Reglementări din 26 octombrie 1999
privind criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare
prezumat în vigoare
Articolul 1
Prin atribuirea dreptului de gestionare (gestiunii) a fondurilor de vânătoare, în sensul
Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996 , cu modificările ulterioare, se înțelege acordarea de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin reprezentanții săi legali, a dreptului de folosință și de deținere, în condițiile înscrise în contract, a fondurilor de vânătoare unităților prevăzute la
art. 4 din Legea nr. 103/1996 , astfel cum a fost modificat prin
Articolul 2
Fondurile de vânătoare, rearondate potrivit prevederilor
art. 12 alin. (3) din Legea nr. 103/1996
și ale
Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 460/1998 , se atribuie, în funcție de suprafața lor totală, după cum urmează:
a) 68% organizațiilor vânătoresti legal constituite din România;
b) 30% Regiei Naționale a Pădurilor;
c) 2% pentru protecția fondului genetic valoros, precum și pentru unitățile de învățământ și de cercetare cu profil silvic.
Procentele prevăzute la alin. (1) se referă la nivelul întregului fond cinegetic al tarii și pot avea, la nivel de județ, valori mai mari sau mici mici, generate, în principal, de:
- situația folosinței actuale a fondului cinegetic din fiecare județ;
- numărul de vânători înregistrați în fiecare județ și în municipiul București;
- asigurarea, pe cat posibil, a preluării de către asociațiile constituite din vânători care au domiciliul în marile localități, a gestionării fondurilor de vânătoare limitrofe centrelor populate;
- necesitatea refacerii potențialului cinegetic productiv al unor fonduri de vânătoare;
- opțiunile prealabile ale Regiei Naționale a Pădurilor care, potrivit legii, trebuie să cedeze o parte din fondurile deținute în prezent;
- reținerea, în vederea gestionării de către instituțiile de profil, a fondurilor de vânătoare care conțin în interiorul lor zone de habitat al unor specii de fauna sălbatică strict protejate sau amenintate cu dispariția, a parcurilor naționale și a zonelor declarate arii protejate;
- suprafața fondurilor de vânătoare atribuite organizațiilor vânătoresti, care nu trebuie să depășească pentru un vânător 200 ha în Delta Dunării, 500 ha pentru zona de campie și coline sau 1.000 ha pentru zona de munte;
- existenta unor obiective, construcții sau amenajări vânătoresti, de importanța cinegetica deosebită, aparținând vechiului deținător al fondului de vânătoare respectiv, care nu și-au îndeplinit durata normală de funcționare.
Criteriile și modul de atribuire a fondurilor de vânătoare prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, cu respectarea destinației fiecăruia dintre aceste fonduri.
Articolul 3
Atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și b) se va face după atribuirea celor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) și după cum urmează:
- atribuirea directa, la valoarea tarifelor de atribuire determinate conform
art. 8 lit. d) din Legea nr. 103/1996 , modificat prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 129/1999 , pe baza dreptului de preemțiune prevăzut la art. 12 alin. (1) din aceeași lege, în calitate de gestionari actuali, către Regia Naționala a Pădurilor și organizațiile vânătoresti legal constituite, pentru fondurile de vânătoare avute în folosință în prezent de către acestea;
- atribuirea prin licitație publică către organizațiile vânătoresti legal constituite din România care în prezent nu dețin fonduri de vânătoare sau care, deși dețin asemenea fonduri, doresc fonduri de vânătoare în plus, din fondurile de vânătoare disponibilizate de Regia Naționala a Pădurilor sau organizațiile vânătoresti, numai după exercitarea dreptului de preemțiune.
Calitatea de fost gestionar al fondurilor de vânătoare se ia în considerare pentru Regia Naționala a Pădurilor și pentru organizațiile vânătoresti legal constituite din România pe baza oricăror documente valabile în anul 1998, care atesta acest fapt (contracte de dare în folosință, addenda la aceste contracte, dovada plății tarifelor de gestionare sau orice document legal care poate dovedi aceasta calitate).
În cazul în care fondurile de vânătoare înscrise în documentele prevăzute la alin. (2) au fost rearondate în baza
Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 460/1998 , dreptul de preemțiune aparține celui care a deținut cea mai mare suprafața din fond.
Articolul 4
Atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare este condiționată de bonitatea economică a potențialului gestionar și de asigurarea desfășurării activității de gestionare a fondurilor de vânătoare prin specialiști.
Bonitatea economică este data de însumarea valorii activelor fixe și circulante deținute, aceasta trebuind să fie egala sau mai mare decât cuantumul tarifelor anuale reieșite din licitație pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare pentru care potențialul gestionar a optat.
Condițiile privind specialitatea și vechimea candidaților pentru ocuparea posturilor necesare în vederea desfășurării activității de gestionare a fondurilor de vânătoare se stabilesc de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.
Articolul 5
Își pot exercita dreptul de preemțiune prevăzut la
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 103/1996 , în condițiile prevăzute la art. 8 lit. d) din aceeași lege, foștii gestionari ai fondurilor de vânătoare, asupra oricăruia dintre fondurile de vânătoare pe care le dețin în prezent.
Prin excepție, nu se exercită dreptul de preemțiune prevăzut la alin. (1) asupra fondurilor de vânătoare reținute de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru protecția fondului genetic al unor specii de vanat sau pentru a fi folosite în scop didactic sau științific, ce urmează să fie atribuite unităților de învățământ și de cercetare științifică.
Organizațiile vânătoresti care dețin în prezent fonduri de vânătoare și care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2) pot opta, în exercitarea dreptului de preemțiune, în locul fondurilor de vânătoare pe care le-au deținut anterior și care au fost reținute pentru rezervații de genofond, asupra oricărui fond de vânătoare dat disponibil de Regia Naționala a Pădurilor.
În cazul în care rezervațiile de genofond situate într-un anumit județ sunt constituite pe unul dintre fondurile de vânătoare deținute de organizațiile vânătoresti și ele sunt repartizate pentru gestionare Regiei Naționale a Pădurilor, aceasta este obligată sa renunțe la exercitarea dreptului de preemțiune asupra unei suprafețe echivalente de fonduri de vânătoare din acel județ, iar în locul acestuia organizația vânătoreasca va primi dreptul de preemțiune asupra unui fond de vânătoare echivalent ca suprafața, din cele disponibilizate inițial de către Regia Naționala a Pădurilor.
Intenția de exercitare a dreptului de preemțiune asupra unor fonduri de vânătoare care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) se comunică în scris Direcției de vânătoare și salmonicultura din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului cu cel puțin 10 zile înainte de organizarea licitațiilor pentru stabilirea tarifelor de atribuire în gestiune a fondurilor de vânătoare, iar pentru fondurile de vânătoare ce fac obiectul alin. (2)-(4), în timpul procesului de licitație.
Articolul 6
Atribuirea în gestiune a fiecărei categorii de fonduri de vânătoare se face, direct sau prin licitație publică, după caz, pe baza procedurilor stabilite prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.
La licitația pentru stabilirea valorii reale a fondurilor de vânătoare destinate, potrivit legii, atribuirii către Regia Naționala a Pădurilor și organizațiilor vânătoresti, pot participa toate organizațiile vânătoresti care fac dovada ca sunt legal constituite și ca îndeplinesc cerințele prevăzute în regulamentul privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru stabilirea valorii reale de atribuire în gestiune a fondurilor de vânătoare, precum și Regia Naționala a Pădurilor.
Organizațiile vânătoresti legal constituite sau Regia Naționala a Pădurilor, indiferent de locul unde își au sediul, pot să se înscrie la licitație, la sediul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, pentru obținerea de fonduri de vânătoare în orice județ.
Licitațiile vor fi organizate, pentru fiecare județ, la o dată ce se va stabili și care va fi publicată într-un ziar de mare tiraj cu 15 zile înaintea datei organizării.
Articolul 7
Fondurile de vânătoare scoase la licitație și neadjudecate de nici unul dintre participanți vor fi gestionate, până la o noua licitație, de actualul gestionar.
Pentru fondurile de vânătoare neadjudecate se va organiza, în termen de 60 de zile, o noua licitație, în condiții de oferta scăzută.
Fondurile de vânătoare care nu vor fi adjudecate nici de această dată vor fi atribuite prin negociere directa celui mai bun ofertant.
Dacă într-o perioadă de 6 luni nu se găsește un ofertant, fondurile de vânătoare vor trece în gestiunea Regiei Naționale a Pădurilor, în aceleași condiții de oferta, potrivit
art. 12 alin. (5) din Legea nr. 103/1996 , încheindu-se contracte potrivit legii.
Pe perioada în care vechiul gestionar are în gestiune temporară unele fonduri de vânătoare neadjudecate, extragerea exemplarelor de vanat se va face în conformitate cu reglementările care vor fi emise de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
Articolul 8
Pentru toate fondurile de vânătoare atribuite direct sau prin licitație se încheie contracte de gestiune.
Tarifele de atribuire în gestiune a fondurilor de vânătoare se stabilesc, în condițiile legii, prin licitație publică deschisă.
Articolul 9
În cazul în care unele contracte încheiate își vor inceta aplicabilitatea, în termen de 60 de zile se va repeta procedura de atribuire.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.