Standard · Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice

Standard din 6 iulie 2016

de formare continuă pentru funcțiile didactic auxiliare din învățământul preuniversitar secretar școlar, laborant școlar, pedagog școlar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant și cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8

prezumat în vigoare

Data actului
6 iulie 2016
Emitent
Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 65 bis din 26 ianuarie 2017
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 467.975 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ordinul nr. 4.477/2016

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65

din 26 ianuarie 2017.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

Secretarul debutant este considerată persoana încadrată în această funcție în primii 5 ani de la încadrarea sa și ar trebui să dețină acele competențe minimale care să-i permită și să-i asigure îndeplinirea optimă a atribuțiilor ce-i revin, conform fișei postului. Acele competențe ar trebui să determine în primul rând ca studiul individual, învățarea continuă și după ce acesta iese de pe băncile școlii, să devină pentru secretarul debutant o necesitate a racordării sale la rapidele modificări din viața socială și economică a societății, să-i permită să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să-l ajute în determinarea raportului optim dintre cerințele sociale și economice și propriile capacități și posibilități de realizare în această carieră și în viață.

În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea secretarului debutant din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o adaptare rapidă la noile solicitări.

În economia procesului de învățământ, epoca noilor tehnologii educaționale găsește secretarul într-o poziție privilegiată: interfață a instituției de învățământ atât cu proprii angajați, cât și cu exteriorul și, în același timp, o punte de legătură între toate compartimentele unei instituții educaționale.

Reforma sistemului de învățământ românesc, trebuie să ducă la o mai bună pregătire profesională a secretarului debutant, cu atât mai mult cu cât LEN (Art. 275. - (3)) prevede obligativitatea participării personalului didactic auxiliar la activități de formare continuă, în condițiile legii.

În acest context , este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a secretarului debutant pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate.

Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate pregăti individul într-o oarecare măsură, în acest scop. La începutul carierei, socializarea profesională modelează efectele formării inițiale. Experiența personală, confruntările cu alți profesioniști și formarea continuă, abordată științific prin programe acreditate de organele abilitate, cursuri și stagii relevante, fac ca acele competențe, cunoștințe și scheme de acțiune să evolueze.

Secretarul debutant trebuie de asemenea să înțeleagă faptul că eficacitatea sa depinde de evoluția evenimentelor și a contextului social. Să încerce să gândească situațiile în perspectivă, în manieră probabilistă și cu termene optime de dezvoltare a competențelor pe care le deține și de dobândire a unor competențe noi. Nu se vor parcurge programe de formare cu orice preț, pe orice temă, fără rentabilitate pentru unitatea școlară unde își desfășoară activitatea. Un alt aspect important este astfel, îmbinarea armonioasă a programelor, a modulelor pentru care optează. Nu se vor prelua cunoștințe și deprinderi la întâmplare fără nici o utilitate. Un calcul prealabil și o confruntare cu propriile nevoi de dezvoltare poate conduce la alegerea celor mai bune variante de îmbinare a acestora.

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Cei care vor face analiza de nevoi, vor îndruma și orienta formarea continuă a secretarilor, vor ține seama de bilanțul de competențe personal. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național. Bilanțul de competențe poate fi unul evolutiv care permite unei persoane să conștientizeze achizițiile din perspectiva schimbărilor survenite în activitatea sa profesională, legate de instituție și cerințele ei în comparație cu formarea inițială și cu cerințele contemporane. Bilanțul de competențe măsoară cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea secretarului într-o perspectivă evolutivă.

Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de secretar debutant pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru secretarii debutanți din învățământul preuniversitar.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE GENERALE

9

Unitatea de competență generală nr. l

Titlul unității de competență generală nr. l: Aplicarea prevederilor legale referitoare la evidența, gestionarea și arhivarea documentelor

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Aplicare,

Reflecție

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

transfer și rezolvare de probleme

critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Asigură evidența documentelor și a corespondenței

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor: din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, la legislația cu privire la regimul actelor de studii și la arhivare. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, la legislația cu privire la regimul actelor de studii și la arhivare.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor: din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la regimul actelor de studii și la arhivare.

Explicarea și interpretarea teoriilor din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la regimul actelor de studii și la arhivare.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la regimul actelor de studii și

la arhivare.

Proiectează, pe baza legislației instrumente de evidență, gestionare și arhivare a documentelor. Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evidență gestionare și arhivare a documentelor.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evidență, gestionare și arhivare a documentelor.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

2. Gestionează documentele și corespondența

3. Asigură documentarea în domeniul activității specifice

4. Arhivează documentele

10

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

Unitatea de competență generală nr. 2

Titlul unității de competență generală nr. 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Elemente de competență

Descrierea unității de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică riscurile în activitatea specifică

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind tipurile de riscuri din activitate, normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI. Explicarea metodelor de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Identifică riscurile în activitatea specifică în corelație cu specificul activității de executat, avându- se în vedere toate aspectele relevante pentru desfășurarea acesteia.

Riscurile sunt identificate în conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniu.

Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI. Intervine în caz

de accident.

Identificarea riscurilor în activitatea specifică se realizează cu conștiinciozitate și responsabilitate. Prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI se respectă și se aplică întocmai, intervenindu-se cu atenție și promptitudine în caz de necesitate. Intervenția în caz de accident se realizează cu operativitate.

Aplică în mod creativ și inovator instrumente de lucru pentru normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI:

-instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucțiuni proprii în funcție de specificul condițiilor de lucru;

-tipuri de accidente: arsuri cu diferite substanțe, intoxicații cu gaze, traumatisme,

electrocutare etc.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi) și mediul de interacțiune:

-spațiul școlar;

-mediul propriu de lucru;

-tipul de învățământ;

-nivel de dotare a școlii;

-locații specifice organizației școlare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

2. Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

3. 1ntervine în caz de accident

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

11

Unitatea de competență generală nr. 3

Titlul unității de competență generală nr. 3: Aplicarea procedurilor de calitate în domeniul educațional

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică cerințele de calitate specifice

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității de secretariat: codul de etică profesională;

-standardele de calitate, conform normelor interne;

-manuale de calitate;

-politici de management al calității.

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din domeniul criteriilor și reglementărilor naționale privind asigurarea calității; prevederile din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor interne de calitate; proceduri de lucru, proceduri de control etc.; proceduri tehnice de asigurare a calității.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității de secretariat:

-codul de etică profesională;

-standardele de calitate, conform normelor interne;

-manuale de calitate;

-politici de management al calității. Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din domeniul criteriilor și reglementărilor naționale privind asigurarea calității; prevederile din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor interne calitate; proceduri de lucru, proceduri de control etc.; proceduri tehnice de asigurare a calității; acțiunile preventive și corective specifice locului de muncă, prevăzute în SMC sau în Normele interne de calitate.

Explicarea și interpretarea teoriilor managementului calității.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul managementului calității.

Cerințele de calitate sunt identificate pe baza indicațiilor din procedurile sau planurile de control, Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate/conform normelor interne de asigurarea calității.

Reflectează critic și constructiv asupra metodelor de management al calității.

Remedierea eventualelor neconformități constatate se face cu promptitudine și responsabilitate

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de managementul calității.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Identificarea cerințelor de calitate specifice se face cu corectitudine, atenție și responsabilitate. Aplicarea procedurilor tehnice de calitate se realizează cu rigurozitate și adecvat tipului de activitate.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

2. Aplică în practică procedurile de asigurare a calității

3. Evaluează calitatea lucrărilor executate

4. Remediază neconformită țile constatate

12

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE SPEC1F1CE

Unitatea de competență specifică nr. 1

Titlul unității de competență specifică nr. 1: Proiectarea activității de secretariat

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere,

înțelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

Reflecție

critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. Organizează activitatea de secretariat în vederea proiectării

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de secretariat privind etapele proiectării, tipurile de cunoștințe și modalitățile de structurare/organizare logică a acestora, managementul timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de

esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor: din domeniul managementului timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar. Explicarea și interpretarea teoriilor despre managementul timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul managementul timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar

Proiectează, pe baza legislației instrumente de din domeniul managementului timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat;criteriil or de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar. Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Reflectează critic și constructiv asupra managementul ui timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de managementul timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Organizarea activităților de secretariat se realizează cu creativitate, prin abordarea unei atitudini prospective, corelată cu structura anului școlar.

Planificarea activităților de secretariat se realizează cu responsabilitate și corectitudine.

Planificarea activităților de secretariat se realizează pe baza criteriilor de pertinenta, coerenta și fezabilitate.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi). Implicarea în dezvoltarea

de proiecte educaționale alături de partenerii educaționali.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

Participarea la programe și activități specifice de formare.

2. Realizează planificarea calendaristică a activității de secretariat

3. Realizează evaluarea proiectării activităților de secretariat

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

13

Unitatea de competență specifică nr. 2

Titlul unității de competență specifică nr. 2: Gestionarea informației și a bazelor de date

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific

Explicarea și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Înregistrarea și prelucrarea informatică periodică a datelor

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de secretariat privind gestionarea informațiilor și a bazelor de date.

Cunoașterea și înțelegerea limbajului tehnologiei informatice și de comunicare software și hardware.

Cunoștințe de prelucrare a datelor: stocare, prelucrare și prezentare în format: Word, Excel.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din domeniul școlar privind gestionarea informației și a bazelor de date, legislația specifica domeniului informatic. Explicarea și interpretarea teoriilor din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la înregistrarea și raportarea acestora.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul școlar privind gestionarea informației și a bazelor de date.

Proiectează, pe baza legislației instrumente de lucru privind evidența și gestionarea precum și arhivare a documentelor.

Înregistrare, realizare, raportare și actualizare periodică a datelor în format electronic.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evidență și gestionarea informației și a bazelor de date.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evidență și gestionarea informației și a bazelor de date. Înregistrarea, prelucrarea și realizarea electronică a bazelor de date se realizează cu acuratețe, atenție și precizie.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Organizarea privind gestionarea informației și a bazelor de date se realizează cu profesionalism, exigenta și responsabilitate.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

2. Înregistrarea datelor în baze naționale și raportarea acestora factorilor ierarhici superiori

3. Centralizarea rezultatelor școlare

4. Diseminarea și valorificarea rezultatelor obținute

14

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

Unitatea de competență specifică nr. 3

Titlul unității de competență specifică nr. 3: Evaluarea activității de secretariat

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și

utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Organizarea activității de secretariat

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de secretariat privind informații științifice de specialitate, informații privind legislația școlară și a muncii, modalități și tehnici de evaluare, criterii cantitative și calitative ale evaluării activității de secretariat.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din domeniul școlar privind Legislația generală a muncii, legislație specifică domeniului de activitate, legislație privind protecția muncii, legislație privind P.S.I, metodologii de aplicare a legislației, ordine de ministru, norme, reguli. Explicarea și interpretarea teoriilor din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la înregistrarea și raportarea acestora Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul

școlar privind evaluarea activității de secretariat.

Proiectează, pe baza legislației, instrumente de lucru privind evidența și gestionarea documentelor precum și arhivarea acestora înregistrare, realizare, raportare și actualizare periodică a datelor în format electronic sau letric.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evaluare a activității de secretariat, managementului timpului, legislației și politicilor educaționale in domeniu, regulamentelor de ordine interioară, de organizare și funcționare a cerințelor de calitate ale activităților de secretariat.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evidență a documentelor privind legislația și politicile educaționale in domeniu.

Înregistrarea, prelucrarea și realizarea electronică și letrică a evaluării activității de secretariat se realizează cu acuratețe, atenție și precizie.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta Evaluarea activității de secretariat se realizează cu profesionalism, exigență și responsabilitate.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

2. Monitorizarea activităților de secretariat

3. Evaluarea activităților de secretariat

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

15

Unitatea de competență specifică nr. 4

Titlul unității de competență specifică nr. 4: Comunicarea instituțională

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și

utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Redactează corespondența și

documentele de informare

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind elementele procesului de comunicare.

Cunoașterea și înțelegerea corectă a regulilor de exprimare în timpul unei conversații.

Cunoașterea și înțelegerea corecta a instrumentelor și a tehnicilor de comunicare.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor privind elementele procesului de comunicare.

Explicarea și interpretarea corectă a regulilor de exprimare în timpul unei conversații.

Explicarea și interpretarea corectă a instrumentelor și a tehnicilor de comunicare.

Identificarea publicului instituției școlare (cadre didactice, elevi, părinți, instituții partenere, etc.) și asocierea de mesaje adecvate pentru fiecare tip de public.

Identificarea canalelor de comunicare în instituțiile școlare.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de comunicare instituțională.

Deschidere pentru dialog critic și constructiv. Redactarea corespondenței și documentelor de informare se realizează cu promptitudine și responsabilitate.

Redactarea corespondenței și documentelor de informare se realizează cu creativitate și imaginație.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Comunicarea cu angajații instituției este realizată în vederea creării și întreținerii relațiilor de colaborare și cooperare cu aceștia.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

2. Asigură fluxul

informațional și decizional

3. Comunică la nivel intern

4. Comunică la nivel extern

5. Consiliază elevii în domeniul

legislației școlare

6. Consiliază personalul în domeniul legislației școlare și

a muncii

16

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

Unitatea de competență specifică nr. 5

Titlul unității de competență specifică nr. 5: 1ntegrarea T1C în activitățile de secretariat

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și

utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Evaluează și selectează echipamentele și resursele software specifice T1C pentru a fi utilizate în activitatea de secretariat

Înțelegerea și cunoașterea structurii, rolului și oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul biroticii, al secretariatului școlar- aceasta include aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea și managementul informației.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, al secretariatului școlar privind tehnologia informației și a

comunicațiilor.

Explicarea și interpretarea oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul biroticii, al secretariatului școlar

-aceasta include aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea și managementul informației.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, al secretariatului școlar privind tehnologia informației și a comunicațiilor.

Comunicarea cu ajutorul instrumentelor TIC.

Capacitatea de a căuta, colecta și prelucra informații.

Utilizarea instrumentelor TIC pentru a produce, a prezenta și a înțelege informații complexe, precum și capacitatea de a accesa, de a căuta și de a folosi servicii prin internet.

Accesarea diferitelor surse de informare în scopul documentării și/ sau comunicării.

Folosirea resurselor informatice în activitățile de redactare, stocare, gestionare de informații, de date, statistici, materiale.

Utilizarea critică și creativă a resurselor digitale existente.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor de Tehnologia informației computerizate în activitatea de secretariat.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Dezvoltarea capacității de asimilare a noilor inovații TIC și de integrare a acestora în activitatea de secretariat.

Interes pentru nou și perfecționare.

2. Utilizează resursele specifice T1C pentru facilitarea activității de secretariat

3. Evaluează eficacitatea utilizării resurselor T1C in activitatea de secretariat

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

17

Unitatea de competentă specifică nr. 6

Titlul unității de competență specifică nr. 6: Dezvoltarea instituțională a școlii

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competentă

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și

utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Participă la întocmirea proiectului de dezvoltare instituțională pe segmentul secretariat

Cunoașterea și înțelegerea corectă a tehnicilor de comunicare, a principiilor de bază ale ascultării active. Cunoașterea și înțelegerea legislației de bază privind sistemul educațional și legislația muncii. Cunoașterea și înțelegerea tehnicilor de bază de elaborare a unei planificări strategice/ proiect de dezvoltare instituțională a școlii pe segmentul secretariat.

Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de comunicare și a principiilor de bază ale ascultării active.

Explicarea și interpretarea legislației de bază privind sistemul educațional și a legislației muncii. Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de bază de elaborare a unei planificări strategice / proiect de dezvoltare instituțională a școlii pe segmentul

secretariat.

Comunică prin participare activă cu angajații instituției, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel instituțional.

Comunică permanent cu angajații instituției implicați în activitățile educaționale, prin schimburi de bune practici. Relaționează cu partenerii educaționali, cu comunitatea și angajatorii prin manifestarea deschiderii față de problemele instituționale și ale comunității locale.

Se implică în proiectarea și implementarea proiectelor de dezvoltare instituțională cu responsabilitate,

participare activă și adaptabilitate.

Reflectează critic și constructiv asupra tehnicilor de comunicare, asupra principiilor de bază ale ascultării active, asupra legislației de bază privind sistemul educațional și legislația.

Sprijină elaborarea proiectului de dezvoltare instituțională a școlii pe segmentul secretariat.

Sprijinul la dezvoltarea de proiecte de dezvoltare instituțională se realizează printr-o implicare profesională activă, creativă și inovativă.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în scopul dezvoltării instituționale.

Transferul informațiilor obținute se realizează în concordanță cu legislația în domeniu, cu caracteristicile grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi, comunitate).

Promovează imaginea școlii în comunitate.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în dezvoltarea instituțională. Folosirea aptitudinilor personale în scopul dezvoltării instituționale

2. Relaționează cu partenerii educaționali, cu comunitatea și angajatorii

18

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – debutant

Unitatea de competentă specifică nr. 7

Titlul unității de competență specifică nr. 7: Asigurarea managementului carierei

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competentă

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

Reflecție critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

Interacțiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Realizează analiza autoreflexivă privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale

Cunoașterea ofertelor educaționale de formare continuă a furnizorilor locali, regionali și naționali.

Înțelegerea și utilizarea limbajului specific domeniului formării continue și a standardelor necesaren profesiei.

Explicarea și interpretarea legislației privind sistemul educațional, a legislației muncii și a legislației specifice formării continue.

Explicarea și interpretarea corectă a modului de gestionare a resurselor și de valorificare optimă în contexte date.

Analizează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu responsabilitate și autoexigență. Analizează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu claritate, rigoare, în raport cu specificitatea profesiei.

Reflectează critic și constructiv asupra stadiului propriei pregătiri profesionale cu realism, obiectivitate, autoexigență și în raport cu validitatea grilei personale de autoevaluare profesională.

Programele și activitățile de formare frecventate/ absolvite se reflectă în promovarea unor strategii activ- participative.

Proiectează flexibil și creativ

- inovativ propria evoluție în carieră, adaptată propriilor nevoi identificate.

Proiectează flexibil și creativ-inovativ

propria evoluție în carieră, adaptată nevoilor identificate la nivelul organizație școlare.

Participă la programele și activitățile specifice de formare cu responsabilitate. Asigură caracter flexibil, autonom și responsabil propriei evoluții în carieră.

Adaptat nevoilor identificate.

Participarea la programele și activitățile specifice de formare se realizează cu responsabilitate. Programele și activitățile de formare frecventate/ absolvite se reflectă în promovarea unor relații instituționale eficiente.

Participă la programel și activitățile specifice de formare cu responsabilitate, exigență și autoexigență care să asigure acumularea competențelor necesare în profesie.

2. Proiectează propriului traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

3. Participă la programe și activități specifice de formare

4. Asigură un caracter flexibil propriei evoluții în carieră

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 2 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar

19

– cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat –

20

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare secretar în învățământul preuniversitar

1.1.

Context

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/ 2011, funcția secretar în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Compartimentul secretariat este un auxiliar direct și indispensabil al conducerii unei instituții de învățământ preuniversitar, având ca sarcină degrevarea acesteia de unele sarcini auxiliare, creându-i astfel condițiile necesare realizării principalelor sale funcții: prevedere - organizare - comandă - coordonare � control. Secretarul trebuie să creeze condiții optime pentru luarea deciziilor care reprezintă actul esențial al conducerii.

În literatura de specialitate secretariatul este definit ca un nucleu (grupare de funcții și respectiv persoane care ocupă aceste funcții) cu activități, atribuții și sarcini individuale complexe.

În acest context, secretarul școlar desfășoară activități administrative și de secretariat în cadrul secretariatului instituțiilor de învățământ preuniversitar: școli, licee, cluburi ale elevilor, CCD-uri, ISJ-uri din rețeaua învățământului de stat sau particular.

1.2.

Atribuții

Principalele atribuții care revin secretariatului în prezent sunt următoarele: prelucrarea informațiilor, documentarea, funcția de reprezentare, funcția de filtru și legătură pentru solicitări de contacte cu conducerea, funcția de asistare directă a conducerii școlii, gestionarea bazelor de date locale și naționale, întocmire și elaborare acte de studiu.

În activitatea de secretariat și în aceea a secretarilor predomină procesele informaționale și decizionale, informația oferind suportul pentru decizia managerială, iar comunicarea de informații și decizii reprezentând o pondere importantă într-o instituție.

În proiectarea activităților și pe parcursul desfășurării acestora trebuie să țină seamă de particularitățile instituției și de specificitatea mediului social și local, de posibilitățile materiale avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești și europene. Raportarea se va face atât la standardele naționale cât și la cele europene.

Așa cum sugerează toate cercetările din domeniu, pentru secretarul școlar, sursa esențială de derivare a competențelor o reprezintă rolurile profesionale ale secretarilor școlari. Este recunoscut pe plan internațional că, în prezent, secretarul îndeplinește numeroase roluri profesionale. O listare succintă a acestora probează creșterea exigențelor față de toate categoriile de secretari, precum și a diversității și complexității acestei funcții. Secretariatul este considerat ca interfață a unei instituții cu personalul angajat și cu persoanele din afara instituției și de asemenea, reprezintă (în unele cazuri), o dublare a direcțiilor auxiliare, prin preluarea la nivelul compartimentului a atribuțiilor specifice. Astfel secretarul preia o serie de atribuții privind personalul, activități administrative, activități de relații cu publicul.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

1.3.

Condiții de acces

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/ 2011, în învățământul preuniversitar, condiția ocupării funcției de secretar este de absolvire a unei instituții de învățământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învățământului postliceal cu specialitatea tehnician în activități de secretariat.

Calificarea de "secretar" are corespondent în toate statele europene și poate desfășura activitate în orice țară din lume după echivalarea studiilor în țara respectivă (și eventual parcurgerea programului și promovarea evaluărilor stabilite, impuse pentru realizarea echivalării).

1.4.

Cerințe legislative specifice:

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/ 2011;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

Managementul Calității;

Codul European al bunei conduite administrative.

1.5.

Rute de progres

1.5.1.

Pentru secretarul cu studii medii (M):

secretar debutant M

secretar IV M

secretar III M

secretar II M

secretar I M

a)

secretar debutant M

b)

secretar IV M

c)

secretar III M

d)

secretar II M

e)

secretar I M

1.5.2.

Pentru secretarul cu studii superioare de scurtă durată (SSD):

secretar debutant SSD

secretar IV SSD

secretar III SSD

secretar II SSD

secretar I SSD

a)

secretar debutant SSD

b)

secretar IV SSD

c)

secretar III SSD

d)

secretar II SSD

21

e)

secretar I SSD

22

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

1.5.3.

Pentru secretarul cu studii superioare (S):

secretar debutant S

secretar IV S

secretar III S

secretar

II

S

secretar

I S

secretar

șef

a)

secretar debutant S

b)

secretar IV S

c)

secretar III S

d)

secretar II S

e)

secretar I cu studii superioare

f)

secretar șef

11.

Competențe necesare funcției de secretar în învățământul preuniversitar

Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, se pot enumera: stăpânirea procedeelor de citire și scriere rapidă, utilizarea calculatorului în editarea de text, gestionarea de baze de date locale și naționale, utilizarea celorlalte aparate de tratare a informației și comunicației, cunoștințe privind legislația specifică și de politici educaționale, cunoașterea și aplicarea prevederilor legale referitoare la evidența, gestionarea și arhivarea documentelor, posedarea și aplicarea procedurilor de asigurare a calității în domeniul învățământului preuniversitar, cunoștințe generale de statistică și contabilitate, abilități de comunicare și relaționare cu elevii și cu adulții.

Pentru garantarea unei posibile reușite a activităților desfășurate, secretarul trebuie să dovedească:

►

pregătire de specialitate în domeniul secretariatului;

►

capacitate de aplicare a procedurilor de primire, distribuire și transmitere a corespondenței, a documentelor și de comunicare a deciziilor, a hotărârilor;

►

cunoștințe privind legislația specifică și de politici educaționale; capacitatea de selecție a informațiilor;

►

cunoștințe privind activități de management și protocol administrativ;

►

cunoașterea principiilor de organizare a timpului și a documentelor;

►

capacitatea de a-și însuși clar și corect legislația și normele de gestionare specifice, cunoștințe privind legislația cu privire la păstrarea și arhivarea documentelor;

►

cunoștințe profesionale din domeniul biroticii și ergonomiei;

►

cunoștințe profesionale din domeniul educațional privind gestionarea documentelor și regimul actelor de studii;

►

cunoștințe privind legislația protecției muncii;

►

cunoștințe privind legislația privind P.S.I.;

►

cunoștințe privind metodologiile de aplicare a legislației specifice, ordine de ministru, norme, reguli;

►

cunoștințe generale privind managementul calității;

►

cunoștințe de prelucrare soft a datelor (stocare, prelucrare și prezentare informații: Word, Excel, PowerPoint);

►

cunoștințe de statistică bazală;

►

cunoașterea principiilor de organizare a timpului și a documentelor.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii economici și sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului, și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară din învățământul preuniversitar de secretar școlar cu peste

5

ani vechime/experimentat

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților specifice, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță pentru nivelul de secretar cu peste 5 ani vechime.

Ele constituie repere clare, de ordin calitativ, care descriu nivele minimale de performanță ale exercitării funcției, corespunzător acestei trepte de evoluție în carieră și nivel de perfecționare:

1.

Competențe generale

1.1

Aplicarea prevederilor legale referitoare la evidența, gestionarea și arhivarea documentelor

1.2

Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI

1.3

Aplicarea procedurilor de calitate în domeniul educațional

2.

Competențe specifice

2.1

Proiectarea activității de secretariat

2.2

Gestionarea informațiilor aferente bazelor de date

2.3

Evaluarea activității de secretariat

2.4

Comunicarea instituțională

2.5

Integrarea TIC în activitățile de secretariat

2.6

Dezvoltarea instituțională a școlii

2.7

Asigurarea managementului carierei.

Criteriile de realizare a competențelor generale și specifice descrise în standardul profesional de formare continuă de secretar sunt defalcate în Cunoștințe, Abilități, Competențe transversale referitoare la modalitățile de selectare a căilor și mijloacelor ce vor fi utilizate în realizarea unor categorii de activități relevante.

111. Nevoia de formare

Rolul secretarului în învățământul preuniversitar nu va putea fi eliminat și nici diminuat din ecuația instituției de învățământ, ba chiar se preconizează o schimbare de optică în ceea ce privește statutul și intervenția acestuia. O mai bună pregătire a acestuia îi optimizează demersurile.

23

Dacă la secretarul debutant accentul este pus pe formarea unui set de competențe minimale care să-i permită și să-i asigure îndeplinirea optimă a atribuțiilor ce-i revin conform fișei postului, la secretarul cu peste 5 ani vechime, accentul trebuie să fie pe dezvoltarea competențelor deja formate și pe formarea altora noi, care să-i permită desfășurarea activității la standarde ridicate de performanță. Formarea continuă ar trebui să devină pentru secretarul din învățământul preuniversitar

24

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

o necesitate, o caracteristică personală, astfel încât să-i permită profesionalizarea în această funcție. Factorul cheie în asigurarea reușitei o constituie motivația pentru propria dezvoltare, conștientizarea necesității învățării continue, atitudinea față de perfecționare, respectul față de propria persoană dar și față de cei cu care este în relație și care ar putea beneficia de îndrumarea lor. Prin formarea continuă și după trecerea în această treaptă de perfecționare, cu mai mult de 5 ani vechime, se poate susține profesionalizarea și redefinirea rolului cadrului didactic auxiliar în general și al secretarului școlar în special.

În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea secretarului din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o adaptare rapidă la noile solicitări.

În economia procesului de învățământ, epoca noilor tehnologii educaționale găsește secretarul într-o poziție privilegiată: interfață a instituției de învățământ atât cu proprii angajați, cât și cu exteriorul și, în același timp, o punte de legătură între toate compartimentele unei instituții educaționale.

Reforma sistemului de învățământ românesc trebuie să ducă la o mai bună pregătire profesională a secretarului, cu atât mai mult cu cât LEN (Art. 275. - (3) prevede obligativitatea participării personalului didactic auxiliar la activități de formare continuă, în condițiile legii.

În acest context, este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a secretarului pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate.

Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate pregăti individul într-o oarecare măsură, în acest scop. La începutul carierei, socializarea profesională modelează efectele formării inițiale. Experiența personală, confruntările cu alți profesioniști și formarea continuă, abordată științific prin programe acreditate de organele abilitate, cursuri și stagii relevante, fac ca acele competențe, cunoștințe și scheme de acțiune să evolueze.

Secretarul trebuie de asemenea să înțeleagă faptul că eficacitatea sa depinde de evoluția evenimentelor și a contextului social. Să încerce să gândească situațiile în perspectivă, în manieră probabilistă și cu termene optime de dezvoltare a competențelor pe care le deține și de dobândire a unor competențe noi. Nu se vor parcurge programe de formare cu orice preț, pe orice temă, fără rentabilitate pentru unitatea școlară unde își desfășoară activitatea. Un alt aspect important este astfel, îmbinarea armonioasă a programelor, a modulelor pentru care optează. Nu se vor prelua cunoștințe și deprinderi la întâmplare fără nici o utilitate. Un calcul prealabil și o confruntare cu propriile nevoi de dezvoltare poate conduce la alegerea celor mai bune variante de îmbinare a acestora.

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Cei care vor face analiza de nevoi, vor îndruma și orienta formarea continuă a secretarilor, vor ține seama de bilanțul de competențe personal. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național. Bilanțul de competențe poate fi unul evolutiv, care permite unei persoane să conștientizeze achizițiile din perspectiva schimbărilor survenite în activitatea sa profesională, legate de instituție și cerințele ei în comparație cu formarea inițială și cu cerințele contemporane. Bilanțul de competențe măsoară cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea secretarului într-o perspectivă evolutivă.

Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de secretar pentru învățământul preuniversitar cu peste 5 ani vechime, a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru secretarii din învățământul preuniversitar.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE GENERALE

25

Unitatea de competență generală nr. l

Titlul unității de competență generală nr. l :

Aplicarea prevederilor legale referitoare la evidența, gestionarea și arhivarea

documentelor

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și

utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Asigură evidența documentelor și a corespondenței

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor: din domeniul biroticii, din domeniul școlar, privind gestionarea documentelor, legislația, regimul actelor de studii și de arhivare.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire regimul actelor de studii și de arhivare.

Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de funcționare a echipamentelor utilizabile în secretariat. Cunoașterea unor programe soft de editare și evidență a documentelor.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor: din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la regimul actelor de studii și la arhivare.

Explicarea și interpretarea teoriilor din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la regimul actelor de studii și la arhivare. Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la regimul

actelor de studii și la arhivare.

Proiectează, pe baza legislației instrumente de evidență, gestionare și arhivare a documentelor.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Proiectează, pe baza experienței anterioare, modalități de îmbunătățire a sistemelor de comunicare internă. Proiectează, pe baza experienței anterioare, sisteme de îmbunătățire a managementului documentelor din unitatea în care îți desfășoară activitatea.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evidență gestionare și arhivare a documentelor.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor utilizate în managementul documentelor școlare.

Reflectează critic asupra noutăților apărute în domeniul echipamentelor folosite în managementul documentelor și a modului cum acestea pot fi folosite în activitatea proprie.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evidență, gestionare și arhivare a documentelor.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evaluare și situații de evidență, gestiune și arhivare a documentelor, pornind de la diverse modele, în contexte imprevizibile.

Proiectează creativ și inovator instrumente concrete de aplicare a modificărilor legislative, tehnice apărute în domeniul managementului.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniul grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi). Transferul informațiilor prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

Folosirea aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea profesiei de

secretar.

2. Gestionează documentele și corespondența

3. Asigură documentarea în domeniul activității specifice

4. Arhivează documentele

26

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

Unitatea de competență generală nr. 2

Titlul unității de competență generală nr. 2 :

Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și

PS1

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică riscurile în activitatea specifică

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind tipurile de riscuri din activitate, normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor:

-modul de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă;

-proceduri de acordare a primului ajutor.

Interpretarea corectă a conceptelor din normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI. Interpretarea metodelor de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Evaluează și anticipează riscurile în activitatea specifică:

-riscurile în activitatea specifică sunt evaluate în corelație cu specificul activității de executat;

-riscurile în activitatea specifică sunt soluționate avându-se în vedere toate aspectele relevante pentru desfășurarea activităților;

-riscurile sunt soluționate în conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniu. Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI.

Intervine în caz de accident.

Identificarea riscurilor în activitatea specifică se realizează cu conștiinciozitate și responsabilitate. Prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI se respectă și se aplică întocmai, intervenindu-se cu atenție și promptitudine în caz de necesitate. Intervenția în caz de accident se realizează cu operativitate.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de lucru pentru normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI:

-instructaje periodice/zilnice/ lunare/la intervale stabilite prin instrucțiuni proprii în funcție de specificul condițiilor de lucru;

-tipuri de accidente: arsuri cu diferite substanțe, intoxicații cu gaze,traumatisme, electrocutare etc.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi) Transferul informațiilor prin modalități modene de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală. Folosirea aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea

meseriei de secretar.

2. Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

3. 1ntervine în caz de accident

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

27

Unitatea de competență generală nr. 3

Titlul unității de competență generală nr. 3: Aplicarea procedurilor de calitate în domeniul educațional

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică cerințele de calitate specifice

Cunoașterea si înțelegerea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității de secretariat: codul de etică profesională, standardele de calitate, conform normelor interne, manuale de calitate, politici de management al calității.

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din domeniul criteriilor și reglementărilor naționale privind asigurarea calității; prevederile din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor interne de calitate; proceduri de lucru, proceduri de control etc., proceduri tehnice de asigurare a calității; acțiunile preventive și corective specifice locului de muncă, prevăzute în SMC sau în Normele interne de calitate. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, din domeniul managementului calității.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității de secretariat: codul de etică profesională, standardele de calitate, conform normelor interne, manuale de calitate, politici de management al calității.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din domeniul criteriilor și reglementărilor naționale privind asigurarea calității; prevederile din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor interne de calitate, proceduri de lucru, proceduri de control etc.; proceduri tehnice de asigurare a calității; acțiunile preventive și corective specifice locului de muncă, prevăzute în SMC sau în Normele interne de calitate. Explicarea și interpretarea teoriilor managementului calității. Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul

managementului calității.

Proiectează, pe baza legislației instrumente pentru îndeplinirea cerințelor de calitate sunt identificate pe baza indicațiilor din procedurile sau planurile de control, Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate/ conform normelor interne de asigurarea calității.

Reflectează critic și constructiv asupra metodelor de management al calității.

Remedierea eventualelor neconformități constatate se face cu promptitudine și responsabilitate.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de managementul calității.

Proiectează creativ și inovator instrumente concrete de aplicare a modificărilor legislative, tehnice apărute în domeniul managementului calității.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Transferul informațiilor prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală, a aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea meseriei de secretar.

2. Aplică în practică procedurile de asigurare a calității

3. Evaluează calitatea lucrărilor executate

4. Remediază neconformitățile constatate

28

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE SPEC1F1CE

Unitatea de competență specifică nr. l

Titlul unității de competență specifică nr. l: Proiectarea activității de secretariat

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Organizează activitatea de secretariat în vederea proiectării

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor: din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la actele de studiu și de arhivare.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la actele de studiu și la arhivare.

Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de funcționare a echipamentelor utilizabile în secretariat. Cunoașterea unor programe soft de editare

și evidență a documentelor.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor: din domeniul managementului timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Explicarea și interpretarea teoriilor despre managementul timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului

școlar.

Proiectează, pe baza legislației instrumente din domeniul managementului timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat;criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Reflectează critic și constructiv asupra managementului timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate ale activităților de secretariat, structura anului școlar.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de managementul timpului, legislația și politicile educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare, cerințelor de calitate ale activităților de secretariat; criteriilor de esențialitate activităților

de secretariat, structura anului școlar.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Transferul informațiilor prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală. Folosirea aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în

practică pentru însușirea funcției de secretar.

2. Realizează planificarea calendaristică a activității de secretariat

3. Realizează evaluarea proiectării activităților de secretariat

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

29

Unitatea de competență specifică nr. 2

Titlul unității de competență specifică nr. 2: Gestionarea informației și a bazelor de date

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Înregistrarea și prelucrarea informatică periodică a datelor

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de secretariat privind gestionarea informațiilor și a bazelor de date.

Cunoașterea și înțelegerea limbajului tehnologiei informatice și de comunicare software și hardware.

Cunoștințe de prelucrare soft a datelor (stocare, prelucrare și prezentare informații: Word, Excel, Power Point).

Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de funcționare a echipamentelor utilizabile în secretariat.

Cunoașterea unor programe soft de editare și evidență a documentelor, tehnologie informatică și de comunicare software și hardware.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din domeniul școlar privind gestionarea informației și a bazelor de date, legislația specifică domeniului informatic.

Explicarea și interpretarea teoriilor din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la înregistrarea si raportarea acestora. Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul școlar privind gestionarea informației și a bazelor de date.

Proiectează, pe baza legislației instrumente de evidență și gestionarea și arhivare a documentelor.

Înregistrare, realizare, raportare și actualizare periodică a datelor în format electronic.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Proiectează, pe baza experienței anterioare, modalități de îmbunătățire a sistemelor de comunicare internă.

Proiectează, pe baza experienței anterioare sisteme de îmbunătățire a managementului documentelor din unitatea în care își desfășoară activitatea.

Reflectează critic constructiv asupra instrumentelor de evidență și gestionarea informației și a bazelor de date. Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor utilizate în managementul informațional.

Reflectează critic asupra noutăților apărute în domeniul echipamentelor folosite în managementul informațional și a modului cum acestea pot fi folosite în activitatea proprie.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evidență și gestionarea informației și a bazelor de date.

Înregistrarea, prelucrarea și realizarea electronică a bazelor de date se realizează cu

acuratețe, atenție și precizie.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evaluare și situații de evidență, gestiune și arhivare a documentelor, pornind de la diverse modele, în contexte imprevizibile. Proiectează creativ și inovator instrumente concrete de aplicare a modificărilor legislative, tehnice apărute în managementului informațional și a tehnicii utilizabile în

activitatea de secretariat.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Organizarea privind gestionarea informației și a bazelor de date se realizează cu profesionalism, exigență și responsabilitate. Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Transferul informațiilor prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

Folosirea aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea meseriei de

secretar.

2. Înregistrarea datelor în baze naționale și raportarea acestora factorilor ierarhici superiori

3. Centralizarea rezultatelor școlare

4. Diseminarea și valorificarea rezultatelor obținute

30

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 3

Titlul unității de competență specifică nr. 3: Evaluarea activității de secretariat

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Organizarea activității de secretariat

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de secretariat privind informații științifice de specialitate, informații privind legislația școlară și a muncii, modalități și tehnici de evaluare, criterii cantitative și calitative ale evaluării activității de secretariat.

Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de funcționare a echipamentelor utilizabile în secretariat.

Cunoașterea unor programe soft de editare si evidență a documentelor tehnologie informatică și de comunicare software și hardware.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din domeniul școlar privind Legislația generală a muncii, legislație privind protecția muncii, legislație privind P.S.I., metodologii de aplicare a legislației, ordine de ministru, norme, reguli. Explicarea și interpretarea teoriilor din domeniul școlar privind gestionarea documentelor, legislația cu privire la înregistrarea si raportarea acestora. Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul școlar

privind evaluarea activității de secretariat

Proiectează, pe baza legislației instrumente de lucru privind evidența și gestionarea documentelor precum și arhivarea acestora înregistrare, realizare, raportare și actualizare periodică a datelor în format electronic sau letric.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Proiectează, pe baza experienței anterioare, modalități de îmbunătățire a sistemelor de comunicare internă.

Proiectează, pe baza experienței anterioare, sisteme de îmbunătățire a managementului documentelor din unitatea în care își desfășoară activitatea.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evaluare a activității de secretariat.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor utilizate în managementul informațional.

Reflectează critic asupra noutăților apărute în domeniul echipamentelor folosite în managementul informațional și a modului cum acestea pot fi folosite în activitatea proprie.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evidență a documentelor privind legislația și politicile educaționale în domeniu.

Înregistrarea, prelucrarea și realizarea electronică și letrică a evaluării activității de secretariat se realizează cu acuratețe, atenție și precizie.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evaluare și situații de evidentă, gestiune si arhivare a documentelor, pornind de la diverse modele, în contexte imprevizibile.

Proiectează creativ și inovator instrumente concrete de aplicare a modificărilor legislative, tehnice apărute în domeniul managementului informațional și tehnicii utilizabile în activitatea de

secretariat.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Evaluarea activității de secretariat se realizează cu profesionalism, exigență și responsabilitate. Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Transferul informațiilor prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală. Folosirea aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea meseriei de secretar.

2. Monitorizarea activităților de secretariat

3. Evaluarea activităților de secretariat

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

31

Unitatea de competență specifică nr. 4

Titlul unității de competență specifică nr. 4: Comunicare instituțională

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Redactează corespondența și documentele de informare

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind elementele procesului de comunicare. Cunoașterea și înțelegerea corectă a regulilor de exprimare în timpul unei conversații, a instrumentelor și a tehnicilor de comunicare, a modelelor de intervenție pentru perfecționarea și ameliorarea comunicării în organizații. Cunoașterea regulilor valabile pentru profesioniștii în comunicare în cadrul organizațiilor. Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de funcționare a echipamentelor utilizabile în secretariat.

Cunoașterea unor programe soft de editare și evidență a

documentelor.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor privind elementele procesului de comunicare. Explicarea și interpretarea corectă a regulilor de exprimare în timpul unei conversații. Explicarea și interpretarea corectă a instrumentelor și a tehnicilor de comunicare.

Capacitatea de a argumenta

viziunea proprie pentru rezolvarea unei probleme de comunicare în instituțiile școlare.

Identificarea publicurilor instituției școlare (cadre didactice, elevi, părinți, instituții

partenere etc.) și asocierea de mesaje adecvate pentru fiecare tip de public.

Identificarea canalelor de comunicare în instituțiile școlare.

Capacitatea de utilizare a comunicării pentru gestionarea unor aspecte interne în școli (gestionarea conflictului, managementul stresului).

Realizarea unor planuri de comunicare strategică în caz de criză pentru o organizație școlară.

Proiectează, pe baza experienței anterioare: modalități de îmbunătățire a sistemelor de comunicare internă, sisteme de îmbunătățire a managementului comunicării din unitatea în care își

desfășoară

activitatea.

Reflectează critic și

constructiv asupra instrumentelor de comunicare Instituțională.

Deschidere pentru dialog critic și constructiv.

Implicarea constructivă în procedurile de negociere a conflictelor.

Reflectează critic asupra noutăților apărute în domeniul echipamentelor folosite

în managementul comunicării și a modului cum acestea

pot fi folosite în activitatea proprie.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor de comunicare în formularea de soluții probleme tipice din domeniul biroticii, al secretariatului școlar.

Redactarea corespondenței și documentelor de informare se realizează cu creativitate și imaginație.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Comunicarea cu angajații instituției este realizată în vederea creării și întreținerii relațiilor de colaborare și cooperare cu aceștia.

Transferul informațiilor prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Valorificarea optimă și creativă a propriului potențial în activitățile de secretariat.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală, aptitudinilor individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea funcției de secretar.

2. Asigură fluxul informațional și decizional

3. Comunică la nivel intern

4. Comunică la nivel extern

5. Consiliază elevii în domeniul legislației școlare

6. Consiliază personalul în domeniul legislației școlare și a muncii

32

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 5

Titlul unității de competență specifică nr. 5: 1ntegrarea T1C în activitățile de secretariat

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Evaluează și selectează echipamentele și resursele software specifice T1C pentru a fi utilizate în activitatea de secretariat

Înțelegerea si cunoașterea structurii, rolului și oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul biroticii, al secretariatului școlar - aceasta include aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea si managementul informației.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, al secretariatului școlar privind tehnologia informației și a comunicațiilor.

Cunoașterea unor programe soft de editare și evidență a documentelor.

Explicarea și interpretarea oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul biroticii, al secretariatului școlar - aceasta include aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea si managementul informației.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare din domeniul biroticii, al secretariatului școlar privind tehnologia informației și a comunicațiilor.

Comunicarea cu ajutorul instrumentelor TIC. Capacitatea de a căuta, colecta și prelucra informații.

Utilizarea instrumentelor TIC pentru a produce, prezenta și înțelege informații complexe, precum și capacitatea de a accesa, de a căuta și de a folosi servicii prin internet.

Utilizarea unor programe soft de editare și evidență a documentelor.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii. Proiectează, pe baza experienței anterioare, modalități de îmbunătățire a sistemelor de comunicare internă.

Proiectează, pe baza experienței anterioare, sisteme de îmbunătățire a managementului informației din unitatea în care își desfășoară activitatea.

Utilizarea critică și creativă a resurselor digitale existente. Reflectează critic asupra noutăților apărute în domeniul echipamentelor TIC și a modului cum acestea pot fi folosite în activitatea proprie.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor de Tehnologia informației computerizate în activitatea de secretariat.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Dezvoltarea de instrumente pentru creșterea gradului de autonomie și a responsabilizării proprii și a secretarilor debutanți în perioada de formare a acestora.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Transferul informațiilor prin instrumente moderne de comunicare.

Valorificarea optimă și creativă a propriului potențial în activitățile de secretariat.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate. Folosirea aptitudinilor individuale pentru sprijinirea

persoanelor aflate în practică pentru însușirea funcției de secretar.

2. Utilizează resursele specifice T1C pentru facilitarea activității de secretariat

3. Evaluează eficacitatea utilizării resurselor T1C

în activitatea de secretariat

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

33

Unitatea de competență specifică nr. 6

Titlul unității de competență specifică nr. 6: Dezvoltarea instituțională a școlii

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere

și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. Participă la întocmirea proiectului de dezvoltare instituțională pe segmentul secretariat

Cunoașterea și înțelegerea corectă a tehnicilor de comunicare eficientă, a principiilor de bază ale ascultării active. Cunoașterea și înțelegerea legislației privind sistemul educațional, regulamentele de organizare și funcționare, legislația muncii și legislația specifică realizării parteneriatelor sociale/educaționale. Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea tehnicilor de elaborare a unei planificări strategice

/proiect de dezvoltare instituțională a școlii/ plan managerial/proceduri pe segmentul secretariat.

Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de comunicare și a principiilor de bază ale ascultării active. Explicarea și interpretarea legislației privind sistemul educațional, a legislației muncii și a principiilor și a principiilor de realizare a parteneriatelor sociale/educaționale. Explicare, interpretare, selecția și esențializarea informațiilor incluse în planificarea strategică/proiectul de dezvoltare instituțională a școlii/plan managerial/proceduri pe segmentul secretariat.

Comunică eficient, constant, prin participare activă cu angajații instituției, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel instituțional.

Comunică permanent cu angajații instituției implicați în activitățile educaționale, prin schimburi de bune practici.

Relaționează cu partenerii educaționali, cu comunitatea și angajatorii prin manifestarea deschiderii față de problemele comunității locale, participarea la discutarea și rezolvarea problemelor comunității prin parteneriate.

Participă la dezvoltarea de proiecte educaționale prin implicare profesională activă, responsabilitate și

exigență, cu respectarea deontologiei profesionale.

Reflectează critic și constructiv asupra: tehnicilor de comunicare, asupra principiilor de bază ale ascultării active, asupra legislației de bază privind sistemul educațional și legislația muncii, asupra realizării implementării parteneriatelor sociale/educaționale, asupra cerințelor de asigurare a calității, asupra criteriilor și descriptorilor privind evaluarea instituțională, criteriile/parametrii calitativi solicitați în acreditarea unității pe segmentul specific activității de secretariat.

Elaborează planificarea strategică/ proiectul de dezvoltare instituțională a școlii/planul managerial/proceduri pe segmentul secretariat, cu obiectivitate, critic și constructiv.

Participarea la dezvoltarea de proiecte de dezvoltare instituțională se realizează printr-o implicare profesională activă, creativă și inovativă.

Aplică metode creative și inovative în promovarea parteneriatelor sociale/ educaționale și a rezultatelor acestora.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de management al calității în instituție și proceduri specifice compartimentului secretariat.

Participarea la dezvoltarea de proiecte de dezvoltare instituțională se realizează printr-o implicare profesională activă, prin responsabilitate și exigență.

Comunicarea cu angajații instituției se face cu implicare, flexibilitate și atitudine auto (reflexivă).

Participarea la dezvoltarea de proiecte de dezvoltare instituțională se realizează cu respectarea deontologiei profesionale.

Relaționarea cu partenerii educaționali, cu comunitatea și angajatorii se realizează prin manifestarea deschiderii față de problemele comunității locale.

Cunoașterea percepției comunității locale asupra educației și a școlii.

Promovează imaginea școlii în comunitate în vederea creșterii prestigiului acesteia și a valorii sociale a educației.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea dezvoltării instituționale. Folosirea aptitudinilor personale în dezvoltarea instituțională. Dobândirea competențelor în domeniul proiectelor de dezvoltare instituțională este o preocupare permanentă.

2. Relaționează cu partenerii educaționali, cu comunitatea și angajatorii

34

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

secretar școlar – cu vechime mai mare de 5 ani/ experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 7

Titlul unității de competență specifică nr. 7: Asigurarea managementului carierei

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Realizează analiza autoreflexivă privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale

Cunoașterea ofertei educaționale de formare continuă a furnizorilor locali, regionali și naționali. Înțelegerea și utilizarea limbajului specific domeniului privind dezvoltarea carierei, standardelor necesare profesiei.

Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea limbajului specific legislației în vigoare referitoare la evoluția în carieră a cadrului didactic auxiliar.

Explicarea și interpretarea legislației privind sistemul educațional, a legislației muncii și a legislației specific formării continue.

Explicarea și interpretarea corectă a modului de gestionare a resurselor și de valorificare optimă în contexte date. Explicarea și interpretarea necesității identificării nevoilor de formare continuă.

Proiectează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu responsabilitate, autoexigență, altruism, implicare și atașament față de profesie, urmărind obiectivele stabilite pentru evoluția în carieră.

Proiectează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu claritate, rigoare pertinență și relevanță, în raport cu specificitatea profesiei și exigențele.

Reflectează critic și constructiv asupra:

-stadiului propriei pregătiri profesionale cu realism, cunoaștere de sine, obiectivitate, autoexigență, în funcție de concordanța propriului cod valoric profesional cu tabla de valori națională și europeană și în raport cu validitatea grilei personale de autoevaluare profesională;

-stadiului propriei pregătiri profesionale având în vedere relevanța punctelor tari și a punctelor slabe identificate în raport

cu exigențele profesionale.

Proiectează creativ, inovativ și flexibil, propria evoluție în carieră, în orice context, adaptat nevoilor identificate, având în vedere justețea deciziei de reconsiderare a traseului profesional.

Proiectează flexibil, creativ inovativ propria evoluție în carieră, adaptată nevoilor identificate la nivelul organizației școlare.

Asigură caracter flexibil, autonom și responsabil în propria evoluție în carieră, în orice context, adaptat nevoilor identificate, având în vedere justețea deciziei de

reconsiderare a traseului profesional.

Participarea la programele și activitățile specifice de formare se realizează cu implicare, responsabilitate și autoexigență.

Transferul informațiilor obținute se realizează în concordanță cu legislația în domeniul formării continue, cu caracteristicile locale și instituționale.

Programele și activitățile de formare frecventate/absolvite se reflectă în procesul de integrare socio- ocupațională.

Participă la programele și activitățile specifice de formare cu responsabilitate, exigență și autoexigență care să asigure acumularea competențelor necesare în profesie.

Programele și activitățile de formare frecventate/ absolvite se reflectă în promovarea unor strategii activ- participative care să asigure diferențierea și individualizarea instruirii, succesul formării.

2. Proiectează propriului traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

3. Participă la programe și activități specifice de formare

4. Asigură un caracter flexibil propriei evoluții în carieră

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 3 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

35

laborant școlar – debutant –

36

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare laborant în învățământul preuniversitar

1.1.

Context

Conform Legii Educației Naționale Nr. 1/2011, funcția de

laborant în învățământul preuniversitar/laborant școlar

face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Laborantul este cadrul didactic auxiliar ce ajută la desfășurarea activităților în laboratoarele științifice din cadrul unităților de învățământ și abordează următoarele cicluri: dezvoltare, observare și orientare, aprofundare, specializare. Activitatea sa se desfașoară în locații special amenajate (laboratoare proprii) prevăzute cu logistica necesară desfășurării activităților de laborator, respectând cerințele legislației românești (Legea Educației Naționale nr. 1/2011 - Statutul cadrelor didactice).

Ocupația de laborant în învățământul preuniversitar presupune deținerea unor competențe privind educarea și instruirea prin activități specifice, având rolul de a dezvolta abilități cognitive, practice, de comunicare, psihomotorii și estetice, astfel încât elevii să devină indivizi adaptabili, flexibili, orientați profesional în vederea accederii spre un alt nivel de specializare și a inserției lor pe piața muncii.

Pentru realizarea acestui deziderat laborantul se preocupă permanent de propria formare profesională, de formare a unei echipe cadru didactic - elev, cu colegii din cadrul instituției de învățământ precum și cu alți colegi angrenați în activitățile de formare profesională a elevilor, cu scopul de a lucra eficient, într-un mediu de comunicare deschis, echilibrat și profesionist pe toata durata procesului instructiv educativ.

În cadrul activității sale acesta utilizează documentația școlară specifică, logistica (AMC, echipamente-instalații etc.), utilitățile aferente, precum și auxiliare didactice și instrumente specifice procesului instructiv educativ (planificare, organizare, și evaluare), în condițiile respectării normelor de ergonomie, NTSM și PSI.

1.2.

Atribuții

Laborantul școlar

are atribuții clare stipulate în fișa postului și care sunt structurate atât în calitate de gestionar al laboratoarelor (fizică, chimie, biologie) cât și în calitate de cadru didactic auxiliar. Astfel organizează buna funcționare a laboratorului, asigură mentenanța truselor, aparaturii și dispozitivelor cât și alături de profesorii de specialitate pregătesc și supraveghează desfășurarea experimentelor în condiții de siguranță.

1.3.

Condiții de acces

Conform Legii Educației Naționale Nr. 1/2011, în învățământul preuniversitar, condiția ocupării funcției de laborant este de absolvire a unei instituții de învățământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învățământului postliceal cu specialitatea tehnician laborant.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

1.4.

Cerințe legislative specifice:

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/ 2011;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

Managementul Calității;

Codul European al bunei conduite administrative.

1.5.

Rute de progres

1.5.1.

Pentru laborantul cu studii medii (M):

laborant debutant M

laborant II M

laborant I M

a)

laborant debutant M

b)

laborant II M

c)

laborant I M

1.5.2.

Pentru laborantul cu studii superioare de scurtă durată (SS):

Laborant III

Laborant II

Laborant I

a)

Laborant III

b)

Laborant II

c)

Laborant I

1.5.3.

Pentru laborantul cu studii superioare de lungă durată (SSL):

Laborant II

Laborant I

Laborant I A

a)

Laborant II

b)

Laborant I

37

c)

Laborant I A

38

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

11.

Competențe necesare funcției de laborant în învățământul preuniversitar

Profesionalismul, rigurozitatea, operativitatea, capacitatea de comunicare și interrelaționare, atenția și îndemânarea reprezintă aptitudinile minime absolut necesare practicării funcției de laborant școlar.

Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, în urma pregătirii de specialitate se se pot enumera următoarele competențe:

11.1

Competențe generale

Capacitatea și abilitatea de a opera cu noțiuni de bază în matematică, știință, tehnologie;

Cunoștințe de a opera cu soft informatic;

Competențe sociale și civice;

Aplicarea prevederilor legale referitoare la protecția mediului, sănătatea, securitatea în muncă și PSI;

Asigură funcționarea și mentenanța echipamentelor și instalațiilor specifice din laboratoarele de lucru cu elevii;

Aplicarea procedurilor de calitate specifice domeniului educațional.

11.2

Competențe specifice

Proiectarea activităților de laborator;

Pregătirea activității de laborator și îndrumarea elevilor pentru realizarea activităților practice;

Evaluarea activităților practice;

Integrarea și utilizarea TIC în educație;

Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a elevilor :

Dezvoltarea instituțională a școlii și dezvoltarea de parteneriate școală-comunitate;

Managementul carierei și al dezvoltării personale;

Capacitate de aplicare a procedurilor, cunoștințe privind legislația specifică și de politici educaționale;

Capacitatea de selecție a informațiilor;

Capacitatea de a-și însuși clar și corect legislația și normele de gestionare specifică a bazei materiale;

Cunoștințe privind metodologiile de aplicare a legislației specifice, ordine de ministru, norme, reguli;

Cunoștințe generale privind managementul calității.

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii economici și sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară din învățământul preuniversitar de laborant

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților instructiv educative, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță pentru cele 2 nivele: laborant debutant și laborant cu peste 5 ani vechime/experimentat.

Ele constituie repere clare, de ordin calitativ, care descriu nivele minimale de performanță ale exercitării funcției.

Criteriile de realizare a competențelor generale și specifice descrise în standardul profesional de formare continuă de laborant sunt defalcate în

CunoștinJe, AbilităJi, CompetenJe transversale

referitoare la modalitățile de selectare a căilor și mijloacelor ce vor fi utilizate în realizarea unor categorii de activități relevante.

111. Nevoia de formare

Rolul laborantului în învățământul preuniversitar nu va putea fi eliminat și nici diminuat din ecuația instituției de învățământ, ba chiar se preconizează o schimbare de optică în ceea ce privește statutul și intervenția acestuia. O mai bună pregătire a acestuia îi optimizează demersurile.

Reforma sistemului de învățământ românesc, trebuie să ducă la o mai bună pregătire profesională a laborantului, cu atât mai mult cu cât LEN (Art. 275. -

(3)) prevede obligativitatea participării personalului didactic auxiliar la activități de formare continuă, în condițiile legii.

În acest context, este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a laborantului pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate. Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate pregăti individul într-o oarecare măsură, în acest scop.

Eficacitatea laborantului depinde de evoluția evenimentelor a contextului economic și social iar în acest sens este imperios necesară formarea capacităților de adaptare a rutei profesionale la fedbackul pieței muncii.

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național.

39

Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de laborant pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru laboranții din învățământul preuniversitar.

40

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE GENERALE

Unitatea de competență generală nr. l

Titlul unității de competență generală nr. l: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. 1dentifică riscurile în activitatea specifică

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor: riscurilor din activitatea specifică în medii cu puține variații.

Cunoașterea și înțelegerea teoriilor despre tipologia riscurilor din activitatea specifică în medii cu puține variații.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare a ricurilor din activitatea specifică în medii cu puține

variații.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor: riscurilor din activitatea specifică în medii cu puține variații.

Explicarea și interpretarea teoriilor despre tipologia riscurilor din activitatea specifică în medii cu puține variații.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare a riscurilor din activitatea specifică în medii cu puține

variații.

Aplică metode de evaluare a riscurilor din activitatea specifică, în medii cu puține variații. Rezolvă problemele apărute în medii cu puține variații.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evaluare și a situațiilor de evaluare a rsicurilor din activitatea specifică, în medii cu puține variații.

Găsește soluții la probleme apărute, în medii cu puține variații.

Decide cu promptitudine acțiunile ce trebuie întreprinse în cazul apariției unui fenomen de risc din activitatea specifică, în medii cu puține variații.

Conlucrează permanent cu cadrul didactic pentru reducerea apariției riscurilor, în medii cu puține variații.

Se instruiește permanent în sensul identificării de noi riscuri din activitatea specifică și metode de eliminare a acestora, în medii cu puține variații.

2. Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

Cunoașterea și înțelegerea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în medii cu puține variații.

Explicarea și interpretarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în medii cu puține variații.

Aplicarea în corelație cu specificul locului de muncă a prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în medii cu puține variații.

Aplicarea permanentă a prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în medii cu puține

variații.

Reflectă constructiv și critic la specificul locului de muncă, în vederea aplicării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în

medii cu puține variații.

Găsește soluții la problemele apărute în interpretarea și aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI,

în medii cu puține variații.

Ia inițiativă și decide cu promptitudine asupra măsurilor ce trebuie luate, în conformitate cu prevederile legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în

medii cu puține variații.

Cooperează permanent cu cadrul didactic în aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI,

în medii cu puține

variații.

Se instruiește permanent în legătură cu prevederile legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în medii cu puține variații.

41

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

3. 1ntervine

Cunoașterea și înțelegerea

Explicarea și interpretarea

Aplicarea măsurilor de

Reflectă critic

Găsește soluții

Ia inițiativă și

Cooperează

Se instruiește

în caz de

conceptului de accident la

conceptului de accident la

prim ajutor în caz de

la accidentele ce

la problemele

decide cu

permanent cu

permnent în

accident

locul de muncă, în medii cu puține variații.

locul de muncă, în medii cu puține variații.

accident la locul de muncă, în medii cu

pot apărea la locul de muncă,

apărute în cazul unui accident la

promptitudine asupra măsurilor

cadrul didactic

legătură cu modul de

Cunoașterea și înțelegerea tipologiilor de accidente ce

Explicarea și interpretarea tipologiilor de accidente ce

puține variații.

în medii cu puține variații.

locul de muncă, în medii cu

ce trebuie luate în cazul unui

pentru găsirea și luarea

acordare a primului

pot apărea la locul de muncă, în medii cu puține variații.

pot apărea la locul de muncă, în medii cu puține

Acționează constructiv în caz

puține variații.

accident la locul de muncă, în

măsurilor adecvate în

ajutor în caz de accidente

Cunoașterea și înțelegerea

variații.

de accident la

medii cu puține

locul de

la locul de

metodelor de acordare a primului ajutor în caz de

Explicarea și interpretarea metodelor de acordare a

locul de muncă, în medii cu

variații.

muncă, în medii cu

muncă, în medii cu

accident la locul de muncă, în medii cu puține variații.

primului ajutor în caz de

accident la locul de muncă, în medii cu puține variații.

puține variații.

puține variații.

puține variații.

42

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

Unitatea de competență generală nr. 2

Titlul unității de competență generală nr. 2: Aplicarea normelor de protecția mediului

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Elemente de competență

Descrierea unității de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentificarea riscurilor și aplicarea normelor de protecție a mediului

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor referitoare la ecologie și protecția mediului. Cunoaterea și înțelegerea teoriilor legate de riscurile ce apar in activitatea specifică.

Cunoașterea și evaluarea corectă a gradului de risc in activitatea laboratorului.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor legate de protejarea mediului în cadrul activității specifice. Explicarea și interpretarea teoriilor despre tipologia riscurilor. Explicarea și interpretarea metodelor specifice ecologiei și protecției mediului.

Aplicarea metodelor de diminuare a riscurilor ce pot interveni în activitatea de laborator.

Rezolvarea situațiilor problemă pentru evitarea, diminuarea efectelor privind consumul de resurse energetice și materiale conform procedurilor interne.

Reflectarea critică și creativă privind aplicarea normelor de protecție a mediului.

Selectarea creativă a instrumentelor și metodelor de prevenire a riscurilor de depreciere a mediului.

Luarea deciziilor cu maximă responsabilitate în situații de risc ce pot apărea în cadrul activităților experimentale.

Interrelaționarea cu partenerii implicați în activitățile experimentale/apl icative cu scopul protejării mediului (laborant - profesor,

laborant- elevi).

Racordarea la noile reglementări din legislația națională și europeană privind protecția mediului în contextul dezvoltării durabile.

Armonizarea competențelor profesionale cu principiile dezvoltării durabile a societății.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

43

Unitatea de competență generală nr. 3:

Titlul unității de competență generală nr. 3: Respectarea standardelor de calitate în domeniul educațional

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Aplicarea principiilor și normelor de standardizare în educație

Cunoașterea legislației în vigoare privind asigurarea calității în domeniul educațional. Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor de standardizare, asigurare a calității în cadrul activității din laboratorul școlar.

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din domeniul criteriilor și reglementărilor naționale privind asigurarea calității; prevederile din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale normelor interne de calitate; proceduri de lucru, proceduri de control; proceduri tehnice de asigurare a calității;

acțiunile preventive și corective specifice locului de muncă, prevăzute în SMC sau în

normele interne de calitate.

Explicarea si interpretarea corecta a conceptelor privind etica profesională, politici de managementul calității, standarde de calitate aplicate în activitatea specifică. Explicarea nevoii de standardizare în domeniul educațional corelată cu standardizarea europeană.

Explicarea și interpretarea conceptului de management al calității.

Aplicarea procedurilor de asigurare a calității. Respectarea standardelor de calitate pentru evitarea situațiilor problemă.

Reflectarea critică și constructivă în aplicarea principiilor de asigurare a calității.

Proiectarea creativă a unor activități aplicative specifice domeniului.

Responsabilizarea în activitatea specifică în spiritul teoriilor și principiilor de asigurare a calității.

Respectarea normelor de etică profesională în relaționarea cu partenerii educaționali.

Racordarea la cerințele de asigurare a calității prin dobândirea unor competențe noi menite să asigure traseul profesional.

44

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE SPEC1F1CE

Unitatea de competență specifică nr. 1

Titlul unității de competență specifică nr. 1: Proiectarea activităților de laborator

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Proiectarea, planificarea și evaluarea activităților de laborator

Cunoașterea, înțelegerea corectă și utilizarea limbajului specific în cadrul proiectării și planificării activităților specifice laboratorului.

Cunoașterea, înțelegerea corectă și utilizarea limbajului specific în cadrul evaluării activităților specifice laboratorului.

Explicarea corectă a conceptelor din domeniul proiectării și planificării activităților specifice laboratorului. Explicarea metodelor de evaluare a activităților specifice laboratorului.

Aplicarea metodelor de proiectare și planificare a activităților specifice laboratorului în corelație cu specificul disciplinei.

Aplicarea metodelor de evaluare a activităților desfășurate în conformitate cu principiile didactice, planul de învățământ programele disciplinelor.

Reflectarea critică și constructivă cu privire la proiectarea și planificarea activităților specifice laboratorului. Reflectarea critică și constructivă cu privire la metodele de evaluare a activităților specifice

laboratorului.

Selectarea creativă a conceptelor din domeniul proiectării și planificării activităților specifice laboratorului. Selectarea creativă a instrumentelor și metodelor de evaluare a activităților .

Organizarea activităților din laborator cu responsabilitate și creativitate.

Evaluarea cu responsabilitate și obiectivitate pentru asigurarea creșterii calității activităților de laborator.

Prezentarea proiectării, planificării și evaluării activității laboratorului partenerilor implicați (profesor, elev).

Racordarea la noile reglementări din legislația națională cu privire la proiectarea, planificarea și evaluarea activităților de laborator.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

45

Unitatea de competență specifică nr. 2

Titlul unității de competență specifică nr. 2: Gestionarea activității de laborator

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicarea și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Organizarea, si desfășurarea activităților specifice de laborator

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de organizare a laboratoarelor.

Cunoașterea și înțelegerea limbajului specific în organizarea activității laboratoarelor. Cunoașterea procedurilor de organizare a activităților în vederea realizării experimentelor.

Cunoșterea specificităților de organizare pentru activitățile experimentale.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din activitatea de organizare a laboratoarelor. Explicarea și interpretarea corectă a modalităților de lucru pentru experimentele de laborator.

Explicarea și interpretarea corectă a folosirii dispozitivelor experimentale respectând normele PSI și de protecția

muncii.

Proiectează, pe baza metodologiilor, a îndrumătoarelor instrumente de lucru privind modul de lucru specific în activitatea experimentală. Aplică soluții adecvate în adaptarea mijloacelor de învățământ la cerințele programei.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu

elevii.

Reflectează critic și constructiv la posibilele soluții funcționale de desfășurare a experimentelor. Reflectează și aplică noi modalități de adaptare a componentelor truselor la experimente interdisciplinare.

În mod creativ , proiectează instrumente și îmbunătătește funcționalitatea truselor experimentale.

În mod creativ adaptează trusele în realizarea experimentelor interdisciplinare.

Proiectează în mod creativ tehnici de stocare a datelor experimentale folosind tehnologia informatică.

Capacitatea de a acționa autonom în organizarea laboratorelor atât pentru experimente specifice aferente disciplinelor de studiu cât și pentru experimente interdisciplinare Organizarea privind gestionarea informației și a bazelor de date se realizează cu profesionalism,exigență și responsabilitate.

Transferul informațiilor obținute către grupurile sociale de interactiune (profesori, elevi)

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea

demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

46

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

Unitatea de competență specifică nr. 3

Titlul unității de competență specifică nr. 3: 1ntegrarea T1C în activitățile de laborator

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere

și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și

rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. Cunoașterea și utilizarea T1C in activitatea experimentală

Înțelegerea si cunoașterea structurii, rolului și oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul activității de laborator.

Cunoașterea și înțelegerea utilității folosirii aplicațiilor informatice cum ar fi : editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea și managementul informației.

Explicarea și interpretarea oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul biroticii, al activităților din cadrul laboratorului școlar cuprinzând aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea și managementul informației.

Comunicarea cu ajutorul softului TIC.

Capacitatea de a căuta, colecta și prelucra informații; utilizarea instrumentelor TIC pentru a produce, prezenta si întelege informații complexe, precum și capacitatea de a accesa, de a căuta și de a folosi servicii prin internet.

Accesarea diferitelor surse de informare în scopul documentării și/ sau comunicării.

Utilizarea critică și creativă a resurselor digitale existente. Identificarea corectă a domeniilor în care este utilă folosirea tehnologiilor TIC.

Reflexia critică și responsabilă de folosire a softului specializat în activitatea specifică.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor de tehnologia informației computerizate în activitatea din cadrul laboratoarelor.

Adaptarea softului la cerințele lucrărilor de laborator, la prelucrarea datelor experimentale.

Folosirea facilităților și funcțiilor softului de prelucrare a bazelor de date pentru culegerea datelor

experimentale.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi).

Dezvoltarea capacității de asimilare a noilor inovații TIC și de integrare a acestora în activitatea de laborator.

Interes pentru nou și perfectionare.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

47

Unitatea de competență specifică nr. 4

Titlul unității de competență specifică nr. 4: Consilierea elevilor

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și

constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Aplică metode și tehnici de cunoaștere a personalității elevilor

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind personalitatea elevilor. Cunoașterea și înțelegerea metodelor și tehnicilor de cunoaștere a personalității elevilor.

Explicarea și interpretarea corectă a manifestărilor de personalitate ale elevilor.

Explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de cunoaștere a

personalității elevilor.

Aplică metode și tehnici de cunoaștere a personalității elevilor.

Rezolvă problemele apărute în manifestarea personalității elevilor.

Reflectează critic și constructiv asupra personalității elevilor.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de cunoaștere a personalității elevilor.

Decide cu promptitudine metoda sau tehnica ce trebuie aplicată în raport cu manifestările de personalitate ale elevilor.

Conlucrează permanet cu cadrul didactic pentru cunoașterea și înțelegerea personalității elevilor.

Se instruiește permanent în sensul identificării de noi metode și tehnici de cunoaștere a personalității elevilor.

2. Îndrumă elevii în vederea dezvoltării profesionale, absorbției pe piața forței de muncă și a dezvoltării personale

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind dezvoltarea personală și profesională a elevilor. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de îndrumare a elevilor privind dezvoltarea profesională și cea personală.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor privind dezvoltarea personală și profesională a elevilor.

Explicarea și interpretarea metodelor de îndrumare a elevilor privind dezvoltarea

profesională și cea personală.

Aplică metode și tehnici de îndrumare a elevilor pentru dezvoltarea lor personală și profesională.

Rezolvă problemele apărute în găsirea unei soluții pentru obținerea unei corecte dezvoltări

profesionale și personale.

Reflectează critic și constructiv asupra nevoii de dezvoltare personală și profesională a elevilor.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de îndrumare a elevilor privind dezvoltarea lor profesională și personală.

Decide cu promptitudine metoda sau tehnica de îndrumare ce trebuie aplicată pentru dezvoltarea personală și profesională a elevilor.

Conlucrează permanent cu cadrul didactic pentru îndrumarea elevilor în vederea dezvoltării profesionale și personale a acestora.

Se instruiește permanent pentru a fi capabil să îndrume elevii cu privire la dezvoltarea lor profesională și personală.

48

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

Unitatea de competentă specifică nr. 5

Titlul unității de competență specifică nr. 5: Dezvoltarea instituțională a școlii și dezvoltarea de parteneriate școală - comunitate

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competentă

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Relaționarea cu angajații instituției și partenerii educaționali

Cunoașterea și înțelegerea corectă a tehnicilor de comunicare, a principiilor de bază ale ascultării active. Utilizarea limbajului specific în comunicarea cu angajații instituției și partenerii educaționali.

Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de comunicare și a principiilor de bază ale ascultării active. Explicarea și interpretarea legislației de bază aplicată în

sistemul educațional.

Comunicarea eficientă cu angajații instituției, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel instituțional, prin schimburi de bune practici.

Comunicarea eficientă cu reprezentanți ai partenerilor educaționali în vederea dezvoltării instituționale.

Reflectarea critică și constructivă asupra tehnicilor de comunicare, asupra principiilor de bază ale ascultării active. Reflectarea critică și constructivă asupra legislației de bază aplicată în sistemul educațional.

Comunicarea eficientă și creativă cu angajații instituției și cu partenerii educaționali.

Aplicarea tehnicilor de comunicare în relația cu angajații instituției și partenerii educaționali.

Interrelaționarea cu partenerii implicați în activitățile referitoare la dezvoltarea instituțională a școlii (laborant -profesor, laborant- elevi, laborant-parteneri educaționali).

Utilizarea aptitudinilor personale în relaționarea cu angajații instituției și partenerii educaționali.

2. Participarea la proiectele educaționale în care este implicată instituția

Cunoașterea și înțelegerea limbajului specific pentru elaborarea unui proiect strategic/proiect de dezvoltare instituțională a școlii.

Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de elaborare a unui proiect strategic/proiect de dezvoltare instituțională a școlii.

Participarea cu responsabilitate la elaborarea proiectelor strategice/ proiectului de dezvoltare instituțională.

Reflectarea critică și constructivă în ceea ce privește elaborarea proiectelor strategice/ proiectului de dezvoltare instituțională al școlii.

Sprijinul la elaborarea de proiecte strategice/ proiecte de dezvoltare instituțională printr-o implicare profesională

activă, creativă și inovativă.

Participarea cu responsabilitate la dezvoltarea de proiecte educaționale

Prezentarea proiectelor strategige/proiectului de dezvoltare instituțională în cadrul unor întâlniri cu reprezentanți ai comunității locale.

Dezvoltarea aptitudinilor personale în scopul dezvoltării instituționale.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

49

Unitatea de competentă specifică nr. 6

Titlul unității de competență specifică nr. 6: Asigurarea managementului carierei

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competentă

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și

constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Analizează stadiul propriei pregătiri profesionale

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind pregătirea profesională.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de identificare a stadiului propriu de pregătire profesională.

Explicarea și interpretarea corectă a stadiului de pregătire profesională.

Explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de identificare a stadiului de pregătire profesională proprie .

Aplică metode și tehnici de analiză a propriei pregătirei profesionale.

Rezolvă problemele referitoare la propria pregătire profesională.

Reflectează critic și constructiv asupra propriei pregătiri profesionale.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de transformare a punctelor slabe în puncte tari.

Hotărăște modul de analiză a dezvoltării profesionale proprii.

Solicită sprijinul cadrelor didactice pentru determinarea nevoii de formare proprii.

Se preocupă de căutarea ofertelor de formare profesionale specifice postului existente.

2. Proiectează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind proiectarea traseului propriu de pregătire profesională.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de proiectare a traseului propriu de pregătire profesională.

Explicarea și interpretarea corectă a traseului de pregătire profesională.

Explicarea și interpretarea metodelor de proiectare a traseului profesional.

Aplică metode și tehnici de proiectare a unui traseu de formare profesională.

Rezolvă problemele referitoare la alegerea traseului de formare profesională.

Reflectează critic și constructiv asupra modului de parcurgere a traseului profesional.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de proiectare a traseului de dezvoltare profesională și în carieră.

Hotărăște modul de proiectare a propriului traseu de formare profesională..

Își proiectează propria formare în funcție de necesitățile proprii.

Alege din ofertele de formare de pe piață pe cele necesare formării proprii.

3. Participă la programele și activitățile specifice de formare

Cunoașterea și înțelegerea corectă a ofertelor și programelor de formare existente pe piață.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de selectare a ofertei optime de formare.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor privind programele de formare specifice locului de muncă. Explicarea și interpretarea metodelor de selectare a programelor de formare.

Participă efectiv la programele de formare selectate.

Reflectează critic și constructiv asupra programului și activităților de formare alese.

Utilizează noile competențele formate la locul de muncă, sub directa îndrumare a cadrului didactic.

Decide asupra programului de formare necesar dezvoltării propriei cariere profesionale.

Solicită feed- back cadrului didactic privind competențele dobândite în urma parcurgerii programului de formare ales.

Utilizează competențele nou dobândite în vederea dezvoltării personale și profesionale.

50

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant

școlar

- debutant

4. Asigură un

Cunoașterea și înțelegerea

Explicarea și interpretarea

Se adaptează noilor

Reflectează

Găsește soluții

Hotărăște noul

Solicită sprijin

Caută

caracter

corectă a evoluției posibile în

corectă a conceptelor privind

condiții apărute în

critic și

adecvate la

traiect

permanent

permanent noi

flexibil

cariera proprie.

flexibilitatea evoluției proprii

evoluția propriei

constructiv

modificarea

profesional

cadrelor

posibilități de

propriei evoluții în

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de flexibilizare a

în carieră.

Explicarea și interpretarea

cariere.

asupra evoluției

condițiilor din propria

atunci când condițiile

didactice în vederea

formare în vederea

carieră

propriei evoluții profesionale.

metodelor de flexibilizare a propriei evoluții profesionale.

sale în carieră.

carieră.

inițiale din cariera proprie se modifică

semnificativ.

optimizării evoluției proprii în carieră.

evoluției în carieră.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 4 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar

51

– cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat –

52

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare laborant în învățământul preuniversitar

1.1.

Context

Conform Legii Educației Naționale Nr. 1/ 2011, funcția de laborant în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Laborantul este cadrul didactic auxiliar ce ajută la desfășurarea activităților în laboratoarele științifice din cadrul unităților de învățământ și abordează următoarele cicluri: dezvoltare, observare și orientare, aprofundare, specializare. Activitatea sa se desfașoară în locații special amenajate (laboratoare proprii) prevăzute cu logistica necesară desfășurării activităților de laborator, respectând cerințele legislației românești (Legea

Educației Naționale nr. 1/2011- Statutul cadrelor didactice).

Ocupația de laborant în învățământul preuniversitar presupune deținerea unor competențe privind educarea și instruirea prin activități specifice, având rolul de a dezvolta abilități cognitive, practice, de comunicare, psihomotorii și estetice, astfel încât elevii să devină indivizi adaptabili, flexibili, orientați profesional în vederea accederii spre un alt nivel de specializare și a inserției lor pe piața muncii.

Pentru realizarea acestui deziderat laborantul se preocupă permanent de propria formare profesională, de formare a unei echipe cadru didactic - elev, cu colegii din cadrul instituției de învățământ precum și cu alți colegi angrenați în activitățile de formare profesională a elevilor, cu scopul de a lucra eficient, într-un mediu de comunicare deschis, echilibrat și profesionist pe toata durata procesului instructiv educativ.

În cadrul activității sale acesta utilizează documentația școlară specifică, logistica (AMC, echipamente-instalații, etc.), utilitățile aferente, precum și auxiliare didactice și instrumente specifice procesului instructiv educativ (planificare, organizare, și evaluare), în condițiile respectării normelor de ergonomie, NTSM și PSI.

1.2.

Atribuții

Laborantul școlar are atribuții clare stipulate în fișa postului și care sunt structurate atât în calitate de gestionar al laboratoarelor ( fizică , chimie , biologie) cât și în calitate de cadru didactic auxiliar. Astfel organizează buna funcționare a laboratorului, asigură mentenanța truselor, aparaturii și dispozitivelor cât și alături de profesorii de specialitate pregătesc și supraveghează desfășurarea experimentelor în condiții de siguranță.

1.3.

Condiții de acces

Conform Legii Educației Naționale Nr. 1/ 2011, în învățământul preuniversitar, condiția ocupării funcției de laborant este de absolvire a unei instituții de învățământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învățământului postliceal cu specialitatea tehnician laborant.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

1.4.

Cerințe legislative specifice:

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/2011;

ROFUIP;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

Managementul Calității;

Codul European al bunei conduite administrative.

1.5.

Rute de progres

1.5.1.

Pentru laborantul cu studii medii (M):

laborant debutant M

laborant II M

laborant I M

a)

laborant debutant M

b)

laborant II M

c)

laborant I M

1.5.2.

Pentru laborantul cu studii superioare de scurtă durată (SS):

Laborant III

Laborant II

Laborant I

a)

Laborant III

b)

Laborant II

c)

Laborant I

1.5.3.

Pentru laborantul cu studii superioare de lungă durată (SSL):

Laborant II

Laborant I

Laborant I A

a)

Laborant II

b)

Laborant I

53

c)

Laborant I A

54

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

11. Competențe necesare funcției de laborant în învățământul preuniversitar

Profesionalismul, rigurozitatea, operativitatea, capacitatea de comunicare și interrelaționare, atenția și îndemânarea reprezintă aptitudinile minime absolut necesare practicării ocupației de laborant.

Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, în urma pregătirii de specialitate se se pot enumera următoarele competențe:

Competențe generale

-

Capacitatea și abilitatea de a opera cu noțiuni de bază în matematică, știință, tehnologie;

-

Cunoștințe de a opera cu soft informatic;

-

Competențe sociale și civice;

-

Aplicarea prevederilor legale referitoare la protecția mediului, sănătatea, securitatea în muncă și PSI ;

-

Asigură funcționarea și mentenanța echipamentelor și instalațiilor specifice din laboratoarele de lucru cu elevii;

-

Aplicarea procedurilor de calitate specifice domeniului educațional.

Competențe specifice

Proiectarea activităților de laborator;

Pregătirea activității de laborator și îndrumarea elevilor pentru realizarea activităților practice;

Evaluarea activităților practice;

Integrarea și utilizarea TIC în educație;

Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a elevilor :

Dezvoltarea instituțională a școlii și dezvoltarea de parteneriate școală-comunitate;

Managementul carierei și al dezvoltării personale;

Capacitate de aplicare a procedurilor, cunoștințe privind legislația specifică și de politici educaționale;

Capacitatea de selecție a informațiilor;

Capacitatea de a-și însuși clar și corect legislația și normele de gestionare specifică a bazei materiale;

Cunoștințe privind metodologiile de aplicare a legislației specifice, ordine de ministru, norme, reguli;

Cunoștințe generale privind managementul calității;

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii economici și sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

Standardul profesional de formare continuă pentru funcJia didactic auxiliară din învăJământul preuniversitar de laborant

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților instructiv educative, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță pentru cele 2 nivele: laborant debutant și laborant cu peste 5 ani vechime.

Ele constituie repere clare, de ordin calitativ, care descriu nivele minimale de performanță ale exercitării funcției.

Criteriile de realizare a competențelor generale și specifice descrise în standardul profesional de formare continuă de laborant sunt defalcate în

CunoștinJe, AbilităJi , CompetenJe transversale

referitoare la modalitățile de selectare a căilor și mijloacelor ce vor fi utilizate în realizarea unor categorii de activități relevante.

111. Nevoia de formare

Rolul laborantului în învățământul preuniversitar nu va putea fi eliminat și nici diminuat din ecuația instituției de învățământ, ba chiar se preconizează o schimbare de optică în ceea ce privește statutul și intervenția acestuia. O mai bună pregătire a acestuia îi optimizează demersurile.

Reforma sistemului de învățământ românesc, trebuie să ducă la o mai bună pregătire profesională a laborantului, cu atât mai mult cu cât LEN (Art. 275. -

(3)) prevede obligativitatea participării personalului didactic auxiliar la activități de formare continuă, în condițiile legii.

În acest context, este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a laborantului pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate.

Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate pregăti individul într-o oarecare măsură, în acest scop.

Eficacitatea laborantului depinde de evoluția evenimentelor a contextului economic și social iar în acest sens este imperios necesară formarea capacităților de adaptare a rutei profesionale la fedbackul pieței muncii.

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național.

55

Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de laborant pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru laboranții din învățământul preuniversitar.

56

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE GENERALE

Unitatea de competență generală nr. l

Titlul unității de competență generală nr. 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică riscurile în activitatea specifică

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor: riscurilor din activitatea specifică în contexte imprevizibile.

Cunoașterea și înțelegerea teoriilor despre tipologia riscurilor din activitatea specifică contexte imprevizibile.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de evaluare a ricurilor din activitatea

specifică în contexte imprevizibile.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor: riscurilor din activitatea specifică în contexte imprevizibile.

Explicarea și interpretarea teoriilor despre tipologia riscurilor din activitatea specifică în contexte imprevizibile.

Explicarea și interpretarea metodelor de evaluare a riscurilor din activitatea

specifică în contexte imprevizibile.

Aplică metode de evaluare a riscurilor din activitatea specifică, în contexte imprevizibile.

Rezolvă problemele apărute în contexte imprevizibile.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de evaluare și a situațiilor de evaluare a riscurilor din activitatea specifică, în contexte imprevizibile.

Găsește soluții la probleme apărute, în contexte imprevizibile

.

Decide cu promptitudine acțiunile ce trebuie întreprinse în cazul apariției unui fenomenn de risc din activitatea specifică, în contexte imprevizibile.

Conlucrează permanent cu cadrul didactic pentru reducerea apariției riscurilor, în contexte imprevizibile.

Se instruiește permanent în sensul identificării de noi riscuri din activitatea specifică și metode de eliminare a acestora, în contexte imprevizibile.

2. Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

Cunoașterea și înțelegerea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte imprevizibile.

Explicarea și interpretarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte imprevizibile.

Aplicarea în corelație cu specificul locului de muncă a prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte imprevizibile. Aplicarea permanentă a prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte imprevizibile.

Reflectă constructiv și critic la specificul locului de muncă, în vederea aplicării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte

imprevizibile.

Găsește soluții la problemele apărute în interpretarea și aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte

imprevizibile.

Ia inițiativă și decide cu promptitudine asupra măsurilor ce trebuie luate, în conformitate cu prevederile legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte

imprevizibile.

Cooperează permanent cu cadrul didactic în aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte

imprevizibile.

Se instruiește permanent în legătură cu prevederile legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și PSI, în contexte imprevizibile.

57

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

3. 1ntervine în

Cunoașterea și înțelegerea

Explicarea și interpretarea

Aplicarea măsurilor

Reflectă critic la

Găsește soluții

Ia inițiativă și

Cooperează

Se instruiește

caz de

conceptului de accident la

conceptului de accident la

de prim ajutor în caz

accidentele ce pot

la problemele

decide cu

permanent cu

permnent în

accident

locul de muncă, în contexte imprevizibile.

locul de muncă, în contexte imprevizibile.

de accident la locul de muncă, în

apărea la locul de muncă, în

apărute în cazul unui

promptitudine asupra măsurilor

cadrul didactic

legătură cu modul de

Cunoașterea și înțelegerea

Explicarea și interpretarea

contexte

contexte

accident la

ce trebuie luate

pentru găsirea

acordare a

tipologiilor de accidente ce pot apărea la locul de

tipologiilor de accidente ce pot apărea la locul de

imprevizibile.

imprevizibile. Acționează

locul de muncă, în

în cazul unui accident la locul

și luarea măsurilor

primului ajutor în caz de

muncă, în contexte

muncă, în contexte

constructiv în caz

contexte

de muncă, în

adecvate în

accidente la

imprevizibile. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de

accident la locul de muncă,

imprevizibile.

Explicarea și interpretarea metodelor de acordare a

primului ajutor în caz de accident la locul de

de accident la locul de muncă, în contexte imprevizibile.

imprevizibile.

contexte imprevizibile.

locul de muncă, în contexte imprevizibile.

locul de muncă, în contexte imprevizibile.

în contexte imprevizibile.

muncă, în contexte imprevizibile.

58

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

Unitatea de competență generală nr. 2

Titlul unității de competență generală nr. 2: Aplicarea normelor de protecția mediului

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Elemente de competență

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentificarea riscurilor si aplicarea normelor de protectie a mediului

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor referitoare la ecologie si protectia mediului.

Cunoaterea și înțelegerea teoriilor legate de riscurile ce apar in activitatea specifică.

Cunoașterea și evaluarea corectă a gradului de risc in

activitatea laboratorului.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor legate de protejarea mediului în cadrul activității specifice.

Explicarea și interpretarea teoriilor despre tipologia riscurilor.

Explicarea și interpretarea metodelor specifice ecologiei și protecției mediului.

Aplicarea metodelor de diminuare a riscurilor ce pot interveni în activitatea de laborator.

Rezolvarea situațiilor problemă pentru evitarea, diminuarea efectelor privind consumul de resurse energetice și materiale conform procedurilor interne.

Reflectarea critică și creativă privind aplicarea normelor de protecție a mediului.

Selectarea creativă a instrumentelor și metodelor de prevenire a riscurilor de depreciere a mediului.

Luarea deciziilor cu maximă responsabilitate în situații de risc ce pot apărea în cadrul activităților experimentale.

Interrelaționarea cu partenerii implicați în activitățile experimentale/ aplicative cu scopul protejării mediului (laborant - profesor, laborant- elevi).

Racordarea la noile reglementări din legislația națională și europeană privind protecția mediului în contextul dezvoltării durabile.

2. Promovarea conceptului de protecția mediului în spiritul dezvoltării durabile

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptului de dezvoltare durabilă. Cunoașterea și înțelegerea legislației europene și internaționale privind protecția mediului.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de protecția mediului

stipulate în legislația românească.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor legate dezvoltarea durabilă. Explicarea și interpretarea teoriilor legate de poluare, diminuarea resurselor naturale și protecția biosferei.

Selectarea și aplicarea eficientă a metodelor de protecție a mediului în situații contextuale diferite.

Transferă și promovează metode de protejare a mediului în educația elevilor în spiritul dezvoltării durabile.

Reflectarea critică și atitudinală în spiritul dezvoltării durabile.

Identificarea soluțiilor în situațiile problemă apărute în activitatea aplicativ- experimentală în spiritul protecției mediului.

Acționarea cu promptitudine și responsabilitate în situații limită de risc pentru prevenirea/ diminuarea efectelor.

Implicarea în activitatea de promovare a metodelor de protecție a mediului înconjurător, dezvoltare durabilă în mediul educațional și societate.

Armonizarea competențelor profesionale cu principiile dezvoltării durabile a societății.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

59

Unitatea de competență generală nr. 3:

Titlul unității de competență generală nr. 3: Respectarea standardelor de calitate în domeniul educațional

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Aplicarea principiilor și normelor de standardizare în educație

Cunoașterea legislației în vigoare privind asigurarea calității în domeniul educațional.

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor de standardizare, asigurare a calității în cadrul activității din laboratorul școlar.

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din domeniul criteriilor și reglementărilor naționale privind asigurarea calității. Cunoașterea prevederilor din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor interne de calitate.

Cunoașterea procedurii de autoevaluare a activității proprii.Cunoașterea procedurii de comunicare internă, decizie și raportare.

Cunoașterea procedurii de identificare și de prevenire a perturbărilor majore.

Cunoașterea procedurii de control al documentelor. Cunoașterea procedurii de monitorizare, evaluare,

revizuire și îmbunătățire a calității.

Explicarea si interpretarea corectă a conceptelor privind etica profesională, politici de managementul calității, standarde de calitate aplicate în activitatea specifică.

Explicarea nevoii de standardizare în domeniul educațional corelată cu standardizarea europeană. Explicarea și interpretarea conceptului de management al calității. Explicarea necesității de aplicare a procedurilor.

Explicarea și interpretarea corectă a termenilor specifici, parte componentă a procedurilor.

Explicarea și interpretarea corectă a termenilor de comunicare internă.

Explicarea pașilor unei proceduri de monitorizare a activității parte componentă a aplicării standardelor de calitate.

Aplicarea și transferul în plan experimental al tehnicilor de aplicare a standardelor de calitate.

Respectarea standardelor de calitate pentru evitarea situațiilor problemă.

Aplicarea procedurilor standard specifice fiecărei lucrări de laborator.

Aplicarea unor proceduri de organizare, desfășurare și evaluare a activității experimentale interdisciplinare.

Reflectarea critică și constructivă în aplicarea principiilor de asigurare a calității.

Analiza, reflexia critică a rezultatelor aplicării standardelor prin proceduri.

Realizarea unui feedback și adaptarea procedurilor la situațiile noi create în funcție de obiectivele educaționale ale unității școlare.

Proiectarea creativă a unor activități aplicative specifice domeniului. Aplicarea creativă a rezultalor autoevaluării în realizarea unor proceduri de aplicare a standardelor de calitate, flexibile și eficiente.

Responsabilizarea în activitatea specifică în spiritul teoriilor și principiilor de asigurare a calității. Organizarea activității în mod responsabil pentru atingerea obiectivelor din standardele de calitate , atât în cadrul activității specifice cât și în cele cu carater interdisciplinar.

Aplicare autonomă a pașilor de procedură în organizarea activității de laborator în funcție de capacitățile și abilitățile experimentale ale elevilor.

Capacitatea de a lua decizii în concordanță cu standardele de calitate modificând în situațiile care se impun, pașii procedurali.

Respectarea normelor de etică profesională în relaționarea cu partenerii educaționali.

Aplicarea Procedurilor de comunicare atât internă cât și externă și respectarea normelor de etică profesională. Aplicarea normelor

de comunicare cu membrii catedrelor

și transmiterea observațiilor conforme standardelor de calitate.

Racordarea la cerințele de asigurare a calității prin dobândirea unor competențe noi menite să asigure traseul profesional.

Aplicarea noilor competențe însușite prin participarea la elaborarea prcedurilor de aplicare a standardelor de calitate, pentru activități de organizare a experimentelor specifice fiecărei discipline, a experimentelor interdisciplinare cât și pentru procedurile de folosire a mijloacelor de învățământ conexe.

2. Aplicarea procedurilor de

standardizare a actvității în laboratorul școlar și pentru folosirea mijloacelor de învățământ

60

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE SPEC1F1CE

Unitatea de competență specifică nr. 1

Titlul unității de competență specifică nr. 1: Proiectarea activităților de laborator

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Proiectarea, planificarea și evaluarea activităților de laborator

Cunoașterea, înțelegerea corectă și utilizarea limbajului specific în cadrul proiectării și planificării activităților specifice laboratorului.

Cunoașterea, înțelegerea corectă și utilizarea limbajului specific în cadrul evaluării activităților specifice laboratorului.

Cunoașterea, înțelegerea corectă și utilizarea limbajului specific pentru conceperea unor modalități de proiectare, planificare și evaluare a activităților specifice laboratorului.

Explicarea corectă a conceptelor din domeniul proiectării și planificării activităților specifice laboratorului.

Explicarea metodelor de evaluare a activităților specifice laboratorului. Interpretarea corectă a conceptelor din domeniul proiectării și planificării activității în scopul aplicării metodelor de evaluare corespunzătoare.

Aplicarea metodelor de proiectare și planificare a activităților specifice laboratorului în corelație cu specificul disciplinei. Aplicarea metodelor de evaluare a activităților desfășurate în conformitate cu principiile didactice, planul de învățământ programele disciplinelor.

Selectarea și aplicarea eficientă a metodelor de proiectare, planificare și evaluare a activităților specifice laboratorului.

Reflectarea critică și constructivă cu privire la proiectarea și planificarea activităților specifice laboratorului.

Reflectarea critică și constructivă cu privire la metodele de evaluare a activităților specifice laboratorului.

Reflectarea creativă cu privire la conceperea unor modalități de proiectare, planificare și evaluare a activităților specifice laboratorului.

Selectarea creativă a conceptelor din domeniul proiectării și planificării activităților specifice laboratorului.

Selectarea creativă a instrumentelor și metodelor de evaluare a activităților.

Identificarea unor soluții în situațiile problemă apărute în activitatea de proiectare, planificare și evaluare a activităților specifice laboratorului.

Organizarea activităților din laborator cu responsabilitate și creativitate. Evaluarea cu responsabilitate și obiectivitate pentru asigurarea creșterii calității activităților de laborator.

Luarea deciziilor cu maximă responsabilitate în ceea ce privește activitatea de proiectare, planificare și evaluare a activităților specifice laboratorului.

Prezentarea proiectării, planificării și evaluării activității laboratorului partenerilor implicați (profesor, elev). Interrelaționarea cu partenerii implicați în activitățile experimentale / aplicative cu scopul îmbunătățirii proiectării și evaluării activităților (laborant - profesor, laborant- elevi).

Racordarea la noile reglementări din legislația națională cu privire la proiectarea, planificarea și evaluarea activităților de laborator.

Promovarea unor metode noi de proiectare, planificare și evaluare a activităților specifice laboratorului.

61

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

2. Abordare

Cunoașterea,

Explicarea nevoilor

Selectarea

Planificarea

Proiectarea și

Promovarea unei

Utilizarea

Dobândirea

interdisciplinară

înțelegerea corectă a

privind abordarea

conținuturilor ce se

constructivă a

aplicarea creativă a

atitudini

tuturor

unor

în domeniul

conceptelor de

interdisciplinară ca

pretează a fi studiate

activităților de

experimentelor

responsabile,

partenerilor

competențe și

științelor și

interdisciplinaritate,

o cerință a învățării

în interdependență

laborator,

clasice și virtuale

asumarea

sociali deschiși

abilități în

tehnologiilor

pluridisciplinaritate și

moderne în domeniul științelor

din domenii diferite. Aplicarea unor

incluzând interferențele în

folosind elemente de

inițiativelor în contextul

la colaborare pentru a asigura

vederea identificării

transdisciplinaritate.

aplicate.

metode de investigație, menite să faciliteze

domeniile de studii.

interdisciplinaritate.

abordării interdisciplinare, condiție a

un cadru stimulativ de învățare în

conținuturilor ce pot fi abordate

transferul de cunoștințe.

învățării eficiente și durabile.

domeniile de interferență.

interdisciplinar.

62

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 2

Titlul unității de competență specifică nr. 2: Gestionarea activității de laborator

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicarea și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Organizarea, desfășurarea activităților specifice de laborator

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor din activitatea de organizare a laboratoarelor.

Cunoasterea și înțelegerea limbajului specific în organizarea activității laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, TIC si tehnologii.

Cunoașterea procedurilor de organizare ale activităților în vederea realizării experimentelor. Cunoșterea specificităților de organizare pentru activitatea experimentală la chimie , fizică , biologie.

Cunoașterea specificității softului educațional.

Cunoașterea modalităților de integrarea a softului educațional in experimentele analogice. Cunoașterea elementelor de hardware pentru o platformă informatică de prelucrare a datelor

experimentale.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din activitatea de organizare a laboratoarelor.

Explicarea și interpretarea corectă a modalităților de lucru pentru experimentele de fizică, chimie și biologie. Explicarea și interpretarea corectă a folosirii dispozitivelor experimentale respectând normele PSI și de protecția muncii.

Explicarea modului de funcționare a unei platforme informatice de prelucrare a datelor experimentale.

Explicarea și folosirea corectă din punct de vedere al normelor de protecție a muncii a unei instalații hibride de prelucrare a datelor experimentale.

Proiectează, pe baza metodologiilor, a îndrumătoarelor instrumente de lucru privind modul de lucru specific în activitatea experimentală.

Aplică soluții adecvate în adaptarea mijloacelor de învățământ la cerințele programei.

Proiectarea corectă a unui parteneriat funcțional cu profesorii și cu elevii.

Aplică soluții alternative de folosire a softului educațional pentru completarea dispozitivelor analogice. Proiectează și aplică montaje experimentale integrate și modulare cu caracter interdisciplinar. Priectează solutii constructive și de mentenanță pentru montajele experimentale și componetele lor.

Reflectează critic și constructiv la posibilele soluții funcționale de desfășurare a experimentelor. Reflextează și aplică noi modalități de adaptare a componentelor truselor la experimente interdisciplinare. Reflectează la optimizarea resurselor mijloacelor de învățământ și la integrarea platformei informatice de prelucrare a datelor experimentale.

Proiectează în mod creativ instrumente și

înbunatățește funcționalitatea truselor experimentale.

În mod creativ adaptează trusele în realizarea experimentelor interdisciplinare.

Proiectează în mod creativ tehnici de stocare a datelor experimentale folosind tehnologia informatică.

Adaptează mijloacele de învățământ pentru prelucrarea datelor experimentale.

Concepe și adaptează mijloace de învățământ portabile pentru extinderea ariei de investigare a grupelor de elevi.

Capacitatea de a acționa autonom în organizarea laboratorelor atât pentru experimente specifice aferente disciplinelor de studiu cât și pentru experimente interdisciplinare. Organizarea privind gestionarea informației și a bazelor de date se realizează cu profesionalism, exigență și responsabilitate.

Capacitatea de a realiza și a organiza în mod autonom experimentul în funcție de obiectivele precizate în planurile de învățământ.

Transferul informațiilor obținute către grupurile sociale de interacțiune (profesori, elevi).

Comunicarea cu angajatii instituției este realizată în vederea creării și întreținerii relațiilor de colaborare și cooperare cu aceștia.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

Participă la programele și activitățile specifice de formare cu responsabilitate, promovează noile valori însușite și le adaptează la cerințele activităților specifice din cadrul laboratoarelor.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

63

Unitatea de competență specifică nr. 3

Titlul unității de competență specifică nr. 3: 1ntegrarea T1C în activitățile de laborator

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere

și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie

critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și

responsabilita te

InteracJiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. Cunoașterea și utilizarea T1C in activitățile de laborator

Înțelegerea și cunoașterea structurii, rolului și oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul activității de laborator.

Cunoașterea și înțelegerea utilității folosirii aplicațiilor informatice cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea si managementul informației.

Cunoașterea și înțelegerea principiilor de colectare și procesare a datelor experimentale prin intermediul instrumentelor TIC.

Explicarea și interpretarea oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul biroticii, al activităților din cadrul laboratorului școlar cuprinzând aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea si managementul informației.

Explicarea principiilor de funcționare a instrumentelor TIC.

Explicarea modului de lucru a prelucrării datelor experimentale.

Comunicarea cu ajutorul softului TIC. Capacitatea de a căuta, colecta și prelucra informații. Utilizarea instrumentelor TIC pentru a produce, prezenta și înțelege informații complexe, precum și capacitatea de a accesa, de a căuta și de a folosi servicii prin internet. Accesarea diferitelor surse de informare în scopul documentării și / sau comunicării. Capacitatea de transfer în operarea cu noțiuni care să-i permită folosirea tehnologiei informației pentru prelucrarea datelor experimentale.

Rezolvarea de situații problemă în operare cu soft specializat.

Utilizarea constructivă a resurselor digitale existente.

Identificarea corectă a domeniilor în care este utilă folosirea tehnologiilor TIC.

Reflexia critică și responsabilă de folosire a softului specializat în activitatea specifică.

Reflexie critică pentru identificarea erorilor posibile în adecvarea softului pentru experimentele propuse.

Utilizarea creativă și inovativă a instrumentelor de tehnologia informației computerizate în activitatea din cadrul laboratoarelor.

Utilizarea adaptată a softului la cerințele lucrărilor de laborator, la prelucrarea datelor experimentale.

Folosirea facilităților și funcțiilor softului de prelucrare a bazelor de date pentru culegerea datelor experimentale. Folosirea platformelor informatice pentru organizarea si pregătirea experimentelor atât virtuale cât și în timp real.

Utilizarea instrumentelor TIC pentru culegerea de date experimentale, vizualizarea

computerizată a informațiilor preluate.

Evaluarea gradului de autonomie și dezvoltarea de acțiuni în concordanță cu acesta.

Implicare cu maximă responsabilitate în organizarea activității de laborator elaborând pe baza legislației în vigoare a procedurilor de protecție și securitatea muncii.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi). Capacitatea de transfer în domeniul social, prin implicare la diseminarea tehnicilor, procedurilor, a informării asupra noilor tehnici în contextul dezvoltării durabile.

Dezvoltarea capacității de asimilare a noilor inovații TIC și de integrare a acestora în activitatea de laborator.

Interes pentru nou și perfecționare. Racordarea la noile domenii conexe care vin în sprijinul perfecționării continue pentru elaborarea de tehnici, metode de lucru care să susțină dezvoltarea durabilă și elementele de protecția mediului.

64

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 4

Titlul unității de competență specifică nr. 4: Consilierea elevilor

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Aplică metode și tehnici de cunoaștere a personalității elevilor

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind personalitatea elevilor, pe grupe de vârste.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor și tehnicilor de cunoaștere a personalității elevilor, în funcție de vârstă.

Explicarea și interpretarea corectă a manifestărilor de personalitate ale elevilor, în situații de criză, pe grupe de vârste.

Explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de cunoaștere a personalității elevilor, necesare a fi aplicate în situații de criză, în funcție de vârsta acestora.

Aplică metode și tehnici de cunoaștere a personalității elevilor.

Rezolvă problemele apărute în manifestarea personalității elevilor în situații de criză.

Reflectează critic asupra personalității elevilor în situații de criză și alege soluția optimă de rezolvare a problemelor apărute.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de cunoaștere a personalității elevilor, în cazul unei situații de criză și în funcție de vârsta elevilor.

Decide cu promptitudine metoda sau tehnica ce trebuie aplicată în raport cu manifestările de personalitate ale elevilor, în cazul unei situații de criză și în funcție de vârsta elevilor.

Conlucrează permanent cu cadrul didactic pentru cunoașterea și înțelegerea personalității elevilor, pentru evitarea situațiilor de criză în manifestări comportamentale ale elevilor, în

funcție de vârstă.

Se instruiește permanent în sensul identificării de noi metode și tehnici de cunoaștere a personalității elevilor, pe grupe de vârste.

2. Îndrumă elevii în vederea dezvoltării profesionale, absorbției pe piața forței de muncă și a dezvoltării personale

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind dezvoltarea personală și profesională, în raport cu cerințele pieței muncii. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de îndrumare a elevilor privind dezvoltarea profesională și cea personală, cu referire și în concordanță cu cerințele pieței muncii.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor privind dezvoltarea personală și profesională a elevilor, în raport cu cerințele pieței muncii.

Explicarea și interpretarea metodelor de îndrumare a elevilor privind dezvoltarea profesională și cea personală, în concordanță cu cerințele pieței muncii.

Aplică metode și tehnici de îndrumare a elevilor pentru dezvoltarea lor personală și profesională, în raport cu cerințele pieței muncii.

Rezolvă problemele apărute în găsirea unei soluții pentru obținerea unei corecte dezvoltări profesionale și personale, în vederea

integrrării mai facile pe piața muncii.

Reflectează critic și constructiv asupra nevoii de dezvoltare personală și profesională a elevilor, în vederea absorbției acestora pe piața muncii.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de îndrumare a elevilor privind dezvoltarea lor profesională și personală, cu raportare permanentă la cerințele pieței muncii, în vederea unei absorbții facile.

Decide cu promptitudine metoda sau tehnica cde îndrumare ce trebuie aplicată pentru dezvoltarea personală și profesională a elevilor, conform cerințelor pieței muncii.

Conlucrează permananet cu cadrul didactic pentru îndrumarea elevilor în vederea dezvoltării profesionale și personale a acestora, prin raportare la cerințele pieței muncii.

Se instruiește permanent pentru a fi capabil să îndrume elevii cu privire la dezvoltarea lor profesională și personală, în raport cu cerințele pieței muncii.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

65

Unitatea de competentă specifică nr. 5

Titlul unității de competență specifică nr. 5: Dezvoltarea instituțională a școlii și dezvoltarea de parteneriate școală - comunitate

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competentă

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Relaționarea

Cunoașterea și

Explicarea și

Comunicarea eficientă

Reflectarea critică și

Comunicarea

Aplicarea

Interrelaționare a cu partenerii implicați în activitățile referitoare la dezvoltarea instituțională a școlii (laborant

-profesor, laborant- elevi, laborant- parteneri educaționali). Promovarea imaginii școlii în comunitatea locală în scopul dezvoltării instituționale.

Utilizarea

cu angajații

înțelegerea corectă a

interpretarea corectă

cu angajații instituției,

constructivă asupra

eficientă și

tehnicilor de

aptitudinilor

instituției și

tehnicilor de

a tehnicilor de

în vederea atingerii

tehnicilor de

creativă cu

comunicare în

personale în

partenerii

comunicare, a

comunicare și a

obiectivelor stabilite la

comunicare, asupra

angajații

relația cu

relaționarea cu

educaționali

principiilor de bază ale

ascultării active.

principiilor de bază

ale ascultării active.

nivel instituțional,

prin schimburi de

principiilor de bază

ale ascultării active.

instituției și cu partenerii

angajații instituției și

angajații

instituției și

Utilizarea limbajului

Explicarea și

bune practici.

Reflectarea critică și

educaționali.

partenerii

partenerii

specific în comunicarea

interpretarea

Comunicarea eficientă

constructivă asupra

Implicarea

educaționali.

educaționali.

cu angajații instituției și

legislației de bază

cu reprezentanți ai

legislației de bază

activă și

Comunicarea cu

Utilizarea unor

partenerii educaționali.

aplicată în sistemul

partenerilor

aplicată în sistemul

inovativă în

responsabilitate,

tehnici de

Cunoașterea și

educațional.

educaționali în vederea

educațional.

comunicarea

implicare și

comunicare în

înțelegerea problemelor

Explicarea și

dezvoltării

Reflectarea critică și

cu parteneri

flexibilitate

relația cu

instituției și comunității

interpretarea unor

instituționale.

constructivă asupra

educaționali

pentru asigurarea

partenerii

locale și adoptarea unui

situații problemă

Rezolvarea situațiilor

rezolvării unor

pentru

dezvoltării

educaționali

comportament empatic

care pot apărea în

problemă pentru

situații problemă ale

dezvoltarea

instituționale a

care să vină în

în relaționarea cu reprezentanții acestora.

relația cu reprezentanți ai instituției sau ai comunității locale.

evitarea, diminuarea efectelor acestora asupra activității instituției și relației

acesteia cu parteneri

reprezentanților instituției și comunității locale.

instituțională a școlii.

școlii.

sprijinul dezvoltării instituționale.

educaționali.

2. Participarea

Cunoașterea și

Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de elaborare a unui proiect strategic/proiect de dezvoltare

Participarea cu

Reflectarea critică și

Sprijinul la

Participarea cu

Prezentarea

Dezvoltarea

la proiectele

înțelegerea

responsabilitate la

constructivă în ceea

elaborarea de

responsabilitate

proiectelor

aptitudinilor

educaționale în

limbajului specific

elaborarea proiectelor

ce privește

proiecte

la dezvoltarea de

strategige/proie

personale în

care este implicată instituția

pentru elaborarea unui proiect strategic/proiect de dezvoltare instituțională a școlii.

strategige / proiectului de dezvoltare instituțională.

Participarea activă, cu responsabilitate la

elaborarea proiectelor strategige

/ proiectului de dezvoltare instituțională al

strategice/proi ecte de dezvoltare instituțională printr-o

proiecte educaționale. Implicarea activă, cu responsabilitate

ctului de dezvoltare instituțională în cadrul unor întâlniri cu

scopul dezvoltării instituționale. Respectarea

deontologiei

66

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

Cunoașterea, înțelegerea

instituțională a școlii.

implementarea proiectelor strategice / proiectului de dezvoltare instituțională în vederea dezvoltării parteneriatului școală- comunitate.

școlii.

implicare

la elaborarea și

reprezentanți ai

profesionale în

Reflectarea critică și constructivă asupra rezolvării unor situații problemă apărute la elaborarea și implementarea

proiectelor

profesională activă, creativă și inovativă. Implicarea activă și

creativă în

implementarea proiectelor strategice/ proiectului de dezvoltare instituțională.

comunității locale.

Identificarea unor proiecte educaționale în care să fie

implicată

și utilizarea tehnicilor de elaborare a unor proiecte strategice/proiect de dezvoltare instituțională a școlii.

Utilizarea tehnicilor în elaborarea unor proiecte strategice/proiect de dezvoltare

instituțională a școlii.

activitatea de elaborare și implementare a unor proiecte strategice/

proiect de

strategice/proiectului de dezvoltare instituțională.

identificarea unor parteneri educaționali

pentru

unitatea de învățământ pentru

promovarea

dezvoltare instituțională a școlii.

realizarea

imaginii școlii

proiectelor strategice.

în comunitate.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

67

Unitatea de competentă specifică nr. 6

Titlul unității de competență specifică nr. 6: Asigurarea managementului carierei

Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Experimentat

Descrierea unității de competentă

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Analizează stadiul propriei pregătiri profesionale

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind pregătirea profesională.

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de identificare a stadiului propriu de pregătire profesională. Cunoașterea și înțelegerea tehnicilor și metodelor de analiză a propriului stadiu de

pregătire profesională.

Explicarea și interpretarea corectă a analizei stadiului de pregătire profesională proprie.

Explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de analiză în vederea identificării punctelor tari și a aspectelor ce trebuie îmbunătățite relativ la propria pregătire profesională.

Aplică metode și tehnici de analiză SWOT a stadiului de pregătire profesională proprie. Rezolvă problemele identificate în analiza SWOT a stadiului de pregătire profesională proprie (puncte slabe, amenințări).

Reflectează critic și constructiv asupra stadiului propriei pregătiri profesionale din perspectiva oportunităților și amenințărilor identificate prin analiza SWOT.

Alege metoda și/sau tehnica corectă de transformare a punctelor slabe în puncte tari.

Găseste soluții la amenințările mediului extern și le preschimbă în oportunități de dezvoltare a propriei cariere profesionale.

Decide asupra tipului de metodă de analiză (SWOT, PESTE

etc.) utilizat pentru determinarea stadiului de pregătire profesională proprie.

Conlucrează permananet cu cadrul didactic pentru determinarea nevoii de pregătire profesională specifică locului de muncă.

Se preocupă de căutarea și alegerea celei mai bune oferte de formare profesională continuă existente pe piață.

2. Proiectează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind proiectarea traseului propriu de pregătire profesională conform datelor diagnosticate prin analiza SWOT. Cunoașterea și înțelegerea metodelor de proiectare a traseului propriu de pregătire profesională.

Explicarea și interpretarea corectă a traseului de pregătire profesională. proprie în vederea dezvoltării personale și în carieră.

Explicarea și interpretarea metodelor de proiectare a traseului profesional pentru dobândirea de competențe profesionale mai adecvate specificului locului de muncă și dezvoltării

personale.

Aplică metode și tehnici de proiectare a traseu lui de formare profesională pe baza analizei de nevoi proprii și ale locului de muncă.

Rezolvă problemele referitoare la proiectarea optimă a traseului de formare profesională, prin prisma analizei

SWOT realizată.

Reflectează critic și constructiv asupra modului de parcurgere a traseului profesional, în vederea satisfacerii cerințelor specifice locului de muncă și pentru propria dezvoltare în

carieră.

Propune soluții originale privind metodele de proiectare a propriului traseu profesional pentru dezvoltarea carierei proprii.

Hotărăște gradul de detaliere al proiectării propriului traseu de formare profesională.

Se adaptează permanent la nevoile de formare specifice locului de muncă și solicitate de conducerea unității școlare, în acord cu propria nevoie de formare și dezvoltare în carieră, în proiectarea traseului propriu de

formare.

Alege din ofertele de formare de pe piață pe cele necesare specificului locului de muncă și nevoilor de formare identificate de conducerea unității

școlare.

68

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

laborant școlar – cu vechime mai mare de 5 ani / experimentat

3. Participă la

Cunoașterea și

Explicarea și interpretarea

Participă efectiv la

Apreciază critic

Își îmbunătățește

Hotărăște asupra

Realizează un

Dezvoltă

programele și

înțelegerea corectă a

corectă a conceptelor

programele de

și constructiv

permanent

noilor

schimb de

abilități

activitățile specifice de

necesității parcurgerii unor programe și

privind pregătirea profesională și formarea

formare selectate.

metodele și mijloacele de

competențele dobândite în urma

competențe pe care trebuie să și

experiență cu alți participanți la

sociale prin participare

formare

activități specifice de formare.

continuă, de-a lungul întregii vieți.

formare din cadrul

formării continue, prin exersarea lor

le formeze sau să și le dezvolte

programele de formare, benefic

activă la programe și

Cunoașterea și

Explicarea și interpretarea

programelor la

în situații reale, la

pentru formarea

pentru locul de

activități

înțelegerea metodelor de selectare a acelor programe și activități

specifice de formare

metodelor de selectare a acelor programe și activități specifice de formare

necesare locului de muncă

care participă.

locul de muncă.

continuă proprie.

muncă și pentru sine.

specifice de formare profesională.

necesare locului de

și propriului traseu

muncă și propriului traseu profesional.

profesional.

4. Asigură un

Cunoașterea și

Explicarea și interpretarea

Se adaptează noilor

Analizează critic

Își adaptează

Decide

Își dezvoltă

Își dezvoltă

caracter

înțelegerea corectă a

corectă a conceptelor

condiții apărute pe

și în permanență

cariera în funcție

schimbarea

permanent

un sistem

flexibil

evoluției posibile în

privind flexibilitatea

piața muncii în

condițiile de pe

de modificările

locului de muncă

competențele

propriu de

propriei evoluții în

cariera proprie, în funcție de condițiile

evoluției proprii în carieră, cu referire permanentă la

evoluția propriei cariere.

piața muncii.

recente și/sau de perspectivă apărute

în situația modificării

sociale pentru adaptarea mai

adaptare la noile condiții

carieră

existente pe piața muncii.

condițiile existente la un moment dat pe piața muncii.

Realizează transferul de competențe în

pe piața muncii

semnificative a condițiilor de pe

facilă la modificările

de pe piața muncii în

Cunoașterea și

Explicarea și interpretarea

cadrul unor locuri de

piața muncii și a

apărute pe piața

vederea

înțelegerea metodelor de flexibilizare a

metodelor de flexibilizare a propriei evoluții

muncă similare.

propriei dorințe.

muncii.

evoluției carierei

propriei evoluții profesionale, în funcție

profesionale, cu referire permanentă la condițiile

proprii.

de condițiile existente

existente la un moment dat

pe piața muncii.

pe piața muncii.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 5 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar

69

- debutant -

70

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare

pedagog școlar

în învățământul preuniversitar

1.1.

Context

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, funcția

pedagog școlar

în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactice auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Calificarea de

pedagog școlar

este solicitată pentru activitatea din școli, licee, colegii care au în dotare internate școlare cu sau fără cantină.

Pedagogul școlar

este o persoană de referință în relațiile cu elevii din cadrul unei comunități educative, internat școlar, care înțelege educația ca pe un proces conștient și orientat spre un scop, acest lucru solicitând angajamentul său perseverent, generos și optimist; însușește cunoștințe generale din domeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei, precum și temeinice cunoștințe de cultură generală, cu scopul de a le aplica în practica educațională. În plus el dezvoltă capacități practice de acțiune educative în scopul de a micșora distanța dintre pedagog și elev.

În literatura de specialitate, pedagogul școlar constituie o verigă de legătură dintre școală și familie, fiind, alături de dirigintele clasei, înlocuitorul acesteia pentru elevii din internat. Este continuatorul procesului didactic desfășurat în timpul orelor de curs, cu activități individuale și colective specifice.

În acest context, pedagogul școlar desfășoară activități administrativ-gospodărești și educative în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat sau particular.

1.2.

Atribuții

Principalele atribuții care revin pedagogului școlar sunt următoarele:

organizarea și conducerea socială a grupului de elevi interni;

asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, bazat pe încredere și pe cooperare;

gestionarea situațiilor de criză educațională;

implicarea părinților și reprezentanților comunității locale în activitățile internatului și în procesul decizional;

cooperarea cu cadrele didactice din școală și din alte școli;

colaborarea cu părinții.

Activitatea de pedagog școlar impune capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii, cu părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor, comunicarea de informații și decizii reprezentând o pondere importantă într-o instituție.

În proiectarea activităților și pe parcursul desfășurării acestora trebuie să țină seama de particularitățile instituției și de specificitatea mediului social și local, de posibilitățile materiale avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești și europene. Raportarea se va face atât la standardele naționale cât și la cele europene.

Așa cum sugerează toate cercetările din domeniu, pentru pedagog școlar sursa esențială de derivare a competențelor o reprezintă rolurile profesionale ale pedagogilor școlari. O listare succintă a acestora probează creșterea exigențelor față de toate categoriile de pedagogi, precum și a diversității și complexității acestei funcții. Pedagogul școlar este considerat ca o interfață a internatului cu personalul angajat, cu elevii interni, cu persoanele din afara școlii și de asemenea, reprezintă,

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

o concretizare a direcțiilor auxiliare, prin preluarea la nivelul compartimentului a atribuțiilor specifice. Astfel pedagogul școlar preia o serie de atribuții privind elevii interni, activități administrative, educative, culturale, preluate din portofoliul profesorilor și diriginților.

1.3.

Condiții de acces

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, art. 250, în învățământul preuniversitar, condiția ocupării funcției de pedagog școlar este de absolvire a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat .

Calificarea de

pedagog școlar

are corespondent în toate statele europene și poate desfășura activitate în orice țară din lume după echivalarea studiilor în țara respectivă (și eventual parcurgerea programului și promovarea evaluărilor stabilite, impuse pentru realizarea echivalării).

1.4.

Cerințe legislative specific

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/2011 - art. 250 lit. e;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

Managementul Calității;

Codul European al bunei conduite administrative.

1.5.

Rute de progress pentru

pedagog școlar

cu studii medii (M):

a)

pedagog școlar

debutant

(0-5ani);

b)

pedagog școlar

experimentat

(peste 5ani).

11.

Competențe necesare funcției de pedagog școlar debutant în învățământul preuniversitar

Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, se pot enumera:

pedagogul școlar este o persoană de referință în relațiile cu elevii în cadrul școlii, oferind un model de cumpătare și competență;

pedagogul școlar înțelege educația ca pe un proces conștient și orientat spre un scop, acest lucru solicitând angajamentul său perseverent, generos și optimist;

pedagogul școlar își însușește cunoștințe de specialitate în domeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei, precum și temeinice cunoștințe de cultură generală, cu scopul de a le aplica în practica educațională. În plus el dezvoltă capacități practice de acțiune educative.

pedagogul școlar are competențe de aplicare a procedurilor de asigurare a calității în domeniul învățământului preuniversitar, cunoștințe generale abilități de comunicare și relaționare cu elevii și cu adulții.

Pentru garantarea unei posibile reușite a activităților desfășurate, pedagogul școlar trebuie să dovedească:

cunoștințe privind legislația specifică și de politici educaționale;

capacitatea de selecție a informațiilor;

cunoștințe privind activități de management și protocol administrativ;

71

cunoașterea principiilor de organizare a timpului și a documentelor;

capacitatea de a-și însuși clar și corect legislația și normele de gestionare specifice;

72

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

cunoștințe profesionale din domeniul biroticii și ergonomiei;

cunoștințe profesionale din domeniul educațional;

cunoștințe privind legislația protecției muncii;

cunoștințe privind legislația privind P.S.I.;

cunoștințe privind metodologiile de aplicare a legislației specifice, ordine de ministru, norme, reguli;

cunoștințe generale privind managementul calității;

cunoștințe de prelucrare soft a datelor (stocare, prelucrare și prezentare de informații: Word, Excel, PowerPoint).

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii, dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii economici și sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

Standardul profesional de formare continuă pentru funcJia didactic auxiliară din învăJământul preuniversitar de pedagog școlar - debutant

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților specifice, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță pentru nivelul de pedagog debutant.

Ele constituie repere clare, de ordin calitativ, care descriu nivele minimale de performanță ale exercitării funcției:

1.

Competențe generale:

Unitatea nr. 1: Dezvoltarea propriei cariere

Unitatea nr. 2: Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor și de protecția mediului Unitatea nr. 3: Aplicarea procedurilor de calitate specifice domeniului educațional

2.

Competențe specifice:

Unitatea nr. 1: Organizarea activităților instructiv-educative extrașcolare Unitatea nr. 2: Gestionarea activităților financiar-administrative

Unitatea nr. 3: Dezvoltarea instituțională și a parteneriatelor cu comunitatea Unitatea nr. 4: Consilierea educațională a elevilor

Unitatea nr. 5: Integrarea TIC în activitățile extrașcolare.

Criteriile de realizare a competențelor generale și specifice descrise în standardul profesional de formare continuă de pedagog sunt defalcate în

Cunoștințe, Abilități, Competențe transversale

referitoare la modalitățile de selectare a căilor și mijloacelor ce vor fi utilizate în realizarea unor categorii de activități relevante.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

111. Nevoia de formare a pedagogului școlar debutant

Rolul pedagogului școlar în învățământul preuniversitar nu va putea fi eliminat și nici diminuat din ecuația instituției de învățământ, cât timp există internat (cămin), ba chiar se preconizează o schimbare de optică în ceea ce privește statutul și intervenția acestuia. O mai bună pregătire a acestuia îi optimizează demersurile.

Pedagogul școlar debutant este considerată persoana încadrată în această funcție în primii 5 ani de la angajare și ar trebui să dețină acele competențe minimale care să-i permită și să-i asigure îndeplinirea optimă a atribuțiilor ce-i revin, conform fișei postului. Acele competențe ar trebui să determine în primul rând ca, studiul individual, învățarea continuă să devină o obișnuință și după ce acesta iese de pe băncile școlii. Pedagogul școlar debutant trebuie să conștientizeze necesitatea racordării sale la rapidele modificări din viața socială și economică a societății, să-i permită să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să-l ajute în determinarea raportului optim dintre cerințele sociale și economice și propriile capacități și posibilități de realizare în această carieră și în viață.

În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea pedagogului debutant din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o adaptare rapidă la noile solicitări. În economia procesului de învățământ, epoca noilor tehnologii educaționale găsește pedagogul debutant într-o poziție privilegiată: interfață a instituției de învățământ atât cu proprii angajați, cât și cu exteriorul și, în același timp, o punte de legătură între toate compartimentele unei instituții educaționale.

Reforma sistemului de învățământ românesc, trebuie să ducă la o mai bună pregătire profesională a pedagogului debutant, cu atât mai mult cu cât L.E.N. (Art. 275 (3)) prevede obligativitatea participării personalului didactic auxiliar la activități de formare continuă, în condițiile legii.

În acest context, este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a pedagogului debutant pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate.

Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate pregăti individul într-o oarecare măsură, în acest scop. La începutul carierei, socializarea profesională modelează efectele formării inițiale. Experiența personală, confruntările cu alți profesioniști și formarea continuă, abordată științific prin programe acreditate de organele abilitate, cursuri și stagii relevante, fac ca acele competențe, cunoștințe și scheme de acțiune să evolueze .

Pedagogul debutant trebuie de asemenea să înțeleagă faptul că eficacitatea sa depinde de evoluția evenimentelor și a contextului social. Să încerce să gândească situațiile în perspectivă, în manieră probabilistă și cu termene optime de dezvoltare a competențelor pe care le deține și de dobândire a unor competențe noi. Nu se vor parcurge programe de formare cu orice preț, pe orice temă, fără rentabilitate pentru unitatea școlară unde își desfășoară activitatea.

73

Un alt aspect important este astfel, îmbinarea armonioasă a programelor, a modulelor pentru care optează. Nu se vor prelua cunoștințe și deprinderi la întâmplare fără nici o utilitate. Un calcul prealabil și o confruntare cu propriile nevoi de dezvoltare poate conduce la alegerea celor mai bune variante de îmbinare a acestora. Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Cei care vor face analiza de nevoi, vor îndruma și orienta formarea continuă a pedagogilor, vor ține seama de bilanțul de competențe personal. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național. Bilanțul de competențe poate fi unul evolutiv, care permite unei persoane să conștientizeze achizițiile din perspectiva schimbărilor survenite în activitatea sa profesională, legate de instituție și

cerințele ei în comparație cu formarea inițială

și cu cerințele contemporane. Bilanțul de competențe măsoară cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea pedagogului într-o perspectivă evolutivă. Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de

pedagog debutant

pentru învățământul preuniversitar a fost gândit

într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru pedagogii debutanți din

învățământul preuniversitar.

74

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE GENERALE

Unitatea de competență generală nr. 1

Titlul unității de competență generală nr. 1: Dezvoltarea propriei cariere

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere

și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. Realizează analiza autoreflexivă privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale

Cunoaște, înțelege și utilizează cunoștințele profesionale din domeniul științelor educației și disciplinelor conexe (psihologia educației, sociologia educației,

management educațional).

Explică și interpretează legislația privind sistemul educațional, a legislației muncii și a legislației specifice formării inițiale și continue.

Analizează propriul traseu de formare profesională inițială.

Reflectează critic și constructiv asupra stadiului propriei pregătiri profesionale.

Definește creativ

- inovativ nivelul dezvoltării profesionale, cu scopul identificării propriilor nevoi de formare.

Manifestă autonomie și responsabilitate în proiectarea și derularea sarcinilor.

Programele și activitățile de formare frecventate/absolvite se reflectă în promovarea unor relații instituționale eficiente.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză.

2. Proiectează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

Cunoaște, înțelege și utilizează concepte definitorii pentru perfecționarea profesională (domenii, strategii, resurse).

Cunoaște, înțelege și utilizează cunoștințele din domeniul psihologiei în vederea autocunoașterii, pentru dezvoltarea celor mai

necesare abilități profesionale.

Explică și interpretează corect modul de identificare a resurselor și de valorificare optimă a acestora în contexte date.

Analizează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu responsabilitate și autoexigență.

Programele și activitățile de formare frecventate/ absolvite se reflectă în promovarea unor strategii activ- participative.

Deprinderea de a identifica resursele de informare importante și relevante.

Proiectează flexibil și creativ- inovativ propria evoluție în carieră, adaptată propriilor nevoi identificate.

Alege autonom și cu responsabilitate programele necesare perfecținării profesionale.

Participă cu interes și cu responsabilitate la programele necesare perfecținării profesionale.

Folosirea eficientă a aptitudinilor și capacităților personale.

75

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

3. Participă la programe și activități specifice de formare

Cunoaște și utilizează ofertele educaționale de formare continuă a furnizorilor locali, regionali și naționali.

Explică și interpretează conceptele, teoriile/principiile și metodele specifice profesiei de pedagog școlar.

Urmează cursuri de formare ținând cont de oportunitățiile/ amenințările identificate în cariera proprie.

Analizează critic conținutul formării pentru a stabili nivelul la care satisface nevoia personală de perfecționare.

Asimilează creativ și inovativ metode și strategii în propria dezvolatre profesională.

Participarea la programele și activitățile specifice de formare se realizează cu responsabilitate.

Programele și activitățile de formare frecventate/absolvite se reflectă în promovarea unor relații eficiente cu furnizorii de formare, cu beneficiarii direcți

și indirecți.

Identifică aptitudinile și calitățile personale.

4. Asigură un

Înțelege și utilizează

Explică și

Construiește un

Analizează critic

Asigură

Asigură caracter

Manifestă inițiativă,

Demonstrează

caracter flexibil

limbajului specific

interpretează

profil profesional în

propriul demers

flexibilitate

autonom și

spirit critic,

conștiința

propriei evoluții în carieră

domeniului formării continue și a standardelor necesare profesiei, abordează trans și interdisciplinar

dezvoltarea profesională.

concepte și teorii din domeniul psihologiei, pedagogiei.

funcție de solicitările funcției și de colectivul pe care-l conduce și sarcinile gestionate.

profesional.

carierei profesionale, adaptată solicitărilor instituționale.

responsabil propriei evoluții în carieră.

deschidere la nou și obiectivitate.

propriei valori prin manifestarea dorinței de progres în carieră.

76

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

Unitatea de competență generală nr. 2

Titlul unității de competență generală nr. 2: Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor și de protecția mediului

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare

a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. 1dentifică riscurile în activitatea specific

Cunoaște și înțelege corect a conceptelor privind tipurile de riscuri din activitate, normele de sănătate, securitate în muncă și PSI specifice locului de muncă.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor din normele de sănătate, securitate în internate și cantine specifice și PSI.

Identifică riscurile în conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniu.

Identificarea riscurilor în activitatea specifică se realizează în conformitate cu prioritățile stabilite.

Formează comitete de acțiune în internat cu roluri precise. Elaborează planurile de evacuare în caz de pericol.

Este responsabil și responsabilizează elevii interni în functie de riscurile identificate.

Transferul informațiilor obținute în concordanță cu legislația în domeniu grupurilor sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi) și mediul de

interacțiune.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale în instituție și comunitate.

2. Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PS1

Cunoaște și aplică prevederile Legii nr. 31N/2006 a

securității și sănătății în muncă.

Explică conceptele legale privind comportamentul elevilor în internat și în cadrul activităților conexe desfășurate.

Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI.

Respectă prevederile legale privind sănătatea și securitatea în internaternate cu atenție și promptitudine în caz de necesitate.

Aplică în mod creativ și inovator instrumente de lucru pentru normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI.

Determină aplicarea voluntară a măsurilor ce se impun în caz de pericol.

Spațiul școlar. Mediul propriu de lucru.

Folosirea valorilor proprii ca puncta tari în susținerea demersului de diagnoză și a recunoașterii identității personale

în instituție și comunitate.

3. 1ntervine în caz de accident

Cunoașterea și înțelegerea metodelor de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Explicarea metodelor de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Detaliază activitățile corelate cu specificul activității de executat, sunt identificate în conformitate cu prevederile legale în domeniu.

Intervine în caz de accidente.

Intervenția în caz de accident se realizează cu operativitate, conform metodologiei.

Face instructaje zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucțiuni proprii.

Tipuri de accidente: arsuri cu diferite substanțe, intoxicații cu gaze, traumatisme,

electrocutare etc.

Evaluează gradul de autonomie și dezvoltă acțiuni în concordanță cu acestea.

Nivel de dotare a școlii;

Locații specifice organizației școlare.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

77

Unitatea de competență generală nr. 3

Titlul unității de competență generală nr. 3: Aplicarea procedurilor de calitate specifice domeniului educațional

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică cerințele de calitate specifice profesiei

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității specifice profesiei de pedagog școlar, conform:

-codului de etică profesională;

-standardelor de calitate interne;

-politicilor de management al calității.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității specifice profesiei de pedagog școlar, conform:

-codului de etică profesională;

-standardelor de calitate interne;

-manuale de calitate;

-politicilor de management al calitatii.

Respectarea cerințelor de calitate specifice activităților profesiei de pedagog școlar.

Analiza punctelor forte și a celor care pot fi îmbunătățite în urma activităților desfășurate cu elevii.

Proiectearea în mod creativ și inovator a instrumentelor de management al calității.

Inițierea, elaborarea și îndrumarea de focus-grupuri și alte tipuri de activități axate pe elemente de management al calității.

Capacitatea de organizare a activității specifice profesiei și de evaluare și îmbunătățire a acesteia.

Capacitate de relaționare. Abilități de comunicare. Adaptabilitate. Aptitudini de lider.

Abilități de lucru în echipă.

Capacitate de identificare a nevoilor de formare.

2. Aplică procedurile de asigurare a calității

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor și criteriilor de calitate conform:

-reglementărilor naționale privind asigurarea calității;

-prevederilor din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în

unitate sau ale Normelor interne de calitate.

Explicarea și interpretarea conceptelor și criteriilor de calitate conform:

-reglementărilor naționale privind asigurarea calității;

-prevederilor din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în

unitate sau ale Normelor interne de calitate.

Elaborarea și aplicarea procedurilor de îmbunătățire a calității unor activități necorespunzătoare calitativ.

Dezvoltarea și implementarea unor strategii eficiente de gestionare a unor situații problematice.

Aplicarea cerințelor de calitate specifice se face conștiincios și responsabil.

Abilități de organizare și implementare a unor activități de studiu individual în conformitate cu nevoile de

formare identificate.

3. Evaluează calitatea activităților realizate

Cunoașterea modalităților de evaluare a calității activității specifice profesiei.

Explicarea și interpretarea modalităților de evaluare a calității activității specifice profesiei.

Evaluarea calității activităților desfășurate.

Analiza critică a relevanței metodelor de evaluare utilizate și

propunerea îmbunătățirilor necesare.

Aplicarea instrumentelor de evaluare.

Capacitatea de automotivare pentru perfecționare

78

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

4. Remediază

Cunoașterea și înțelegerea:

Explicarea și interpretarea:

Elaborarea și

Aplicarea

cu scopul

neconformitățile

- procedurilor de lucru;

- procedurilor de lucru;

aplicarea unui plan

procedurilor de

creșterii

constatate

-

procedurilor de control etc;

-

procedurilor tehnice de

-

procedurilor de control etc.;

-

procedurilor tehnice de

de îmbunătățire a

calității unor activități

calitate se

realizează cu rigurozitate

calității activității.

asigurare a calității;

asigurare a calității;

necorespunzătoare

pentru fiecare

- acțiunilor preventive și

corective specifice locului

- acțiunilor preventive și

corective specifice locului

calitativ.

categorie de activitate

de muncă, prevăzute în

SMC sau în Normele

de muncă, prevăzute în

SMC sau în Normele

desfășurată.

interne de calitate.

interne de calitate.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE SPEC1F1CE

79

Unitatea de competență specifică nr. 1

Titlul unității de competență specifică nr. 1: Organizarea activităților instructiv-educative extrașcolare

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. 1dentifică nevoile de formare ale elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează cunoștințe psiho-pedagogice (psihologia copilului, psihologia educației, pedagogia activităților extrașcolare).

Explică și interpretează nevoile de formare și dezvoltare personală a elevilor.

Aplică metode și tehnici de comunicare, metode și tehnici de observare, de prelucrare analitică a datelor.

Analizează critic și constructiv nevoile elevilor pentru a putea stabili trasee individuale de dezvoltare personală.

Elaborează creativ și inovativ instrumente și tehnici specifice: fișe de observație; fișe de monitorizare și de evaluare.

Manifestă autonomie și responsabilitate în interpretarea datelor colectate.

Manifestă respect și păstrează confidențialitate asupra informațiilor

obținute de la beneficiari.

Demonstrează atitudine proactivă, rigurozitate, inițiativă și perseverență în

activitatea cu elevii.

2. Realizează planificarea activităților extrașcolare/ timpului liber al elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează programele școlare, precum și legislația și metodologiile în domeniul învățământului

preuniversitar.

Explică și interpretează corect conceptele din domeniul psihologiei copilului, a managementului timpului, a legislației și politicilor educaționale

în domeniu.

Planifică activitățile extrașcolare și a timpului liber al elevilor.

Reflectează critic și constructiv asupra managementului timpului, asupra legislației și politicilor educaționale în

domeniu.

Utilizează echipamente specifice, TIC pentru a asigura creativitate și inovație programelor

propuse.

Manifestă autonomie și responsabilitate în conceperea activităților extrașcolare.

Valorificarea și aplicarea politicilor educaționale ale școlii, a proiectul de dezvoltare instituțională .

Valorificarea calităților personale în activtatea de pedagog.

3. Stabilește necesarul de resurse în vederea realizării activităților extrașcolare/ a petrecerii timpului liber al elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează programele școlare, precum și legislația și metodologiile în domeniul învățământului preuniversitar, cu referire la domeniul activităților

extrașcolare.

Explică și interpretează corect conceptele din domeniul resurselor umane, materiale, financiare, necesare organizării activităților extrașcolare.

Identifică și controlează eficient baza de resurse umane, materiale, financiare pentru satisfacerea nevoilor beneficiarilor.

Analizaează critic modul de obținere a resurselor și eficiența folosirii acestora.

Adaptează creativ și inovativ resursele disponibile, astfel încât să resolve cât mai multe necesități.

Alege resursele cu reponsabilitate, după nevoile depistate, astfel încât să răspundă la cât mai multe solicitări.

Implică factori externi în oferirea de suport pentru realizarea activităților extrașcolare.

Inițierea unor relații de colaborare cu parteneri externi.

80

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

4. Asigură îndrumarea elevilor, în timpul alocat meditațiilor, pentru pregătirea lecțiilor sau a altor activități programate la

nivelul școlii

Cunoaște, înțelege și utilizează programele școlare, precum și legislația și metodologiile în domeniul învățământului preuniversitar, cu referire la domeniul activităților

extrașcolare.

Explică și interpretează corect cunoștințele din domeniul psihologiei, pedagogiei, managementului elevilor.

Îndrumă elevii, în timpul alocat meditațiilor, pentru pregătirea lecțiilor sau a altor activități programate la nivelul școlii.

Manifestă un comportament suportiv, de orientare și sprijin în vederea depășirii situaților de criză sau a situațiilor problematice.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de autocontrol, de managementul timpului.

Oferă cu responsabilitate feed-back asupra actvității elevilor și asupra propriei activități.

Corelează activitățile școlare cu experiența de viață, pe care o valorifică superior.

Valorifică experiența personală și cultura generală și de specialitate în relațiile cu elevii.

5. Controlează efectuarea temelor și participarea elevilor la activitățile din programul zilnic

Cunoaște, înțelege și utilizează programele școlare, precum și legislația și metodologiile în domeniul învățământului preuniversitar, precum și cunoștințe medicale, de igienă, de securitate

privind viața în colectivități.

Explică și interpretează corect cunoștințele din domeniul psihologiei, pedagogiei, managementului elevilor.

Controlează efectuarea temelor și participarea elevilor la activitățile din programul zilnic.

Oferă permanent feed-back elevilor pe parcursul desfășurării activităților specifice.

Sprijnă inițiativa și creativitatea elevilor în proiectarea dezvoltării personale.

Corectează cu responsabilitate temele, manifestările și atitudinile vulnerabile ale elevilor.

Implică elevii în programe sociale, care să favorizeze manifestarea unor comportamente și atitudini dezirabile.

Conștientizează rolul pedagogului în formarea personalității elevilor interni.

6. Realizează evaluarea activităților planificate

Cunoaște, înțelege și utilizează metode și procedee de evaluare în educație.

Explică și interpretează eficiența activităților desfășurate.

Evaluează activitățile planificate, urmărind procesul de integrare a

cunoștințelor și deprinderilor.

Analizează critic și constructiv impactul activităților derulate supra grupului de elevi.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evaluare, care să sprijine elevul.

Manifestă autonomie și responsabilitate în evaluare.

Proiectează un parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală și

relaționare cu beneficiarii.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

81

Unitatea de competență specifică nr. 2

Titlul unității de competență specifică nr. 2: Gestionarea activităților financiar-administrative

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și

constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Elaborează și actualizează documentele specifice activității

pedagogului școlar

Cunoștințe privind arhivarea și gestionarea documentelor; Cunoștințe fundamentale din domeniul psihologiei,

pedagogiei, sociologiei și managementului.

Explicarea noțiunilor de bază privind arhivarea și gestionarea documentelor.

Proiectarea, pe baza legislației în vigoare, a instrumentelor de lucru privind evidența și gestionarea precum și arhivarea documentelor utilizate.

Reflectarea critică și constructivă asupra instrumentelor de evidență și gestiune utilizate.

Identificarea și adaptarea mijloacelor de gestionare economică a resurselor.

Identificarea și implementarea unor soluții creative la probleme survenite în relaționarea elevilor din grupuri și sub- grupuri.

Organizarea și gestionarea informației se realizează cu profesionalism, exigență și responsabilitate.

Capacitate de relaționare. Abilități de comunicare. Adaptabilitate. Aptitudini de lider.

Abilități de lucru în echipă.

Capacitatea de automotivare pentru perfecționare cu scopul creșterii calității activității.

2. Repartizează și adaptează repartiția elevilor în spațiile de

cazare

Cunoasterea legislației și a metodologiilor din domeniul învățământului preuniversitar, cu referire la domeniul său de

activitate.

Explicarea particularităților psihologice ale adolescentului și a regulilor de bază în formarea și coordonarea grupurilor de elevi.

Proiectarea, pe baza legislației în vigoare, a instrumentelor de lucru privind evidența și gestionarea precum și arhivarea documentelor

utilizate.

3. Gestionează taxele de internat

Noțiuni privind asigurarea calității în activitățile financiar-administrative specifice domeniului său

de activitate.

Explicarea principalelor reglementări legislative legate domeniul său de activitate.

Rezolvă situațiile problemă, apărute în gestionarea taxelor de internat.

4. Asigură gestionarea patrimoniului/ a obiectelor de inventar din cadrul internatului/

căminului

Cunoașterea legislației și a metodologiilor din domeniul învățământului preuniversitar, cu referire la domeniul său de activitate.

Explicarea principalelor reglementări legislative legate domeniul său de activitate.

Utilizarea observațiilor și investigațiilor asupra elevilor pentru a realiza repartiții adaptate în grupuri și sub- grupuri.

5. Organizează comitetul din internat și alte comitete

Noțiuni privind asigurarea calității în activitățile financiar-administrative specifice domeniului său

de activitate.

Explicarea particularităților psihologice ale adolescentului și a regulilor de bază în formarea și coordonarea

grupurilor de elevi.

Utilizarea observațiilor și investigațiilor asupra elevilor pentru a realiza repartiții adaptate în grupuri și sub-

grupuri.

82

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

Unitatea de competență specifică nr. 3

Titlul unității de competență specifică nr. 3: Dezvoltarea instituțională și a parteneriatelor cu comunitatea

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Asigură fluxul informațional și decizional

Cunoașterea și înțelegerea corectă a conceptelor privind elementele procesului de comunicare.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor privind elementele procesului

de comunicare.

Identificarea canalelor de comunicare în instituțiile școlare.

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de comunicare

institutionala.

Proiecteaza activitatile educative cu creativitate și

imaginative.

Evaluarea gradului de autonomie.

Comunicarea cu angajatii școlii.

Folosirea valorilor proprii.

2. Comunică la nivel intern

Cunoașterea și înțelegerea corectă a regulilor de exprimare în timpul unei conversații.

Explicarea și interpretarea corectă a regulilor de exprimare în timpul unei conversații.

Analizează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu

responsabilitate și autoexigență.

Manifestă deschidere pentru dialog critic și constructiv

Folosește metode creative și inovatoare în comunicare la nivel intern.

Dezvoltarea de acțiuni educative în concordanță cu PAS.

Realizarea relațiilor de colaborare și cooperare cu partenerii.

Identificarea punctelor tari în susținerea demersului de diagnoză.

3. Comunică la nivel extern

Cunoașterea și înțelegerea corectă a instrumentelor și a tehnicilor de comunicare externe.

Explicarea și interpretarea corectă a instrumentelor și a tehnicilor de comunicare.

Analizează și relaționează responsabil cu partenerii externi

educaționali și cu comunitatea.

Se informează referitor la realizarea parteneriatelor externe.

Folosește metode creative și inovatoare în formarea

parteneriatelor externe.

Mobilizarea tuturor factorilor externi implicați în procesul educativ.

Comunică cu partenerii educaționali din comunitate.

Recunoașterea identității personale în instituție și comunitate.

4. Consiliază elevii în domeniul legislatiei școlare

Cunoașterea și înțelegerea legislației de bază privind sistemul educațional și legislația muncii.

Explică și interpretează legislația privind sistemul educațional, a legislației muncii și a legislației specific formării continue.

Comunică eficient și rezolvă problemele care apar în spiritul regulamentelor și al legii.

Transmite elevilor din internat informații referitoare la drepturile și obligațiile acestora precum și informații referitoare la necesitatea respectării legislației în

vigoare.

Relaționează cu elevii folosind tactul pedagogic în mod creativ, în folosul acestora.

Responsabilizează elevii implicați în conducerea internatelor.

Interacționează cu elevii din internat , explicându-le temeiurile legale.

Participă la consfătuiri pe teme legislative.

5. Relaționează cu partenerii educaționali, cu comunitatea și angajatorii

Cunoaște relațiile ce guvernează colaborarea cu partenerii și angajatorul.

Explicarea și interpretarea corectă a tehnicilor de bază de elaborare a unei planificări strategice/ proiect de dezvoltare instituțională a școlii.

Identificarea partenerilor în școală (cadre didactice, elevi, părinți, instituții partenere) și asocierea de mesaje adecvate

pentru fiecare.

Crearea unui cadru adecvat relaționării cu partenerii educaționali, cu comunitatea locală.

Proiectează flexibil și creativ- inovativ propria evoluție în carieră, adaptată propriilor nevoi identificate.

Elaborează planuri de acțiune la nivel de internat, în concordanță cu partenerii externi.

Participă la dezbateri în interiorul comunității pe teme educaționale.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

83

Unitatea de competență specifică nr. 4

Titlul unității de competență specifică nr. 4: Consilierea educațională a elevilor

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Planifică demersul consilierii educaționale a elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează: modalități de planificare a activităților de intercunoaștere, consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Explică și interpretează datele obținute din observarea directă și indirectă a comportamentelor.

Aplică strategiile de consiliere pornind de la asigurarea unei comunicări eficiente cu familiile elevilor; oferind familiilor elevilor informații pertinente, relevante și

obiective.

Reflectează critic și fixează clar scopurile în cadrul interrelaționării cu elevii, familiile acestora și alți agenți educaționali interni și/ sau externi.

Dezvoltă capacități de a argumenta, justifica, susține și a identifica cele mai bune variante în consilierea elevilor.

Asigură construirea cu responsabilitate a unui real parteneriat între școală și părinți.

Asigură convergența acțiunilor și măsurile ameliorative preconizate în parteneriat cu familiile elevilor și cu agenții educațioinali.

Dezvoltă capacitatea de autoanalizare în sfera atitudinal- aptitudinală specifică propriei profesii.

2. Aplică metodologii de consiliere educațională a elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează metodologiile, metodele și tehnicile adecvate de consiliere a elevilor.

Explică și interpretează metodologiile, metodele și tehnicile adecvate de consiliere a elevilor.

Aplică metodologiile de consiliere educațională a elevilor prin valorificarea informațiilor/ datelor obținute despre elevi.

Reflectează critic, constructiv asupra judecăților autoapreciative și autoevaluative emise de elevi.

Proiectează creativ și inovativ demersurile și tehnicile adecvate de consiliere a elevilor.

Manifestă responsabilitate în derularea intervențiilor asupra elevului/ grupului de elevi, respectând caracterul structurat, planificat al

activităților.

Facilitează interacționarea diverșilor factori educaționali în procesul consilierii.

Conștientizează rolul pedagogului școlar ca facilitator în procesul consilierii.

3. Utilizează strategii de consiliere a familiei pe

probleme specifice

Cunoaște, înțelege și utilizează metode de prelucrare a

informațiilor obținute.

Explică și interpretează informațiile prelucrate.

Aplică strategii de consiliere a familiei și a copiilor pe probleme specifice.

Reflectează critic și constructiv asupra rezultatelor obținute în urma strategiilor aplicate.

Folosește creativ și adaptează strategiile de consiliere la particularitățile specifice situațiilor/copiilor/familiilor.

Proiectează cu responsabilitate demersurile de consiliere educațională.

Implică partenerii educaționali în rezolvarea

situațiilor problemă.

Valorifică experiența personală în proiectarea

consilierii educaționale.

84

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

4.Gestionează procesul de integrare instituțională a elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează modalități de integrare școlară (instituțională) a elevilor.

Explică și interpretează direcțiile de acțiune educațională cu scop integrativ.

Aplică tehnici de integrare școlară (instituțională) a elevilor.

Reflectează critic și constructiv cu scopul de a descoperi cauzele unor comportamente indezirabile.

Diversifică creativ și inovativ strategiile de integrare a elevilor.

Adaptează cu responsabilitate strategiile de integrare după nevoile fiecărui copil.

Oferă posibilitatea de comunicare și relaționare,

de deschidere spre comunitate a elevilor.

Facilitează interrelaționarea elevilor la nivelul instituției, în funcție de cerințele individuale ale copiilor.

5. Respectă diversitatea culturală a elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează legislația specifică drepturilor copiilor.

Explică și interpretează legislația specifică drepturilor copiilor.

Gestionează și rezolvă rapid și eficient diferitele situații problematice.

Analizează și descoperă cauzele unor comportamente indezirabile.

Elaborează creativ procesul dezvoltării vieții sociale a unui grup de elevi.

Demonstrează capacitatea de a conduce și de a evalua în mod obiectiv procesul dezvoltării vieții sociale a unui grup

de elevi.

Exersează capacitatea de a lucra în echipă, de a coopera în grupuri multiculturale.

Perfecționează capacitatea de autoanalizare în sfera atitudinal- aptitudinală specifică propriei profesii.

6. Asigură

Cunoaște , înțelege

Explică și

Asigură confortul

Reflectează critic și

Abordează cu creativitate

Manifestă

Relaționarea cu

Realizează

confortul

și utilizează

interpretează

emoțional al

constructiv asupra

metodele specifice

autonomie și

partenerii

judecăți

emoțional al fiecărui elev

conceptele, teoriile

/principiile și metodele

conceptele, teoriile

/principiile și metodele specifice

fiecărui elev având

în vedere dezvoltarea

efectelor

actvităților de cunoaștere,

comunicării interpersonale.

responsabilitate în

promovarea unor relații de

educaționali cu

scopul de a asigura

evaluative

referitoare la efectele

specifice

comunicării

potențialului

consiliere și tratare

cooperare, respect

confortul

activităților de

comunicării interpersonale, în vederea asigurării

interpersonale.

psihoafectiv.

diferențiată a elevilor.

în relația cu elevii.

emoțional al elevilor.

cunoaștere, consiliere și tratare

securității afective

diferențiată a

a elevilor.

elevilor.

7. Respectă

Cunoaște, înțelege

Explică și

Asigură respectarea

Analizează critic

Elaborează un program.

Construiește cu

Implică

Dezvoltă

curba de efort

și utilizează

interpretează

curbei de efort

adecvarea

Flexibilizarea

responsabilitate un

partenerii

capacitatea de

zilnic și

concepte din

concepte din

zilnic și săptămânal

obiectivelor fiecărei

programului în funcție de

program

educaționali în

autoanalizare în

săptămânal a elevilor

domeniul igienei

personale, a sănătății mentale

domeniul igienei

personale, a sănătății mentale și

elevilor.

situații de învățare/ situații educative.

necesitățile individuale ale elevilor.

corespunzător nevoilor elevilor.

exersarea și

respectarea unui stil de

sfera atitudinal-

aptitudinală specifică propriei

și emoționale.

emoționale.

viață sănătos de către copii.

profesii.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar - debutant

85

Unitatea de competență specifică nr. 5

Titlul unității de competență specifică nr. 5: 1ntegrarea T1C în activitățile extrașcolare

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Evaluează și selectează echipamentele și resursele software specifice T1C pentru a fi utlizate în activitățile cu elevii

Cunoaște, înțelege și utilizează date despre tipurile de echipamente hardware care pot fi folosite în activitățile specifice din internat/în afara școlii; deține:

-cunoștințe despre mediile virtuale de învățare;

-cunoștințe despre diversitatea și caracteristicile softurilor educaționale;

-cunoștințe despre caracteristicile învățarii mediate/facilitate de TIC;

-cunoștințe despre criteriile calitative ale evaluării unor resurse TIC;

-cunoștințe despre resursele e-learning, proprietare și open- source, disponibile pentru a fi folosite în activitatea specifică;

-cunostințe despre interacțiunea dintre elev-computer- conținutul învățării pentru temele/activitățile și particularitățile de vârstă și individuale;

-cunoștințe despre diversitatea și caracteristicile soft-urilor utilizate în activitatea proprie (sisteme de operare, programe de tip OFFICE etc.);

-cunoștințe despre criteriile calitative ale evaluării unor resurse TIC;

-cunoștințe despre world-wide web, e-learning, drepturile de proprietate etc. a resurselor utilizate;

-cunoștințe despre specificul învățării asistate de computer, accesarea Internet-ului;

-cunoștințe privind utilizarea tehnicii/echipamentelor electronice.

Explicarea și interpretarea oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor, cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea și managementul informației etc.

Demonstrează capacitatea de a utiliza echipamentele TIC și capacitatea de a utiliza resursele software și e- learning.

Identificarea unor modalități de valorificare a posibilităților de utilizare TIC în activitățile cu elevii.

Utilizarea critică a resurselor digitale existente, prin verificarea și confirmarea informațiilor din mai multe surse. Dezvoltă capacitatea de a aprecia meritele unor proiecte care implică utilizarea TIC și de a lua decizii educaționale în funcție de aceasta. Capacitatea de a evalua eficiența utilizării TIC în

activitățile proprii/ cu elevii.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor ce țin de tehnologia informației computerizate în activitatea cu elevii.

Utilizarea independentă și responsabilă a tenhologiilor informaționale de bază.

Capacitate de relaționare. Abilități de comunicare. Adaptabilitate. Aptitudini de lider.

Abilități de lucru în echipă.

Dezvoltarea capacității de asimilare a noilor inovații TIC și de integrare a acestora în activitatea cu elevii.

Motivație pentru perfecționare.

2. Proiectarea și realizarea unor activități cu elevii în care să valorifice posibilitățile de utilizare a T1C

3. Evaluează eficacitatea utilizării resurselor T1C în activitate

86

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 6 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar

- cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat -

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare

pedagog școlar

în învățământul preuniversitar

1.1.

Context

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, funcția

pedagog școlar

în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele multor instituții de învățământ preuniversitar care au în dotare internate (cămine) școlare.

În literatura de specialitate, pedagogul școlar constituie o verigă de legătură dintre școală și familie, fiind, alături de dirigintele clasei, înlocuitorul acesteia pentru elevii din internat. Este continuatorul procesului didactic desfășurat în timpul orelor de curs, cu activități individuale și colective specifice.

În acest context, pedagogul școlar desfășoară activități administrativ și educative în cadrul internatului instituțiilor de învățământ preuniversitar: școli, licee, colegii din rețeaua învățământului de stat sau particular.

1.2.

Atribuții

Principalele atribuții care revin pedagogului școlar în prezent sunt următoarele:

Asigură proiectarea activităților educaționale desfășurate în internat;

Își asumă conducerea și monitorizarea procesului educativ în internat;

Manageriază grupul de elevi interni pe vârste și clase;

Asigură consilierea și tratarea diferențiată a elevilor;

Coordonează dezvoltarea instituțională a școlii din perspectiva elevilor din internat.

În proiectarea activităților și pe parcursul desfășurării acestora, trebuie să țină seama de particularitățile instituției și de specificitatea mediului social și local, de posibilitățile materiale avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești și europene. Raportarea se va face atât la standardele naționale cât și la cele europene.

87

Este recunoscut pe plan internațional că, în prezent, pedagogul școlar îndeplinește numeroase roluri profesionale. O listare succintă a acestora probează creșterea exigențelor față de toate categoriile de pedagogi, precum și a diversității și complexității acestei funcții. Pedagogul școlar este considerat ca interfață a internatului cu profesorii și cu persoanele din afara instituției și de asemenea, reprezintă (în unele cazuri), o dublare a direcțiilor auxiliare, prin preluarea la nivelul compartimentului a atribuțiilor specifice. Astfel pedagogul preia o serie de atribuții privind personalul, activități administrative, activități de relații cu părinții și comunitatea.

88

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

1.3.

Condiții de acces

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, art. 250, în învățământul preuniversitar, condiția ocupării funcției de pedagog școlar este de absolvire a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat .

Calificarea de

pedagog școlar

are corespondent în toate statele europene și poate desfășura activitate în orice țară din lume după echivalarea studiilor în țara respectivă (și eventual parcurgerea programului și promovarea evaluărilor stabilite, impuse pentru realizarea echivalării).

1.4.

Cerințe legislative specific

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/2011 - art. 250 lit. e;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

Managementul Calității;

Codul European al bunei conduite administrative.

1.5.

Rute de progress pentru

pedagog școlar

cu studii medii (M):

a)

pedagog școlar

debutant

(0-5ani);

b)

pedagog școlar

experimentat

(peste 5ani).

11.

Competențe necesare funcției de pedagog școlar în învățământul preuniversitar

Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, se pot enumera:

pedagogul școlar este o persoană de referință în relațiile cu elevii în cadrul școlii, oferind un model de cumpătare și competență;

pedagogul școlar înțelege educația ca pe un proces conștient și orientat spre un scop, acest lucru solicitând angajamentul său perseverent, generos și optimist;

pedagogul școlar își însușește cunoștințe de specialitate în domeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei, precum și temeinice cunoștințe de cultură generală, cu scopul de a le aplica în practica educațională. În plus el dezvoltă capacități practice de acțiune educative.

pedagogul școlar are competențe de aplicare a procedurilor de asigurare a calității în domeniul învățământului preuniversitar, cunoștințe generale abilități de comunicare și relaționare cu elevii și cu adulții.

Pentru garantarea unei posibile reușite a activităților desfășurate, pedagogul școlar trebuie să dovedească:

cunoștințe privind legislația specifică și de politici educaționale;

capacitatea de selecție a informațiilor;

cunoștințe privind activități de management și protocol administrativ;

cunoașterea principiilor de organizare a timpului și a documentelor;

capacitatea de a-și însuși clar și corect legislația și normele de gestionare specifice;

cunoștințe profesionale din domeniul biroticii și ergonomiei;

cunoștințe profesionale din domeniul educațional;

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

cunoștințe privind legislația protecției muncii;

cunoștințe privind legislația privind P.S.I.;

cunoștințe privind metodologiile de aplicare a legislației specifice, ordine de ministru, norme, reguli;

cunoștințe generale privind managementul calității;

cunoștințe de prelucrare soft a datelor (stocare, prelucrare și prezentare informații: Word, Excel, PowerPoint).

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii, dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii economici și sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

Standardul profesional de formare continuă pentru funcJia didactic auxiliară din învăJământul preuniversitar de pedagog cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților specifice, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță pentru nivelul de

pedagog experimentat .

Ele constituie repere clare, de ordin calitativ, care descriu nivele minimale de performanță ale exercitării funcției:

1.

Competențe generale

Unitatea 1: Dezvoltarea propriei cariere

Unitatea 2: Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor și de protecția mediului Unitatea 3: Aplicarea procedurilor de calitate specifice domeniului educațional

2.

Competențe specifice

Unitatea 1: Organizarea activităților instructiv-educative extrașcolare Unitatea 2: Gestionarea activităților financiar-administrative

Unitatea 3: Dezvoltarea instituțională și a parteneriatelor cu comunitatea Unitatea 4: Consilierea educațională a elevilor

Unitatea 5: Integrarea TIC în activitățile extrașcolare.

Criteriile de realizare a competențelor generale și specifice descrise în standardul profesional de formare continuă de pedagog sunt defalcate în

Cunoștințe, Abilități, Competențe transversale

referitoare la modalitățile de selectare a căilor și mijloacelor ce vor fi utilizate în realizarea unor categorii de activități relevante.

111. Nevoia de formare a pedagogului școlar experimentat

Rolul pedagogului școlar în învățământul preuniversitar nu va putea fi eliminat și nici diminuat din ecuația instituției de învățământ, cât timp există internat (cămin), ba chiar se preconizează o schimbare de optică în ceea ce privește statutul și intervenția acestuia. O mai bună pregătire a acestuia îi optimizează demersurile.

89

Pedagogul școlar experimentat este considerată persoana încadrată în această funcție care a depășit perioada primilor 5 ani de la angajare și ar trebui să dețină acele competențe perfecționate care să-i permită și să-i asigure îndeplinirea optimă a atribuțiilor ce-i revin, conform fișei postului. Pedagogul școlar experimentat trebuie să adapteze cu ușurință conceptele, teoriile cunoscute la nevoile grupului pe care îl conduce, să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să-l ajute în determinarea raportului optim dintre cerințele sociale și economice și propriile capacități și

90

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

posibilități de realizare în această carieră și în viață. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea pedagogului experimentat din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o adaptare rapidă la noile solicitări. În economia procesului de învățământ, epoca noilor tehnologii educaționale găsește pedagogul experimentat într-o poziție privilegiată: interfață a instituției de învățământ atât cu proprii angajați, cât și cu exteriorul și, în același timp, o punte de legătură între toate compartimentele unei instituții educaționale.

În acest context, este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a pedagogului experimentat pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate. Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate pregăti individul într-o oarecare măsură, în acest scop. Experiența personală, confruntările cu alți profesioniști și formarea continuă, abordată științific prin programe acreditate de organele abilitate, cursuri și stagii relevante, fac ca acele competențe, cunoștințe și scheme de acțiune să evolueze .

Pedagogul experimentat trebuie de asemenea să înțeleagă faptul că eficacitatea sa depinde de evoluția evenimentelor și a contextului social. Să încerce să gândească situațiile în perspectivă, în manieră probabilistă și cu termene optime de dezvoltare a competențelor pe care le deține și de dobândire a unor competențe noi. Nu se vor parcurge programe de formare cu orice preț, pe orice temă, fără rentabilitate pentru unitatea școlară unde își desfășoară activitatea. Un alt aspect important este astfel, îmbinarea armonioasă a programelor, a modulelor pentru care optează. Nu se vor prelua cunoștințe și deprinderi la întâmplare fără nici o utilitate. Un calcul prealabil și o confruntare cu propriile nevoi de dezvoltare poate conduce la alegerea celor mai bune variante de îmbinare a acestora.

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Cei care vor face analiza de nevoi, vor îndruma și orienta formarea continuă a pedagogilor, vor ține seama de bilanțul de competențe personal. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național. Bilanțul de competențe poate fi unul evolutiv, care permite unei persoane să conștientizeze achizițiile din perspectiva schimbărilor survenite în activitatea sa profesională, legate de instituție și

cerințele ei în comparație cu formarea inițială și cu cerințele contemporane. Bilanțul de competențe măsoară cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea pedagogului într-o perspectivă evolutivă. Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de pedagog școlar experimentat pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru pedagogii

experimentați din învățământul preuniversitar.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE GENERALE

91

Unitatea de competență generală nr. 1

Titlul unității de competență generală nr. 1: Dezvoltarea propriei cariere

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere

și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. Realizează analiza autoreflexivă privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale

Cunoaște, înțelege și utilizează cunoștințele profesionale din domeniul științelor educației și disciplinelor conexe (psihologia educației, sociologia educației, management educațional).

Înțelege și utilizează transdiciplinar cunoștințele din domeniile profesionale.

Explică și interpretează legislația privind sistemul educațional, a legislației muncii și a legislației specifice formării inițiale și continue.

Explică și interpretează conceptele, teoriile/principiile și metodele specifice comunicării educaționale.

Analizează propriul traseu de formare profesională inițială.

Analizează necesitatea dezvoltării în carieră cu claritate, rigoare, în raport cu specificitatea profesiei.

Reflectează critic și constructiv asupra stadiului propriei pregătiri profesionale cu realism, obiectivitate, autoexigență.

Analizează critic în raport cu validitatea grilei personale de autoevaluare profesională.

Definește creativ nivelul dezvoltării profesionale, cu scopul identificării propriilor nevoi de formare.

Dovedește inițiativă în proiectarea traseului personal de dezvoltare

personală.

Manifestă autonomie și responsabilitate în proiectarea și derularea sarcinilor.

Realizează sarcinile cu responsabilitate.

Programele și activitățile de formare frecventate/absolvite se reflectă în promovarea unor relații instituționale eficiente.

Reflectarea competențelor dobândite în comunicarea eficientă cu partenerii educaționali.

Folosirea valorilor proprii ca puncte tari în susținerea demersului de diagnoză.

Recunoașterea identității personale în instituție și comunitate.

2. Proiectează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

Cunoaște, înțelege și utilizează concepte definitorii pentru perfecționarea profesională (domenii, strategii, resurse).

Cunoaște, înțelege și utilizează politici, strategii privind dezvoltarea carierei de cadru didactic

auxiliar la nivel național și european.

Explică și interpretează corect modul de identificare a resurselor și de valorificare optimă a acestora în contexte date.

Explică și interpretează evoluția și dinamica domeniului de activitate.

Corelează propriul traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră cu responsabilitate și autoexigență, în legătură cu realitățile sociale.

Programele și activitățile de formare frecventate/ absolvite se reflectă în aplicarea frecventă a unor strategii activ- participative și deprinderea de a identifica resursele de informare importante și relevante.

Inovează evoluția în carieră, adaptată propriilor nevoi identificate și nevoilor grupului.

Menținerea unor relații eficiente cu comunitatea, datorate competențelor dobândite prin programele și activitățile de formare.

Programele și activitățile de formare frecventate/absolvite se reflectă în promovarea unor relații eficiente cu comunitatea.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personala.

92

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

3. Participă la

Cunoaște și utilizează

Explică și interpretează

Urmează cursuri de

Analizează critic

Adaptează

Diseminează

Promovează relații

Valorifică

programe și

ofertele educaționale de

conceptele, teoriile/

formare ținând cont

conținutul formării

creativ și

informațiile

eficiente cu furnizorii

aptitudinile și

activități

formare continuă a

principiile și metodele

de oportunitățiile/

pentru a stabili

inovativ metode

dobândite în

de formare, cu

calitățile

specifice de formare

furnizorilor locali, regionali și naționali.

Cunoaște, înțelege și

specifice profesiei de pedagog școlar.

Explică și interpretează

amenințările identificate în

cariera proprie.

nivelul la care satisface nevoia

personală de

și strategii în propria

dezvolatre

cadrul programelor și

activităților

beneficiarii direcți și indirecți.

personale.

utilizează standardele specifice profesiei de

Cadrul European al Calificărilor, Codul

Inițiază activități de formare din

perfecționare. Propune teme de

profesională.

specifice de formare se

cadru didactic auxiliar

Ocupațiilor din România.

cadrul instituției școlare.

perfecționare.

realizează cu responsabilitate.

4. Asigură un

Înțelege și utilizează

Explică și interpretează

Construiește un

Analizează critic

Asigură

Asigură

Manifestă inițiativă,

Demonstrează

caracter

limbajului specific

concepte și teorii din

profil profesional

propriul demers

flexibilitate și

character

spirit critic,

conștiința

flexibil propriei

domeniului formării

domeniul psihologiei,

în funcție de

profesional și

creativitate

autonom și

deschidere la nou,

propriei valori

evoluții în

continue și a

pedagogiei,

solicitările funcției

stabilește abordări

carierei

responsabil

obiectivitate,

prin

carieră

standardelor necesare profesiei, abordează

managementului, sociologiei, sănătății și

și de colectivul pe care-l conduce.

eficiente, adecvate fiecăriui context

profesionale, adaptată

propriei evoluții în carieră.

autoexigență și tenacitate în relațiile

manifestarea dorinței de

trans și interdisciplinar dezvoltarea

profesională.

securității.

Corelează abilitățile personale

cu sarcinile

apărut.

solicitărilor instituționale și

nevoilor

Adaptează evoluția în

carieră la

cu beneficiarii direcți și indirecți.

progres în carieră.

Cunoaște legislația în vigoare referitoare la

formarea continuă a

asumate.

personale.

schimbările sociale.

personalului didactic și

didactic auxiliar.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

93

Unitatea de competență generală nr. 2

Titlul unității de competență generală nr. 2: Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor și de protecția mediului

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare

a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. 1dentifică riscurile în activitatea specifică

Cunoaște și înțelege correct conceptele privind tipurile de riscuri din activitate, normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de

muncă și PSI.

Interpretează corect conceptele din normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și PSI.

Anticipează riscurile specifice și le evaluează în corelație cu specificul activității de executat.

Identifica riscurile din activitatea specifică cu conștiinciozitate și responsabilitate.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de lucru pentru normele de sănătate, securitate în muncă specifice locului de muncă și

PSI.

Evalueaza gradul de autonomie și dezvoltare de acțiuni în concordanță cu acesta.

Transfera informațiile obținute în concordanță cu legislația în domeniu.

Foloseste valorilorile proprii ca puncta tari în susținerea demersului de diagnoză.

2. Aplică prevederile legale referitoare la sănatatea, securitatea în muncă și PS1

Cunoaște și înțelege metodelele de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare

a primului ajutor.

Interpreteaza metodelele de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Recunoaste riscurile în activitatea specifică avânduse în vedere toate aspectele relevante pentru desfășurarea

activităților.

Respecta și se aplica prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI.

Face instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucțiuni proprii în funcție de specificul condițiilor de lucru.

Dezvolta instrumente pentru creșterea gradului de autonomie.

Constituie grupuri sociale de interacțiune (profesori, părinți, elevi.

Dezvoltă aptitudinile personale în dezvoltarea carierei.

3. 1ntervine în caz de accident

Cunoaște modul de utilizare a echipamentelor specifice privind normele de sănătate și securitate în muncă, proceduri de acordare a primului ajutor.

Riscurile sunt soluționate în conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniu.

Aplică prevederile legale referitoare la sănătatea, securitatea în muncă și PSI. Intervine în caz de accident.

Respectă și aplică întocmai Legea nr. 319 intervenindu-se cu atenție și promptitudine în caz de necesitate.

Recunoaște tipuri de accidente: arsuri cu diferite substanțe, intoxicații cu gaze, traumatisme, electrocutare etc.

Intervine în caz de accident cu operativitate.

Responsabilizează pedagogi debutanți în perioada de formare a competentelor.

Transferă informațiile prin modalități moderne de comunicare cu respectarea legislației în vigoare.

Folosește aptitudinile individuale pentru sprijinirea persoanelor aflate în practică pentru însușirea meseriei de pedagog.

94

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Unitatea de competență generală nr. 3

Titlul unității de competență generală nr. 3: Aplicarea procedurilor de calitate specifice domeniului educațional

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. 1dentifică cerințele de calitate specifice profesiei

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității specifice profesiei de pedagog școlar, conform:

-codului de etică profesională;

-standaredelor de calitate interne;

-politicilor de management al calității.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității specifice profesiei de pedagog școlar, conform:

-codului de etică profesională;

-standardelor de calitate interne;

-manuale de calitate;

-politicilor de management al calității.

Respectarea cerințelor de calitate specifice activităților profesiei de pedagog școlar. Evaluarea calității activităților desfășurate.

Analiza punctelor forte și a celor care pot fi îmbunătățite în urma activităților desfășurate cu elevii.

Proiectearea în mod creativ și inovator a instrumentelor de management al calității.

Inițierea, elaborarea și îndrumarea de focus-grupuri și alte tipuri de activități axate pe elemente de management al calității.

Exploarea unor modalități și tehnici alternative de îmbunățățire a abilităților de rezolvare a unor probleme de viață la elevi.

Capacitatea de organizare a activității specifice profesiei și de evaluare și îmbunătătire a acesteia.

Capacitate de relaționare. Abilități de comunicare. Adaptabilitate Aptitudini de lider.

Abilități de lucru în echipă.

Capacitate de identificare a nevoilor de formare.

2. Aplică procedurile de asigurare a calității

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității specifice profesiei de

pedagog școlar, conform:

-codului de etică profesională;

-standaredelor de calitate interne;

-politicilor de management al calității.

Explicarea și interpretarea corectă a conceptelor, principiilor și cerințelor fundamentale care stau la baza unei abordări eficace privind asigurarea calității activității specifice profesiei de pedagog școlar, conform:

-codului de etică profesională;

-standardelor de calitate interne;

-manuale de calitate;

-politicilor de management al calității.

Elaborarea și aplicarea unui procedurilor de îmbunătățire a calității unor activități necorespunzătoare calitativ.

Dezvoltarea și implementarea unor strategii eficiente de gestionare a unor situații problematice.

Aplicarea cerințelor de calitate specifice se face conștiicios și responsabil.

Abilități de organizare și implementare a unor activități de studiu individual în conformitate cu nevoile de formare identificate.

95

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

3. Evaluează calitatea activităților realizate

Cunoașterea modalităților de evaluare a calității activității specifice profesiei.

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor și criteriilor de calitate conform:

-reglementărilor naționale privind asigurarea calității;

-prevederilor din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor

interne de calitate.

Explicarea și interpretarea conceptelor și criteriilor de calitate conform:

-reglementărilor naționale privind asigurarea calității;

-prevederilor din Procedurile Sistemului de Management al Calității (SMC) implementat în unitate sau ale Normelor interne de calitate.

Explicarea și interpretarea modalităților de evaluare a calității activității specifice profesiei.

Evaluarea calității activităților desfășurate.

Evaluarea calității climatului educațional și a dezvoltării sociale a grupurilor de elevi (ex. calitatea liderului și a spiritului de echipă).

Analiza critică a relevanței metodelor de evaluare utilizate și propunerea îmbunătățirilor necesare.

Aplicarea instrumentelor de evaluare.

Capacitatea de automotivare pentru perfectionare cu scopul cresterii calității activității.

4. Remediază neconformitățile constatate

Cunoașterea și înțelegerea:

-procedurilor de lucru,

-procedurilor de control etc.;

-procedurilor tehnice de asigurare a calității;

-acțiunilor preventive și corective specifice locului de muncă, prevăzute în SMC sau în Normele interne de calitate.

Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea limbajului specific consilierii psihopedagogice a elevilor

și a părinților.

Explicarea și interpretarea:

-procedurilor de lucru,

-procedurilor de control etc.;

-procedurilor tehnice de asigurare a calității;

-acțiunilor preventive și corective specifice locului de muncă, prevăzute în SMC sau în Normele interne de calitate.

Utilizarea cunoștințelor privind educația personală, antreprenorială, socială și pentru sănătate la un nivel care îi stimulează pe elevi și care îmbunățățește abilitățile de rezolvare a unor probleme de viață.

Identificare unor modalități și tehnici de îmbunățățire a abilităților de rezolvare a unor probleme de viață la elevi.

Aplicarea procedurilor de calitate se realizează cu rigurozitate pentru fiecare categorie de activitate desfășurată.

96

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

UN1TĂȚ1 DE COMPETENȚE SPEC1F1CE

Unitatea de competență specifică nr. 1

Titlul unității de competență specifică nr. 1: Organizarea activităților educative extrașcolare

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și

utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și

rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare

personală și profesională

1. 1dentifică nevoile de formare ale elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează cunoștințe psiho-pedagogice (psihologia copilului, psihologia educației, pedagogia activităților extrașcolare).

Dobândește cunoștințe

din domeniul psihopedagogiei sociale.

Explică și interpretează în urma chestionării, nevoile de formare și dezvoltare personală ale elevilor.

Aplică metode și tehnici de comunicare, metode și tehnici de negociere și mediere a conflictelor precum și tehnici de observare, de

prelucrare analitică a datelor.

Analizează critic și constructiv abilitățile de viață ale elevilor pentru a putea stabili trasee individuale de dezvoltare personală.

Elaborează creativ și inovativ instrumente și tehnici specifice: formulare-tip, chestionar, fișe de observație, fișe de monitorizare și de evaluare, instrumente de colectare a datelor.

Manifestă autonomie și responsabilitate în interpretarea datelor colectate.

Manifestă respect și păstrează confidențialitate asupra informațiilor obținute de la beneficiari.

Demonstrează atitudine proactivă, rigurozitate, inițiativă și perseverență în activitatea cu elevii.

2. Realizează planificarea activităților extrașcolare/ timpului liber al elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează programele școlare, precum și legislația și metodologiile în domeniul învățământului preuniversitar, a regulamentelor de ordine interioară și de organizare și funcționare, cu referire la domeniul activităților extrașcolare.

Explică și interpretează corect conceptele din domeniul psihologiei copilului, a managementului timpului, a legislației și politicilor educaționale în domeniu, cerințelor de calitate ale activităților extrașcolare; a criteriilor de esențialitate ale activităților extracurriculare în

structura anului școlar.

Planifică activitățile extrașcolare și a timpului liber al elevilor prin corelarea cu concluziile analizei nevoilor de formare ale elevilor; în vederea creșterii adaptabilității elevilor la normele sociale.

Reflectează critic și constructiv asupra managementului timpului, asupra legislației și politicilor educaționale în domeniu, regulamente de ordine interioară și de organizare și funcționare instituțiilor școlare.

Utilizează echipamente specifice, TIC pentru a asigura creativitate și inovație programelor propuse.

Manifestă autonomie și responsabilitate în conceperea activităților extrașcolare, care să se bazeze pe criterii de realism, pertinență, coerență, necesitate, hedonism.

Valorificaree și aplicarea politicilor educaționale ale școlii, a proiectul de dezvoltare instituțională în promovarea relațiilor de colaborare și deschidere către comunitate și interacționare socială.

Valorificarea calităților personale în activtatea de pedagog.

97

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

3. Stabilește

Cunoaște, înțelege și

Explică și

Gestionează eficient

Analizaează

Adaptează creativ și

Alege resursele

Implică factori

Inițierea unor

necesarul de

utilizează programele

interpretează corect

baza de resurse

critic modul de

inovativ resursele

cu

externi în

relații de

resurse în

școlare, precum și

conceptele din

umane, materiale,

obținere a

disponibile, astfel

reponsabilitate,

oferirea de

colaborare cu

vederea realizării

legislația și metodologiile în domeniul

domeniul resurselor umane, materiale,

financiare pentru satisfacerea nevoilor

resurselor și eficiența folosirii

încât să resolve cât mai multe necesități.

după nevoile depistate, astfel

suport pentru realizarea

parteneri externi.

activităților extrașcolare/a

învățământului preuniversitar, cu referire

financiare, necesare organizării

beneficiarilor.

acestora. Propune solutii

Găsește strategii creative pentru

încât să răspundă la cât

activităților extrașcolare.

petrecerii timpului liber al elevilor

la domeniul activităților extrașcolare.

Cunoaște, înțelege și utilizează documente

activităților extrașcolare.

pentru îmbunățățirea bazei materiale.

utilizarea resurselor.

mai multe solicitări.

Crearea unei rețele de colaboratori.

emise de MENCS,

referitoare la

învățământul

preuniversitar, proceduri,

norme de aplicare a

LEN, a managementul

clasei de elevi, cunoștințe

medicale, de igienă,

privind viața în

colectivități.

4. Asigură

Cunoaște, înțelege și

Explică și

Îndrumă elevii, în

Manifestă un

Proiectează în mod

Oferă cu

Corelează

Valorifică

îndrumarea

utilizează programele

interpretează corect

timpul alocat

comportament

creativ și inovator

responsabilitate

activitățile

experiența

elevilor, în

școlare, precum și

cunoștințele din

meditațiilor, pentru

suportiv, de

instrumente de

feed-back asupra

școlare cu

personală și

timpul alocat

legislația și metodologiile

domeniul psihologiei,

pregătirea lecțiilor

orientare și

autocontrol, de

actvității elevilor

experiența de

cultura generală

meditațiilor,

în domeniul

pedagogiei,

sau a altor activități

sprijin în vederea

managementul

și asupra propriei

viață, pe care o

și de specialitate

pentru

pregătirea lecțiilor sau a

învățământului

preuniversitar, cu referire la domeniul activităților

managementului elevilor.

programate la

nivelul școlii. Prezintă și aplică

depășirii

situaților de criză sau a situațiilor

timpului.

activități.

valorifică superior.

în relațiile cu elevii.

altor activități programate la

extrașcolare. Cunoaște, înțelege și

tehnicile de învățare eficientă, având în

problematice.

nivelul școlii

utilizează documente emise de MENCS,

vedere aspectele de individualizare a

referitoare la

stilului de învățare

învățământul preuniversitar, proceduri,

ale elevilor.

norme de aplicare a

LEN, a managementul

clasei de elevi.

98

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

5.Controlează efectuarea temelor și participarea elevilor la activitățile din programul zilnic

Cunoaște, înțelege și utilizează programele școlare, precum și legislația și metodologiile în domeniul învățământului preuniversitar, precum și cunoștințe medicale, de igienă, de securitate

privind viața în colectivități.

Explică și interpretează corect cunoștințele din domeniul psihologiei, pedagogiei, managementului elevilor.

Îndrumă și controlează efectuarea temelor și participarea elevilor la activitățile din programul zilnic.

Oferă permanent feed-back elevilor pe parcursul desfășurării activităților specifice.

Sprijnă inițiativa și creativitatea elevilor în proiectarea dezvoltării personale.

Corectează cu responsabilitate temele, manifestările și atitudinile vulnerabile ale elevilor.

Implică elevii în programe sociale, care să favorizeze manifestarea unor comportamente și atitudini dezirabile.

Conștientizează rolul pedagogului în formarea personalității elevilor interni.

6. Realizează evaluarea activităților planificate

Cunoaște, înțelege și utilizează metode și procedee de evaluare în educație.

Cunoaște, înțelege și utilizează metodele, tehnicile și instrumentele de cunoaștere și de autocunoaștere psihologică.

Explică și interpretează eficiența activităților desfășurate și anticipează următoarele acțiuni educative: ameliorative sau de dezvoltare.

Evaluează activitățile planificate, urmărind procesul de integrare a cunoștințelor, deprinderilor și a abilităților dobândite în viața de internat în comportamente

dezirabile și durabile.

Analizează critic și constructiv impactul activităților derulate asupra grupului de elevi.

Proiectează în mod creativ și inovator instrumente de evaluare, care să ofere o imagine cât mai realistă asupra situațiilor existente și o predicție a nevoilor de formare.

Manifestă autonomie și responsabilitate în evaluare și dezvoltă acțiuni în concordanță cu aceasta.

Proiectează un parteneriat funcțional cu profesorii și cu beneficiarii.

Folosirea aptitudinilor personale de dezvoltare personală și relaționare cu beneficiarii.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

99

Unitatea de competență specifică nr. 2

Titlul unității de competență specifică nr. 2: Gestionarea activităților financiar-administrative

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și

constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Elaborează și actualizează documentele specifice activității pedagogului școlar

Cunoștințe privind arhivarea și gestionarea documentelor. Cunoștințe fundamentale din domeniul psihologiei,

pedagogiei, sociologiei și managementului.

Explicarea noțiunilor de bază privind arhivarea și gestionarea documentelor.

Proiectarea, pe baza legislației în vigoare, a instrumentelor de lucru privind evidența și gestionarea precum și

arhivarea documentelor utilizate.

Reflectarea critică și constructivă asupra instrumentelor de evidență și gestiune utilizate.

Identificarea și adaptarea mijloacelor de gestionare economică a resurselor.

Identificarea și implementarea unor soluții creative la probleme survenite în relaționarea elevilor din grupuri și sub- grupuri.

Organizarea și gestionarea informației se realizează cu profesionalism, exigență și responsabilitate.

Capacitate de relaționare. Abilități de comunicare. Adaptabilitate. Aptitudini de lider.

Abilități de lucru în echipă.

Capacitatea de automotivare pentru perfecționare cu scopul creșterii calității activității.

2. Repartizează și adaptează repartiția elevilor în spațiile de cazare

Cunoasterea legislației și a metodologiilor din domeniul învățământului preuniversitar, cu referire la domeniul sau de activitate.

Explicarea particularităților psihologice ale adolescentului și a regulilor de bază în formarea și

coordonarea grupurilor de elevi.

Proiectarea, pe baza legislației în vigoare, a instrumentelor de lucru privind evidența și

gestionarea precum și arhivarea documentelor utilizate.

3. Gestionează taxele de internat

Noțiuni privind asigurarea calității în activitățile financiar-administrative specifice domeniului său de

activitate.

Explicarea principalelor reglementări legislative legate domeniul său de activitate.

Rezolvă situațiile problemă apărute în gestionarea taxelor de internat.

4. Asigură gestionarea patrimoniului/ a obiectelor de inventar din cadrul

internatului/ căminului

Cunoașterea legislației și a metodologiilor din domeniul învățământului preuniversitar, cu referire la domeniul său de activitate.

Explicarea principalelor reglementări legislative legate de domeniul său de activitate.

Utilizarea observațiilor și investigațiilor asupra elevilor pentru a realiza repartiții adaptate în grupuri și sub- grupuri.

5. Organizează comitetul de internat și alte comitete

Noțiuni privind asigurarea calității în activitățile financiar-administrative specifice domeniului său de activitate.

Explicarea

particularităților psihologice ale adolescentului și a regulilor de bază în formarea și coordonarea grupurilor de

elevi.

Utilizarea observațiilor și investigațiilor asupra elevilor pentru a realiza repartiții adaptate în grupuri și sub- grupuri.

100

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 3

Titlul unității de competență specifică nr. 3: Dezvoltarea instituțională și a parteneriatului cu comunitatea

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a

limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Redactează corespondența și documentele de informare

Cunoaște și înțelege correct conceptele privind elementele procesului de comunicare.

Explică și interpretează correct conceptele privind elementele procesului de

comunicare.

Identifică partenerii instituției școlare (cadre didactice, elevi, părinți,

institutii).

Reflectează critic și constructiv asupra instrumentelor de comunicare institutionala.

Proiectează creativ și inovativ instrumentele de comunicare.

Evaluază gradul de autonomie a sistemului și se responsabilizeaza.

Comunică cu colegii și cu angajatii institutiei.

Valorifică optim și creative propriul potențial.

2. Asigura fluxul informational și decizional

Cunoaște și înțelege correct regulile de exprimare în timpul unei conversatii.

Explică și interpretează corect regulile de exprimare în

timpul unei conversații.

Asociază mesajele adecvate pentru fiecare tip de elev.

Are deschidere pentru dialog critic și constructiv.

Formulază soluții la probleme tipice din domeniu, ale grupului educat.

Dezvoltă acțiuni în concordanță cu responsabilizarea elevilor.

Crează și întreține relațiile de colaborare cu educabilii.

Folosește valorile proprii ca puncte tari; susține demersul de dezvoltare.

3. Comunică la nivel intern

Cunoaște și întelege correct instrumentele și tehnicile de comunicare.

Explică și interpretează corect instrumentele și

tehnicile de comunicare.

Are capacitatea de utilizare a comunicării pentru gestionarea

aspectelor interne în școli.

Se implică constructiv în procedurile de negociere a conflicetelor.

Folosește metode creative și inovatoare în comunicare la nivel intern.

Se implică în dezvoltarea creșterii gradului de autonomie a internatului.

Transferă informații utile prin modalități de comunicare.

Recunoaște identitatea personală în instituție și comunitate.

4. Comunică la nivel extern

Cunoaște modelele de intervenție pentru perfecționarea și ameliorarea comunicării în organizație.

Are capacitatea de a argumenta viziunea proprie pentru rezolvarea unei probleme de

comunicare în instituțiile școlare.

Realizează planuri de comunicare strategică în caz de criză pentru o

organizație școlară.

Reflectează critic asupra noutăților apărute în domeniul echipamentelor folosite.

Proiectează flexibil, creativ- inovativ propria evoluție în carieră, adaptată nevoilor identificate

la nivelul organizației școlare.

Responsabilizează deciziile pedagogilor debutanți în perioada de

formare a acestora.

Respectă legislația în vigoare în relațiile cu terții.

Folosește aptitudinile personale de dezvoltare personală.

101

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

5. Consiliază elevii în domeniul legislației școlare

Cunoaște regulile valabile pentru profesioniștii în comunicare, în cadrul organizațiilor.

Interpretează și selectează informațiile incluse în planificarea strategică de dezvoltare instituțională a

școlii.

Proiectează, pe baza experienței anterioare, modalități de îmbunătățire a sistemelor de comunicare internă.

Decide managementul comunicării și a modului cum acesta poate fi folosit în activitatea de consiliere a elevilor.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor de consiliere a elevilor din internat.

Transmite cunoștințele dobândite cu responsabilitate grupului educat.

Interacționează cu elevii din internat, cu părinții acestora și tutorii legali.

Folosește capacitățile individuale pentru sprijinirea educabililor.

6. Consiliează

Cunoașterea și

Explică și

Proiectează, pe

Proiectează flexibil,

Aplică metode

Responsabilizează

Comunică prin

Consiliază

personalul în

înțelegerea

interpretarează

baza experienței

creativ, inovativ,

creative și inovative

personalul asociat

programe soft

personalul

domeniul

mecanismelor de

legislația privind

anterioare,

evoluția elevilor,

în promovarea

din cămine -

de editare și

asociat în

legislației

funcționare a

sistemul

sisteme de

adaptată nevoilor

parteneriatelor

internat în temeiul

evidență a

domeniul

școlare și a muncii

echipamentelor.

educațional.

îmbunătățire a managementului comunicării din

unitatea în care își

identificate la nivelul organizației școlare.

sociale/educaționale și a rezultatelor acestora.

legii.

documentelor cu personalul asociat.

legislației școlare.

desfășoară

activitatea.

102

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Unitatea de competență specifică nr. 4:

Titlul unității de competență specifică nr. 4: Consilierea educațională a elevilor

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului

specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și

constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și

profesională

1. Planifică demersul consilierii educaționale a elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează modalități de planificare a activităților de intercunoaștere, consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Cunoaște, înțelege și utilizează teoriile / principiile și metodele specifice comunicării interpersonale, diferențiind elementele

comunicării.

Explică și interpretează datele obținute din

observarea directă și indirectă a comportamentelor, din comunicarea cu elevii, familiile și partenerii educaționali.

Aplică strategiile de consiliere pornind de la asigurarea unei comunicări eficiente cu familiile elevilor; oferind familiilor elevilor informații pertinente, relevante și obiective.

Rezolvă rapid și eficient diferitele situații problematice.

Reflectează critic și fixează clar scopurile în cadrul interrelaționării cu elevii, familiile acestora și alți agenți educaționali interni și/ sau externi.

Dezvoltă capacități de a argumenta, justifica, susține și a identifica cele mai bune variante în consilierea elevilor.

Asigură construirea cu responsabilitate a unui real parteneriat între școală și părinți.

Asigură convergența acțiunilor și măsurile ameliorative preconizate în parteneriat cu familiile elevilor și cu agenții educaționali.

Dezvoltă capacitatea de autoanalizare în sfera atitudinal- aptitudinală specifică propriei profesii.

2. Aplică metodologii de consiliere educațională a elevilor

Cunoaște, înțelege și utilizează metodologiile, metodele și tehnicile adecvate de consiliere a elevilor.

Cunoaște, înțelege și utilizează teoriile/ principiile și metodele specifice comunicării interpersonale și a relațiilor dintre cadre și elevi, diferențiind elementele comunicării.

Explică și interpretează metodologiile, metodele și tehnicile adecvate de consiliere a elevilor.

Aplică metodologiile de consiliere educațională a elevilor prin valorificarea informațiilor/ datelor obținute despre elevi. Folosirea unei diversități de modele, metode, tehnici și instrumente de cunoaștere și de intervenție asupra elevilor.

Reflectează critic, constructiv asupra judecăților autoapreciative/ și autoevaluative emise de elevi. Acceptă diversitatea multiculturală.

Proiectează creativ și inovativ demersurile și tehnicile adecvate de consiliere a elevilor.

Folosește creativ modele și instrumnete de cunoaștere.

Manifestă responsabilitate în derularea intervențiilor asupra elevului/ grupului de elevi, respectând caracterul structurat, planificat al activităților.

Facilitează interacționarea diverșilor factori educaționali în procesul consilierii.

Conștientizează rolul pedagogului școlar ca facilitator în procesul consilierii.

103

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

3. Utilizează

Cunoaște, înțelege și

Explică și

Aplică strategii de

Reflectează

Folosește creativ și

Proiectează cu

Implică

Valorifică

strategii de

utilizează metode de

interpretează

consiliere a familiei și

critic și

adaptează strategiile de

responsabilitate

partenerii

experiența

consiliere a

prelucrare a

informațiile

a copiilor pe probleme

constructiv

consiliere la particularitățile

demersurile de

educaționali în

personală în

familiei pe probleme specifice

informațiilor obținute cu ajutorul tehnicilor și a instrumentelor

specializate în domeniul

prelucrate, bazându- se pe comunicare și relaționare directă,

pentru a determina o

specifice.

asupra rezultatelor obținute în

urma

specifice situațiilor/copiilor/familiilor.

consiliere educațională.

rezolvarea situațiilor problemă.

proiectarea consilierii educaționale.

consilierii.

apreciere obiectivă a

strategiilor

Cunoaște, înțelege și utilizează evaluarea

elevilor.

aplicate.

calității activităților de

cunoaștere, consiliere și

tratare diferențiată a

elevilor, consilierea

familiei, în probleme

specifice.

4. Gestionează

Cunoaște, înțelege și

Explică și

Aplică tehnici de

Reflectează

Diversifică creativ și

Adaptează cu

Oferă

Facilitează

procesul de

utilizează modalități de

interpretează

integrare școlară

critic și

inovativ strategiile de

responsabilitate

posibilitatea

interrelaționarea

integrare

integrare școlară

direcțiile de acțiune

(instituțională) a

constructiv cu

integrare a elevilor și

strategiile de

de comunicare

elevilor la

instituțională

(instituțională) a

educațională cu scop

elevilor.

scopul de a

direcțiile de acțiune

integrare după

și relaționare,

nivelul

a elevilor

elevilor.

Cunoaște, înțelege și utilizează tipurile de

integrativ.

Aplică tipurile de relaționare la nivelul clasei/ grupului, al

descoperi cauzele unor comportamente

educațională cu scop integrativ.

nevoile fiecărui copil.

Dezvoltă

de deschidere spre comunitate a

instituției, în funcție de cerințele

relaționare la nivelul clasei/ grupului, al organizației școlare,

despre orientarea în

organizației școlare, despre orientarea în carieră a elevilor.

indezirabile și identificarea modalităților de

reducere/

abilități de a lucra în rețele profesionale.

elevilor.

individuale ale copiilor.

carieră a elevilor.

anulare a acestora.

5. Respectă

Cunoaște, înțelege și

Explică și

Gestionează și rezolvă

Analizează și

Elaborează creativ procesul

Demonstrează

Exersează

Perfecționează

diversitatea

utilizează legislația

interpretează

rapid și eficient

descoperă

dezvoltării vieții sociale a

capacitatea de a

capacitatea de

capacitatea de

culturală a elevilor

specifică drepturilor copiilor.

legislația specifică drepturilor

copiilor,în vederea

diferitele situații problematice, prin

capacitatea de

cauzele unor comportamente

indezirabile și

unui grup de elevi.

conduce și de a evalua în mod

obiectiv

a lucra în echipă, de a

coopera în

autoanalizare în sfera atitudinal-

aptitudinală

promovării toleranței

comunicare și

identifică

procesul

grupuri

specifică

și acceptării elevilor proveniți din diferite grupuri sociale/etnice

relaționare.

modalitățile de reducere/ anulare a

dezvoltării vieții sociale a unui grup de

multiculturale.

propriei profesii.

defavorizate.

acestora.

elevi.

104

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

6. Asigură

Cunoaște , înțelege și

Explică și

Asigură confortul

Reflectează

Abordează cu creativitate

Manifestă

Relaționarea

Realizează judecăți evaluative referitoare la efectele activităților de cunoaștere, consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

confortul

utilizează conceptele,

interpretează

emoțional al fiecărui

critic și

metodele specifice

autonomie și

cu partenerii

emoțional al

teoriile /principiile și

conceptele, teoriile

elev având în vedere

constructiv

comunicării interpersonale,

responsabilitate

educaționali

fiecărui elev

metodele specifice

comunicării

/principiile și

metodele specifice

dezvoltarea

potențialului

asupra efectelor

actvităților de

în vederea promovării

toleranței și acceptării

în promovarea unor relații de

cu scopul de a asigura

interpersonale, în

vederea asigurării securității afective a elevilor.

comunicării

interpersonale.

psihoafectiv.

cunoaștere,

consiliere și tratare diferențiată a

elevilor.

elevilor proveniți din

diferite grupuri sociale/ etnice defavorizate.

cooperare,

respect în relația cu elevii.

confortul

emoțional al elevilor.

7. Respectă

Cunoaște , înțelege și

Explică și

Asigură respectarea

Analizează

Elaborează un program;

Construiește cu

Implică

Dezvoltă

curba de efort

utilizează și concepte

interpretează

curbei de efort zilnic și

critic

flexibilizarea

responsabilitate

partenerii

capacitatea de

zilnic și

din domeniul igienei

concepte din

săptămânal elevilor,

adecvarea

programului în funcție de

un program

educaționali în

autoanalizare în

săptămânal a

personale, a sănătății

domeniul igienei

având în vedere

obiectivelor

necesitățile individuale ale

corespunzător

exersarea și

sfera atitudinal-

elevilor

mentale și emoționale.

personale, a sănătății mentale și

adecvarea obiectivelor fiecărei situații de

fiecărei situații de învățare/

elevilor.

Asigurarea ameliorărilor

nevoilor elevilor, prin

respectarea unui stil de

aptitudinală specifică

emoționale.

învățare/ situații educative în raport cu vârsta și nevoile individuale ale elevilor.

situații educative în raport cu vârsta și nevoile

individuale ale

necesare activității copiilor în raport cu situațiile de învățare create de pedagog.

adaptarea situațiilor educative derulate în

spațiul

viață sănătos de către copii.

propriei profesii.

elevilor.

extrașcolar (nonformal și

informal) la

nivelul

individual de

întelegere și la

vârsta fiecărui

elev.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

pedagog școlar-cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

105

Unitatea de competență specifică nr. 5

Titlul unității de competență specifică nr. 5: 1ntegrarea T1C în activitățile extrașcolare

Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Criterii de realizare

Cunoștințe

Abilități

Competențe transversale

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

InteracJiune socială

Dezvoltare personală și profesională

1. Evaluează și selectează echipamentele și resursele software specifice T1C pentru a fi utlizate în activitățile cu

elevii

Cunoaște, înțelege și utilizează date despre tipurile de echipamente hardware care pot fi folosite în activitățile specifice din internat/în afara școlii:

-cunoștințe privind utilizarea tehnicii/ echipamentelor electronice;

-cunoștințe despre mediile virtuale de învățare;

-cunoștințe despre diversitatea și caracteristicile softurilor educaționale urilor utilizate în activitatea proprie/a elevilor;

-cunoștințe despre caracteristicile și specificul învățarii mediate/facilitate de TIC, accesarea Internet-ului;

-cunoștințe despre criteriile calitative ale evaluării unor resurse TIC;

-cunoștințe despre resursele e- learning, disponibile;

- cunoștințe despre interacțiunea dintre elev- computer-conținutul învățării pentru temele/ activitățile și particularitățile de vârstă și individuale;

-cunoștințe despre world-wide web, e- learning, drepturile de proprietate etc. a

resurselor utilizate.

Explicarea și interpretarea oportunităților tehnologiei informației și a comunicațiilor în domeniul specific de activitate (aplicații principale pe computer cum ar fi: editor computerizat, calcul tabelar, baze de date, stocarea și managementul informatiei etc).

Demonstrează capacitatea de a utiliza echipamentele TIC și capacitatea de a utiliza resursele software și e- learning.

Identificarea unor modalități de valorificare a posibilităților de utilizare TIC în activitățile cu elevii. Utilizarea critică a resurselor digitale existente, prin verificarea și confirmarea informațiilor din mai multe surse.

Dezvoltă capacitatea de a aprecia meritele unor proiecte care implică utilizarea TIC și de a lua decizii educaționale în funcție de aceasta. Capacitatea de a evalua eficiența utilizării TIC în activitățile proprii/cu elevii.

Proiectarea creativă și inovativă a instrumentelor de Tehnologia informatiei computerizate în activitatea cu elevii.

Identificarea unor modalități alternative de motivare pentru utilizarea resurselor TIC de către elevi.

Utilizarea independentă și responsabilă a tenhologiilor informaționale de bază.

Îndrumarea responsabilă a elevilor în achiziționarea și utilizarea resurselor TIC.

Capacitate de relaționare. Abilități de comunicare. Adaptabilitate. Aptitudini de lider.

Abilități de lucru în echipă.

Abilități de consigliere. Persuasiune.

Dezvoltarea capacității de asimilare a noilor inovații TIC și de integrare a acestora în activitatea cu elevii.

Motivație pentru perfecționare.

2. Proiectarea și realizarea unor activități cu elevii în care să valorifice posibilitățile de utilizare a T1C

3. Evaluează eficacitatea utilizării resurselor T1C în activitate

106

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 7 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor

- debutant -

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare

corepetitor

în învățământul preuniversitar 1.1.Context

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, funcția de

corepetitor

în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele instituțiilor de învățământ preuniversitar vocațional, a palatelor și cluburilor copiilor. Menționăm faptul că mai există o funcție didactică, aceea de

profesor corepetitor , care este însă una cu rol de formare/evaluare, profesorul corepetitor fiind cadru didactic și având toate drepturile, obligațiile și atribuțiile ce decurg de aici. Mai există însă și o altă funcție, cu titulatură asemănătoare, aceea de

maestru corepetitor . Acesta este pianistul acompaniator care lucrează în teatrele muzicale și în filarmonici. Deoarece, în practică, funcțiile de corepetitor și maestru corepetitor sunt, de multe ori, deservite de aceleași persoane, în alcătuirea Standardelor de formare continuă am ținut cont de acest lucru și am inclus unele obiecte de studiu care pot duce la ridicarea standardelor de performanță pentru ambele funcții.

1.2.

1storic

Povestea pianului începe la jumatatea secolului al XII-lea cu primul său strămoș - monocordul cu clape - căruia ulterior i-au fost adăugate mai multe coarde, transformându-se în mult mai cunoscultul clavicord, care funcționa printr-un mecanism de atingere a coardelor în momentul apăsării clapelor. Până la începutul secolului al XV-lea, clavicordul ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia.

107

Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în fața unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcția primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor.

108

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

P1AN

P1AN1NĂ

Denumirea de pianoforte, menținută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui principiu de funcționare care permitea obținerea unui sunet variat și clar, mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai încet, în funcție de dorința celui care acționa clapele. Invenția lui Cristofori a fost menționată pentru prima dată în 1711, împreună cu o schiță a instrumentului, într-un document scris de către Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspirație pentru prima generație de fabricanți de piane.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

COMPONENTELE P1ANULU1

COMPONENTELE P1AN1NE1

Corepetitorul 1

1

COREPET1TOR, -OARE ,

corepetitori, -oare

s.m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. -

Co- + repetitor .

Sursa : DEX '98

COREPET1TOR, -OARE

s. m. f.

interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliștii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriștii etc., înaintea sau în timpul spectacolului și concertului. (< lat.

correpetitor )

109

Sursa : neoficial

110

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Corepetitorul este un pianist profesionist, care este caracterizat în primul rând prin pluralismul sarcinilor pe care, din când în când, pe parcursul unei stagiuni sau chiar în cadrul aceluiași spectacol, poate fi rugat să le îndeplinească. Fiind vorba de sarcini de înaltă finețe și responsabilitate, contribuția sa în domeniul teatrului muzical este de extremă importanță. Printre activitățile sale specifice se regăsește cea de pianist la repetițiile de cabină, pianist la ansamblurile muzicale cu dirijorul de orchestră și soliștii, pianist la repetițiile de regie, cea de maestru corepetitor la scenă, corepetitor pentru balet, pianist în cadrul orchestrei, atunci când partitura muzicală solicită aceasta, susține în spectacole acompaniamentul recitativelor. Suportul său de lucru indispensabil este partitura pentru canto și pian, transcriere a partiturii de orchestră pentru instrumentul care, mai mult decât oricare altul, poate să rezume întreaga orchestră.

Pentru a înțelege în profunzime natura muncii corepetitorului, este necesară o succintă incursiune în istoria muzicii, de-a lungul marilor epoci creatoare, legată binenteles de apariția și dezvoltarea acompaniamentului.

Este știut faptul că fiecare compoziție muzicală este expresia spiritului vremii și poartă pecetea epocii în care a fost scrisă și a compozitorului care i-a dat viață, deci și evoluția acompaniamentului va fi strâns legată de dezvoltarea societății, de perfecționarea instrumentelor și a procedeelor componistice.

Prin acompaniament, cuvânt de sorginte franceză ( accompagner - a însoți), se înțelege „ansamblul elementelor care, în țesătura muzicală, au rol expresiv, subordonat melodiei sau melodiilor principale." (Dicționarul de termeni muzicali)

Însoțirea vocii și a mișcării de către un instrument muzical, se cunoaște încă din epoca primitivă. A bate din palme, a cânta la instrumente rudimentare, laolaltă cu cântecul și cu dansul, erau modalități firești de exprimare ale omului primitiv, în încercarea de a îndupleca și de a îmblânzi forțele naturii.

În sclavagism, marile civilizații antice - egipteană, sumeriană, babiloniană, indiană, japoneză, chineză, etc.- își aduc un aport însemnat la îmbogațirea expresiei și a mijloacelor de exprimare.

Apar strămoșii instrumentelor de suflat ( aulos, fluier, trompetă, clarinet, nai, cimpoi), dar și instrumentele rudimentare de percuție, sau cele cu corzi ( harpa, lira, lăuta, chitara) . Ele îmbogățesc cu expresivitatea lor viața fastuoasă a curților regale, procesiunile religioase și nu în ultimă instanță, viața oamenilor de rând.

Acompanierea vocii cu fluier, lăută, kitară sau aulos este foarte răspândită, fără

să putem vorbi însă de un acompaniament variat, în sensul actual al cuvântului. Instrumentul însoțește vocea numai omofon, deși se cunoaște și eterofonia ( distanțarea pe porțiuni mici de linia melodică și revenirea la ea).

Civilizația greacă ne-a lăsat o fabuloasă moștenire muzicală- notația alfabetică pentru muzică- cunoașterea modurilor și folosirea lor pentru crearea unei anume stări psihice. Muzica era socotită, de altfel, un puternic mijloc de educare în masă.

Totodată, muzica avea o varietate ritmică remarcabilă și servea ca acompaniament pentru dansuri, coruri religioase, acțiuni scenice în teatrul antic, chiar și ca fundal sonor în cadrul intrecerilor cu caracter sportiv- vezi jocurile olimpice.

Existau întreceri muzicale, concursuri pentru descoperirea celui mai bun cântăreț, cu ajutorul căruia să poată invoca bunăvoința zeilor. Acești muzicieni, care acompaniau evenimentele sociale și culturale ale timpului lor, deveneau adevărați virtuozi ai instrumentelor lor, traducând în cântecul lor improvizat gândurile și sentimentele ascultătorilor.

Acompaniamentul devine atât de însemnat la greci, încât în secolul al VII- lea î.e.n. se inființează școli dedicate însușirii aulodiei și kitarodiei. Importanța muzicii este atât de mare, încât ea este considerată una dintre cele patru științe matematice, alături de astronomie, geografie și aritmetică.

După destrămarea marilor civilizații antice și după căderea Imperiului Roman, începe o altă epocă de dezvoltare a omenirii și implicit a științei muzicale. În feudalism, după o lungă perioadă de acumulări, muzica își va lărgi orizonturile de cunoaștere, prin apariția polifoniei. ( suprapunerea mai multor linii melodice, aflate într-o dependență relativă).

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Monodiei muzicii religioase a bisericii catolice, fără acompaniament instrumental, i se va adăuga cu timpul, încă o voce, care va însoți tenorul la interval de cvartă sau de cvintă. Astfel asistăm la apariția primei forme polifonice, numită organum, în secolele IX și X.

Odată cu apariția diafoniei, va aparea și caracterul multivocal în muzică. În cantus gemellus, organum de origine engleză, intervalul la care se mișcă cele două voci, nu mai este de cvartă și de cvintă, ci devine terță.

Suprapunerea mai multor voci, însoțite de texte în limba latină sau în limba zonei de proveniență, duce la formarea genurilor polifonice și a procedeelor componistice tipice acestei etape.

Perioada Ars Antiqua, cuprinsă între 1160 și 1325, coincide cu formarea așezămintelor ecleziastice, veritabile școli muzicale, la rândul lor, în care se dezvoltă notația muzicală, cu scrierea pe portativul cu patru linii. Se constituie ca gen misa și motetul.

În Europa occidentală, muzica laică a secolelor XII-XIII se caracterizează prin afirmarea cântecului trubadurilor și truverilor, primii reprezentanți ai artei muzicale poetice. Ei reprezintă adevărate individualități artistice , într-o perioadă dominată până atunci de anonimatul călugărilor sau de creatorii de folclor.

Fie că sunt amatori, de obicei de sorginte nobilă, fie că sunt profesioniști, numiți jongleuri sau menestreli, ei folosesc melodii originale și practică stilul monodic, acompaniindu-se uneori cu viela ( strămoșul violei), cu care își subliniază finalurile de frază, sfârșitul strofelor sau cântă mici secțiuni instrumentale.

Instrumentele acompaniatoare sunt în marea lor majoritate cele cu corzi, la care se pot cânta acorduri compacte sau arpegiate- chitara, lăuta, lyra, mandola și mandolina etc.

Aproximativ în aceeași perioadă, a secolelor X- XIII, în cadrul slujbelor religioase catolice, se dezvoltă, anticipând apariția operei și a teatrului liric, drama liturgică, al cărei text, aproape ca un libret, este treptat versificat și dispus în strofe. Inițial, în aceste "mistere" se folosesc fragmente melodice gregoriene, iar mai târziu, sub influența trubadurilor, se cântă și melodii profane.

Cântarea monodică alternează cu dialoguri și coruri, la care se utilizează și acompaniament instrumental. Instrumentele muzicale folosite în această perioadă aveau o întindere registrică mai mică decât cea de azi și o sonoritate mai redusă, în funcție de materialele din care erau confecționate. Instrumentele cu corzi erau mai delicate, corzile de maț utilizate, nepermițând o sonoritate prea amplă.

În opoziție cu rigorile

Ars Antiquei , în Franța secolului al XIV- lea, se afirmă noi tendințe muzicale, concretizate în varietatea ritmului, care se eliberează de constrângerile exclusiv ternare de până acum. Libertatea ritmului atrage după sine și libertatea suprapunerii vocilor, pe texte diferite. În Italia , Ars Nova

se afirmă la Florența. În această epocă, genurile cele mai populare, alături de madrigal, sunt

caccia

și

ballata .

Inovațiile din domeniul notației muzicale, au ca urmare eliberarea muzicii de text, ceea ce contribuie la nașterea muzicii polifonice instrumentale.

Apărută ca o reacție față de spiritul religios medieval,

Renașterea , cu principala sa trăsătură - umanismul - este epoca de înflorire culturală a Europei occidentale (secolele XIV- XVI). Deși în muzică se afirmă mai târziu decât în celelalte arte, Renașterea rămâne piatră de hotar în dezvoltarea muzicii europene. Pregătită cu mult înainte, prin laicizarea muzicii și prin perfecționarea instrumentelor și a scriiturii pe mai multe voci, ea este "epoca de aur" a polifoniei.

Pentru acompaniament,

Renașterea

înseamnă de fapt chiar perioada nașterii propriu zise, în sensul modern al termenului. Sub influența practicii muzicale populare, muzicienii profesioniști ai vremii recurg la muzica instrumentală, pe care o traduc în lucrări vocal-polifonice, ca de exemplu

frotolla

sau

villanella , înlocuind astfel partidele vocale, în afara vocii principale, printr-un acompaniament instrumental.

Este o etapă importantă în pregătirea monodiei. Se remarcă tendința de abandona contrapunctul, în favoarea scriiturii verticale. În polifonia neerlandeză întâlnim secțiuni acordice, iar armonia care se naște și a cărei cale e deschisă de lucrările teoretice ale lui Zarlino, începe să nu mai neliniștească urechea.

111

În multitudinea căutărilor din timpul

Renașterii , apare tendința imitării perfecțiunii grecești, având drept urmare redescoperirea tragediei antice. Intelectualii grupați în „Camerata florentină" promovează monodia acompaniată și elementele constitutive ale melodramei- aria și recitativul.

112

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Aria devine forma de manifestare a expresivității lirice, fie ca piesă solistică vocală, fie integrată în operă, cantată, iar recitativul, cu cele două variante

„secco"

sau „arioso", va fi purtătorul textului epic. Afirmarea monodiei acompaniate este în strânsă legătură cu folosirea basului cifrat, procedeu de citire a acordurilor bazat pe indicarea intervalelor prin cifre, ceea ce determină simplificarea scriiturii, opere întregi putând fi scrise pe două portative.

Practica monodiei acompaniate a însemnat de fapt nașterea acompaniamentului în sensul actual al termenului și totodată apariția acompaniatorului, ca și profesie. Definirea obligațiilor unui bun acompaniator îi aparține lui J.J. Rouseau, în dicționarul său de muzică: „Un bun acompaniator trebuie să fie un mare muzician, să cunoască bine instrumentul, să aibă urechea sensibilă, degetele suple și un bun gust".

Barocul este caracterizat de o efervescență creatoare fără precedent, prezentă în toate formele de manifestare. Noul stil e definit de ornamentație bogată și de libertatea exprimării în forme noi. Se dezvoltă opera și baletul de curte. Claudio Monteverdi schimbă rolul acompaniamentului în operă, acesta introducând acțiunea și facând comentarii muzicale asupra textului literar.

Genurile instrumentale practicate în Baroc sunt sonata „da chiesa" și „sonata da camera", apoi suita și sonata a tre, scrise pentru două instrumente și bas continuu. Cele mai des întâlnite sonate erau cele pentru vioară și basso continuo. Stilul scriiturii era cel al dialogului instrumental, cu elemente moderne de tremolo și ornamente cu caracter de virtuozitate. Deseori cele două instrumente se mișcă în terțe sau sexte paralele, susținute de un bas simplu. J.J. Rouseau afirmă: „sonata este în mod obișnuit alcătuită ca un ansamblu dintr-un instrument ce recită, acompaniat de un bas cifrat".

Tehnica compozițională a perioadei baroce se bazează pe basul cifrat. Începând cu o notare prescurtată care indică armonia cuprinsă între două voci extreme, basul cifrat devine un tipar constructiv, un mijloc de a câștiga continuitate, lăsând vocea superioară sau alte voci libere să exprime un text sau o fantezie instrumentală. Unele voci îndeplinesc o funcție de acompaniament armonic sau „ripieno", în timp ce altele au rol de solist.

Diviziunea funcțiilor de „ripieno" și „solo", împreună cu contrastele inspirate din muzica policorală, a produs o nouă combinație de „solo" și" tutti". Aceasta a fost sursa concertului instrumental. Corelli adoptă introducerile lente, mișcările în stil fugatto și finalurile ternare. A.Vivaldi creează primele sale concerte solo, reducând grupul concertino, la un singur instrument.

În Franța e la modă „sonata acompaniata"- Leclair, Couperin, Mondoville, Rameau- în care rolul instrumentelor se inversează, vioara acompaniind instrumentul cu claviatură. Basul continuo participă uneori ca parte egală, iar anumite aspecte de virtuozitate ale sonatelor sunt împrumutate din stilul concertistic al lui Vivaldi, altele din aria de operă sau din ritmica și maniera dansului și uverturii franceze.

La sfârșitul secolului al XVII-lea apare pentru prima dată scrierea integrală a părții de acompaniament de către compozitor și dispare astfel basul cifrat. Sonatele pentru vioară și cembalo de J.S. Bach și Haendel sunt capodopere ale genului și modele în tratarea variată a acompaniamentului. Tratarea și răspunderea egală a celor două instrumente din sonată, duce la densitatea echilibrată a țesăturii melodice.

Perioada de maturitate a celor doi compozitori, coincide dealtfel cu perioada sistematizării gândirii polifonice și armonice în cadrul sistemului tonal major, minor și cu stabilirea principalelor relații de armonie, a funcțiilor tonale ale tonicii, dominantei și subdominantei.

Celebrul „Tratat de armonie" al lui Rameau pune bazele teoretice ale acestei științe muzicale. Barocul este, în concluzie, etapa marilor cuceriri muzicale, etapă în care coexistă polifonia, monodia acompaniată și armonia cu sistemele tonale major și minor.

Pe de o parte acompaniamentul basului cifrat este îngrădit de reguli stricte, pe de altă parte cel scris în întregime de compozitori are o dependență considerabilă față de vocea solistică, datorită persistenței tratării polifonice a materialului sonor.

Acompaniamentele, executate în cea mai mare parte la clavecin, cereau , la fel ca și astăzi, știință și virtuozitate instrumentală.

Instrumentele de suflat se perfecționează și ele, fiind construite pe baza legilor rezonanței naturale, iar emisia este bazată exclusiv pe intonarea armonicelor unui sunet fundamental. Acordajul este fix, realizat pentru fiecare tonalitate în parte, ceea ce duce la utilizarea de fiecare dată a unui alt instrument. Instrumentele de suflat din lemn mai aveau de așteptat mulți ani până să capete forma și posibilitățile tehnice actuale. Tempo-ul se menținea în limite relativ reduse, gustul pentru

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

virtuozitate manifestându-se prin utilizarea unei ornamentații bogate, specifică epocii. Posibilitățile tehnice ale instrumentelor nu permiteau folosirea unor tempo-uri prea lente, neexistând posibilitatea de susținere a duratei sunetului. Dinamica se manifesta prin contrastele de

tutti

și de

soli

și prin trecerile progresive de la o nuanță la alta.

Clasicismul

(perioadă situată în muzică aproximativ între anii 1750 și 1830) impune noi forme și genuri muzicale. Apare forma clasică de sonată bitematică, dar și totodată apare și simfonia. Procedeele polifonice sunt parțial abandonate, iar basul cifrat dispare în mare parte. Se fixează bitematismul și forma de sonată ( expoziție- dezvoltare-repriză). Legea contrastului acționează pe toate planurile- tematic, melodic, armonic și ritmic. Apariția pianului, cu marile lui posibilități tehnice și expresive duce la diversificarea procedeelor componistice, pianul fiind prezent într-o tratare tematică foarte variată, în sonate, triouri, cvartele, etc.

Sonatele pentru pian și vioară de Mozart sau cele pentru vioară și pian de Beethoven sunt exemple de măiestrie componistică și modele de tratare

a instrumentelor, în funcție de înterpătrunderile tematice. Ponderea instrumentelor este aproape egală în aceste compoziții, la fel ca în sonatele romantice și moderne, astfel încât nu putem spune că pianul are rol de acompaniator, ci e partener egal în discursul muzical.

Drumul deschis de Vivaldi prin reducerea grupului „concertino" la un singur instrument și implicit apariția concertului solo, va fi continuat și de maeștrii clasicismului. Haydn aduce în prim plan dialogul și comentariul dintre instrumentul solist și orchestră, iar Mozart și Beethoven dăruiesc omenirii capodopere în literatura genului, în care acompaniamentul orchestral înfrumusețează, completează și întregește discurcursul muzical.

Epoca

Romantismului

, denumită de Yehudi Menuhin în cartea

Muzica omului

drept „timpul individualităților", exprimă fără rețineri, în contrast cu clasicismul, tumultul trăirilor, sentimente contradictorii, pasiunile și chiar fantasticul, în forme muzicale dominate de o mare libertate.

Liedul se desăvârșește acum ca formă și ca gen, în lucrările lui Schubert, Schumann, Brahms, Wolf, etc. Acompaniamentul capătă o importanță deosebită în problematica lucrării, partea vocală și cea instrumentală îmbinându-se, subordonându-se reliefării nuanțelor textului poetic. Instrumentele, mai ales pianul și vioara, își etalează nebănuite posibilități tehnice și expresive în mâinile unor instrumentiști compozitori de geniu, ca Chopin, Liszt, Paganini sau Schumann. În paralel, din nevoia de diferențiere timbrală, apar instrumente noi, dinamica își extinde paleta coloristică, cu nuanțe de la pppp la ffff , iar pe lângă deja uzitatele crescendo și decrescendo, apar procedeele de

subito forte

și

subito piano.

Armonia are un rol foarte important, schimbările armonice sunt din ce în ce mai dese, se utilizează relații armonice surprinzătoare, cu rezolvări atipice, iar cromatizarea se dezvoltă până la limita atonalismului. Se constată o redescoperire a structurilor polifonice, ca urmare a sudiului lucrărilor preclasice și reutilizarea lor de această dată înveșmântate în procedee armonice.

Relația solist-acompaniator este reevaluată, zonele de acompaniament căpătând o importanță sporită,

scriitura este mult mai densă, apropiată de cea orchestrală, iar instrumentul solist este încadrat în sonoritatea generală a ansamblului. Odată cu lucrările lui Liszt și Berlioz se naște muzica programatică, iar bellcantoul italian cunoaște o dezvoltare fără precedent prin operele lui Verdi.

Piesele instrumentale camerale din această epocă sunt de o mare varietate tematică. Sonatele pentru vioară și pian de Schubert, Schumann, Brahms, Grieg sau Dvorak, cer în egală măsură de la ambii instrumentiști, pregătire muzicală și tehnică instrumentală ireproșabilă.

Odată cu apariția recitalui instrumental, apare și virtuosul modern, cu un repertoriu bogat și variat ca stiluri abordate, format din cea mai mare parte din piese cu acompaniament de pian. Iau naștere genurile miniaturale, în forme libere, unde instrumentul solist etalează pasaje de maximă virtuozitate, cu acompaniament de pian, având rol de susținător ritmic și armonic. Promotorii genului sunt virtuozi de renume, precum Sarasate, Kreisler, Wieniawski, Popper, etc.

Alături de virtuozul modern, apare și acompaniatorul modern, care, spre deosebire de

maestro al cembalo , trebuie să interpreteze textul gata făcut, fără să-l mai prelucreze. Urmărind în continuare evoluția artei muzicale, întâlnim numeroase curente și școli, care se dezvoltă fie paralel, fie succesiv.

113

Secolul XX se confruntă cu manifestarea unor modalități de exprimare muzicală contradictorii. Procedeele componistice se diversifică, formele de expresie se îmbogățesc prin dispariția sistemului tonal pe de o parte, iar pe de altă parte prin utilizarea modurilor populare specifice și a celor orientale. Se înnoiește și notația muzicală, cu o multitudine de semne grafice, care corespund cerințelor expresive. Specificul principalelor curente ale secolului XX, constă în dispariția parțială a acompaniamentului, în sensul strict al cuvântului, în piesele acestei etape găsindu-se suprapuneri de planuri sonore, egale ca importanță.

114

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Această sumară trecere în revistă a evoluției acompaniamentului de-a lungul marilor epoci muzicale, e necesară pentru o mai bună înțelegere a problemelor specifice cu care se confruntă corepetitorul ce activează în cadrul școlilor și liceelor vocaționale, în cadrul palatelor și cluburilor copiilor, al cercurilor artistice și al caselor de cultură cu rol de acompaniator, însoțitor al discursurilor artistice, partener în repetiții și spectacole de teatru vorbit, teatru de păpuși, musical-uri, balet, dansuri polulare și moderne etc.

1.3.

Atribuții

Specificul muncii corepetitorului constă atât în cântarea propriu-zisă, cât și în pregătirea tinerilor elevi cântăreți sau instrumentiști, în vederea apariției lor în public. Orice activitate instructiv-educativă, deci și corepetiția, se supune principiilor generale de învățământ, al accesibilității, intuiției, însușirii conștiente și active, principiul însușirii temeinice și principiului sistematizării cunoștințelor.

Corepetitorului îi este necesară prezența unor scopuri clare în munca sa, deși nu-și poate permite planificarea conținutului repertorial al orelor de curs, aceasta fiind subordonată planificărilor calendaristice ale profesorului de instrument. Totodată este extrem de important

ritmul de asimilare a cunoștințelor și formarea deprinderilor instrumentale la elevi. Pentru a putea lucra în cadrul orei de corepetiție, elevul trebuie să prezinte lucrarea cu un mimim de elemente tehnice realizate. Până nu se întâmplă acest lucru, se poate face doar o analiză atentă a textului, o urmărire teoretică a dialogurilor sau a temelor principale, însoțită eventual de o citire la prima vedere. Corepetitorul:

-

acompaniază soliști sau grupuri de interpreți, orchestre de cameră sau simfonice, lucrează alături de dansatori - soliști sau în grup, acompaniază în spectacole sau manifestări artistice;

-

elaborează responsabil tematica cercului și a documentelor școlare;

-

pregătește corespunzător orele și fiecare activitate desfășurată cu elevii;

-

folosește corespunzător materialul didactic, mijloacele audio-vizuale, aparatura și instrumentele de lucru;

-

pregătește participarea la cel mai înalt nivel a echipelor reprezentative la concursuri, tabere de specialitate și întruniri științifice.

1.4.

Responsabilități

-

Respectarea legislației din domeniul învățământului;

-

Respectarea normelor prevăzute în Statutul de funcționar al Palatului Național al Copiilor;

-

Respectarea și aplicarea normelor de protecția muncii P.S.I.;

-

Responsabilitate față de sănătatea și integritatea corporală a copiilor în timpul întregii activități cu aceștia;

-

Răspunderea materială față de inventarul din dotarea cercului sau a bunurilor materiale utilizate temporar.

1.5.

Cerințe legislative specific

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/2011;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

Managementul Calității.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

11.

Competențe necesare funcției de corepetitor în învățământul preuniversitar

Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară din învățământul preuniversitar de corepetitor

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților instructiv educative, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță.

El constituie un reper clar, de ordin calitativ și cantitativ, care descrie nivele minimale de performanță ale exercitării funcției.

11.1.

Competențe generale

-

Asigurarea acompaniamentului muzical pentru orele de muzică, dansuri, spectacole, participarea activă la repetiții în vederea realizării producțiilor artistice;

-

Completarea și sprijinirea activităților din cercurile muzical-artistice desfășurate în interiorul instituțiilor specifice sau în afara acestora.

11.2.

Competențe specifice

-

Realizează planificarea anuală a activităților de corepetiție;

-

Realizează planificarea calendaristică a activităților de corepetiție (în concordanță cu planificarea profesorilor de instrument);

-

Elaborează sau achiziționează diferite produse curriculare auxiliare (ghiduri de interpretare);

-

Realizează evaluarea activităților de corepetiție proiectate;

-

Lucrează individual cu copilul;

-

Comunică diferențiat cu fiecare copil;

-

Selectează pertinent strategiile de instruire și evaluează nivelul copiilor;

-

Pregătește psiho-afectiv copiii pentru competiții / concursuri;

-

Monitorizează procesul de instruire a copilului;

-

Evaluează performanțele copiilor;

-

Oferă feed-back copiilor pentru activitățile specifice desfășurate.

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

115

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Cei care vor face analiza de nevoi, vor îndruma și orienta formarea continuă a corepetitorilor, vor ține seama de bilanțul de competențe personale. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă proprie dacă există jaloanele unui standard național. Bilanțul de competențe poate fi unul evolutiv, care permite unei persoane să conștientizeze achizițiile din perspectiva schimbărilor survenite în activitatea sa profesională, legate de instituție și cerințele ei în comparație cu formarea inițială și cu cerințele contemporane. Bilanțul de competențe măsoară cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea corepetitorului într-o perspectivă evolutivă.

116

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de corepetitor pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca

un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru corepetitorii din învățământul preuniversitar.

11.3.

Descrierea competențelor generale

Fiind vorba de sarcini de înaltă responsabilitate și finețe, contribuția corepetitorului în domeniul teatrului muzical este de extremă importanță. De asemenea, corepetitorul poate lucra în cluburi sau palate ale copiilor, în case de cultură sau cercuri artistice unde poate avea un rol foarte apropiat de cel al unui formator. Astfel, corepetitorul trebuie să înțeleagă și să utilizeze mijloacele de comunicare, să transmită idei și să dovedească o serie de calități fundamental necesare acestei ocupații: o bună citire la prima vedere, capacitatea de a empatiza cu solistul, capacitate de adaptare rapidă, delicatețe, suplețe, elasticitate, precizie și fidelitate în interpretare. Ocupația de corepetitor solicită un profil de competențe complex, privind educarea și instruirea prin activități specifice de corepetiție a copilului care participă la cursurile din palatele și cluburile copiilor, având rolul de a dezvolta capacitățile interpretative ale acestora, formarea lor ca artiști. Pentru realizarea acestui deziderat, corepetitorul se preocupă permanent de propria formare profesională, de formare a unei echipe corepetitor - copil, corepetitor - profesor instrumentist, corepetitor - colegii din cadrul instituției de învățământ precum și cu alți colegi angrenați în activitățile de formare profesională a elevilor, cu scopul de a lucra eficient, într-un mediu de comunicare deschis, echilibrat și profesionist pe toată durata procesului instructiv educativ.

Corepetitorul trebuie să își însușească modalități de lucru în cadrul unui grup orchestral, să urmărească și să participe activ la desfășurarea actului artistic în cadrul repetițiilor și spectacolelor din teatrele muzicale. Astfel, corepetitorul va fi informat asupra unor noțiuni de bază a tehnicilor dirijorale, va căpăta cunoștințe despre tehnica citirii de partituri pentru orchestră, în perspectiva colaborărilor cu ansablurile muzicale în cadrul unor repetiții și spectacole.

Corepetitorul își va însuși noțiuni de bază privind activitățile de formare. Munca alături de copii și adolescenți în cadrul cluburilor și palatelor copiilor, în casele de cultură și cercurile artistice, îl apropie foarte mult pe corepetitor de rolul de formator, de îndrumător al celor pe care îi acompaniază. Astfel, corepetitorul va dobândi cunoștințe de bază a disciplinelor psihopedagogice și a tehnicilor de evaluare.

Particularitățile de lucru ale corepetitorului îl fac pe acesta să fie pus în situația de a improviza un acompaniament în cadrul repetițiilor cu diferite grupuri vocal-instrumentale. Din acest motiv corepetitorul va trebui să își însușească tehnici ale disciplinelor de specialitate care să îl ajute în realizarea aranjamentelor muzicale pentru buna funcționare a instituțiilor unde lucrează.

Corepetitorul trebuie să iși însușească și să cunoască informații teoretice și să-și dezvolte abilități practice studiind:

■

acompaniament;

■

repertoriul specific teatrelor muzicale;

■

repertoriul specific cluburilor și palatelor copiilor;

■

informații științifice în specialitate (teorie muzicală, istoria muzicii, armonie, polifonie, aranjamente muzicale, forme,) corespunzătoare nivelului 5 (bacalaureat) al calificării profesionale;

■

modalitățile prin care poate motiva copiii spre a se perfecționa în activitatea artistică în care aceștia se pregătesc;

■

etapele de lucru cu soliștii și corurile teatrelor muzicale;

■

particularități specifice ale vocii umane funcție de vârstă și sex;

■

modalități de comunicare și lucrul în echipă, chestiuni specifice în muncă alături de copii sau adolescenți;

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

■

criterii și reglementări naționale privind asigurarea calității;

■

proceduri de asigurare a calității;

■

cunoștințe de specialitate intra/inter/pluri/transdisciplinare.

■

normele ssm și psi specifice activităților;

■

proceduri și căi de evacuare în caz de calamități naturale sau incendiu.

Pentru desfășurarea activității în condiții optime, corepetitorul trebuie să își însușească și să cunoască:

■

elemente de orchestrație și instrumentație;

■

principii de bază ale disciplinei

Orchestrație muzicală ;

■

tehnica citirii unei partituri de orchestră de nivel mediu;

■

elemente de bază ale tactării dirijorale;

■

armonie muzicală;

■

aranjamente orchestrale și corale;

■

tehnici elementare de predare ale profesorului corepetitor;

■

noțiuni de pedagogie școlară;

■

elemente de psihologie a copilului și psihologie a vârstelor;

■

noțiuni minimale de didactica a predării corepetiției;

■

metode și tehnici ale managementului clasei de elevi;

■

elemente de consiliere și orientare în carieră.

Corepetitorul are următoarele abilități specifice care îl fac competent pentru:

proiectarea activităților de corepetiție;

îndrumarea activităților de corepetiție;

monitorizează procesul de instruire a copilului;

evaluarea performanței copiilor în ceea ce privește evoluția sau involuția acestora;

oferirea feed-back -ului copiilor cu scopul de a îmbunătăți calitatea interpretării;

identificarea cerințelor de calitate specifice;

susținerea și acompanierea soliștilor și a corurilor în cursul activității de corepetitor la repetițiile scenice, de cabină sau în înregistrări;

susținerea activității de pianist la ansamblurile muzicale cu dirijorul de orchestră și soliștii, pianist la repetițiile de regie, cea de maestru corepetitor la scenă, corepetitor pentru balet, pianist în cadrul orchestrei, atunci când partitura muzicală solicită aceasta, susține în spectacole acompaniamentul recitalelor;

orchestrarea unei melodii simple pentru instrumentele orchestrei de cameră;

descifrarea unei partituri pentru orchestră de cameră;

urmărirea și interpretarea gesturilor dirijorale;

armonizarea unei teme date, o melodie simplă, pe care să o poată realiza cu acompaniament armonic;

117

susținerea unei ore de corepetiție la nivelul ciclului primar, fără a se subtitui formatorului;

118

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

cunoașterea competențelor generale ale educației muzicale și ale educației muzicale specializate;

elaborarea unui proiect didactic pentru disciplina corepetiție la nivelul ciclului primar;

consilierea copiilor și orientarea acestora, după caz, către studiul muzicii la nivel profesionist. Din perspectiva reflexiei critice și constructive a activității pe care o desfășoară, corepetitorul:

■

realizează analiza autoreflexivă privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale în raport cu exigențele formulate pentru carieră;

■

Analiza autoreflexivă este realizată folosind puncte tari și puncte slabe identificate în dezvoltarea profesională proprie;

■

Identificarea standardelor impuse de exercitarea profesiei didactice de corepetitor la un înalt nivel de competență.

Având în vedere specificul muncii de corepetitor, acesta trebuie să fie suficient de competent și creativ pentru adaptarea permanentă la situațiile inedite posibile a se întâmpla în cursul repetițiilor, a concertelor și spectacolelor, a înregistrărilor etc. În astfel de momente corepetitorul trebuie să aibe abilitatea de a surmonta orice problemă apărută din eroarea unui solist, a dirijorului sau ansamblului, a copiilor și elevilor participanți la actul artistic. Capacitatea creativă a corepetitorului, în special a celui ce activează în cluburile și palatele copiilor, trebuie să fie una dintre calitățile de bază ale celui ce permanent se confruntă cu nevoia de inovare și adaptare la repertoriul cerut. Nu de puține ori se întâmplă ca profesorul coregraf sau cel de canto sa îi solicite corepetitorului un acompaniament adecvat unui dans sau melodie care nu are o partitură scrisă în acest sens. Capacitatea de adaptare, inovare și creativitate a corepetitorului sunt în acest caz decisive.

Arta, în general, presupune creativitate iar muzica nu face excepție. Mai mult decât atât, spre deosebire de alte arte, muzica are nevoie de un intermediar între creator și consumatorul de artă. Acest intermediar este interpretul care, practic, recrează opera de artă pentru a putea fi înțeleasă de ascultător. Tocmai aceasta capacitate îl face pe interpret, în cazul de față pianistul corepetitor, un re-creator de ale carui abilități depinde întreg actul artistic. Capacitatea de creație a corepetitorului stă în cunoștințele profunde de stilistică și estetică muzicală, de stăpânire a mjloacelor artistice necesare interpretării în maniera stilistică a repertoriului muzical redat.

Creativitatea și inovația se pot regăsi în munca corepetitorului în ceea ce privește studiul individual, în gasirea de noi tehnici de execuție a unor pasaje, de creare a unor acompaniamente pentru piese și dansuri care nu au partituri scrise în acest sens, de aranjamentul armonic al unor lucrări muzicale sau de orchestrarea altora asemănătoare.

11.4.

Descrierea competențelor tranversale

Competențele transversale caracteristice activității de corepetiție se materializează prin:

1.

Autonomie și responsabilitate

Deși munca corepetitorului nu presupune autonomie, implică maximă responsabilitate, fiind

raportată în permanență la partenerul de acompaniament. Acesta poate fi un grup (trio, cvartet sau alt grup cameral, cor, orchestră, ambele, corp de balet clasic, de dansuri populare sau moderne etc.) sau poate fi un singur individ (solist vocal, instrumentist etc.). Partenerul corepetitorului va fi întotdeauna în centrul activității, va fi cel ce va stabili programul ce va fi studiat.

Responsabilitatea corepetitorului este una foarte mare, în multe cazuri depășind-o pe cea a solistului sau a grupului acompaniat, eroarea corepetitorului putând afecta decisiv evoluția artistică a celui acompaniat.

Evident, munca corepetitorului se va încadra întotdeauna în specificul instituției unde se desfășoară.

Responsabilitatea corepetitorului este una deosebită întrucât el se substituie unui grup orchestral format din mulți interpreți astfel că, în calitate de unic acompaniator, corepetitorul are un rol decisiv în actul artistic. Autonomia lui se referă numai la perioada de studiu individual când acesta trebuie să-și însușească

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

repertoriul muzical. Altfel, corepetitorul este prin excelență un om de echipă și are chiar responsabilitatea de a se omogeniza cu interpretul solist așa încât creația artistică să fie interpretată unitar și coerent.

2.

InteracJiune socială

Fiind o muncă colectivă, interacțiunea socială este o caracteristică a corepetitorului. Astfel, acesta trebuie să dovedească competențe de comunicare, să aibă un acut simț al muncii în echipă, să ateste flexibilitate, cunoștințe de psihologie minimală care să îl ajute în lucrul alături de partenerii săi artistici. Întrucât activitatea pe care o desfășoară presupune o permanentă muncă în echipă, corepetitorul interacționează cu alți interpreți în fiecare moment al muncii sale desfășurate în teatrele muzicale sau în cluburile și palatele copiilor. Cunoștințele de comunicare, flexibilitatea și maleabilitatea sunt deci obligatorii și trebuiesc încontinuu îmbunătățite și dezvoltate pentru o creștere continuă a eficienței.

Interacțiunea socială este o caracteristică importantă a corepetitorului care, în munca sa, cooperează cu oameni de pe o plajă foarte largă a pregătirii artistice. Astfel, pianistul corepetitor poate interacționa cu artiști de renume mondial în teatrele muzicale dar și cu debutanți în domeniul artistic, așa cum sunt mulți dintre copiii de la cluburile și palatele copiilor, din cercurile artistice sau casele de cultură. Flexibilitatea, înțelegerea și adaptarea la nivelul fiecăruia dintre cei alături de care lucrează, fac din corepetitor un personaj complex și extrem de respectat dacă deține competențele și abilitățile necesare exprimării artistice.

3.

Dezvoltare personală și profesională

Stabilirea priorităților în dezvoltarea profesională proprie se realizează cu autoexigență, tenacitate, dorință de progres în carieră, conștiința propriei valori. În acest sens, corepetitorul participă la programe și activități de formare în concordanță cu politicile MENCS și cu nevoile personale de dezvoltare profesională, își dezvoltă seturi / tipuri noi de competențe în concordanță cu evoluția profesiei, realizează îmbunătățirea activităților proprii. Corepetitorul trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de a proiecta obiectiv propriul traseu de formare și dezvoltare în carieră. Acesta trebuie să valorifice în mod personal oportunitățile momentului/ etapei. Corepetitorul trebuie în permanență însă să își coreleaze propriile aspirații și intenții cu disponibilitățile oferite la nivel național și european. Astfel el trebuie să

își dezvolte permanent capacitatea de documentare, selecție și interpretare a informației referitoare la statutul și dezvoltarea profesională, capacitatea de autoreflecție și autoevaluare. Corepetitorul trebuie să poată să-și redefinească obiectivele de dezvoltare personală și profesională în funcție de:

diverși factori și condiții de natură obiectivă sau subiectivă;

modificarea etapelor și reperelor de parcurs stabilite inițial;

adaptarea proiectului inițial la evoluțiile profesiei de corepetitor din sau la cele ale sistemului de învățământ vocațional.

Deschiderea permanentă spre inovație, către noi tehnici și valori ale cunoașterii profesionale, o continuă preocupare pentru perfecționare și autodepășire, toate aceste atribute trebuie să însoțească un profesionist în carieră. Este și cazul corepetitorului a cărui evoluție trebuie să urmărească o pantă ascendentă care să îi permită să abordeze un repertoriu din ce în ce mai divers, să-i îmbunătățească cunoștințele și aptitudinile, să-i diversifice competențele profesionale. Astfel, noul concept al cunoașterii mondiale, " The long life learning”

(învățământ pe tot parcursul vieții), își găsește aici perfecta justificare.

Corepetitorul trebuie să-și lărgească sfera cunoștințelor profesionale prin studiul a noi obiecte de specialitate. Teatrele muzicale sunt într-o continuă schimbare; necesitatea eficienței financiare le cere noi performanțe, noi modalități de atragere a publicului și mass-mediei, a sponsorilor, fără de care nici o instituție artistică modernă nu mai poate supraviețui. Toate aceste aspecte cer noi modalități de lucru, noi tipuri de spectacole, condiții excepționale de lucru la care trebuie să se adapteze și corepetitorul, ca parte integrantă din ansamblul instituției culturale.

119

Cluburile și palatele copiilor, cercurile artistice și casele de cultură evoluează și ele permanent, pentru a ține pasul cu noile tendințe în materie artistică, în învățământ, show-biz, televiziune etc. Este de la sine înțeles ca și corepetitorul, prezent în marea majoritate a acțiunilor artistice ale acestor instituții, trebuie să manifeste un efort de continuă perfecționare și diversificare a calităților și competențelor sale.

120

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

U nitatea de competență nr. 1

Titlul unității de competență nr. 1: Proiectarea activităților de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Proiectarea analizei nevoilor de învățare prin activități de corepetiție

Cunoaște, înțelege și utilizează teoriile despre tipologia nevoilor umane, relația dintre nevoi, scopuri, atitudini, valori și despre motivația învățării.

Identifică nevoile de învățare ale elevilor prin proiectarea unor instrumente diverse de evaluare a nivelului achizițiilor anterioare.

Interpretează rezultatele investigării nevoilor de invățare ale elevilor.

Manifestă obiectivitate în analiza nivelului achizi'iilor anterioare ale elevilor.

Creează și folosește instrumente de cunoaștere a experienței de învățare a elevilor și de

identificare a nevoilor.

Îndeplinește în mod responsabil sarcinile profesionale, în condiții de autonomie.

2. Proiectarea activității anuale și semestriale

Cunoaște, înțelege, explică și interpretează documentele curriculare.

Realizează planificările anuale și semestriale în conformitate cu documente curriculare și legislative.

Selectează modelul de proiectare didactică în funcție de nivelul de școlaritate, tipurile de obiective educaționale.

Realizează planificările calendaristice anuale și semestriale.

Adaptează planificarea calendaristică la particularitățile elevului/grupului de elevi. Proiectează diferențiat conținuturile învățării în

funcție de ritmul de învățare al elevilor.

3. Proiectarea orelor/lecțiilor de corepetiție

Cunoaște, înțelege și utilizează teoriile despre tipologia lecțiilor, tipologia competențelor.

Cunoaște și utlizează metodologia de elaborare a proiectelor de lecție.

Elaborează proiecte de lecție specifice activităților de corepetiție. Proiectează sarcini de lucru variate pentru formarea și evaluarea

competențelor elevilor.

Reflectează critic și constructiv asupra proiectelor de lecții/ corepetiție elaborate.

Proiectează în mod creativ și inovator activitățile de învățare.

Adaptează conținutul lecției proiectate la particularitățile elevilor.

4. Proiectarea activităților extrașcolare și extracurriculare

Cunoaște tipologia activităților extracurriculare și extrașcolare.

Identifică nevoile elevilor privind tipurile de activități educative extrașcolare și posibilitățile de realizare a acestora, prin consultarea beneficiarilor primari și secundari ai educației.

Proiectează activități

extracurriculare și extrașcolare corelate cu nevoile elevilor.

Reflectează critic și constructiv asupra activităților extracurriculare și le raportează la nevoile de dezvoltare ale elevilor, ale școlii și ale comunității.

Proiectează activități/programe de dezvoltare educativă extrașcolară cu impact asupra dezvoltării abilităților de comunicare ale elevilor în situații diferite.

Adaptează conținutul activităților extrașcolare și extracurriculare proiectate la particularitățile elevilor.

121

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

5. Proiectarea

Cunoaște conceptele-produs

Proiectează materiale didactice

Analizează critic și

Proiectează în mod

Selectează produsele

produselor

curricular, ghid metodologic pentru

suport pentru elevi.

constructiv produsele

creativ produsele

curriculare auxiliare

curricular

cadrele didactice, caiet de muncă

independentă pentru elevi, material didactic auxiliar, soft educațional etc.

Proiectează fișe de muncă independentă.

auxiliare proiectate în

raport cu nevoile de învățare ale elevilor.

auxiliare în funcție de

particularitățile clasei de elevi.

necesare în funcție de specificul elevilor.

6. Analiza

Înțelege necesitatea analizării

Analizează și compară proiectele

Reflectează în mod

Proiectează în mod

Revizuiește proiectele pe

proiectelor de activitate de corepetiție elaborate

propriilor proiecte de activitate didactică și raportarea lor la diverse modele.

didactice elaborate cu diverse modele.

critic asupra proiectelor didactice elaborate și identifică puncte slabe și puncte

tari în proiectare.

creativ indicatori de performanță pentru proiectele de activitate didactică elaborate.

baza feedback-ului obținut.

Criterii de performanță:

1)

Realizează lectura personalizată a programelor școlare și a manualelor școlare pentru proiectarea activității de corepetiție.

2)

Respectă reglementările în vigoare privind conținutul și forma documentelor de proiectare.

3)

Prezintă /comunică rezultate relevante referitoare la activitate în cadrul comisiei metodice, în întâlnirile cu părinții.

122

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Unitatea de competență nr. 2

Titlul unității de competență nr. 2: Conducerea și monitorizarea procesului de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Comunicare educațională

Cunoaște metodele de comunicare specifice receptorilor implicați.

Aplică strategii de comunicare eficiente în relația cu elevii.

Transferă informațiile din mediul familial al elevilor în conducerea procesului de corepetiție.

Analizează implicațiile induse de comunicarea cu elevii.

Caută noi modalitați de comunicare eficientă cu elevii, părinții și colegii de profesie.

Își asumă responsabilitate în comunicare. Își personalizează demersul educațional. Manifestă interes pentru o comunicare educațională mai eficientă.

Adoptă în comunicare o atitudine deschisă, cooperantă.

2. Organizarea și conducerea activităților de corepetiție

Cunoaște metodologia organizării și desfășurării lecțiilor de corepetiție.

Utilizează corect limbajul specific.

Asigură adecvarea strategiilor de corepetițiela caracteristicile de grup și individuale.

Rezolvă eficient problemele de gestionare a timpului didactic.

Analizează și depistează punctele tari și cele slabe ale activităților de corepetiție desfășurate.

Anticipează acțiuni ameliorative și de dezvoltare.

Anticipează nevoile de dezvoltare viitoare ale elevilor și desfășoară activități de învățare în concordanță cu acestea.

Își personalizează demersul în organizarea și conducerea activităților de corepetiție și își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate.

3. Evaluează și monitorizează procesul de corepetiție

Cunoaște metodologia evaluării procesului de corepetiție.

Elaborează instrumente de evaluare adecvate atât conținutului, cât și obiectivelor propuse. Integrează actul evaluativ în demersul didactic cotidian. Exersează comportamentul evaluativ și

autoevaluativ al elevilor.

Înregistrează, periodic, aprecieri juste asupra procesului evaluativ.

Analizează informațiile obținute prin feed-back.

Elaborează instrumente alternative de evaluare.

Manifestă autonomie în monitorizarea procesului de corepetiție. Își asumă responsabilitatea deciziilor privitoare la actul evaluării.

4. Reconsiderarea și revizuirea proiectului inițial

Cunoaște alternative la strategia de învățare și evaluare proiectată.

Identifică aspectele ce trebuie supuse revizuirii.

Rezolvă contradicțiile create între proiectul inițial și realitatea educațională.

Revizuiește, periodic, procesul de corepetiție, pe baza informațiilor obținute. Compara proiectul inițial cu dinamica situațiilor de corepetiție.

Identifică măsuri ameliorative ale procesului, în funcție de dinamica situației.

Găsește modalități noi, adecvate contextului

educațional.

Își asumă responsabilitatea modificării proiectului inițial în funcție de reacțiile clasei de elevi.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

123

Criterii de performanță:

1)

Organizează procesul de corepetiție în functie de obiectivele stabilite, programa școlară și resurse.

2)

Conduce eficient activitățile de corepetiție ale grupului/clasei.

3)

Evaluează și monitorizează eficient procesul de corepetiție.

4)

Optimizează procesul de corepetiție în funcție de feed-back-ul primit.

5)

Elaborează instrumente de monitorizare a procesului de corepetiție.

6)

Aplică strategii proprii în organizarea și conducerea procesului de corepetiție.

7)

Manifestă originalitate în desfășurarea procesului de corepetiție.

124

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Unitatea de competență nr. 3

Titlul unității de competență nr. 3: Evaluarea activităților de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Elaborarea probelor de evaluare cu diferite funcții specifice (diagnoză, progres, selecție etc.)

Cunoaște și explică tipurile de evaluare, funcțiile evaluării, metodele și instrumentele de evaluare.

Stabilește obiectivele ce se evaluează în concordanță cu programa școlară.

Elaborează instrumentele de evaluare, precum și baremele de corectare și notare cu respectarea principiilor evaluării.

Asigură concordanță între instrumentele de evaluare și obiectivele urmărite.

Analizează periodic calitatea instrumentelor de evaluare folosite și ia măsurile necesare.

Folosește o varietate de instrumente în rezolvarea cărora să activeze: memoria, gândirea, creativitatea, etc.

Elaborează în mod responsabil instrumentele de evaluare urmărind realizarea cu elevii a unor performanțe

superioare.

2. Aplicarea probelor de evaluare, analiza și interpretarea rezultatelor și stabilirea măsurilor ameliorative

Cunoaște contextele educaționale în care se realizează evaluarea și condițiile necesare pentru o evaluare corectă.

Aplică probele de evaluare conform normelor și principiilor pedagogice. Interpretează rezultatele și stabilește măsuri ameliorative.

Compară rezultatele elevilor obținute la evaluări cu cele de la evaluările anterioare, observă dacă se află în

progres sau regres și aduce schimbări procesului.

Dovedește creativitate în stabilirea măsurilor de schimbare a procesului în funcție de rezultatele evaluărilor.

Monitorizează periodic rezultatele elevilor și adaptează în mod responsabil

conținutul procesului.

3. Utilizarea unor instrumente de consemnare a rezultatelor la evaluări și de înregistrare a dinamicii

performanțelor elevilor

Înțelege necesitatea folosirii acestor instrumente și importanța analizei periodice a

dinamicii performanțelor elevilor.

Elaborează instrumente de consemnare a rezultatelor elevilor.

Urmărește evoluția acestor rezultate și calitatea răspunsurilor elevilor, aduce schimbări procesului, determinate de

rezultatele elevilor.

Urmărește calitatea instrumentelor folosite și măsura în care ele oferă informațiile pe care le așteaptă.

Se preocupă de diversificarea acestor instrumente pentru a avea o imagine mai largă asupra

competențelor elevilor.

Elaborează aceste instrumente potrivit propriei experiențe și în urma studierii altor

experiențe.

4. Optimizarea procesului de corepetiție în raport cu rezultatele evaluărilor

Cunoaște schimbările ce trebuie aduse procesului în funcție de rezultatele elevilor la evaluări.

Aduce schimbări în conținutul procesului pentru optimizarea acestuia și pentru obținerea de rezultate superioare.

Are în vedere și modificarea sistemului de evaluare, dacă el nu oferă informațiile așteptate.

Renunță la metode și instrumente care s-au dovedit ineficiente.

Reflectează asupra calității procesului de corepetiție după implementarea schimbărilor.

Manifestă creativitate în realizarea schimbărilor aduse procesului.

Acționează cu responsabilitate în aplicarea măsurilor de optimizare a procesului.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

125

Criterii de performanță:

1)

Elaborează instrumente de evaluare în raport cu obiectivele stabilite.

2)

Aplică instrumentele de evaluare.

3)

Dezbate cu elevii rezultatele evaluărilor și comunică, în mod confidențial, părinților, aceste rezultate.

4)

Analizează rezultatele evaluărilor și stabilește măsuri de optimizare a procesului.

5)

Elaborează instrumente de consemnare a rezultatelor evaluărilor și de înregistrare a dinamicii performanțelor elevilor.

6)

Manifestă creativitate în procesul evaluării.

7)

Colaborează cu profesorii pentru perfecționarea evaluării procesului de corepetiție.

8)

Este preocupat de studierea materialelor de specialitate și a experiențelor pozitive ale altor colegi.

126

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Unitatea de competență nr. 4

Titlul unității de competență nr. 4: 1ntegrarea și utilizarea T1C în activitățile de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Proiectează experiențe de învățare care presupun utilizarea resurselor T1C

Cunoaște terminologia specifică învățării mediate/facilitate de TIC.

Identifică unitățile de învățare care implică utilizarea TIC la diferite discipline.

Alege secvențele din curriculum care pot fi abordate prin utilizarea TIC.

Selectează, din diferite surse, experiențe de învățare care presupun utilizarea TIC.

Proiectează, în condiții de autonomie restrânsă, experiențe de învățare care presupun utilizarea resurselor

TIC.

2. Selectează echipamente și resurse software specifice T1C pentru a fi utilizate în

procesul de corepetiție

Cunoaște tipurile de echipamente hardware și

softuri care pot fi folosite în activitățile de învățare.

Stabilește integrarea în activități a elementelor TIC.

Apreciază critic eficacitatea unei activități desfășurate cu

suport TIC

Selectează noi echipamente și softuri pentru a le integra în activitățile de corepetiție.

Selectează echipamentele și softurile necesare desfășurării activităților de corepetiție.

3. Utilizează resurse specifice T1C pentru facilitarea procesului de învățare

Cunoaște tipurile de resurse care pot fi folosite în activitățile de corepetiție.

Integrează elementele de TIC în desfășurarea activității în momentele optime, atingând

randamentul scontat.

Reflectează la avantajele și limitele utilizării TIC în susținerea învățării.

Utilizează TIC pentru diferitele momente ale activității de corepetiție.

Utilizează unele resurse specifice TIC pentru facilitarea procesului de învățare în condiții de

autonomie limitată.

4. Evaluează eficacitatea utilizării resurselor T1C în procesul corepetiției

Explică și interpretează modalitățile de evaluare a eficacității resurselor TIC.

Evaluează echipamentele și rezultatele utilizării lor în activitățile de corepetiție.

Evaluează potențialul didactic al TIC în relație cu dezvoltarea

competențelor.

Creează instrumente de evaluare pentru a stabili eficiența utilizării resurselor

TIC în activitatea de corepetiție.

Evaluează efectele pozitive și dezavantajele utilizării TIC, pe termen mediu și lung.

Criterii de performanță:

1)

Proiectează unități de învățare care implică utilizarea TIC.

2)

Integrează TIC, în manieră funcțională, în activitățile de învățare.

3)

Evaluează potențialul didactic al instrumentelor informatice în relație cu dezvoltarea competențelor vizate.

4)

Manifestă creativitate în procesul proiectării și utilizării TIC în activitățile didactice.

5)

Integrează elementele de TIC în activitățile de formare continuă la care participă.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

127

Unitatea de competență nr. 5

Titlul unității de competență nr. 5: Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a elevilor

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Utilizarea unor modele, metode și tehnici adecvate de cunoaștere, consiliere și tratare diferențiată a elevilor

(de exemplu: pentru elevii cu dificultăți de învățare, pentru cei

supradotați etc.)

Cunoaște, înțelege, explică diferite modele, metode, tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Argumentează modul de aplicare a diferitelor modele, metode, tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Aplică metode de consiliere și tartare diferențiată a elevilor cu dificultăți în învățare, sau cu performanțe deosebite.

Analizează critic diferite modele, metode, tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Corelează în manieră creativă anumite metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Folosește în mod responsabil diferite metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

2. Evaluarea efectelor activităților de cunoaștere, consiliere, tratare diferențiată a elevilor, în scopul îmbunătățirii acesteia

Cunoaște și explică modalitățile de evaluare a efectelor activităților de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Aplică periodic diferite metode și tehnici de evaluare și autoevaluare a propriilor activități de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Analizează critic și autocritic efectele propriilor activități de consiliere și tratare diferențiată a elevilor în vederea optimizării

acestora.

Manifestă o receptivitate crescută pentru identificarea și corectarea erorilor făcute în activitatea de consiliere și tratare

diferențiată a elevilor.

Folosește în mod responsabil diferite strategii de evaluare a efectelor activităților proprii de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

3. Aplicarea de strategii adecvate de consiliere a familiei, în probleme specifice

Cunoaște, explică/argumentează diferite modalități de intervenție în consilierea familiei în probleme specifice educației

muzicale ale elevilor.

Aplică strategii diverse de consiliere a părinților.

Analizează comparativ diferitele modalități de consiliere a familiei în

probleme specifice.

Combină diferite strategii de consiliere a familiei.

Aplică în mod autonom și responsabil diferite strategii noi de consiliere a familiei în funcție

de problemele elevilor.

4. Participarea la completarea fișelor psihopedagogice ale elevilor

Cunoaște, înțelegere, explică/argumentează conținuturile și metodologia de completare a fișei psihopedagogice a elevilor.

Stabilește corelații între informațiile consemnate în fișa psihopedagogică a elevului.

Compară diferite modalități de completare a fișei psihopedagogice a elevului.

Structurează și sintetizează, în manieră originală, informațiile cuprinse în fișa psihopedagogică a

elevului.

Își asumă responsabilitatea pentru autenticitatea informațiilor consemnate în fișa psihopedagogică a elevului.

Criterii de performanță:

1)

Cunoaște particularitățile dezvoltării psihologice ale elevilor.

2)

Consiliază părinții în adoptarea unor decizii importante privind educația copilului în domeniu.

3)

Analizează efectele aplicării diferitelor metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

4)

Consemnează în mod corect datele personale ale elevilor în fișa psihopedagogică.

128

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Unitatea de competență nr. 6

Titlul unității de competență nr. 6: Managementul clasei/grupei

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/ Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Organizarea ambientului clasei de elevi pentru a corespunde activităților de corepetiție

Cunoaște și utilizează limbajul specific managementului clasei.

Folosește cunoștințele cu privire l dimensiunea ergonomică în organizarea sălii de corepetiție.

Antrenează elevii și părinții în organizarea sălii de clasă.

Evaluează ergonomia sălii de corepetiție în funcție de rezultatele lor.

Consultă elevii cu privire la organizarea sălii de corepetiție.

Găsește soluții noi de organizare pentru a corespunde cerințelor

activităților de corepetiție.

Organizează sala de corepetiție după consultări.

Manifestă responsabilitate în organizarea sălii de corepetiție.

2. Proiectarea activității clasei și organizarea grupului de elevi în vederea favorizării învățării și socializării elevilor

Are cunoștințe cu privire la proiectarea activității și organizarea spațiului.

Explică elevilor cum s-a proiectat activitatea și ce se urmărește prin organizarea acesteia în vederea

realizării unor relații corespunzătoare învățării.

Rezolvă problemele privind organizarea spațiului pentru motivarea elevilor în abordarea învățării.

Reflectează asupra documentelor de proiectare și aduce îmbunătățiri.

Face schimbări în organizare în funcție de rezultate.

Urmărește relațiile stabilite între elevi.

Manifestă spirit creativ în proiectarea activității și în organizarea spațiului de corepetiție.

Ia decizii privind proiectarea și organizarea spațiului de corepetiție pentru stimularea elevilor în procesul de învățare.

3. Rezolvarea conflictelor dintre elevi și a crizelor educaționale

Are cunoștințe referitoare la conflicte și crize educaționale și înțelege deosebirea dintre conflict și criză.

Rezolvă conflictele dintre elevi. Se implică în rezolvarea crizelor educaționale.

Reflectează asupra rezolvării conflictelor și crizelor educaționale și caută soluții pentru prevenirea lor.

Analizează cauzele conflictelor pentru a acționa asupra lor. Este preocupat ca fiecare rezolvare să nu

determine reapariția cauzelor.

Rezolvă cu responsabilitate conflictele dintre elevii clasei.

Criterii de performanță:

1)

Folosește corect limbajul specific managementului clasei.

2)

Proiectează activitățile și organizează grupul de elevi în vederea favorizării învățării.

3)

Rezolvă conflictele dintre elevi.

4)

Se ocupă de socializarea elevilor.

5)

Analizează și apreciază experiențe pozitive în domeniu.

6)

Face analize privind cauzele care determină apariția conflictelor între elevi.

7)

Împărtășește colegilor aspecte din propria experiență.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

129

Unitatea de competență nr. 7

Titlul unității de competență nr. 7: Managementul carierei și al dezvoltării personale

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Debutant

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Realizarea analizei autoreflexive privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale în raport cu exigențele formulate pentru

cariera didactică

Înțelege importanța analizei autoreflexive privind stadiul și nivelul propriei pregătiri profesionale pentru identificarea

nevoilor proprii de formare continuă.

Aplică tehnici de autocunoaștere personală și autoevaluare a competențelor profesionale actuale și identifică nevoile de formare.

Manifestă gândire critică prin creșterea capacității de autoevaluare.

Construiește și aplică grile de autoevaluare a comportamentului profesional.

Manifestă responsabilitate în autoanaliza reflexivă și ține cont de observațiile și recomandările primite în

autoevaluarea comportamentului profesional.

2. Proiectarea propriului traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

Susține cu argumente pertinente necesitatea proiectării propriului traseu de formare și dezvoltare profesională.

Elaborează un plan individual de formare profesională și dezvoltare în carieră pe termen scurt, mediu și lung.

Adoptă un mod de gândire flexibil, pozitiv, activ și creativ.

Construiește un traseu individual de formare profesională și dezvoltare în carieră în funcție de nevoile

identificate, propriile interese și de recomandările primite.

Proiectează cu responsabilitate traseul individual de formare profesională și dezvoltare în carieră ținând cont de

sugestiile și recomandările primite.

3. Participarea la programele și activitățile specifice de formare

Identifică ofertele de programe și activități de formare continuă specifice învățământului primar și le valorifică în activitatea didactică.

Participă la programele și activitățile de formare specifice învățământului primar pentru îndeplinirea planului propriu de dezvoltare profesională și personală și pentru actualizarea pregătirii profesionale.

Utilizează autoreflecția critică în cadrul programelor și activităților de formare continuă specifice și

creează atașament față de comunitatea profesională.

Argumentează opinii profesionale în cadrul dezbaterilor sau programelor de formare continuă specifice învățământului primar și

abordează inovator situațiile problemă.

Inițiază dezbateri în cadrul programelor și activităților specifice de formare și susține puncte de vedere personale.

4. Asigurarea unui caracter flexibil propriei evoluții în carieră prin reajustarea și reconsiderarea proiectului inițial

Flexibilizează proiectul inițial de formare și dezvoltare continuă în acord cu noile provocări în planul dezvoltării profesionale.

Explică și argumentează nevoia de revizuire a proiectului inițial de formare și dezvoltare personală continuă.

Reconsideră proiectul inițal de formare și dezvoltare continuă în raport cu provocările profesionale și cu deficiențele constatate în propriul comportament profesional.

Adoptă o atitudine constructivă în deciziile de reconsiderare a proiectului inițial de formare și dezvoltare continuă proprie și anticipează pe baza reflecției personale provocările /dificultățile în implementarea noului

traseu profesional.

Raportează permanent parcursul de formare și dezvoltare continuă la rezultatele cercetării științifice și dinamica politicilor educaționale.

Reglează continuu disfuncționalitățile apărute în propria activitate profesională.

Actualizează proiectul inițial de formare și dezvoltare continuă cu sprijin parțial oferit de colaboratori.

130

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - debutant

Criterii de performanță:

1)

Își autoevaluează comportamentul profesional ținând cont de observațiile și recomandările primite cu divese ocazii.

2)

Identifică nevoile de dezvoltare personală și profesională.

3)

Este preocupat de dezvoltarea profesională și personală continuă.

4)

Își elaborează un plan individual de formare continuă și de dezvoltare a carierei pe termen scurt, mediu și lung.

5)

Participă periodic la diferite tipuri de formare continuă.

6)

Învăță din experiența proprie și din experiența altora optimizându-și permanent comportamentul profesional.

7)

Integrează noile competențe achizițonate în sistemul de competențe profesionale existent.

8)

Își actualizează continuu traseul de formare profesională și de dezvoltare personală în raport cu exigențele formulate pentru cariera didactică.

9)

9. Manifestă deschidere către învățarea pe tot parcursul vieții.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Prezentul standard a fost elaborat în cadrul proiectului

„ Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile " (POSDRU/3/1.3/S/2/ID 3777)

Anexa 8 la OMENCȘ nr. 4477 / 06.07.2016

Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor

131

- cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat -

132

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

ARGUMENT

1.

Descrierea funcției didactic auxiliare corepetitor în învățământul preuniversitar 1.1.Context

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, funcția de

corepetitor

în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele instituțiilor de învățământ preuniversitar vocațional, a palatelor și cluburilor copiilor. Menționăm faptul că mai există o funcție didactică, aceea de

profesor corepetitor , care este însă una cu rol de formare/evaluare, profesorul corepetitor fiind cadru didactic și având toate drepturile, obligațiile și atribuțiile ce decurg de aici. Mai există însă și o altă funcție, cu titulatură asemănătoare, aceea de

maestru corepetitor . Acesta este pianistul acompaniator care lucrează în teatrele muzicale și în filarmonici. Deoarece, în practică, funcțiile de corepetitor și maestru corepetitor sunt, de multe ori, deservite de aceleași persoane, în alcătuirea Standardelor de formare continuă am ținut cont de acest lucru și am inclus unele obiecte de studiu care pot duce la ridicarea standardelor de performanță pentru ambele funcții.

1.2.

1storic

Povestea pianului începe la jumatatea secolului al XII-lea cu primul său strămoș - monocordul cu clape - căruia ulterior i-au fost adăugate mai multe coarde, transformându-se în mult mai cunoscultul clavicord, care funcționa printr-un mecanism de atingere a coardelor în momentul apăsării clapelor. Până la începutul secolului al XV-lea, clavicordul ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia.

Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în fața unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcția primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

P1AN

P1AN1NĂ

133

Denumirea de pianoforte, menținută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui principiu de funcționare care permitea obținerea unui sunet variat și clar, mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai încet, în funcție de dorința celui care acționa clapele. Invenția lui Cristofori a fost menționată pentru prima dată în 1711, împreună cu o schiță a instrumentului, într-un document scris de către Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspirație pentru prima generație de fabricanți de piane.

134

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

COMPONENTELE P1ANULU1

COMPONENTELE P1AN1NE1

Corepetitorul 1

1

COREPET1TOR, -OARE ,

corepetitori, -oare

s.m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. -

Co- + repetitor .

Sursa : DEX '98

COREPET1TOR, -OARE

s. m. f.

interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliștii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriștii etc., înaintea sau în timpul spectacolului și concertului. (< lat.

correpetitor )

Sursa : neoficial

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Corepetitorul este un pianist profesionist, care este caracterizat în primul rând prin pluralismul sarcinilor pe care, din când în când, pe parcursul unei stagiuni sau chiar în cadrul aceluiași spectacol, poate fi rugat să le îndeplinească. Fiind vorba de sarcini de înaltă finețe și responsabilitate, contribuția sa în domeniul teatrului muzical este de extremă importanță. Printre activitățile sale specifice se regăsește cea de pianist la repetițiile de cabină, pianist la ansamblurile muzicale cu dirijorul de orchestră și soliștii, pianist la repetițiile de regie, cea de maestru corepetitor la scenă, corepetitor pentru balet, pianist în cadrul orchestrei, atunci când partitura muzicală solicită aceasta, susține în spectacole acompaniamentul recitativelor. Suportul său de lucru indispensabil este partitura pentru canto și pian, transcriere a partiturii de orchestră pentru instrumentul care, mai mult decât oricare altul, poate să rezume întreaga orchestră.

Pentru a înțelege în profunzime natura muncii corepetitorului, este necesară o succintă incursiune în istoria muzicii, de-a lungul marilor epoci creatoare, legată binenteles de apariția și dezvoltarea acompaniamentului.

Este știut faptul că fiecare compoziție muzicală este expresia spiritului vremii și poartă pecetea epocii în care a fost scrisă și a compozitorului care i-a dat viață, deci și evoluția acompaniamentului va fi strâns legată de dezvoltarea societății, de perfecționarea instrumentelor și a procedeelor componistice.

Prin acompaniament, cuvânt de sorginte franceză ( accompagner - a însoți), se înțelege „ansamblul elementelor care, în țesătura muzicală, au rol expresiv, subordonat melodiei sau melodiilor principale" ( Dicționarul de termeni muzicali ).

Însoțirea vocii și a mișcării de către un instrument muzical, se cunoaște încă din epoca primitivă. A bate din palme, a cânta la instrumente rudimentare, laolaltă cu cântecul și cu dansul, erau modalități firești de exprimare ale omului primitiv, în încercarea de a îndupleca și de a îmblânzi forțele naturii.

În sclavagism, marile civilizații antice - egipteană, sumeriană, babiloniană, indiană, japoneză, chineză etc.- își aduc un aport însemnat la îmbogațirea expresiei și a mijloacelor de exprimare.

Apar strămoșii instrumentelor de suflat (aulos, fluier, trompetă, clarinet, nai, cimpoi), dar și instrumentele rudimentare de percuție, sau cele cu corzi ( harpa, lira, lăuta, chitara) . Ele îmbogățesc cu expresivitatea lor viața fastuoasă a curților regale, procesiunile religioase și nu în ultimă instanță, viața oamenilor de rând.

Acompanierea vocii cu fluier, lăută, kitară sau aulos este foarte răspândită, fără

să putem vorbi însă de un acompaniament variat, în sensul actual al cuvântului. Instrumentul însoțește vocea numai omofon, deși se cunoaște și eterofonia ( distanțarea pe porțiuni mici de linia melodică și revenirea la ea).

Civilizația greacă ne-a lăsat o fabuloasă moștenire muzicală- notația alfabetică pentru muzică- cunoașterea modurilor și folosirea lor pentru crearea unei anume stări psihice. Muzica era socotită, de altfel, un puternic mijloc de educare în masă.

Totodată, muzica avea o varietate ritmică remarcabilă și servea ca acompaniament pentru dansuri, coruri religioase, acțiuni scenice în teatrul antic, chiar și ca fundal sonor în cadrul intrecerilor cu caracter sportiv- vezi jocurile olimpice.

Existau întreceri muzicale, concursuri pentru descoperirea celui mai bun cântăreț, cu ajutorul căruia să poată invoca bunăvoința zeilor. Acești muzicieni, care acompaniau evenimentele sociale și culturale ale timpului lor, deveneau adevărați virtuozi ai instrumentelor lor, traducând în cântecul lor improvizat gândurile și sentimentele ascultătorilor.

Acompaniamentul devine atât de însemnat la greci, încât în secolul al VII- lea î.e.n. se inființează școli dedicate însușirii aulodiei și kitarodiei. Importanța muzicii este atât de mare, încât ea este considerată una dintre cele patru științe matematice, alături de astronomie, geografie și aritmetică.

După destrămarea marilor civilizații antice și după căderea Imperiului Roman, începe o altă epocă de dezvoltare a omenirii și implicit a științei muzicale. În feudalism, după o lungă perioadă de acumulări, muzica își va lărgi orizonturile de cunoaștere, prin apariția polifoniei. ( suprapunerea mai multor linii melodice, aflate într-o dependență relativă).

135

Monodiei muzicii religioase a bisericii catolice, fără acompaniament instrumental, i se va adăuga cu timpul, încă o voce, care va însoți tenorul la interval de cvartă sau de cvintă. Astfel asistăm la apariția primei forme polifonice, numită organum, în secolele IX și X.

136

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Odată cu apariția diafoniei, va aparea și caracterul multivocal în muzică. În cantus gemellus, organum de origine engleză, intervalul la care se mișcă cele două voci, nu mai este de cvartă și de cvintă, ci devine terță.

Suprapunerea mai multor voci, însoțite de texte în limba latină sau în limba zonei de proveniență, duce la formarea genurilor polifonice și a procedeelor componistice tipice acestei etape.

Perioada Ars Antiqua, cuprinsă între 1160 și 1325, coincide cu formarea așezămintelor ecleziastice, veritabile școli muzicale, la rândul lor, în care se dezvoltă notația muzicală, cu scrierea pe portativul cu patru linii. Se constituie ca gen misa și motetul.

În Europa occidentală, muzica laică a secolelor XII-XIII se caracterizează prin afirmarea cântecului trubadurilor și truverilor, primii reprezentanți ai artei muzicale poetice. Ei reprezintă adevărate individualități artistice , într-o perioadă dominată până atunci de anonimatul călugărilor sau de creatorii de folclor.

Fie că sunt amatori, de obicei de sorginte nobilă, fie că sunt profesioniști, numiți jongleuri sau menestreli, ei folosesc melodii originale și practică stilul monodic, acompaniindu-se uneori cu viela ( strămoșul violei), cu care își subliniază finalurile de frază, sfârșitul strofelor sau cântă mici secțiuni instrumentale.

Instrumentele acompaniatoare sunt în marea lor majoritate cele cu corzi, la care se pot cânta acorduri compacte sau arpegiate- chitara, lăuta, lyra, mandola și mandolina etc.

Aproximativ în aceeași perioadă, a secolelor X- XIII, în cadrul slujbelor religioase catolice, se dezvoltă, anticipând apariția operei și a teatrului liric, drama liturgică, al cărei text, aproape ca un libret, este treptat versificat și dispus în strofe. Inițial, în aceste "mistere" se folosesc fragmente melodice gregoriene, iar mai târziu, sub influența trubadurilor, se cântă și melodii profane.

Cântarea monodică alternează cu dialoguri și coruri, la care se utilizează și acompaniament instrumental. Instrumentele muzicale folosite în această perioadă aveau o întindere registrică mai mică decât cea de azi și o sonoritate mai redusă, în funcție de materialele din care erau confecționate. Instrumentele cu corzi erau mai delicate, corzile de maț utilizate, nepermițând o sonoritate prea amplă.

În opoziție cu rigorile

Ars Antiquei , în Franța secolului al XIV- lea, se afirmă noi tendințe muzicale, concretizate în varietatea ritmului, care se eliberează de constrângerile exclusiv ternare de până acum. Libertatea ritmului atrage după sine și libertatea suprapunerii vocilor, pe texte diferite. În Italia , Ars Nova

se afirmă la Florența. În această epocă, genurile cele mai populare, alături de madrigal, sunt

caccia

și

ballata .

Inovațiile din domeniul notației muzicale, au ca urmare eliberarea muzicii de text, ceea ce contribuie la nașterea muzicii polifonice instrumentale.

Apărută ca o reacție față de spiritul religios medieval,

Renașterea , cu principala sa trăsătură - umanismul - este epoca de înflorire culturală a Europei occidentale (secolele XIV- XVI). Deși în muzică se afirmă mai târziu decât în celelalte arte, Renașterea rămâne piatră de hotar în dezvoltarea muzicii europene. Pregătită cu mult înainte, prin laicizarea muzicii și prin perfecționarea instrumentelor și a scriiturii pe mai multe voci, ea este "epoca de aur" a polifoniei.

Pentru acompaniament,

Renașterea

înseamnă de fapt chiar perioada nașterii propriu zise, în sensul modern al termenului. Sub influența practicii muzicale populare, muzicienii profesioniști ai vremii recurg la muzica instrumentală, pe care o traduc în lucrări vocal-polifonice, ca de exemplu

frotolla

sau

villanella , înlocuind astfel partidele vocale, în afara vocii principale, printr-un acompaniament instrumental.

Este o etapă importantă în pregătirea monodiei. Se remarcă tendința de abandona contrapunctul, în favoarea scriiturii verticale. În polifonia neerlandeză întâlnim secțiuni acordice, iar armonia care se naște și a cărei cale e deschisă de lucrările teoretice ale lui Zarlino, începe să nu mai neliniștească urechea.

În multitudinea căutărilor din timpul

Renașterii , apare tendința imitării perfecțiunii grecești, având drept urmare redescoperirea tragediei antice. Intelectualii grupați în „Camerata florentină" promovează monodia acompaniată și elementele constitutive ale melodramei- aria și recitativul.

Aria devine forma de manifestare a expresivității lirice, fie ca piesă solistică vocală, fie integrată în operă, cantată, iar recitativul, cu cele două variante

„secco"

sau „arioso", va fi purtătorul textului epic. Afirmarea monodiei acompaniate este în strânsă legătură cu folosirea basului cifrat, procedeu de citire a acordurilor bazat pe indicarea intervalelor prin cifre, ceea ce determină simplificarea scriiturii, opere întregi putând fi scrise pe două portative.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Practica monodiei acompaniate a însemnat de fapt nașterea acompaniamentului în sensul actual al termenului și totodată apariția acompaniatorului, ca și profesie. Definirea obligațiilor unui bun acompaniator îi aparține lui J.J. Rouseau, în dicționarul său de muzică: „Un bun acompaniator trebuie să fie un mare muzician, să cunoască bine instrumentul, să aibă urechea sensibilă, degetele suple și un bun gust".

Barocul este caracterizat de o efervescență creatoare fără precedent, prezentă în toate formele de manifestare. Noul stil e definit de ornamentație bogată și de libertatea exprimării în forme noi. Se dezvoltă opera și baletul de curte. Claudio Monteverdi schimbă rolul acompaniamentului în operă, acesta introducând acțiunea și facând comentarii muzicale asupra textului literar.

Genurile instrumentale practicate în Baroc sunt sonata „da chiesa" și „sonata da camera", apoi suita și sonata a tre, scrise pentru două instrumente și bas continuu. Cele mai des întâlnite sonate erau cele pentru vioară și basso continuo. Stilul scriiturii era cel al dialogului instrumental, cu elemente moderne de tremolo și ornamente cu caracter de virtuozitate. Deseori cele două instrumente se mișcă în terțe sau sexte paralele, susținute de un bas simplu. J.J. Rouseau afirmă: „sonata este în mod obișnuit alcătuită ca un ansamblu dintr-un instrument ce recită, acompaniat de un bas cifrat".

Tehnica compozițională a perioadei baroce se bazeaza pe basul cifrat. Începând cu o notare prescurtată care indică armonia cuprinsă între două voci extreme, basul cifrat devine un tipar constructiv, un mijloc de a câștiga continuitate, lăsând vocea superioară sau alte voci libere să exprime un text sau o fantezie instrumentală. Unele voci îndeplinesc o funcție de acompaniament armonic sau „ripieno", în timp ce altele au rol de solist.

Diviziunea funcțiilor de „ripieno" și „solo", împreună cu contrastele inspirate din muzica policorală, a produs o nouă combinație de „solo" și" tutti". Aceasta a fost sursa concertului instrumental. Corelli adoptă introducerile lente, mișcările în stil fugatto și finalurile ternare. A.Vivaldi creează primele sale concerte solo, reducând grupul concertino, la un singur instrument.

În Franța e la modă „ sonata acompaniata"- Leclair, Couperin, Mondoville, Rameau- în care rolul instrumentelor se inversează, vioara acompaniind instrumentul cu claviatură. Basul continuo participă uneori ca parte egală, iar anumite aspecte de virtuozitate ale sonatelor sunt împrumutate din stilul concertistic al lui Vivaldi, altele din aria de operă sau din ritmica și maniera dansului și uverturii franceze.

La sfârșitul secolului al XVII-lea apare pentru prima dată scrierea integrală a părții de acompaniament de către compozitor și dispare astfel basul cifrat. Sonatele pentru vioară și cembalo de J.S. Bach și Haendel sunt capodopere ale genului și modele în tratarea variată a acompaniamentului. Tratarea și răspunderea egală a celor două instrumente din sonată, duce la densitatea echilibrată a țesăturii melodice.

Perioada de maturitate a celor doi compozitori, coincide dealtfel cu perioada sistematizării gândirii polifonice și armonice în cadrul sistemului tonal major, minor și cu stabilirea principalelor relații de armonie, a funcțiilor tonale ale tonicii, dominantei și subdominantei.

Celebrul „Tratat de armonie" al lui Rameau pune bazele teoretice ale acestei științe muzicale. Barocul este, în concluzie, etapa marilor cuceriri muzicale, etapă în care coexistă polifonia, monodia acompaniată și armonia cu sistemele tonale major și minor.

Pe de o parte acompaniamentul basului cifrat este îngrădit de reguli stricte, pe de altă parte cel scris în întregime de compozitori are o dependență considerabilă față de vocea solistică, datorită persistenței tratării polifonice a materialului sonor.

Acompaniamentele, executate în cea mai mare parte la clavecin, cereau , la fel ca și astăzi, știință și virtuozitate instrumentală.

137

Instrumentele de suflat se perfecționează și ele, fiind construite pe baza legilor rezonanței naturale, iar emisia este bazată exclusiv pe intonarea armonicelor unui sunet fundamental. Acordajul este fix, realizat pentru fiecare tonalitate în parte, ceea ce duce la utilizarea de fiecare dată a unui alt instrument. Instrumentele de suflat din lemn mai aveau de așteptat mulți ani până să capete forma și posibilitățile tehnice actuale. Tempo-ul se menținea în limite relativ reduse, gustul pentru virtuozitate manifestându-se prin utilizarea unei ornamentații bogate, specifică epocii. Posibilitățile tehnice ale instrumentelor nu permiteau folosirea unor tempo-uri prea lente, neexistând posibilitatea de susținere a duratei sunetului. Dinamica se manifesta prin contrastele de

tutti

și de

soli

și prin trecerile progresive de la o nuanță la alta.

138

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Clasicismul

(perioadă situată în muzică aproximativ între anii 1750 și 1830) impune noi forme și genuri muzicale. Apare forma clasică de sonată bitematică, dar și totodată apare și simfonia. Procedeele polifonice sunt parțial abandonate, iar basul cifrat dispare în mare parte. Se fixează bitematismul și forma de sonată (expoziție- dezvoltare-repriză). Legea contrastului acționează pe toate planurile- tematic, melodic, armonic și ritmic. Apariția pianului, cu marile lui posibilități tehnice și expresive duce la diversificarea procedeelor componistice, pianul fiind prezent într-o tratare tematică foarte variată, în sonate, triouri, cvartele etc.

Sonatele pentru pian și vioară de Mozart sau cele pentru vioară și pian de Beethoven sunt exemple de măiestrie componistică și modele de tratare

a instrumentelor, în funcție de înterpătrunderile tematice. Ponderea instrumentelor este aproape egală în aceste compoziții, la fel ca în sonatele romantice și moderne, astfel încât nu putem spune că pianul are rol de acompaniator, ci e partener egal în discursul muzical.

Drumul deschis de Vivaldi prin reducerea grupului „concertino" la un singur instrument și implicit apariția concertului solo, va fi continuat și de maeștrii clasicismului. Haydn aduce în prim plan dialogul și comentariul dintre instrumentul solist și orchestră, iar Mozart și Beethoven dăruiesc omenirii capodopere în literatura genului, în care acompaniamentul orchestral înfrumusețează, completează și întregește discurcursul muzical.

Epoca

Romantismului , denumită de Yehudi Menuhin în cartea

Muzica omului

drept „timpul individualităților", exprimă fără rețineri, în contrast cu clasicismul, tumultul trăirilor, sentimente contradictorii, pasiunile și chiar fantasticul, în forme muzicale dominate de o mare libertate.

Liedul se desăvârșește acum ca formă și ca gen, în lucrările lui Schubert, Schumann, Brahms, Wolf etc. Acompaniamentul capătă o importanță deosebită în problematica lucrării, partea vocală și cea instrumentală îmbinându-se, subordonându-se reliefării nuanțelor textului poetic. Instrumentele, mai ales pianul și vioara, își etalează nebănuite posibilități tehnice și expresive în mâinile unor instrumentiști compozitori de geniu, ca Chopin, Liszt, Paganini sau Schumann. În paralel, din nevoia de diferențiere timbrală, apar instrumente noi, dinamica își extinde paleta coloristică, cu nuanțe de la pppp la ffff , iar pe lângă deja uzitatele crescendo și decrescendo, apar procedeele de

subito forte

și

subito piano.

Armonia are un rol foarte important, schimbările armonice sunt din ce în ce mai dese, se utilizează relații armonice surprinzătoare, cu rezolvări atipice, iar cromatizarea se dezvoltă până la limita atonalismului. Se constată o redescoperire a structurilor polifonice, ca urmare a sudiului lucrărilor preclasice și reutilizarea lor de această dată înveșmântate în procedee armonice.

Relația solist-acompaniator este reevaluată, zonele de acompaniament căpătând o importanță sporită,

scriitura este mult mai densă, apropiată de cea orchestrală, iar instrumentul solist este încadrat în sonoritatea generală a ansamblului. Odată cu lucrările lui Liszt și Berlioz se naște muzica programatică, iar bellcantoul italian cunoaște o dezvoltare fără precedent prin operele lui Verdi.

Piesele instrumentale camerale din această epocă sunt de o mare varietate tematică. Sonatele pentru vioară și pian de Schubert, Schumann, Brahms, Grieg sau Dvorak, cer în egală măsură de la ambii instrumentiști, pregătire muzicală și tehnică instrumentală ireproșabilă.

Odată cu apariția recitalui instrumental, apare și virtuosul modern, cu un repertoriu bogat și variat ca stiluri abordate, format din cea mai mare parte din piese cu acompaniament de pian. Iau naștere genurile miniaturale, în forme libere, unde instrumentul solist etalează pasaje de maximă virtuozitate, cu acompaniament de pian, având rol de susținător ritmic și armonic. Promotorii genului sunt virtuozi de renume, precum Sarasate, Kreisler, Wieniawski, Popper etc.

Alături de virtuozul modern, apare și acompaniatorul modern, care, spre deosebire de

maestro al cembalo , trebuie să interpreteze textul gata făcut, fără să-l mai prelucreze. Urmărind în continuare evoluția artei muzicale, întâlnim numeroase curente și școli, care se dezvoltă fie paralel, fie succesiv.

Secolul XX se confruntă cu manifestarea unor modalități de exprimare muzicală contradictorii. Procedeele componistice se diversifică, formele de expresie se îmbogățesc prin dispariția sistemului tonal pe de o parte, iar pe de altă parte prin utilizarea modurilor populare specifice și a celor orientale. Se înnoiește și notația muzicală, cu o multitudine de semne grafice, care corespund cerințelor expresive. Specificul principalelor curente ale secolului XX, constă în dispariția parțială a acompaniamentului, în sensul strict al cuvântului, în piesele acestei etape găsindu-se suprapuneri de planuri sonore, egale ca importanță.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Această sumară trecere în revistă a evoluției acompaniamentului de-a lungul marilor epoci muzicale, e necesară pentru o mai bună înțelegere a problemelor specifice cu care se confruntă corepetitorul ce activează în cadrul școlilor și liceelor vocaționale, în cadrul palatelor și cluburilor copiilor, al cercurilor artistice și al caselor de cultură cu rol de acompaniator, însoțitor al discursurilor artistice, partener în repetiții și spectacole de teatru vorbit, teatru de păpuși, musical-uri, balet, dansuri polulare și moderne etc.

1.3.

Atribuții

Specificul muncii corepetitorului constă atât în cântarea propriu-zisă, cât și în pregătirea tinerilor elevi cântăreți sau instrumentiști, în vederea apariției lor în public. Orice activitate instructiv-educativă, deci și corepetiția, se supune principiilor generale de învățământ, al accesibilității, intuiției, însușirii conștiente și active, principiul însușirii temeinice și principiului sistematizării cunoștințelor.

Corepetitorului îi este necesară prezența unor scopuri clare în munca sa, deși nu-și poate permite planificarea conținutului repertorial al orelor de curs, aceasta fiind subordonată planificărilor calendaristice ale profesorului de instrument. Totodată este extrem de important

ritmul de asimilare a cunoștințelor și formarea deprinderilor instrumentale la elevi. Pentru a putea lucra în cadrul orei de corepetiție, elevul trebuie să prezinte lucrarea cu un mimim de elemente tehnice realizate. Până nu se întâmplă acest lucru, se poate face doar o analiză atentă a textului, o urmărire teoretică a dialogurilor sau a temelor principale, însoțită eventual de o citire la prima vedere.

Corepetitorul:

-

acompaniază soliști sau grupuri de interpreți, orchestre de cameră sau simfonice, lucrează alături de dansatori - soliști sau în grup, acompaniază în spectacole sau manifestări artistice;

-

elaborează responsabil tematica cercului și documentele școlare;

-

pregătește corespunzător orele fiecărei activități desfășurată cu elevii;

-

folosește corespunzător materialul didactic, mijloacele audio-vizuale, aparatura și instrumentele de lucru;

-

pregătește la cel mai înalt nivel echipele reprezentative pentru participarea la concursuri, tabere de specialitate și întruniri științifice.

1.4.

Responsabilități

-

Respectarea legislației din domeniul învățământului;

-

Respectarea normelor prevăzute în statutul de funcționare al palatului național al copiilor;

-

Respectarea și aplicarea normelor de protecția muncii P.S.I.;

-

Responsabilitate față de sănătatea și integritatea corporală a copiilor în timpul întregii activități cu aceștia;

-

Răspunderea materială față de inventarul din dotarea cercului sau a bunurilor materiale utilizate temporar.

1.5.

Cerințe legislative specifice

Legea Educației Naționale (LEN) nr. 1/2011;

Politici educaționale la nivel instituțional, național și european;

139

Managementul Calității.

140

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

11.

Competențe necesare funcției de corepetitor în învățământul preuniversitar

Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară din învățământul preuniversitar de corepetitor

reprezintă un document care descrie harta competențelor necesare desfășurării activităților instructiv educative, grupate în competențe profesionale generale și specifice, caracterizate prin descriptori de performanță .

El constituie un reper clar, de ordin calitativ și cantitativ, care descrie nivele minimale de performanță ale exercitării funcției.

11.1.

Competențe generale

-

Asigurarea acompaniamentului muzical pentru orele de muzică, dansuri, spectacole, participarea activă la repetiții în vederea realizării producțiilor artistice;

-

Completarea și sprijinirea activităților din cercurile muzical-artistice desfășurate în interiorul instituțiilor specifice sau în afara acestora.

11.2.

Competențe specifice

-

Realizează planificarea anuală a activităților de corepetiție;

-

Realizează planificarea calendaristică a activităților de corepetiție (în concordanță cu planificarea profesorilor de instrument);

-

Elaborează sau achiziționează diferite produse curriculare auxiliare (ghiduri de interpretare);

-

Realizează evaluarea activităților de corepetiție proiectate;

-

Lucrează individual cu copilul;

-

Comunică diferențiat cu fiecare copil;

-

Selectează pertinent strategiile de instruire și evaluează nivelul copiilor;

-

Pregătește psiho-afectiv copiii pentru competiții / concursuri;

-

Monitorizează procesul de instruire a copilului;

-

Evaluează performanțele copiilor;

-

Oferă feed-back copiilor pentru activitățile specifice desfășurate.

Această funcție impune astfel, capacități de comunicare eficientă atât cu elevii cât și cu profesorii dar și cu factorii ierarhici superiori, partenerii sociali, precum și cu familia, părinții elevilor, cu reprezentanți ai comunității locale, ai ONG-urilor, asociațiilor etc. Trebuie respectate atât standardele de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă, a normelor generale de protecție a muncii, precum și aplicarea procedurilor de calitate, necesare îndeplinirii cu succes a activităților proprii și ale instituției.

Descrierea competențelor în standard are un caracter general, flexibil, asigurând transferabilitate în situații variate. Cei care vor face analiza de nevoi, vor îndruma și orienta formarea continuă a corepetitorilor, vor

ține seama de bilanțul de competențe personale. Un bilanț de dezvoltare personală se poate realiza din inițiativă

proprie dacă

există jaloanele

unui standard național. Bilanțul de competențe poate fi unul evolutiv, care permite

unei persoane să conștientizeze achizițiile din perspectiva schimbărilor survenite în activitatea sa profesională, legate de instituție și cerințele ei în comparație cu formarea inițială și cu cerințele

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

contemporane. Bilanțul de competențe măsoară cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea corepetitorului într-o perspectivă evolutivă.

Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de corepetitor pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru corepetitorii din învățământul preuniversitar.

11.3.

Descrierea competențelor generale

Fiind vorba de sarcini de înaltă responsabilitate și finețe, contribuția corepetitorului în domeniul teatrului muzical este de extremă importanță. De asemenea, corepetitorul poate lucra în cluburi sau palate ale copiilor, în case de cultură sau cercuri artistice unde poate avea un rol foarte apropiat de cel al unui formator. Astfel, corepetitorul trebuie să înțeleagă și să utilizeze mijloacele de comunicare, să transmită idei și să dovedească o serie de calități fundamental necesare acestei ocupații: o bună citire la prima vedere, capacitatea de a empatiza cu solistul, capacitate de adaptare rapidă, delicatețe, suplețe, elasticitate, precizie și fidelitate în interpretare. Ocupația de corepetitor solicită un profil de competențe complex, privind educarea și instruirea prin activități specifice de corepetiție a copilului care participă la cursurile din palatele și cluburile copiilor, având rolul de a dezvolta capacitățile interpretative ale acestora, formarea lor ca artiști. Pentru realizarea acestui deziderat, corepetitorul se preocupă permanent de propria formare profesională, de formare a unei echipe corepetitor - copil, corepetitor - profesor instrumentist, corepetitor - colegii din cadrul instituției de învățământ precum și cu alți colegi angrenați în activitățile de formare profesională a elevilor, cu scopul de a lucra eficient, într-un mediu de comunicare deschis, echilibrat și profesionist pe toată durata procesului instructiv educativ.

Corepetitorul trebuie să își însușească modalități de lucru în cadrul unui grup orchestral, să urmărească și să participe activ la desfășurarea actului artistic în cadrul repetițiilor și spectacolelor din teatrele muzicale. Astfel, corepetitorul va fi informat asupra unor noțiuni de bază a tehnicilor dirijorale, va căpăta cunoștințe despre tehnica citirii de partituri pentru orchestră, în perspectiva colaborărilor cu ansablurile muzicale în cadrul unor repetiții și spectacole.

Corepetitorul își va însuși noțiuni de bază privind activitățile de formare. Munca alături de copii și adolescenți în cadrul cluburilor și palatelor copiilor, în casele de cultură și cercurile artistice, îl apropie foarte mult pe corepetitor de rolul de formator, de îndrumător al celor pe care îi acompaniază. Astfel, corepetitorul va dobândi cunoștințe de bază a disciplinelor psihopedagogice și a tehnicilor de evaluare.

Particularitățile de lucru ale corepetitorului îl fac pe acesta să fie pus în situația de a improviza un acompaniament în cadrul repetițiilor cu diferite grupuri vocal-instrumentale. Din acest motiv corepetitorul va trebui să își însușească tehnici ale disciplinelor de specialitate care să îl ajute în realizarea aranjamentelor muzicale pentru buna funcționare a instituțiilor unde lucrează.

Corepetitorul trebuie să iși însușească și să cunoască informații teoretice și să-și dezvolte abilități practice studiind:

■

acompaniament;

■

repertoriul specific teatrelor muzicale;

■

repertoriul specific cluburilor și palatelor copiilor;

■

informații științifice în specialitate (teorie muzicală, istoria muzicii, armonie, polifonie, aranjamente muzicale, forme,) corespunzătoare nivelului 5 (licență) al calificării profesionale;

141

■

modalitățile prin care poate motiva copiii spre a se perfecționa în activitatea artistică în care aceștia se pregătesc;

142

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

■

etapele de lucru cu soliștii și corurile teatrelor muzicale;

■

particularități specifice ale vocii umane funcție de vârstă și sex;

■

modalități de comunicare și lucrul în echipă, chestiuni specifice în muncă alături de copii sau adolescenți;

■

criterii și reglementări naționale privind asigurarea calității;

■

proceduri de asigurare a calității;

■

cunoștințe de specialitate intra/inter/pluri/transdisciplinare.

■

normele SSM și PSI specifice activităților;

■

proceduri și căi de evacuare în caz de calamități naturale sau incendiu.

Pentru desfășurarea activității în condiții optime, corepetitorul trebuie să își însușească și să cunoască:

■

elemente de orchestrație și instrumentație;

■

principii de bază ale disciplinei

Orchestrație muzicală ;

■

tehnica citirii unei partituri de orchestră;

■

elemente de bază ale tactării dirijorale;

■

armonie muzicală;

■

aranjamente orchestrale și corale;

■

tehnici elementare de predare ale profesorului corepetitor;

■

noțiuni de pedagogie școlară;

■

elemente de psihologie a copilului și psihologie a vârstelor;

■

noțiuni minimale de didactica a predării corepetiției;

■

metode și tehnici ale managementului clasei de elevi;

■

elemente de consiliere și orientare în carieră.

Corepetitorul are următoarele abilități specifice care îl fac competent pentru:

■

proiectarea activităților de corepetiție;

■

îndrumarea activităților de corepetiție;

■

monitorizează procesul de instruire a copilului ;

■

evaluarea performanței copiilor în ceea ce privește evoluția sau involuția acestora;

■

oferirea feed-back -ului copiilor cu scopul de a îmbunătăți calitatea interpretării;

■

identificarea cerințelor de calitate specifice;

■

susținerea și acompanierea soliștilor și a corurilor în cursul activității de corepetitor la repetițiile scenice, de cabină sau în înregistrări;

■

susținerea activității de pianist la ansamblurile muzicale cu dirijorul de orchestră și soliștii, pianist la repetițiile de regie, cea de maestru corepetitor la scenă, corepetitor pentru balet, pianist în cadrul orchestrei, atunci când partitura muzicală solicită aceasta, susține în spectacole acompaniamentul recitalelor;

■

orchestrarea unei melodii simple pentru instrumentele orchestrei de cameră;

■

descifrarea unei partituri pentru orchestră de cameră;

■

urmărirea și interpretarea gesturilor dirijorale;

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

■

armonizarea unei teme date, o melodie simplă, pe care să o poată realiza cu acompaniament armonic;

■

susținerea unei ore de corepetiție la nivelul ciclului primar, fără a se subtitui formatorului;

■

cunoașterea competențelor generale ale educației muzicale și ale educației muzicale specializate;

■

elaborarea unui proiect didactic pentru disciplina corepetiție la nivelul ciclului primar;

■

consilierea copiilor și orientarea acestora, după caz, către studiul muzicii la nivel profesionist.

■

interpretarea unor lucrări muzicale la un înalt nivel tehnico-pianistic, ținând cont de particularitățile stilistico-estetice ale acestora;

■

comunicarea principiilor educaționale și aplicarea acestora în raport cu partenerii discursului artistic;

■

cunoașterea noilor tendințe în pedagogia mondială și a doctrinelor care o însoțesc, precum și aplicarea acestor cunoștințe în munca din instituțiile artistice și de învățământ.

Din perspectiva reflexiei critice și constructive a activității pe care o desfășoară, corepetitorul:

■

realizează analiza autoreflexivă privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale în raport cu exigențele formulate pentru carieră;

■

realizează analiza autoreflexivă folosind puncte tari și puncte slabe identificate în dezvoltarea profesională proprie;

■

identifică standardele impuse de exercitarea profesiei didactice de corepetitor la un înalt nivel de competență.

Având în vedere specificul muncii de corepetitor, acesta trebuie să fie suficient de competent și creativ pentru adaptarea permanentă la situațiile inedite posibile a se întâmpla în cursul repetițiilor, a concertelor și spectacolelor, a înregistrărilor etc. În astfel de momente corepetitorul trebuie să aibe abilitatea de a surmonta orice problemă apărută din eroarea unui solist, a dirijorului sau ansamblului, a copiilor și elevilor participanți la actul artistic. Capacitatea creativă a corepetitorului, în special a celui ce activează în cluburile și palatele copiilor, trebuie să fie una dintre calitățile de bază ale celui ce permanent se confruntă cu nevoia de inovare și adaptare la repertoriul cerut. Nu de puține ori se întâmplă ca profesorul coregraf sau cel de canto sa îi solicite corepetitorului un acompaniament adecvat unui dans sau melodie care nu are o partitură scrisă în acest sens. Capacitatea de adaptare, inovare și creativitate a corepetitorului sunt în acest caz decisive.

Arta, în general, presupune creativitate iar muzica nu face excepție. Mai mult decât atât, spre deosebire de alte arte, muzica are nevoie de un intermediar între creator și consumatorul de artă. Acest intermediar este interpretul care, practic, recrează opera de artă pentru a putea fi înțeleasă de ascultător. Tocmai aceasta capacitate îl face pe interpret, în cazul de față pianistul corepetitor, un re-creator de ale carui abilități depinde întreg actul artistic. Capacitatea de creație a corepetitorului stă în cunoștințele profunde de stilistică și estetică muzicală, de stăpânire a mjloacelor artistice necesare interpretării în maniera stilistică a repertoriului muzical redat.

Creativitatea și inovația se pot regăsi în munca corepetitorului în ceea ce privește studiul individual, în gasirea de noi tehnici de execuție a unor pasaje, de creare a unor acompaniamente pentru piese și dansuri care nu au partituri scrise în acest sens, de aranjamentul armonic al unor lucrări muzicale sau de orchestrarea altora asemănătoare.

11.4.

Descrierea competențelor tranversale

Competențele transversale caracteristice activității de corepetiție se materializează prin:

1.

Autonomie și responsabilitate

143

Deși munca corepetitorului nu presupune autonomie, implică maximă responsabilitate, fiind

raportată în permanență la partenerul de acompaniament. Acesta poate fi un grup (trio, cvartet sau alt grup cameral, cor, orchestră, ambele, corp de balet clasic, de dansuri populare sau moderne etc.) sau poate fi un singur individ (solist vocal, instrumentist etc.). Partenerul corepetitorului va fi întotdeauna în centrul activității, va fi cel ce va stabili programul ce va fi studiat.

144

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Responsabilitatea corepetitorului este una foarte mare, în multe cazuri depășind-o pe cea a solistului sau a grupului acompaniat, eroarea corepetitorului putând afecta decisiv evoluția artistică a celui acompaniat. Evident, munca corepetitorului se va încadra întotdeauna în specificul instituției unde se desfășoară.

Responsabilitatea corepetitorului este una deosebită întrucât el se substituie unui grup orchestral format din mulți interpreți astfel că, în calitate de unic acompaniator, corepetitorul are un rol decisiv în actul artistic. Autonomia lui se referă numai la perioada de studiu individual când acesta trebuie să-și însușească repertoriul muzical. Altfel, corepetitorul este prin excelență un om de echipă și are chiar responsabilitatea de a se omogeniza cu interpretul solist așa încât creația artistică să fie interpretată unitar și coerent.

În ceea ce privește corepetitorul cu peste 5 ani vechime, acesta trebuie să facă dovada capacității:

■

de a stabili oferta de curriculum opțional;

■

de a proiecta și dezvolta curriculum-ul opțional;

■

de a elabora o programă de opțional;

■

de a redacta argumentul, obiectivele de referință, activitățile de învățare, lista de conținuturi, modalitățile de evaluare.

2.

InteracJiune socială

Fiind o muncă colectivă, interacțiunea socială este o caracteristică a corepetitorului. Astfel, acesta trebuie să dovedească competențe de comunicare, să aibă un acut simț al muncii în echipă, să ateste flexibilitate, cunoștințe de psihologie minimală care să îl ajute în lucrul alături de partenerii săi artistici. Întrucât activitatea pe care o desfășoară presupune o permanentă muncă în echipă, corepetitorul interacționează cu alți interpreți în fiecare moment al muncii sale desfășurate în teatrele muzicale sau în cluburile și palatele copiilor. Cunoștințele de comunicare, flexibilitatea și maleabilitatea sunt deci obligatorii și trebuiesc încontinuu îmbunătățite și dezvoltate pentru o creștere continuă a eficienței.

Interacțiunea socială este o caracteristică importantă a corepetitorului care, în munca sa, cooperează cu oameni de pe o plajă foarte largă a pregătirii artistice. Astfel, pianistul corepetitor poate interacționa cu artiști de renume mondial în teatrele muzicale dar și cu debutanți în domeniul artistic, așa cum sunt mulți dintre copiii de la cluburile și palatele copiilor, din cercurile artistice sau casele de cultură. Flexibilitatea, înțelegerea și adaptarea la nivelul fiecăruia dintre cei alături de care lucrează, fac din corepetitor un personaj complex și extrem de respectat dacă deține competențele și abilitățile necesare exprimării artistice.

3.

Dezvoltare personală și profesională

Stabilirea priorităților în dezvoltarea profesională proprie se realizează cu autoexigență, tenacitate, dorință de progres în carieră, conștiința propriei valori. În acest sens, corepetitorul participă la programe și activități de formare în concordanță cu politicile MENCS și cu nevoile personale de dezvoltare profesională, își dezvoltă seturi/tipuri noi de competențe în concordanță cu evoluția profesiei, realizează îmbunătățirea activităților proprii. Corepetitorul trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de a proiecta obiectiv propriul traseu de formare și dezvoltare în carieră. Acesta trebuie să valorifice în mod personal oportunitățile momentului/ etapei.

Corepetitorul trebuie în permanență însă să își coreleaze propriile aspirații și intenții cu disponibilitățile oferite la nivel național și european. Astfel el trebuie să

își dezvolte permanent capacitatea de documentare, selecție și interpretare a informației referitoare la statutul și dezvoltarea profesională, capacitatea de autoreflecție și autoevaluare.

Corepetitorul trebuie să poată să-și redefinească obiectivele de dezvoltare personală și profesională în funcție de:

diverși factori și condiții de natură obiectivă sau subiectivă;

modificarea etapelor și reperelor de parcurs stabilite inițial;

adaptarea proiectului inițial la evoluțiile profesiei de corepetitor din sau la cele ale sistemului de învățământ vocațional.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Totodată, corepetitorul trebuie să probeze:

■

capacitatea de analiză și evaluare a resurselor de formare/dezvoltare profesională;

■

capacitatea de documentare, selecție și interpretare a informației referitoare la statutul și dezvoltarea profesională;

■

capacitatea de a disemina informațiile privind valoarea programelor propuse de diverși furnizori.

Deschiderea permanentă spre inovație, către noi tehnici și valori ale cunoașterii profesionale, o continuă preocupare pentru perfecționare și autodepășire, toate aceste atribute trebuie să însoțească un profesionist în carieră. Este și cazul corepetitorului a cărui evoluție trebuie să urmărească o pantă ascendentă care să îi permită să abordeze un repertoriu din ce în ce mai divers, să-i îmbunătățească cunoștințele și aptitudinile, să-i diversifice competențele profesionale. Astfel, noul concept al cunoașterii mondiale, " The long life learning”

(învățământ pe tot parcursul vieții), își găsește aici perfecta justificare.

Corepetitorul trebuie să-și lărgească sfera cunoștințelor profesionale prin studiul a noi obiecte de specialitate. Teatrele muzicale sunt într-o continuă schimbare; necesitatea eficienței financiare le cere noi performanțe, noi modalități de atragere a publicului și mass-mediei, a sponsorilor, fără de care nici o instituție artistică modernă nu mai poate supraviețui. Toate aceste aspecte cer noi modalități de lucru, noi tipuri de spectacole, condiții excepționale de lucru la care trebuie să se adapteze și corepetitorul, ca parte integrantă din ansamblul instituției culturale.

145

Cluburile și palatele copiilor, cercurile artistice și casele de cultură evoluează și ele permanent, pentru a ține pasul cu noile tendințe în materie artistică, în învățământ, show-biz, televiziune etc. Este de la sine înțeles ca și corepetitorul, prezent în marea majoritate a acțiunilor artistice ale acestor instituții, trebuie să manifeste un efort de continuă perfecționare și diversificare a calităților și competențelor sale.

146

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

U nitatea de competență nr. 1

Titlul unității de competență nr. 1: Proiectarea activităților de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Proiectarea analizei nevoilor de învățare prin activități de corepetiție

Cunoaște, înțelege și utilizează teoriile despre tipologia nevoilor umane, relația dintre nevoi, scopuri, atitudini, valori și despre motivația învățării.

Înțelege și utilizează metodele și tehnicile de cunoaștere a copiilor.

Proiectează, dezvoltă și aplică tehnici specifice pentru identificarea nevoilor și a experienței anterioare de învățare ale elevilor.

Interpretează rezultatele investigării nevoilor de învățare ale copiilor.

Reflectează critic asupra activităților proiectate pentru identificarea nevoilor de învățare ale copiilor.

Creează și folosește instrumente de cunoaștere a experienței de învățare a elevilor și de identificare a nevoilor.

Îndeplinește în mod responsabil sarcinile profesionale, în condiții de autonomie, prin asumarea de

responsabilități.

2. Proiectarea activității anuale și semestriale

Cunoaște metodologiile de elaborare a planificărilor calendaristice.

Realizează planificările calendaristice în diverse contexte.

Selectează modelul de proiectare didactică în funcție de nivelul de experiență și dezvoltare

personală a copiilor.

Proiectează creativ planificările calendaristice anuale și semestriale.

Proiectează diferențiat conținuturile învățării în funcție de ritmul de învățare al elevilor.

3. Proiectarea orelor/lecțiilor de corepetiție

Cunoaște, înțelege și utilizează teoriile despre tipologia lecțiilor, tipologia competențelor.

Cunoaște și utlizează metodologia de elaborare a proiectelor de lecție. Explică tipologia

lecțiilor, a situațiilor de învățare.

Elaborează proiecte de lecție specifice activităților de corepetiție.

Proiectează secvențe destinate obținerii performanței.

Stabilește conexiuni între activități, experiențe de învățare și forme de evaluare.

Aplică tehnici și strategii centrate pe elev în vederea realizării performanțelor.

Adaptează conținutul lecției proiectate la particularitățile elevilor.

4. Proiectarea activităților extrașcolare și extracurriculare

Cunoaște tipologia activităților extracurriculare și extrașcolare.

Explică conceptele de plan de dezvoltare personalizat, program de dezvoltare.

Proiectează programe de dezvoltare individuală a copiilor.

Reflectează critic și constructiv asupra programelor derulate.

Proiectează activiăți/programe de dezvoltare educativă cu impact asupra educației

nonformale.

Îndrumă colegii mai tineri în domeniul activităților extrașcolare.

5. Analiza calitativă a proiectelor de activitate de corepetiție elaborate

Explică metodologia elaborării proiectării anuale și semestriale.

Consiliază alți corepetitori în elaboarea planificărilor anuale și semestriale.

Reflectează în mod critic asupra proiectelor didactice elaborate și identifică puncte slabe și

puncte tari în proiectare.

Valorifică în mod creativ experiența personală în analiza calitativă a proiectelor de elaborat.

Își asumă responsabilitatea pentru analizele calitative realizate.

Criterii de performanță:

1)

Fundamentează proiectarea activităților de corepetiție pe achizițiile anterioare de învățare ale copiilor.

2)

Optimizază proiectarea activității de corepetiție pe baza progresului copiilor.

3)

Prezintă rezultate relevante ale activității de proiectare la întâlnirile cu părinții și/sau prin comunicări, articole științifice etc.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

147

Unitatea de competență nr. 2

Titlul unitatii de competență nr. 2: Conducerea și monitorizarea procesului de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Comunicare educațională

Cunoaște noi metode și tehnici de comunicare specifice receptorilor

implicați.

Selectează și adaptează modalitățile de comunicare în funcție de particularitățile de vârstă

și individuale ale copiilor/ elevilor.

Analizează implicațiile induse de comunicarea cu elevii.

Identifică noi modalități de comunicare eficientă cu elevii, părinții și colegii de

profesie.

Își personalizează și adaptează demersal educațional.

2. Organizarea și conducerea activităților de corepetiție

Își actualizează permanent cunoștințele legate de metodologia organizării și desfășurării lecțiilor de corepetiție.

Asigură adecvarea strategiilor de corepetiție la caracteristicile de grup și individuale.

Anticipează acțiuni corective și de performanță.

Observă elevii și le identifică noi nevoi de dezvoltare.

Proiectează activități de învățare în concordanță cu

acestea.

Manifestă autonomie și responsabilitate pentru organizarea și conducerea activităților de corepetiție, în funcție de nevoile de

dezvoltare ale elevilor.

3. Evaluează și monitorizează procesul de corepetiție

Cunoaște noutățile din metodologia evaluării procesului de corepetiție.

Proiectează acțiuni evaluative eficiente.

Consemnează date relevante despre evoluția și performanțele elevilor.

Înregistrează, periodic, aprecieri juste asupra procesului evaluativ.

Analizează informațiile obținute prin feed-back.

Elaborează instrumente alternative de evaluare.

Manifestă autonomie în monitorizarea procesului de corepetiție. Își asumă

responsabilitatea deciziilor privitoare la actul evaluării.

4. Reconsiderarea și revizuirea proiectului inițial

Identifică alternative la strategia de învățare și evaluare proiectată.

Identifică aspectele ce trebuie supuse revizuirii.

Rezolvă discrepanțele apărute între proiectarea inițială și realitatea de la clasă.

Revizuiește, periodic, procesul de corepetiție, pe baza informațiilor obținute din observarea

elevilor.

Identifică măsuri ameliorative ale procesului, în funcție de dinamica situației.

Își asumă responsabilitatea modificării proiectului inițial în funcție de reacțiile elevilor.

Criterii de performanță:

1)

Organizează procesul de corepetiție în funcție de obiectivele stabilite și resursele existente.

2)

Evaluează și monitorizează permanent procesul de corepetiție.

3)

Optimizează procesul de corepetiție în funcție de feed-back-ul primit.

4)

Proiectează strategii de organizare și monitorizare a procesului de corepetiție.

5)

Aplică strategii personale în organizarea și conducerea procesului de corepetiție.

6)

Valorifică experiența personală și manifestă originalitate în desfășurarea procesului de corepetiție.

148

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Unitatea de competență nr. 3

Titlul unității de competență nr. 3: Evaluarea activităților de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: Descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Elaborarea probelor de evaluare cu diferite funcții specifice (diagnoză, progres,

selecție etc.)

Cunoaște structura instrumentelor de evaluare.

Concepe itemii în legătură cu obiectivele stabilite.

Proiectează descriptori de performanță.

Îmbunătățește instrumentele de evaluare folosite și ia măsurile

necesare.

Manifestă creativitate în elaborarea itemilor de evaluare.

Elaborează în mod responsabil instrumentele de evaluare urmărind realizarea cu elevii a

unor performanțe superioare.

2. Aplicarea probelor de evaluare, analiza și interpretarea rezultatelor și stabilirea măsurilor ameliorative

Interpretează obiectiv rezultatele evaluării și identifică măsuri ameliorative.

Aplică probele de evaluare conform normelor și principiilor pedagogice.

Reorganizează procesul de corepetiție în funcție de

rezultate.

Compară permanent rezultatele elevilor obținute la evaluări aplicate în diverse stadii.

Rezolvă situațiile problemă.

Dovedește creativitate în stabilirea măsurilor de schimbare a procesului în funcție de rezultatele evaluărilor.

Monitorizează periodic rezultatele elevilor.

3. Utilizarea unor instrumente de consemnare a rezultatelor la evaluări și de înregistrare a dinamicii performanțelor elevilor

Știe să realizeze o analiză comparativă a rezultatelor elevilor.

Elaborează instrumente de consemnare a rezultatelor elevilor.

Face analize comparative a rezultatelor elevilor și ia măsuri adecvate în funcție

de progresul înregistrat.

Urmărește calitatea instrumentelor folosite și măsura în care ele oferă informațiile pe care le așteaptă.

Se preocupă de diversificarea acestor instrumente pentru a avea o imagine mai largă asupra competențelor elevilor.

Elaborează aceste instrumente potrivit propriei experiențe și în urma studierii altor experiențe.

4. Optimizarea procesului de corepetiție în raport cu rezultatele evaluărilor

Înțelege schimbările ce trebuie aduse procesului în funcție de rezultatele evaluărilor.

Reorganizează procesul de corepetiție în funcție de rezultatele evaluărilor și de performanța elevilor.

Reflectează asupra calității procesului de corepetiție după implementarea schimbărilor.

Manifestă creativitate pentru identificarea unor noi forme de realizare a procesului corepetitiv,

pentru a-l face mai atractiv.

Optimizează procesul de corepetiție prin flexibilitate și creativitate.

Criterii de performanță:

1)

Elaborează instrumente de evaluare.

2)

Aduce schimbări procesului în funcție de rezultatele elevilor.

3)

Realizează analize comparative a performanțelor elevilor.

4)

Crearearea unui sistem eficient de informare teoretică și practică.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

149

Unitatea de competență nr. 4

Titlul unității de competență nr. 4: 1ntegrarea și utilizarea T1C în activitățile de corepetiție

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/

Explicare și interpretare

Aplicare, transfer și rezolvare de

probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Proiectează experiențe de învățare care presupun utilizarea resurselor T1C

Înțelege și utilizează terminologia specifică învățării mediate/facilitate de TIC.

Poate utiliza medii virtuale de învățare.

Alege secvențele din curriculum care pot fi abordate prin utilizarea

TIC.

Proiecteează experiențe de învățare care necesită utilizarea TIC.

Proiectează, în mod autonom experiențe de învățare care presupun

utilizarea resurselor TIC.

2. Selectează echipamente și resurse software specifice T1C pentru a fi utilizate în procesul de corepetiție

Cunoaște tipurile de echipamente hardware și softuri care pot fi folosite în activitățile de învățare.

Stabilește integrarea în activități a elementelor TIC, pe baza evaluării posibilelor efecte

pozitive a utilizării lor.

Selectează echipamentele necesare desfășurării activității în funcție de eficiența lor pentru

activitatea de corepetiție.

Identifică noi modalități de integrare în activitățile de corepetiție a elementelor TIC.

Selectează softurile necesare desfășurării activităților de corepetiție.

3. Utilizează resurse specifice T1C pentru facilitarea procesului de învățare

Cunoaște tipurile de resurse care pot fi folosite în activitățile de corepetiție.

Integrează elementele de TIC în desfășurarea activității în momentele optime, atingând

randamentul scontat.

Reflectează la avantajele și limitele utilizării TIC în susținerea învățării.

Utilizează TIC pentru diferitele momente ale activității de corepetiție.

Utilizează resurse specifice TIC pentru facilitarea procesului de învățare.

4. Evaluează eficacitatea utilizării resurselor T1C în procesul corepetiției

Înțelege eficacitatea utilizării resurselor TIC.

Evaluează echipamentele și rezultatele utilizării lor în activitățile de

corepetiție.

Analizează avantajele și limitele utilizării resurselor TIC în activitatea de corepetiție.

Creează situații de corepetiție care permit utilizarea resurselor TIC .

Apreciază eficiența fiecărei activități și formulează propuneri de optimizare.

Criterii de performanță:

1)

Utilizează TIC în procesul de corepetiție.

2)

Analizează critic avantajele și limitele TIC ca suport al corepetiției.

3)

Creează situații de corepetiție care se derulează cu suport TIC.

4)

Integrează elementele de TIC în activitățile de formare continuă la care participă.

150

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Unitatea de competență nr. 5

Titlul unității de competență nr. 5:

Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a elevilor

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Utilizarea unor modele, metode și tehnici adecvate de cunoaștere, consiliere și tratare diferențiată a elevilor

(de exemplu: pentru elevii cu dificultăți de învățare, pentru

cei supradotați etc.)

Cunoaște, înțelege, explică diferite modele, metode, tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Argumentează modul de aplicare a diferitelor modele, metode, tehnici de consiliere și tratare diferențiată a

elevilor.

Rezolvă situații problemă prin aplicarea metodelor de consiliere și tartare diferențiată a elevilor cu dificultăți în învățare, sau cu

performanțe deosebite.

Reflectează critic asupra diferitelor modele, metode, tehnici de consiliere și tartare diferențiată a elevilor.

Corelează în manieră creativă anumite metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Folosește în mod responsabil diferite metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

2. Evaluarea efectelor activităților de cunoaștere, consiliere, tratare diferențiată a elevilor, în scopul îmbunătățirii acesteia

Cunoaște și explică modalitățile de evaluare a efectelor activităților de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

Rezolvă situații problemă prin aplicarea unor metode și tehnici de evaluare, consiliere și tartare diferențiată a

elevilor.

Analizează critic și autocritic efectele propriilor activități de consiliere și tartare diferențiată a elevilor în vederea optimizării

acestora.

Manifestă o receptivitate crescută pentru identificarea și corectarea erorilor făcute în activitatea de consiliere și tratare diferențiată a

elevilor.

Folosește în mod responsabil diferite strategii de evaluare a efectelor activităților proprii de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

3. Aplicarea de strategii adecvate de consiliere a familiei, în probleme specifice

Cunoaște, explică/argumentează diferite modalități de intervenție în consilierea familiei în probleme specifice educației muzicale ale

elevilor.

Aplică strategii diverse de consiliere a părinților.

Analizează comparativ diferitele modalități de consiliere a familiei în probleme specifice.

Combină diferite strategii de consiliere a familiei.

Aplică în mod autonom și responsabil diferite strategii noi de consiliere a familiei în funcție de problemele

elevilor.

4. Participarea la completarea fișelor psihopedagogice ale elevilor

Cunoaște, înțelegere, explică/argumentează conținuturile și metodologia de completare a fișei psihopedagogice a elevilor.

Stabilește corelații între informațiile consemnate în fișa psihopedagogică a elevului.

Compară diferite modalități de completare a fișei psihopedagogice a elevului.

Structurează și sintetizează, în manieră originală, informațiile cuprinse în fișa psihopedagogică a elevului.

Își asumă responsabilitatea pentru autenticitatea informațiilor consemnate în

fișa psihopedagogică a elevului.

Criterii de performanță:

1)

Cunoaște particularitățile dezvoltării psihologice ale elevilor.

2)

Colaborează cu părinții în adoptarea unor decizii importante privind educația copilului în domeniu.

3)

Analizează efectele aplicării diferitelor metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a elevilor.

4)

Sprijină elevii în depășirea unor dificultăți în învățare/afirmarea potențialului.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

151

Unitatea de competență nr. 6

Titlul unității de competență nr. 6: Managementul clasei/grupei

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Organizarea ambientului clasei pentru a corespunde

activităților de corepetiție

Cunoaște influențele ambientului asupra activităților de corepetiție.

Asigură toate condițiile pentru desfășurarea

procesului de corepetiție.

Evaluează ergonomia clasei de elevi în funcție

de rezultatele lor.

Găsește soluții noi de organizare a ambientului

sălii de corepetiție.

Realizează în mod autonom un ambient potrivit în funcție

de context.

2. Rezolvarea conflictelor dintre elevi și a crizelor educaționale

Are cunoștințe referitoare la conflicte și crize și la modul de soluționare a acestora.

Rezolvă conflictele dintre elevi.

Acordă atenție descoperirii cauzelor conflictelor și crizelor.

Stabilește măsuri pentru prevenirea lor.

Manifestă spirit creativ în rezolvarea conflictelor.

Ia decizii în mod autonom pentru rezolvarea conflictelor.

Criterii de performanță:

1)

Organizează sala de corepetiție cu respectarea regulilor privind ergonomia spațiului.

2)

Dezvoltă cu elevii relații deschise.

3)

Se implică în rezolvarea conflictelor și crizelor educaționale.

4)

Urmărește prevenirea și înlăturarea cauzelor care determină conflicte și crize între elevi.

152

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

Unitatea de competență nr. 7

Titlul unității de competență nr. 7: Managementul carierei și al dezvoltării personale

Nivelul calificării profesionale: 6 - licență, 7 - masterat, 8 - doctorat Nivelul expertizei didactice: Experimentat

Descrierea unității de competență

Elemente de competență

Competențe profesionale: descriptori

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Cunoaștere, înJelegere și utilizare a limbajului specific/Explicare și

interpretare

Aplicare, transfer

și rezolvare de probleme

ReflecJie critică și constructivă

Creativitate și inovare

Autonomie și responsabilitate

1. Realizarea analizei autoreflexive privind nivelul și stadiul propriei pregătiri profesionale în raport cu exigențele formulate pentru

cariera didactică

Susține cu argumente pertinente nevoia formării/dezvoltării competențelor dezirabile.

Aplică tehnici de autoevaluare a propriului comportament profesional în vederea stabilirii nevoilor de formare.

Adoptă o conduită autoreflexivă în analiza competențelor profesionale pe care le deține.

Construiește și aplică grille de autoevaluare a comportamentului profesional.

Manifestă responsabilitate în autoanaliza reflexivă și identifică aspectele care necesită ameliorări

2. Proiectarea propriului traseu de formare profesională și dezvoltare în carieră

Corelează obiectivele din planul individual de formare profesională și dezvoltare în carieră cu politicile de formare continua promovate la nivel național.

Elaborează un plan individual de formare profesională și dezvoltare în carieră în baza propriilor nevoi de

formare.

Adoptă un mod de gândire flexibil, pozitiv, activ și creativ.

Corelează planul individual de formare profesională și dezvoltare în carieră cu oferta de formare.

Manifestă responsabilitate în parcurgerea fiecărei etape din traseul de formare profesională și dezvoltare în carieră ținând cont de

schimbările din sistem.

3. Participarea la programele și activitățile specifice de formare

Identifică ofertele de programe și activități de formare continuă specifice învățământului primar și le valorifică în parcursul

profesional.

Participă la programele și activitățile de formare specifice pentru actualizarea pregătirii

profesionale.

Utilizează autoreflecția critică în cadrul programelor și activităților de formare continuă specifice.

Abordează inovator situațiile problemă și experiențele profesinale noi.

Inițiază dezbateri în cadrul programelor și activităților specifice de formare și susține puncte de vedere personale.

4. Asigurarea unui caracter flexibil propriei evoluții în carieră prin reajustarea și reconsiderarea proiectului inițial

Flexibilizează proiectul inițial de formare și dezvoltare continua în acord cu noile provocări în planul dezvoltării profesionale.

Explică și argumentează nevoia de revizuire a proiectului inițial de formare și dezvoltare personală continuă.

Reconsideră proiectul inițal de formare și dezvoltare continua în raport cu provocările profesionale și cu deficiențele constatate în propriul comportament profesional.

Adoptă o atitudine constructivă în deciziile de reconsiderare a proiectului inițial de formare și dezvoltare continuă proprie și anticipează pe baza reflecției personale provocările /dificultățile în

implementarea noului traseu profesional.

Raportează permanent parcursul de formare și dezvoltare continuă la rezultatele cercetării științifice și dinamica politicilor educaționale.

Reglează continuu disfuncționalitățile apărute în propria activitate profesională.

Proiectează un nou traseu de evoluție în carieră.

Elaborează și realizează noul program de formare continuă care valorifică politicile de formare și educaționale actuale.

Standard profesional de formare continuă

pentru funcția didactic auxiliară

corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat

153

Criterii de performanță:

1)

Identifică nevoile de dezvoltare personală și profesională.

2)

Este preocupat de dezvoltarea profesională și personală continua.

3)

Își elaborează un plan individual de formare continuă și de dezvoltare a carierei.

4)

Participă periodic la diferite tipuri de formare continuă.

5)

Revizuiește periodic proiectul de formare și dezvoltare continuă din perspectiva noilor provocări în plan profesional.

6)

Adoptă un comportament profesional deschis învățării pe tot parcursul vieții.

Aprobat de

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.