curtea s-a pronunțat prin
Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, constatând constituționalitatea acestora.
18. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor
Legii nr. 63/2011
prin raportare la critici identice formulate de același autor al excepției de neconstituționalitate, respectiv prin
Decizia nr. 213 din 31 martie 2015 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 mai 2015.
──────────
19. Cu acel prilej, Curtea, referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii, a reiterat jurisprudența sa, respectiv
Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, prin care a constatat că exigențele referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor nu sunt încălcate câtă vreme
Legea nr. 63/2011
a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.
20. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ
21. De asemenea, prin
Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunțat în cadrul controlului a priori de constituționalitate asupra Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ (devenită
Legea nr. 63/2011 ), reținând că legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socio-profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să își îndeplinească obligațiile constituționale menționate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existența fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învățământ să își poată primi drepturile cuvenite, în aceleași condiții, fără discriminări.
22. Referitor la invocarea de către autorii excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză a
Deciziei Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea a reținut, prin
Decizia nr. 213 din 31 martie 2015 , că considerentele rezultate din
Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011
și din
deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011
și nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situația legislativă actuală, și anume la
Legea nr. 63/2011 , pentru că se referă la soluții legislative diferite. Deciziile pronunțate în cadrul soluționării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activități de interpretare a legii, iar nu de legiferare, și își găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.
23. Curtea a mai observat că, ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 63/2011 , legiuitorul a reglementat prin
art. 2 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază și a sporurilor, indemnizațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învățământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin
art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază și a sporurilor, indemnizațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază al personalului didactic și didactic auxiliar începând cu 1 martie 2015 și cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.
24. În final, Curtea a subliniat că, deși legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, iar
Legea nr. 63/2011
a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârșitul anului 2015), totuși, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să țină seama că învățământul constituie prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate.
25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile mai sus menționate, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Învățământ Brăila "Corneliu Gheorghe Caranica", în numele și în calitatea de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Elena Sorina Sabou și alții, în Dosarul nr. 985/113/2014 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
Legii nr. 63/2011
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2015.
──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 213 din 31 martie 2015
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.