Decizia nr. 890/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin

art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, excepție ridicată de Societatea Carluk Trans Escav - S.R.L. din Oțelu Roșu în Dosarul nr. 3.887/208/2014* al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 487D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, apreciază că este respectat dreptul la un proces echitabil, întrucât textul de lege criticat se coroborează cu alte dispoziții legale, care prevăd examinarea de către instanțele de judecată a contestațiilor la executare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 3 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.887/208/2014*, Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin

art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, excepție ridicată de Societatea Carluk Trans Escav - S.R.L. din Oțelu Roșu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva încheierii prin care Judecătoria Caransebeș a încuviințat o executare silită.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă principiul egalității în fața legii, întrucât creează creditorului mai multe drepturi decât debitorului. Aceasta, deoarece încheierea de admitere a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, dar încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu apel de către creditor. Se nesocotește, de asemenea, dreptul de apărare al debitorului garantat și principiul egalității de arme între părți.

6. Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că prevederile de lege criticate se coroborează cu cele ale art. 711 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare". Arată că asigurarea legalității executării silite se realizează, în primul rând, prin intermediul contestației la executare, care este mijlocul specific executării silite, prin care părțile, direct interesate în raportul juridic de executare, precum și terții vătămați prin modul în care s-a realizat executarea silită pot obține anularea sau îndreptarea actelor de executare nelegale și, uneori, chiar lipsirea de efecte a titlului executoriu. Menționează, totodată, că prevederile art. 711 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin

Legea nr. 138/2014 , stipulau că, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale. Așadar, legiuitorul a instituit expres o cale de atac și împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin

art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. Textul de lege criticat are următorul conținut:

"Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare". Deși, în prezent, textul de lege criticat are o formulare diferită, regăsindu-se la art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, Curtea urmează să examineze constituționalitatea prevederilor de lege în redactarea criticată de autorul excepției, acestea producând efecte în cauza în care a invocat-o, având în vedere că în baza acestora apelul său a fost respins ca inadmisibil (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).

11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție - Egalitatea în drepturi și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - Dreptul la un proces echitabil.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege ce formează obiectul acesteia au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin prisma acelorași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. Astfel, prin

Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 13, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerității procesului civil. Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției, având în vedere prevederile art. 129 din Constituție care lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătorești, așa cum a procedat prin dispozițiile de lege criticate.

13. Prin decizia menționată, Curtea a apreciat că rațiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât și pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviințare a cererii de executare silită este aceea a celerității ce se justifică în această etapă procesuală (paragraful 14). Astfel, creditorul este lipsit de interes să atace o hotărâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-și apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestației la executare. De asemenea, Curtea a reținut că debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviințare a executării silite, prin urmare nici nu a fost prevăzută pentru el calea de atac a apelului. În schimb, creditorul are posibilitatea de a-și apăra drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care, în domeniul executării silite, debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestații împotriva oricărui act de executare.

14. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare (paragraful 16).

15. Curtea observă, în același timp, că s-a mai pronunțat asupra soluției legislative cuprinse în textul de lege criticat în cauza de față, cuprinsă, într-o redactare similară, în Codul de procedură civilă anterior, constatând constituționalitatea acesteia ( Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 28 octombrie 2011, sau

Decizia nr. 1.065 din 11 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 1 februarie 2013).

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței citate, soluția și considerentele care au stat la baza acesteia își mențin valabilitatea și în cauza de față.

17. Totodată, Curtea observă că, în conformitate cu prevederile textului de lege supus controlului de constituționalitate, în redactarea criticată de autorul prezentei excepții, debitorul dispunea de posibilitatea legală de contestare a soluției de încuviințare a executării silite, în temeiul art. 711 alin. (3) din Codul de procedură civilă [actualmente, art. 712 alin. (3)], care stabilea că, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Carluk Trans Escav - S.R.L. din Oțelu Roșu în Dosarul nr. 3.887/208/2014* al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin

art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2015.