Legea nr. 8/1974

Articolul 1

În Republica Socialistă România satisfacerea cerințelor de apa ale populației și economiei, valorificarea de noi surse de apa, folosirea rațională a apelor și protecția acestora împotriva epuizarii și poluarii, precum și amenajarea complexa a cursurilor de apa, se vor realiza în mod unitar și în concordanta cu dezvoltarea economico-socială a tarii.

Apele de suprafața - inclusiv apele maritime interioare și marea teritorială - și apele subterane, care împreună constituie fondul unic de stat al apelor, precum și albiile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja marii, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale și platoul continental, sînt supuse prevederilor prezentei legi. Platoul continental și apele ce formează sau traverseaza frontiera de stat sînt supuse dispozițiilor prezentei legi în măsura în care, prin convenții internaționale la care Republica Socialistă România este parte, nu se prevede altfel.

Articolul 2

Acțiunile de conservare și protecție a resurselor de apa, crearea de noi surse de apa, amenajarea și folosirea apelor, precum și apărarea împotriva inundațiilor, se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice.

Articolul 3

Normele privind proiectarea, construirea și exploatarea lucrărilor hidrotehnice, întreținerea cursurilor de apa, folosirea și protecția apelor, precum și normele privind desfășurarea acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor, se stabilesc prin lege.

Articolul 4

Pentru încadrarea lucrărilor hidrotehnice într-o conceptie unitară de valorificare integrală, amenajare complexa și folosire rațională a apelor se vor elabora scheme cadru de amenajare a bazinelor hidrografice și Programul național de perspectiva privind realizarea esalonata a lucrărilor de amenajare a apelor tarii, ce se supun aprobării Consiliului de Miniștri.

Amenajarea bazinelor hidrografice și sistematizarea teritorială se vor corela reciproc.

Articolul 5

Pentru satisfacerea cerințelor de apa ale populației și economiei se vor identifica noi surse de apa, se va organiza cunoașterea aprofundata a tuturor resurselor de apa ale tarii și se vor realiza, în principal în zonele de munte, lacuri de acumulare care, prin reținerea apelor în perioadele excedentare, să permită creșterea volumului de apa disponibil pentru folosire.

Articolul 6

Dreptul de folosire a apelor se stabilește potrivit legii și se atribuie prin autorizație eliberata de organul de gospodărire a apelor competent.

Apele pot fi folosite fără autorizație pentru baut, adapat, udat, spălat, scaldat și diferite trebuințe gospodărești, în cazul în care pentru aceasta nu se folosesc nici un fel de instalații sau se folosesc instalații de capacitate mica, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriei proprii.

Folosirea apelor pentru alimentari cu apa potabilă și industriala, irigații, producere de energie electrica, navigație, piscicultura, stuficultura, plutarit, flotaj, agrement sau în orice alte scopuri, în afară celor prevăzute în alineatul precedent, este permisă numai pe baza și în condițiile autorizației eliberate, în conformitate cu legea, de organul de gospodărire a apelor competent.

Articolul 7

Satisfacerea cerințelor de apa ale populației are prioritate față de utilizarea apei în alte scopuri. De asemenea, are prioritate, față de alte folosințe, alimentarea cu apa a unităților de servire a populației și a unităților zootehnice.

Articolul 8

Apele subterane, inclusiv izvoarele, sînt destinate în primul rind alimentarii cu apa potabilă; ele pot fi folosite și în alte scopuri, în cazul în care cerințele de alimentare cu apa potabilă nu sînt afectate.

Folosirea apelor subterane de adîncime se va face pe baza cunoașterii rezervelor disponibile în acest scop și potrivit autorizației eliberate de organul de gospodărire a apelor competent. Confirmarea rezervelor de apa subterana de adîncime este supusă regimului stabilit pentru confirmarea rezervelor de substanțe minerale utile.

Articolul 9

Folosirea și protecția apelor minerale și termale, a lacurilor și namolurilor terapeutice, protecția sanitară a surselor și instalațiilor de alimentare cu apa potabilă, navigația, piscicultura și pescuitul, precum și exploatarea stufului în Delta Dunării, sînt reglementate prin norme speciale. Lucrările ce se executa în aceste scopuri, dacă modifica regimul de curgere sau calitatea apelor, sînt supuse prevederilor prezentei legi.

Articolul 10

În vederea protecției apelor ca factor natural al mediului înconjurător și ca element de baza pentru viața și desfășurarea activităților social-economice, poluarea în orice mod a apelor este interzisă și sancționată de lege.

Prin poluarea apelor, în sensul prezentei legi, se înțelege alterarea calităților fizice, chimice sau biologice ale acestora, produsă direct sau indirect de activități umane, care face ca apele sa devină improprii pentru folosirea normală în scopurile în care aceasta folosire era posibila înainte de a interveni alterarea.

Concentratiile limita admisibile ale principalelor categorii de substanțe poluante se stabilesc prin lege.

Articolul 11

Este interzisă evacuarea apelor uzate cu un conținut de substanțe poluante care depășește concentratiile stabilite de organul de gospodărire a apelor competent, în condițiile prevederilor art. 10, fără o epurare prealabilă care să asigure respectarea acestor concentratii. Gradul radioactivitatii admisibile a apelor uzate evacuate se stabilește împreună cu organele centrale competente.

Evacuarea sau injectarea de ape uzate ori evacuarea, injectarea sau aruncarea de materii care pot produce poluarea apelor este permisă numai dacă nu polueaza apele de suprafața sau subterane și numai pe baza și în condițiile autorizației eliberate de organul de gospodărire a apelor competent. Pentru injectarea în orizonturile acvifere de adîncime este necesar și acordul Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei.

Ape uzate, în înțelesul prezentei legi, sînt: apele cărora prin utilizare li s-au modificat calitățile chimice, biologice sau fizice, inclusiv temperatura sau radioactivitatea; apele din precipitatii sau din alte surse, care, fără a fi făcut obiectul unei folosiri, s-au încărcat cu substanțe străine provenite de la activități sociale și economice; apele de mina și de zacamint; orice alte ape care au făcut obiectul unei folosiri.

Articolul 12

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești sînt obligate:

a) sa adopte tehnologii de producție bazate pe consumuri cît mai mici, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetată și sa organizeze măsurarea debitelor de apa captate și evacuate, instalind în acest scop aparatura de măsura și control necesară;

b) sa ia măsuri, la stabilirea sau schimbarea procedeelor tehnologice industriale, pentru reducerea în cît mai mare măsura a volumului de ape uzate evacuate, micșorarea nocivitatii acestora, precum și pentru recuperarea deșeurilor valorificabile și a substanțelor utile din apele uzate;

c) să asigure realizarea, întreținerea și exploatarea statiilor și instalațiilor de epurare la capacitatea și în condițiile stabilite de organele de gospodărire a apelor;

d) sa adapteze sau sa extindă stațiile și instalațiile de epurare odată cu modificarea proceselor tehnologice de producție, mărirea capacităților de producție, extinderea construcțiilor de locuințe și a altor dotări;

e) sa anunțe imediat organele de gospodărire a apelor asupra poluarilor accidentale provocate de activitatea proprie și sa ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor acestora.

Articolul 13

Ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat care au în subordine unități ce evacueaza ape uzate sînt obligate sa organizeze efectuarea de studii, cercetări, experimentari și elaborarea de proiecte, în vederea stabilirii și realizării celor mai eficiente tehnologii, instalații, utilaje și aparatura pentru epurarea apelor uzate și tratarea namolurilor.

Articolul 14

În scopul asigurării protecției calității apelor, în producția planificata de bunuri materiale, procesul epurarii apelor uzate se integreaza în procesul de producție; indicii de calitate ai apelor epurate sînt indicatori de plan.

Sînt interzise:

a) darea în exploatare de unități noi sau dezvoltarea unităților existente, darea în folosință a ansamblurilor de locuințe, folosirea la unitățile existente a unor tehnologii de producție modificate, fără punerea în funcțiune concomitenta a statiilor și instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure epurarea apelor uzate evacuate, potrivit prevederilor acordului organului de gospodărire a apelor competent;

b) realizarea de lucrări noi de alimentare cu apa, inclusiv dezvoltarea capacităților existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare a rețelelor de canalizare și a statiilor și instalațiilor de epurare.

Articolul 15

Pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime care necesita măsuri deosebite pentru prevenirea și combaterea poluarii, se vor înființa comisii de supraveghere a calității apei, care vor funcționa sub îndrumarea unităților de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice. Aceste comisii se vor constitui din reprezentanți ai unităților care folosesc apele respective ca sursa de alimentare ori în alte scopuri, sau care pot provoca poluarea acestora, precum și ai altor organe și organizații interesate. Înființarea comisiilor se va face de Consiliul Național al Apelor, care va numi membrii acestora, cu acordul organelor centrale și locale interesate.

Articolul 16

Dacă din cauze obiective debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor folosintelor, se pot aplica restrictii temporare în folosirea apelor.

Restricțiile se vor stabili pe bază de planuri de restrictii pe bazine hidrografice, elaborate de organele de gospodărire a apelor competente, cu consultarea beneficiarilor folosintelor de apa și cu înștiințarea ministerelor, celorlalte organe centrale și a comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, interesate.

Măsurile stabilite de organele de gospodărire a apelor competente în aplicarea planurilor de restrictii sînt obligatorii pentru beneficiarii de folosințe.

Articolul 17

În caz de poluare a apelor, care ameninta sănătatea populației ori produce pagube economiei naționale, Consiliul Național al Apelor poate dispune oprirea funcționarii unității sau instalației care provoacă poluarea apei, pînă la înlăturarea cauzelor, cu încunoștințarea prealabilă a forurilor tutelare.

Articolul 18

Deținătorii terenurilor din aval sînt obligați sa primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.

Articolul 19

Albiile cursurilor de apa prin care curg apele la niveluri mici și mijlocii constituie albiile minore, iar suprafețele de teren peste care se revarsa apele la niveluri mari constituie albiile majore.

Delimitarea albiilor minore și majore se face de organele de gospodărire a apelor competente, împreună cu organele de cadastru funciar.

Albiile minore ale cursurilor de apa și cuvetele lacurilor sau baltilor în starea lor naturala, ca și fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, sînt în administrarea directa a unităților județene de gospodărire a apelor. Cuvetele lacurilor sau baltilor în starea lor naturala, aflate în cuprinsul terenurilor pe care organizațiile socialiste, alte persoane juridice sau persoane fizice le au în administrare directa, proprietate sau folosință, se administrează de acestea potrivit măsurilor stabilite de organele de gospodărire a apelor.

Articolul 20

În jurul lacurilor naturale și de acumulare, de-a lungul cursurilor de apa și pentru lucrările hidrotehnice, se instituie zone de protecție a acestora, a căror mărime și mod de folosire se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 21

Sînt interzise aruncarea în cursurile de apa a oricăror materiale sau obiecte care ar stinjeni curgerea apei sau ar provoca stricăciuni lucrărilor hidrotehnice existente, depozitarea oricăror materiale în albiile majore ale apelor sau în cuvetele lacurilor și baltilor și amplasarea construcțiilor de locuințe și social-culturale în albiile majore ale cursurilor de apa.

Amplasarea unităților economice în albiile majore este permisă numai cu acordul organului de gospodărire a apelor competent și cu condiția realizării măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundație.

Articolul 22

Exploatarea nisipului, pietrisului, pietrei de riu și altor materiale din albiile sau din malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii este permisă numai pe baza autorizației eliberate de organul de gospodărire a apelor competent.

Pentru extragerile de materiale din albii necesare gospodariilor aparținînd locuitorilor, autorizația se va elibera global comitetului executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal.

Articolul 23

Cei care dețin terenuri pe care se afla lacuri și balti sînt obligați să asigure întreținerea cuvetelor și malurilor acestora.

Albiile cursurilor de apa navigabile se întrețin de organele de navigație.

În zonele în care albiile sînt amenajate prin construcții, îndiguiri, terasamente sau alte lucrări, obligația de întreținere a albiilor revine celor ce dețin lucrările respective.

În zonele în care albiile nu sînt amenajate, deținătorii de terenuri riverane, beneficiarii folosintelor de apa și toți locuitorii apți de muncă ai orașelor și comunelor riverane sînt obligați sa realizeze anual și ori de cîte ori este necesar lucrările de menținere a albiei în stare corespunzătoare, cum sînt apărări de maluri și regularizări cu caracter local, despotmoliri locale de albii, îndepărtarea vegetatiei care stinjeneste curgerea normală a apelor. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale răspund de realizarea acestor lucrări.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București asigura decolmatarea și adincirea albiilor, închiderea bratelor secundare și a albiilor minore create la viituri, lucrările de dirijare a curentului apei în albii și altele asemănătoare.

Unitățile județene de gospodărire a apelor răspund de întreținerea curenta a albiilor minore, efectuind, prin formații de lucru pe sectoare de cursuri de apa, intervenții operative pentru remedierea imediata a degradărilor de albii și maluri, îndepărtarea obstacolelor sau a depunerilor și alte lucrări de acest fel.

Articolul 24

În vederea îmbunătățirii regimului de scurgere a apelor, a prevenirii degradării și colmatarii albiilor și a protecției lucrărilor hidrotehnice și a lacurilor de acumulare, organele agricole și silvice competente sau, după caz, deținătorii cu orice titlu ai terenurilor vor executa lucrările de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii pe versanți, de corectare a torenților și de impadurire, necesare.

La elaborarea planurilor de impadurire și de lucrări de combatere a eroziunii solului se va acordă prioritate bazinelor hidrografice în care exista sau sînt prevăzute lacuri de acumulare.

Pentru ca apele sa nu fie lipsite de protecția pe care le-o asigura pădurile, în perimetrele cu grad mare de torentialitate, predispuse eroziunii, se vor evita taierile rase sau, cînd aceasta nu este posibil, suprafața parchetului ce se va tăia ras nu va depăși 10 hectare.

Este interzisă plantarea sau taierea arborilor și arbustilor de pe terenurile ce nu fac parte din fondul forestier, situate în albiile apelor, fără acordul organului de gospodărire a apelor competent, dat cu consultarea organelor silvice.

Potrivit dispozițiilor organului de gospodărire a apelor competent, iar pentru apele navigabile, și ale organului de navigație competent, deținătorii terenurilor riverane sînt obligați să facă, cu respectarea prevederilor legale, plantari și defrisari în albii, dacă apărarea malurilor, asigurarea curgerii nestingherite a apelor, folosirea apelor sau cerințele navigației impun aceasta.

Articolul 25

Apărarea împotriva inundațiilor se realizează prin lucrările de prevenire a inundațiilor - lacuri de acumulare, îndiguiri, regularizări de albii, canale de descărcare a apelor mari și altele - și prin acțiuni operative care se vor desfășura pe bază de planuri de apărare dinainte întocmite pentru fiecare județ, municipiu, oraș, comuna și obiectiv ce poate fi afectat de inundații.

În cadrul fiecărui bazin hidrografic, apărarea împotriva inundațiilor se va desfășura în mod coordonat, pe baza unui plan elaborat pe ansamblul bazinului.

Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor se vor organiza și conduce de comisiile locale de apărare împotriva inundațiilor, care funcționează pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene răspund de pregătirea și organizarea acțiunilor operative de apărare pe întregul județ. În acest scop, prin comisiile județene de apărare împotriva inundațiilor, întocmesc planurile județene de apărare împotriva inundațiilor, verifica și aproba planurile de apărare ale comunelor, orașelor, municipiilor, precum și ale unităților economice importante din cuprinsul județului, controlează realizarea măsurilor pregătitoare prevăzute în aceste planuri, iar în timpul perioadelor de inundații coordonează acțiunile operative de apărare, dispun măsuri suplimentare pentru rezolvarea unor situații deosebite și dirijeaza forte și mijloace suplimentare de intervenție. Răspunderea pentru măsurile tehnice necesar a fi luate de comisiile județene de apărare revine unităților județene de gospodărire a apelor.

Consiliul Național al Apelor asigura avertizarea hidrometeorologica asupra pericolului de inundații, aproba planurile județene de apărare împotriva inundațiilor, controlează măsurile luate în vederea aplicării lor și stabilește, în situații deosebite, măsuri obligatorii pentru comisiile locale de apărare împotriva inundațiilor.

Rezolvarea problemelor ce depășesc posibilitățile de soluționare ale consiliilor locale se va face prin Comisia centrala de apărare împotriva inundațiilor, care funcționează pe lîngă Consiliul Național al Apelor și este compusa din reprezentanți ai ministerelor și altor organe centrale.

Normele de organizare și desfășurare a acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor se stabilesc prin Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, care se aproba prin lege.

Articolul 26

la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor sînt obligați sa participe efectiv toți locuitorii apți de muncă ai tarii. Organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești sînt obligate sa participe cu materiale, unelte, mijloace de transport și utilaje, precum și cu forta de muncă necesară.

Forțele armate participa la acțiunea de apărarea împotriva inundațiilor pe baza dispozițiilor Ministerului Apărării Naționale sau ale Ministerului de Interne.

Articolul 27

În vederea prevenirii inundațiilor, toate lacurile de acumulare vor fi folosite pentru atenuarea viiturilor prin rezervarea în acest scop a unei părți din capacitatea lor.

Regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare vor conține, în mod obligatoriu, prevederi detaliate privind modul de exploatare a acestora în preajma, în timpul și după trecerea viiturilor.

În perioadele de ape mari unitățile de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice vor putea dispune măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor de acumulare și barajelor, astfel încît prin exploatarea corelata a lacurilor de acumulare din bazin să se realizeze eficienta maxima, pe ansamblul bazinului, în acțiunea de apărare împotriva inundațiilor. Unitățile de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice sînt singurele organe competente sa dispună astfel de măsuri.

Articolul 28

Spre a se evita producerea de calamitati, Consiliul Național al Apelor poate dispune inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite.

Despăgubirea celor daunati prin inundarea terenurilor în mod dirijat se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, la propunerea și pe baza documentelor întocmite în acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București.

Articolul 29

În sensul prezentei legi, prin lucrări ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele se înțeleg:

a) lucrări de reținere și acumulare a apei în vederea creării de rezerve de apa pentru perioadele secetoase și atenuarii viiturilor;

b) lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente;

c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor;

d) lucrări pentru dezvoltarea pisciculturii și asigurarea migratiei pestilor;

e) lucrări de apărare împotriva acțiunii distructive a apelor;

f) lucrări, construcții și instalații care modifica regimul de curgere a apelor;

g) lucrări, construcții și instalații ce se executa pe fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale și pe platoul continental.

Articolul 30

La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 29 se va ține seama de prevederile schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice.

Pentru fiecare bazin hidrografic se va institui, sub conducerea unui șef de proiect, un colectiv format din specialiști din cadrul organizațiilor de proiectare care colaborează la elaborarea schemei cadru. Acest colectiv va coordona, în vederea asigurării unității de conceptie, elaborarea schemei cadru și a proiectelor lucrărilor de amenajare a bazinului și va urmări ca aceste lucrări să se realizeze în concordanta cu prevederile schemei.

Articolul 31

Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosință complexa, pentru a avea mai multe funcțiuni, cum sînt apărarea împotriva inundațiilor, producerea de energie electrica, asigurarea apei pentru irigații și alimentari cu apa, piscicultura, agrement.

De asemenea, canalele magistrale vor fi amenajate pentru îndeplinirea unor funcții multiple cum sînt alimentari cu apa, irigații, desecări, navigație, producere de energie electrica și pentru a permite dezvoltarea faunei piscicole și migratia pestilor.

Articolul 32

În proiectele de baraje și de îndiguiri se va prevedea, în mod obligatoriu, regularizarea și amenajarea albiei în zonele aferente acestor lucrări, astfel încît să se facă posibila valorificarea superioară pentru agricultura a terenurilor din albia majoră.

Articolul 33

la stabilirea traseelor și amplasamentelor lucrărilor de îndiguiri, apărări și consolidări de maluri, rectificari și reprofilari de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului, precum și la amenajarea barajelor și lacurilor de acumulare, se va urmări evitarea ocupării de terenuri arabile, vii, livezi sau de păduri, precum și menținerea posibilității de exploatare normală a terenurilor invecinate.

La stabilirea traseelor canalelor de aductiune și canalelor de derivatie a apei între bazine se vor folosi condițiile de teren favorabile oferite de vaile și depresiunile naturale.

În cazul extinderii unor lucrări de folosire a apelor sau de protecție a calității acestora, se va avea în vedere folosirea la maximum a terenurilor din perimetrul afectat lucrărilor existente.

Articolul 34

Studiile de amplasament pentru lacurile de acumulare, precum și temele studiilor tehnico-economice sau proiectelor în faza unica pentru baraje, lacuri de acumulare, derivatii și canale magistrale, îndiguiri, regularizări și calibrari de albii, se aproba cu acordul prealabil al organului de gospodărire a apelor competent.

Articolul 35

Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și executa de unități de specialitate.

Barajele mici de interes local pot fi executate și de alte unități, însă numai cu asistența tehnica și sub controlul permanent al unității de specialitate care a elaborat proiectul.

Articolul 36

Documentațiile tehnice ale lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele trebuie să aibă acordul organului de gospodărire a apelor competent. Acordul este necesar și în caz de modificare sau desființare a lucrărilor existente.

Articolul 37

Prin acordul organelor de gospodărire a apelor se va impune beneficiarilor de folosințe să execute lucrările și sa ia măsurile necesare pentru a nu stinjeni funcționarea altor folosințe ori pentru a preveni producerea de pagube riveranilor; de asemenea, se poate impune ca beneficiarii de folosințe sa evacueze în amonte de propria lor captare apele epurate.

Articolul 38

Lucrările construite pe ape sau care au legătură cu apele, aflate în administrarea dircta, proprietatea sau folosință persoanelor juridice sau fizice, pot funcționa numai pe baza autorizației eliberate de organul de gospodărire a apelor competent; exploatarea și întreținerea acestor lucrări trebuie să se facă în bune condiții și cu respectarea prevederilor din acordurile și autorizațiile eliberate de organele de gospodărire a apelor.

Articolul 39

În cazul în care lucrările construite pe ape sau avînd legătură cu apele sînt folosite de un singur beneficiar, obligația de exploatare și întreținere va fi în sarcina acestuia.

În situația în care lucrările interesează mai mulți beneficiari, întreținerea și exploatarea se vor face, după caz, de beneficiarul principal, de fiecare beneficiar pentru partea de lucrări aferentă, de beneficiari în comun, de organele de gospodărire a apelor sau de alte organizații specializate, conform celor stabilite prin actul de aprobare a lucrării sau la emiterea autorizației prevăzute la art. 38.

Articolul 40

Exploatarea barajelor și lacurilor de acumulare se va face pe bază de regulamente, care detaliază și concretizează, ținînd seama de parametrii constructivi și funcționali ai lucrărilor, condițiile generale cu privire la exploatarea barajelor și lacurilor de acumulare, care se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, pe baza normelor stabilite prin lege.

Regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare se emit, pentru fiecare lucrare în parte, de către unitatea care o are în administrare directa, cu acordul organului de gospodărire a apelor competent.

Articolul 41

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București care au în subordine unități deținătoare de lucrări hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol vieți omenești și bunuri sînt obligate sa organizeze activitatea de supraveghere a comportării în timp a acestor lucrări.

Coordonarea activității de supraveghere se asigura în cadrul organelor centrale, consiliilor populare județene și al municipiului București, de către comisii de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice. Comisiile de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice de la consiliile populare județene și al municipiului București vor coordona și activitatea de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice aparținînd organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești.

Coordonarea activității de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice de importanța deosebită se asigura de comisia centrala de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice de pe lîngă Consiliul Național al Apelor.

Lista lucrărilor hidrotehnice de importanța deosebită, componenta și atribuțiile comisiei centrale, precum și regulamentul cadru de funcționare a comisiilor de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice, se aproba de Consiliul de Miniștri.

Articolul 42

Lucrările prevăzute la art. 29 care nu se mai folosesc vor fi desființate de cei ce le au în administrare directa, numai cu aprobarea sau la dispoziția organului de gospodărire a apelor competent.

Articolul 43

Cercetarea proceselor de epurare a apelor uzate și proiectarea instalațiilor corespunzătoare vor fi organizate în mod unitar de Ministerul Industriei Chimice.

Articolul 44

Organe de gospodărire a apelor, în înțelesul prezentei legi, sînt:

a) Consiliul Național al Apelor, organ central al administrației de stat;

b) unitățile de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice, în subordinea Consiliului Național al Apelor;

c) unitățile județene de gospodărire a apelor, organe locale de specialitate ale administrației de stat, subordonate Consiliului Național al Apelor și comitetelor executive ale consiliilor populare județene.

Organizarea și funcționarea organelor de gospodărire a apelor prevăzute la lit. a) și b) din alineatul precedent se stabilesc prin lege.

Articolul 45

În vederea infaptuirii politicii partidului și statului în domeniul apelor și în calitate de organ de conceptie, sinteza, coordonare și control în acest domeniu, Consiliul Național al Apelor:

a) elaborează studii de fundamentare a politicii și orientarilor de baza în domeniul apelor și întocmește schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice și programe cu privire la valorificarea și protejarea, resurselor de apa;

b) elaborează, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, în condițiile legii, proiectele planurilor cincinale și anuale referitoare la lucrările de amenajare a cursurilor de apa și la lucrările necesare pentru protecția calității apelor;

c) răspunde de modul în care sînt administrate toate apele tarii și de desfășurarea într-o conceptie unitară a activității de amenajare, folosire și protecție a acestora;

d) îndrumă, coordonează și controlează, din punct de vedere al gospodăririi apelor, activitățile legate de realizarea lucrărilor pentru conservarea și asigurarea apei necesare populației și economiei, de folosirea apei și evacuarea apelor uzate, de apărarea împotriva inundațiilor.

Articolul 46

Unitatea pe bazin hidrografic are în administrare directa apele din ansamblul bazinului și asigura gospodărirea într-o conceptie unitară a acestora, raspunzind de cunoașterea situației hidrometeorologice, de îndrumarea, reglementarea și controlul folosirii și protecției apelor, precum și de coordonarea exploatării lacurilor de acumulare și a activității de apărare împotriva inundațiilor, pe întregul bazin hidrografic.

Articolul 47

Unitatea judeteana de gospodărire a apelor supraveghează starea rețelei hidrografice, efectuează întreținerea curenta și coordonează realizarea celorlalte lucrări de întreținere a albiilor, realizează lucrări cu caracter local pentru amenajarea cursurilor de apa, controlează modul de folosire a apelor, precum și instalațiile de prelevare și epurare a apelor și organizează, din punct de vedere tehnic, activitatea de apărare împotriva inundațiilor, în cuprinsul județului.

Unitatea judeteana de gospodărire a apelor acorda asistența tehnica de specialitate, în problemele ce formează obiectul atribuțiilor sale, comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale: împreună cu organele ministerelor și celorlalte organe centrale și locale, de resort, acorda asistența tehnica de specialitate unităților economice, de stat și cooperatiste, de pe raza județului.

Articolul 48

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București răspund de întreținerea cursurilor de apa, de amenajarea apelor de interes local și de apărarea împotriva inundațiilor. De asemenea, răspund, împreună cu organele centrale care au în subordine unități care evacueaza ape uzate, de prevenirea poluarii apelor de către aceste unități.

Articolul 49

În vederea cunoașterii resurselor de apa, a regimului și calității acestora, Consiliul Național al Apelor organizează păstrarea și prelucrarea datelor meteorologice, hidrologice, hidrogeologice și a datelor cu privire la calitatea apelor, obținute pe baza observațiilor, măsurătorilor și studiilor efectuate de unitățile de specialitate proprii și ale altor ministere sau organe centrale. Organizarea și păstrarea fondului de date hidrogeologice pentru apele subterane de adîncime sînt supuse regimului stabilit de dispozițiile legale pentru lucrările geologice.

Articolul 50

În vederea folosirii rationale a resurselor de apa, Consiliul Național al Apelor va stabili, cu consultarea ministerelor și celorlalte organe centrale interesate, norme de consum de apa.

De asemenea, în vederea asigurării protecției apelor, Consiliul Național al Apelor va stabili norme tehnice cu privire la calitatea apelor și, împreună cu Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie, va coordona activitatea de cercetare în domeniul epurarii apelor uzate.

Articolul 51

În scopul exercitării controlului în domeniul gospodăririi apelor, în cadrul Consiliului Național al Apelor funcționează Inspecția de stat a apelor. Organizarea și funcționarea Inspecției de stat a apelor se stabilesc prin lege.

Articolul 52

Organele de gospodărire a apelor întocmesc și țin la zi cadastrul general al apelor și evidenta drepturilor de folosință a apelor, atribuite.

Articolul 53

Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi, personalul organelor de gospodărire a apelor, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, are dreptul:

a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum și în unități și instituții, potrivit cu prevederile legii;

b) de a controla lucrările construite pe ape sau avînd legătură cu apele;

c) de a preleva probe de apa și de a examina la unitățile controlate, în condițiile prevăzute de lege, orice date sau documentații necesare controlului; conducerile unităților controlate sînt obligate sa dea toate informațiile necesare efectuării controlului;

d) de a da dispoziții obligatorii unităților controlate pentru luarea măsurilor necesare în vederea inlaturarii deficiențelor constatate.

Articolul 54

Pentru serviciile prestate în domeniul gospodăririi apelor de către organizațiile socialiste se aplică tarife.

Organele de gospodărire a apelor sînt în drept a percepe taxe, stabilite potrivit legii, pentru folosirea apei și pentru evacuarea în apele de suprafața și subterane a apelor uzate.

Articolul 55

Conținutul documentațiilor tehnice necesare pentru obținerea acordurilor și autorizațiilor prevăzute în prezenta lege a fi eliberate de organele de gospodărire a apelor, procedura și competentele de emitere în funcție de importanța folosintelor de apa sau a lucrărilor, precum și cazurile în care aceste acorduri sau autorizații își pierd valabilitatea, pot fi modificate, suspendate sau retrase, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 56

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 57

Constituie infracțiuni următoarele fapte:

a) evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele de suprafața sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele marii teritoriale, de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe în stare solida, lichidă sau gazoasa, bacterii sau microbi, în cantități și concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facindu-o astfel dăunătoare pentru sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, producția agricolă sau industriala, ori fondul piscicol;

b) executarea de lucrări pe ape sau avînd legătură cu apele, modificarea sau extinderea unor astfel de lucrări, fără acordul organului de gospodărire a apelor competent sau cu încălcarea condițiilor prevăzute în acest acord, precum și executarea de lucrări noi de alimentare cu apa, inclusiv dezvoltarea capacităților existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare a rețelelor de canalizare și a statiilor și instalațiilor de epurare a apelor, dacă prin aceasta se creează un pericol pentru populație ori s-ar putea produce o paguba avutului obștesc;

c) darea în exploatare de unități noi sau dezvoltarea unităților existente, darea în folosință a ansamblurilor de locuințe, folosirea la unitățile existente a unor tehnologii de producție modificate, fără punerea în funcțiune concomitenta a statiilor și instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure epurarea apelor uzate evacuate, potrivit prevederilor acordului organului de gospodărire a apelor competent;

d) autorizarea lucrărilor care se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru prevenirea poluarii apelor.

Infracțiunea prevăzută la lit. a) se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei, iar infracțiunile prevăzute la lit. b), c) și d) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei.

Articolul 58

Faptele prevăzute în art. 57, dacă au cauzat o tulburare bunului mers al unei organizații din cele prevăzute la art. 145 din Codul penal sau o paguba avutului obștesc, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă faptele au avut ca urmare o perturbare deosebit de grava a activității unei organizații ori au produs o paguba importanța economiei naționale, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii.

Articolul 59

Săvîrșirea din culpa a faptei prevăzute în art. 57 lit. a) se pedepsește cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, iar a faptelor prevăzute la lit. b), c) și d) din același articol se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă de la 2.000 la 7.000 lei.

Dacă fapta a avut vreuna dintre consecințele arătate în art. 58 alin. 1, pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda de la 3.000 la 15.000 lei, iar dacă a avut vreuna dintre consecințele arătate în art. 58 alin. 2, pedeapsa este închisoare de la 2 la 10 ani.

Articolul 60

Atentatul savirsit contra unei colectivități prin otrăviri în masa, provocare de epidemii, sau de alte consecințe deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau infectarii apei, de natura sa slăbească puterea de stat, se pedepsește, potrivit art. 161 din Codul penal, cu moartea și confiscarea totală a averii sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 61

Este competent sa întocmească acte de constatare a infracțiunilor prevăzute la art. 57-59 și personalul organelor de gospodărire a apelor, anume desemnat de către președintele Consiliului Național al Apelor.

Articolul 62

Contravențiile la normele privind gospodărirea apelor, sancțiunile contravenționale și personalul organizațiilor socialiste competent să constate și să aplice sancțiunile se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.

Articolul 63

Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care au în subordine unități ce exploatează baraje cu capacități insuficiente pentru evacuarea debitelor mari, vor asigura completarea acestor capacități, pe baza unui program pe care îl vor întocmi cu acordul Consiliului Național al Apelor și îl vor supune spre aprobare Consiliului de Miniștri în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești care au în exploatare asemenea baraje vor asigura completarea acestora pe baza unui program definitivat, cu acordul unităților județene de gospodărire a apelor, în termenul prevăzut la alineatul precedent.

Articolul 64

Consiliul Național al Apelor, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București interesate, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii și Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, va elabora un program pentru realizarea ori completarea statiilor sau instalațiilor de epurare a apelor uzate de la centrele populate și de la unitățile care evacueaza astfel de ape, în cazul în care nu au stații sau instalații de epurare ori capacitatea acestora este insuficienta. Programul va fi supus aprobării Consiliului de Miniștri în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 65

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeași dată Legea nr. 5/1972 privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România se abroga.