Decizia nr. 7/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florian Iovan în Dosarul nr. 1.908/54/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 945D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispozițiile legale criticate cuprind modul de reglementare al contestației în anulare și nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă accesul liber la justiție, întrucât orice persoană poate să uzeze de această cale de atac. Având în vedere practica recentă a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015 , pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 8 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.908/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florian Iovan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire și a unei contestații în anulare împotriva unei hotărâri pronunțate în apel.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu permit verificarea legalității unei hotărâri pronunțate în apel sub aspectul omisiunii analizării unui motiv de apel formulat în termen în cazul hotărârilor care, potrivit legii, nu sunt supuse recursului.

6. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază că modul în care este reglementată contestația în anulare în art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă contravine Constituției, fiind adusă atingere principiului egalității și dreptului la un proces echitabil. În acest sens arată că prin art. 503 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă a fost reglementată calea extraordinară de atac a contestației în anulare, respectiv motivele pentru care aceasta a fost admisă și hotărârile împotriva cărora aceste motive pot fi formulate. Motivele de contestație în anulare prevăzute la alin. (2) au ca obiect hotărârile pronunțate în recurs. La alin. (3) se prevede că "dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs". Este omis pct. 3 al alin. (2) potrivit căruia unul dintre motivele pentru care se poate formula contestație în anulare împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs îl constituie omisiunea analizării unui motiv de casare. Așadar, apreciază că din interpretarea dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă rezultă că hotărârea pronunțată în apel prin care a fost omisă analizarea unui motiv de apel nu poate fi remediată prin utilizarea căii de atac a contestației în anulare. Remedierea acestei omisiuni nu este posibilă nici prin utilizarea căii de atac a revizuirii.

7. În concluzie arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu permit verificarea legalității unei hotărâri pronunțate în apel sub aspectul omisiunii analizării unui motiv de apel, formulat în termen, în cazul hotărârilor care, potrivit legii, nu sunt supuse recursului.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că după sesizarea sa Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textul de lege criticat păstrându-și numerotarea. Art. 503 din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală "Obiectul și motivele contestației în anulare", are următorul cuprins: "(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs."

12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Prin

Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, paragrafele 16, 17 și 20, Curtea a reținut că motivul contestației în anulare specială - omisiunea cercetării unui motiv de casare - privește exclusiv hotărârile instanțelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres și limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare,

acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac.

14. Curtea a mai reținut că lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta "un motiv de casare" este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție.

15. Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul.

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Iovan în Dosarul nr. 1.908/54/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2016.