Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 584/2015

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și a ordonanței de urgență a Guvernului în ansamblul său

prezumat în vigoare

Data actului
29 septembrie 2015
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 876 din 24 noiembrie 2015
Citat de
3 acte
Citează
8 acte
Structură
1 articol · 20.525 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 158/2005 17 noiembrie 2005 (prevederi anume) privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, excepție ridicată de Mariana Lucia Marian în Dosarul nr. 2.652/84/2014 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 671D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, că dispozițiile de lege criticate nu afectează, nu au efecte negative asupra dreptului constituțional la concediu de maternitate, iar, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, că acestea țin de aplicarea și interpretarea legii, ceea ce intră în competența instanțelor judecătorești.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 16 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.652/84/2014, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Mariana Lucia Marian în cadrul soluționării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea Deciziei din 20 martie 2014 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de indemnizații sociale de sănătate referitoare la venituri din activități independente.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că, atât timp cât legislația asigurărilor sociale de sănătate instituie obligația plății contribuțiilor sociale de sănătate și pentru veniturile realizate ca persoană fizică autorizată, dacă aceasta este și salariată, este neconstituțională interdicția instituită de dispozițiile de lege criticate ca persoana respectivă să beneficieze de indemnizația de maternitate corespunzătoare celor două surse de venit. Mai susține că, "în interpretarea dată de Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj, persoanele asigurate care au dublă calitate - de salariat concomitent cu persoană autorizată să desfășoare activități independente - nu beneficiază de indemnizație de concediu medical decât pentru veniturile realizate ca salariat, deși au achitat contribuția obligatorie la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru toate veniturile realizate". Or, consideră că această interpretare este neconstituțională, deoarece se creează "o discriminare vădită între salariații care au și calitatea de persoane autorizate să desfășoare activități independente și persoanele care au doar această din urmă calitate, deoarece primele nu ar avea dreptul la indemnizație de concediu medical pentru toate veniturile asupra cărora s-a calculat și plătit contribuția obligatorie la asigurările sociale de sănătate, ci doar asupra veniturilor din salarii". De asemenea, susține că dispozițiile de lege criticate încalcă și dreptul de proprietate, deoarece, deși și-a îndeplinit obligația de a plăti contribuția pentru veniturile realizate ca persoană fizică autorizată, nu beneficiază de dreptul corelativ acestei obligații, referitor la indemnizația de maternitate. Pentru aceste motive, consideră că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 53 din Constituție.

6. Autoarea excepției mai susține că se încalcă și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece dreptul la concediu de maternitate plătit, ca drept constituțional, este înlăturat prin dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , încălcându-se astfel interdicția prevăzută de textul din Constituție potrivit căruia ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. Totodată, susține autoarea excepției, caracterul de lege organică a legislației fiscale este dat de art. 137 și următoarele din Constituție. În final, arată că legislația specifică asigurărilor sociale de sănătate prevede obligația plății contribuțiilor sociale de sănătate pentru toate veniturile realizate de persoane, cumulat, indiferent de sursa lor de proveniență. În consecință, atât timp cât această legislație instituie obligația plății contribuțiilor sociale de sănătate și pentru veniturile realizate ca persoană fizică autorizată, dacă acestea sunt și salariate, este neconstituțională interdicția instituită de

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

ca persoanele respective să beneficieze de indemnizație de maternitate corespunzătoare celor două surse de venit.

7. Tribunalul Sălaj - Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată, în esență, că stabilirea condițiilor și limitelor acordării drepturilor sociale reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, care poate decide, în funcție de politica țării și de resursele financiare disponibile, în ce condiții se vor acorda drepturile de asigurări sociale prevăzute în Constituție. Însă sistemul de asigurări sociale de sănătate nu este conceput pe ideea deplinei egalități între prețul plătit și beneficiul corespunzător, ci are la bază principiul solidarității în constituirea și utilizarea fondurilor.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise transmise la dosar de autoarea excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 399/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: "De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar sunt:

a) asociați, comanditari sau acționari;

b) abrogat prin

art. IX pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, aprobată prin

Legea nr. 303/2013 ;

c) membri ai asociației familiale;

d) autorizate să desfășoare activități independente;

e) persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006;

f) soția/soțul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerțului și autorizată/autorizat să funcționeze ea însăși/el însuși ca titular a/al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obișnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleași sarcini, fie sarcini complementare."

Articolul 1

alin. (1) la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: "Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:

A. desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și orice alte activități dependente;

B. desfășoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. A;

C. beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii."

12. Având în vedere critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și ordonanța de urgență a Guvernului în ansamblul său.

13. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 34 alin. (1) și (3) privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (2) privind concediul de maternitate plătit, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 privind contribuții financiare, art. 115 alin. (6) în ceea ce privește interdicțiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit

art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, sunt, printre altele, concedii medicale și indemnizații pentru maternitate. Totodată, potrivit art. 3, dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) este condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate destinate suportării acestor indemnizații, denumită contribuție pentru concedii și indemnizații. Potrivit

art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , "Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), este prevăzută la

art. 296^18 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este de 0,85% și se aplică asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), c) și d), asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) sau asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate." Așadar, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate destinate suportării acestor indemnizații, asigurații au dreptul la concedii medicale și indemnizații pentru maternitate. Acordarea indemnizației de maternitate este condiționată de concediul medical, iar, cu privire la asigurații care pot beneficia de aceste drepturi,

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

stabilește două mari categorii: persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și orice alte activități dependente, persoanele care desfășoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești și persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj [alin. (1)]; persoanele care nu se află în una din situațiile de la alin. (1), dar care sunt: asociați, comanditari sau acționari, membri ai asociației familiale, persoane autorizate să desfășoare activități independente, persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006 [alin. (2)]. Astfel, Curtea reține că textul de lege criticat reglementează posibilitatea de a beneficia de indemnizația de maternitate și pentru persoanele care nu sunt salariate [sau nu se încadrează în niciuna din ipotezele prevăzute la alin. (1)], dar care desfășoară activități independente.

15. Cât privește încălcarea art. 4 și art. 16 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că textul de lege criticat nu contravine principiului egalității în fața legii, deoarece, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. (A se vedea

Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) Or, prin reglementarea categoriilor de persoane asigurate care pot beneficia de concediul medical și de indemnizația de maternitate nu se instituie discriminări între persoane aflate în situații identice sau analoage.

16. Referitor la pretinsa încălcare a art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii au dreptul [...] la concediu de maternitate plătit [...]", nici aceasta nu poate fi reținută, întrucât dispozițiile de lege criticate reglementează chiar categoriile de asigurați care au dreptul la concediu medical și indemnizația de maternitate. Faptul că nu se prevede expres că, în situația cumulului de venituri din salarii și din activități independente, indemnizația de maternitate este de 85% din totalul acestor venituri nu poate conduce la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, care instituie dreptul fundamental la concediu de maternitate plătit. Or,

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

stabilește dreptul asiguraților de a beneficia de indemnizația de maternitate, indiferent de sursa venitului în raport cu contribuția plătită, și, în consecință, legiuitorul a respectat prevederile constituționale invocate.

17. Pentru aceleași motive, Curtea constată că nici dispozițiile constituționale ale art. 34 alin. (1) și (3) privind dreptul la ocrotirea sănătății și nici cele ale art. 56 privind contribuțiile financiare nu sunt încălcate prin prevederile

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 .

18. Referitor la pretinsa încălcare a art. 44 și art. 136 din Constituție privind protecția proprietății private și inviolabilitatea acesteia, Curtea reține că aceste prevederi nu au incidență în cauza de față, care privește analiza constituționalității dispozițiilor de lege ce reglementează categoriile de persoane care beneficiază de concediul medical și indemnizația de maternitate.

19. Având în vedere acestea, dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile în speță, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale.

20. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, nu sunt încălcate prin reglementarea prevăzută de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Cu privire la sensul dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat prin

Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin. Or, Curtea constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

reglementează tipurile de concedii și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente, iar art. 1 alin. (2) reglementează categoriile de persoane care beneficiază de concediu și indemnizația de maternitate aferentă, fără a se putea susține că această ordonanță ar avea consecințe negative în domeniu.

21. În final, Curtea reține că celelalte aspecte invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate referitoare la stabilirea bazei de calcul în ipoteza cumulului dintre salariu și venituri obținute din activități independente vizează chestiuni care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Lucia Marian în Dosarul nr. 2.652/84/2014 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și ordonanța de urgență a Guvernului în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.