Decizia nr. 570/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 14/2013 17 iulie 2013 (prevederi anume) privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, excepție ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Călărași în Dosarul nr. 3.963/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 252D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin
Decizia nr. 414 din 28 mai 2015 .
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Sentința civilă nr. 3.543 din 19 decembrie 2014, astfel cum a fost îndreptată și completată prin Încheierea din 3 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.963/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Excepția a fost ridicată de reclamanta Unitatea Administrativ- Teritorială Județul Călărași într-o cauză având ca obiect anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 14/2013
a Direcției generale programe europene și a unei decizii emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Serviciul soluționare contestații nereguli fonduri europene.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază, în esență, că suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare se aplică doar pentru contractele de achiziție publică care au făcut obiectul verificării, în concordanță cu prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 . Totodată, apreciază că verificarea procedurii de atribuire a contractelor era selectivă, potrivit prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 , concluzionând că numai dacă Ministerul Finanțelor Publice selecta verificarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție în discuție, atunci acestea ar fi făcut obiectul verificării și emiterii, dacă era cazul, a avizului consultativ. Doar într-o atare situație devin incidente prevederile
art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 , care se aplică beneficiarilor de fonduri europene, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.
7. În final, arată că prevederile
art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
se interpretează în sensul delimitării și îngrădirii accesului beneficiarilor de fonduri europene, la posibilitatea suportării de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate, în condițiile în care ar trebui să se acorde tratament egal tuturor entităților penalizate, atât timp cât verificarea Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice este selectivă (UCVAP/CVAP), iar nu să se procedeze la discriminare.
8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că
art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
este constituțional, deoarece nu vizează doar unele proceduri de achiziție publică, ci lăsă la aprecierea autorităților de verificare un control selectiv, bazat pe valoare sau suspiciune de neregulă.
9. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, astfel cum a fost îndreptat și completat, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus de partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 16/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 4 martie 2015, având următorul cuprins: "Prevederile alin. (1)-(3) se aplică:
a) numai în cazul contractelor de achiziție publică, a căror procedură de atribuire a fost inițiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuți la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, și pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu
art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006
privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată;".
13. Dispozițiile art. 2 alin. (1)-(3) la care fac trimitere normele legale criticate au următorul cuprins: "(1) Creanțele bugetare rezultate din corecțiile financiare și sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecțiilor, în aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 142/2012 , cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la o poziție distinctă din cadrul titlului 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», în situațiile prevăzute la alin. (4).
(2) Sumele rezultate sau care vor rezulta din reducerile procentuale stabilite, în aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 142/2012 , cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la poziția distinctă menționată la alin. (1), în situațiile prevăzute la alin. (4).
(3) Sumele recuperate atât în cazul proiectelor finalizate care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe sunt contestate sau în litigiu, cât și în cazul proiectelor aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în urma stabilirii corecțiilor financiare, în aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 142/2012 , cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la poziția distinctă menționată la alin. (1), în situațiile prevăzute la alin. (4)."
14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin
Decizia nr. 414 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 31 iulie 2015, a analizat constituționalitatea dispozițiilor
art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
din perspectiva unor critici identice celor invocate în prezenta cauză.
16. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile legale supuse controlului instituie un tratament juridic diferențiat între entitățile juridice, beneficiare ale fondurilor europene, cărora li s-au aplicat corecții financiare și care au înregistrat abateri de la procedura de achiziție publică, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată.
17. Curtea a reținut că
Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
stabilește condițiile în care sunt suportate de la bugetul de stat sumele aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, determinând cu precizie sfera contractelor de achiziție publică vizate de acest act normativ. Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile ordonanței se aplică beneficiarilor de fonduri europene, instituții publice locale, respectiv comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituții publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora, din cadrul Programului operațional regional 2007-2013, până la sfârșitul perioadei de implementare a Programului.
18. Curtea a constatat că împrejurarea că, în cazul
Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 , legiuitorul a condiționat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare de îndeplinirea anumitor condiții, printre care și aceea ca procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică să fi făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice (UCVAP/CVAP), reprezintă o măsură legislativă pe deplin justificată, având în vedere sumele considerabile ce trebuie plătite de la bugetul de stat în contul creanțelor stabilite pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziții publice.
19. În ceea ce privește verificarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, Curtea a reținut că legiuitorul a avut în vedere o serie de criterii, precis determinate, și anume: sursa de finanțare a contractului ce urmează a fi încheiat (selectându-se cu prioritate procedurile inițiate de autoritățile contractante pentru atribuirea contractelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile), tipul procedurii de atribuire, tipul contractului ce urmează a fi încheiat, selectându-se procedurile de atribuire în ordinea complexității lor, a valorii estimate a contractului de achiziție publică, și anume în ordinea descrescătoare a valorii estimate a contractelor ce urmează a fi încheiate, precum și istoricul și experiența autorității contractante/entității juridice în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, Curtea a reținut că noțiunea de "selectiv" prevăzută de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006
nu are semnificația unei verificări aleatorii, ci această verificare se desfășoară pe baza unor criterii stabilite, punctual, prin Normele de aplicare ale acestei ordonanțe de urgență a Guvernului.
20. De asemenea, Curtea a reținut că
Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
reglementează situația unor persoane juridice de drept public, beneficiari de fonduri europene și, fiind vorba de acordarea unor facilități fiscale, în considerarea unui scop legitim, reprezintă apanajul legiuitorului să stabilească întinderea și aplicarea în concret a acestora. Așa fiind, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este în deplină concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50).
21. Prin urmare, pentru aspectele menționate, Curtea nu a putut reține nici critica potrivit căreia prin reglementarea legală criticată se instituie "o restrângere nepermisă a beneficiarilor de fonduri europene", cu încălcarea art. 53 din Constituție.
22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Călărași în Dosarul nr. 3.963/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013
privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.