Decizia nr. 760/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 124/2014 23 septembrie 2014 (prevederi anume) privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit…
Are ca temei 1
- Decizia nr. 622/2006 3 octombrie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VI pct. 4 și 6 din ca…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 din Legea nr. 124/2014
privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Societatea Nova Apaserv - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 2.207/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 845D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că este de competența legiuitorului să stabilească categoriile de personal care intră sub incidența actului normativ, precum și faptul că autoarea excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.207/40/2014, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 din Legea nr. 124/2014
privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Societatea Nova Apaserv - S.R.L. din Botoșani într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unui act administrativ fiscal.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale, întrucât amnistia fiscală reglementată nu are în vedere salarizarea personalului angajat în societățile cu capital de stat. Se mai arată că prin
art. 2 lit. j) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi este definită entitatea auditată ca fiind autoritatea publică, compania/societatea națională, regia autonomă, societatea reglementată de
Legea societăților nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deține, singur sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social. Se mai susține că, deși se supune acelorași obligații de control din partea organelor Curții de Conturi, respectiv este obligată să stabilească salariile în funcție de limitele prevăzute de lege, nu a beneficiat de aceleași drepturi la momentul apariției legii amnistiei fiscale.
6. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. Instanța arată că legiuitorul este cel care poate stabili categoriile de personal care pot beneficia de prevederile legii de amnistie fiscală. Aceste dispoziții legale vin în contradicție cu normele constituționale invocate de o parte, întrucât nu au în vedere toate categoriile de salariați plătite de la bugetul de stat, ci doar pe aceia ai instituțiilor publice, excluzând angajații societăților cu capital integral de stat.
7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate nu poate fi reținută, întrucât dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalității în fața legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică chiar și din punct de vedere constituțional un tratament juridic diferit. Astfel, personalul bugetar și cel al societăților cu capital de stat se află într-o situație obiectiv deosebită, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Acordarea amnistiei fiscale este o excepție, iar stabilirea categoriilor de personal cărora se acordă ține exclusiv de opțiunea legiuitorului.
9. Pe de altă parte, se arată că autoarea excepției de neconstituționalitate urmărește modificarea soluției legislative în sensul extinderii categoriilor de personal care să beneficieze de exonerarea de la plată a sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a țării", fiind în contradicție și cu dispozițiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1 din Legea nr. 124/2014
privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: "Prezenta lege se aplică:
a) personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009 , cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009,
privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităților administrativ-teritoriale județene și locale, cu modificările și completările ulterioare,
Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009 , cu modificările ulterioare,
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010
privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare,
Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010 , cu modificările ulterioare,
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice,
privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare,
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2012
privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 182/2012 , cu modificările ulterioare,
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin
Legea nr. 28/2014 , cu modificările și completările ulterioare;
b) personalului plătit din fonduri publice absolvent al unei forme de învățământ superior, care a susținut și promovat examenul de licență, încadrat pe funcții corespunzătoare nivelului de studii absolvit și care nu poate face dovada deținerii unei diplome de licență, ca urmare a neeliberării acesteia de către instituțiile abilitate."
13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nicio normă constituțională nu interzice acordarea de facilități fiscale unor categorii de contribuabili, în scopul bunei înfăptuiri a politicii economice, fiscale și sociale a statului. Tot astfel, nicio normă constituțională nu interzice stabilirea condițiilor de acordare sau de retragere a facilităților fiscale prevăzute în beneficiul unor contribuabili în funcție de necesitățile perioadei de referință ( Decizia nr. 622 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006).
15. De asemenea, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a reținut că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea
Decizia nr. 82 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012).
16. Așadar, chiar dacă statul este acționar majoritar la o societate de utilități publice, cum este cazul autoarei excepției de neconstituționalitate, sursa de finanțare este proprie, ceea ce determină o justificare a diferenței de tratament juridic prin prisma faptului că finanțarea pentru cele două categorii de personal se asigură din surse diferite care au la bază principii diferite. Societățile de utilități publice au ca bază a organizării și funcționării lor criterii economice și financiare ce fac trimitere la sursele proprii de venituri.
17. Astfel,
Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, prevede la art. 43 alin. (1): "(1) Finanțarea cheltuielilor curente pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, precum și pentru întreținerea, exploatarea și funcționarea sistemelor aferente se realizează pe criterii economice și comerciale; mijloacele materiale și financiare necesare desfășurării activităților specifice fiecărui serviciu se asigură prin bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor."
18. Mai mult, prin
Decizia nr. 1.265 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a statuat că cei care sunt angajați în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legați, în mod esențial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizațiile sau soldele de bugetul public național, de încasările și de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecințe în ceea ce privește cheltuielile bugetare. Or, salariile/indemnizațiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal.
19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea mutatis mutandis și în prezenta cauză.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Nova Apaserv - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 2.207/40/2014 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 1 din Legea nr. 124/2014
privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.