Strategia din 12 aprilie 2017

Capitolul 1 Necesitatea elaborării strategiei

1.1.

Context În contextul în care

Carta europeană

a autonomiei locale stabilește că autoritățile administrației publice locale, împuternicite cu responsabilități efective, trebuie să asigure o administrație eficientă, cu servicii de calitate,

Constituția României, republicată , stabilește înființarea acestora și legea administrației publice locale le stabilește cadrul de organizare și funcționare, Strategia generală de descentralizare își propune transferul de noi competențe de la nivel central la nivel local, cu scopul de crea premisele creșterii calității și eficienței serviciilor publice prestate cetățenilor, precum și dezvoltării locale.

Strategia reprezintă documentul-cadru care stabilește direcțiile strategice ale Guvernului în perioada imediat următoare cu privire la procesul de descentralizare, abordând domeniile incluse în acest proces, precum și etapele pe care autoritățile administrației publice centrale trebuie să le urmeze pentru asigurarea coerenței procesului, astfel încât să contribuie la asigurarea autonomiei locale.

Principiul autonomiei locale, consfințit de

Carta europeană

a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și ratificată de România în anul 1997, reprezintă fundamentul organizării și funcționării autorităților administrației publice locale din România.

Carta stabilește dreptul autorităților publice locale de a dispune de capacitate efectivă pentru a rezolva și a administra, în cadrul legii, sub propria lor răspundere și în favoarea populației, o parte importantă din treburile publice. Acest drept este prevăzut și de Constituția României, republicată, și de

Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată , cu modificările și completările ulterioare. Astfel, autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie administrativă și financiară, exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Prin

Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se prevede posibilitatea transferului de responsabilități și competențe, inclusiv prerogative de putere publică de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale, cu respectarea principiului subsidiarității.

Obiectivele strategiei răspund preocupării Guvernului României cu privire la modernizarea administrației publice, sens în care aceasta propune eficientizarea modului de alocare a competențelor exercitate de autoritățile administrației publice centrale, astfel încât activitatea la nivel central să fie axată pe exercitarea următoarelor funcții:

a)

funcția de elaborare și monitorizare a politicilor publice naționale;

b)

funcția de reglementare;

c)

funcția de coordonare și îndrumare metodologică;

d)

funcția de inspecție și control de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie de către autoritățile administrației publice locale.

Descentralizarea administrativă și financiară, respectiv transferul competențelor exercitate de către instituțiile și autoritățile administrației publice centrale către autoritățile administrației publice locale reprezintă fundamentul unei reforme reale a sistemului administrativ, deziderat asumat de România încă din anul 1990, în perioada în care instituțiile democratice ale statului de drept începeau să se coaguleze, proces reafirmat în contextul îndeplinirii condițiilor de preaderare la Uniunea Europeană. În acest sens, după anul 1990, o preocupare constantă a Guvernului României a fost reforma administrației publice care cuprinde inclusiv măsuri privind realizarea procesului de descentralizare.

Astfel, un pas important în materializarea acestui deziderat la reprezentat adoptarea

Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, act normativ care trasează principiile și regulile generale care trebuie să ghideze procesul de transfer al competențelor către autoritățile administrației publice locale, împreună cu fondurile aferente acestora. De la adoptarea legii-cadru a descentralizării se recunoaște faptul că rezultatele obținute nu sunt satisfăcătoare, în sensul că, în cele mai multe cazuri, transferul de competențe nu a fost însoțit de resursele necesare exercitării acestora, ceea ce a îngreunat sarcina autorităților administrației publice locale.

În acest context, odată cu adoptarea Programului de guvernare 2013-2016, la nivelul Executivului au fost asumate o serie de măsuri concrete în privința reformării administrației publice, cu accent deosebit pe descentralizare, administrativă și financiară. Astfel, necesitatea continuării acestui demers rezidă din analizele care au stat la baza elaborării documentului amintit, unde în preambulul secțiunii „Dezvoltare și administrație“ se arată că descentralizarea a fost realizată doar aparent, la nivel formal și fără asigurarea unui suport financiar corespunzător. De aceea, Guvernul României și-a asumat ca obiectiv „Continuarea reformei în administrația publică cu un accent pus pe creșterea autonomiei colectivităților locale prin declanșarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității administrației publice“.

Anul 2013 a reprezentat o etapă importantă în efortul Guvernului României de a accelera procesul de transfer al competențelor de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale, în conformitate cu principiul subsidiarității, concomitent cu asigurarea resurselor necesare pentru exercitarea acestor competențe, având ca obiectiv major întărirea autonomiei locale.

Având în vedere amploarea și importanța procesului de descentralizare, pe tot parcursul anului 2013, cu ocazia pregătirii proiectului legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au reprezentat un partener constant al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și al ministerelor implicate în acest proces, alături de membri ai Parlamentului României și ai societății civile.

Procesul de descentralizare reprezintă în continuare o prioritate a Guvernului României, așa cum este stabilit și prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 909/2014

privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, document strategic național care reflectă, pe de o parte, soluțiile de politică publică ce constituie un răspuns ferm la nevoile administrației publice românești și care, pe de altă parte, reprezintă o condiționalitate ex-ante în procesul de programare bugetară 2014-2020.

Procesul de descentralizare are ca principal rol transferul competențelor între autoritățile administrației publice centrale și locale pentru a oferi cetățenilor servicii publice de mai bună calitate, realizând în același timp modernizarea structurilor responsabile cu asigurarea/furnizarea acestor servicii.

1.2.

Avantajele descentralizării Potrivit raportului Consiliului Europei „Reformele de regionalizare și descentralizare în România“, redactat de către Direcția Guvernare, Departamentul de Instituții Democratice și Guvernare (DG II), o alocare eficientă a responsabilităților între nivelul central și local presupune ca atribuțiile și competențele privind implementarea politicilor, strategiilor naționale și reglementărilor să se exercite de către autoritățile administrației publice locale, iar competențele și atribuțiile care vizează elaborarea de strategii/politici naționale, reglementarea, inspecția și controlul de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie să se exercite de către autoritățile administrației publice centrale.

Procesul de descentralizare vizează, în principal, atingerea următoarelor avantaje:

a)

creșterea capacității de reacție a administrației publice locale, ca urmare a scurtării lanțului decizional;

b)

simplificarea relației dintre cetățean și sistemul administrativ (ce decurge direct din principiul subsidiarității);

c)

implicarea mai activă a tuturor factorilor de interes de la nivel local în dezvoltarea durabilă a comunităților locale, ceea ce va conduce la creșterea calității serviciilor publice;

d)

atragerea de fonduri europene nerambursabile de către autoritățile administrației publice locale, ca urmare a competențelor transferate în cadrul procesului de descentralizare;

e)

stimularea competitivității și a performanței între autoritățile administrației publice locale cu privire la efectele care rezultă ca urmare a exercitării noilor competențe;

f)

creșterea răspunderii în utilizarea fondurilor publice, prin trecerea structurilor de interes local în subordinea autorităților administrației publice locale alese prin votul direct al cetățenilor;

g)

promovarea mai activă a unor instrumente existente sau potențiale de dezvoltare locală (parcuri industriale, asociații de dezvoltare intercomunitară etc.) care pot crea locuri de muncă și stimula dezvoltarea locală.

1.3.

Cadrul juridic Guvernul României și-a asumat realizarea procesului de descentralizare prin:

a)

Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare;

b)

Hotărârea Guvernului nr. 139/2008

privind aprobarea

Normelor metodologice

de aplicare a

Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare;

c)

Programul național de reformă, principalul instrument al Comisei Europene pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

d)

Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 5 martie 2014 și aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014;

e)

Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 .

Existența unei Strategii generale de descentralizare va permite o implementare coerentă și coordonată a inițiativelor sectoriale de descentralizare, pe baza unui plan de măsuri, care are ca obiective principale:

a)

eficientizarea activității administrației publice;

b)

creșterea calității serviciilor publice prestate cetățenilor.

Capitolul 2 Viziunea, principiile generale și obiectivele strategiei

2.1.

Viziunea: O administrație publică locală capabilă să furnizeze servicii publice de calitate beneficiarilor, folosind eficient resursele existente, într-o Românie modernă, competitivă, adaptată la realitățile globale.

2.2.

Prezentul document strategic se fundamentează pe principiile din

Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, precum și din

Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare:

a)

principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de capacitate administrativă necesară;

b)

principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate;

c)

principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu competențele ce le revin, care impune obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică;

d)

principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară;

e)

principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice și de utilitate publică;

f)

principiul autonomiei locale financiare, potrivit căruia unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuțiilor lor, pe baza și în limitele prevăzute de lege;

g)

principiul proporționalității, conform căruia resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile autorităților administrației publice locale stabilite prin lege;

h)

principiul consultării, potrivit căruia autoritățile administrației publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.

2.3.

Obiectivele strategiei Strategia generală de descentralizare este un instrument de planificare strategică pe termen scurt care propune măsuri menite să contribuie la accelerarea modernizării/reformării administrației publice, astfel încât aceasta să fie capabilă să răspundă eficient solicitărilor cetățenilor și mediului de afaceri, asigurând astfel premisele necesare unei dezvoltări echilibrate a României.

2.3.1.

Obiectivul general Consolidarea capacității administrației publice de a furniza servicii publice diversificate și de calitate cetățenilor, prin transferul de noi competențe de la nivelul administrației centrale către autoritățile administrației publice locale

Ca urmare a procesului de descentralizare, autoritățile administrației publice locale vor exercita noi competențe în următoarele domenii:

a)

agricultură;

b)

cultură;

c)

turism;

d)

mediu;

e)

sănătate;

f)

educație - activități extrașcolare;

g)

tineret și sport.

2.3.2.

Obiectivele specifice:

1.

Realizarea transferului de competențe de la nivel central la nivel local care să permită consolidarea aplicării principiului subsidiarității Realizarea obiectivului specific implică următoarele activități:

a)

parcurgerea etapelor preliminare ale procesului de descentralizare conform

Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare;

b)

transferul competențelor de la autoritățile administrației publice centrale la autoritățile administrației publice locale, precum și al patrimoniului aferent competențelor descentralizate, prin legile sectoriale de descentralizare.

Pe parcursul implementării procesului de descentralizare, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin direcția de specialitate, va acorda asistență tehnică ministerelor de resort în elaborarea analizelor de impact cu privire la soluțiile propuse pentru descentralizare.

2.

Eficientizarea exercitării competențelor descentralizate pentru asigurarea de servicii publice de calitate și a cheltuielilor fondurilor publice Realizarea obiectivului specific implică următoarele activități:

a)

elaborarea sau, după caz, actualizarea standardelor de cost și de calitate în furnizarea serviciilor publice descentralizate;

b)

monitorizarea periodică și evaluarea strategiilor sectoriale privind descentralizarea competențelor, după caz;

c)

dezvoltarea/consolidarea mecanismelor de coordonare metodologică, monitorizare, inspecție și control de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie;

d)

întărirea capacității autorităților administrației publice locale pentru exercitarea eficientă a competențelor descentralizate.

Capitolul 3 Metodologia transferului de competențe

Pornind de la necesitatea revizuirii competențelor autorităților administrației publice centrale în contextul eficientizării activității acestora, prezenta strategie trasează, la nivel sectorial, liniile directoare pentru realocarea competențelor între palierul central și palierul local al administrației publice, din perspectiva îmbunătățirii modului de furnizare a serviciilor publice.

Acțiunile propuse a fi întreprinse în procesul de descentralizare urmăresc atingerea obiectivelor specifice ale strategiei, pentru a permite o abordare unitară și coerentă pentru fiecare dintre domeniile incluse în procesul de descentralizare.

Procesul de descentralizare vizează adoptarea unor măsuri care urmează a fi întreprinse pe termen scurt prin constituirea unor structuri flexibile capabile să asigure îndeaproape și cu promptitudine nevoile reale ale populației, cauzate inclusiv de o

centralizare a competențelor care vizează implementarea strategiilor naționale și a reglementărilor cu impact direct asupra serviciilor publice.

Potrivit prevederilor

art. 3 lit. a) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, principiul subsidiarității constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean, nivel care dispune de capacitatea administrativă necesară exercitării serviciului.

Pe baza liniilor directoare stabilite de ministerul coordonator al procesului de descentralizare, ministerele implicate în procesul de transfer de competențe vor parcurge toate etapele preliminare transferului de competențe, potrivit

Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, precum și anexelor nr. 1 și 2 la prezenta strategie:

a)

elaborarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a strategiei generale de descentralizare sau, în cazul inexistenței unei strategii generale de descentralizare prin care se analizează oportunitatea transferului de competențe de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților administrației publice locale, elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a strategiilor sectoriale de descentralizare;

b)

identificarea de către Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a resurselor necesare și a costurilor integrale aferente competențelor care sunt transferate, precum și a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanțate;

c)

organizarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a fazelor-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor, care nu sunt exercitate prin structuri din subordinea ministerelor de resort, organizate la nivel local;

d)

elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a analizelor de impact ale transferului de competențe;

e)

elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației publice locale;

f)

transferul, după caz, al resurselor financiare, umane și materiale în vederea exercitării competențelor transferate după intrarea în vigoare a legii sectoriale.

Competențele propuse a se transfera de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților administrației publice locale vizează strict competențe privind implementarea politicilor/ strategiilor naționale și a reglementărilor în vigoare la nivel local.

În aplicarea

art. 6 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, și a

art. 6 din Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în domeniile incluse în procesul de descentralizare, competențele transferate vor fi însoțite de resursele necesare exercitării acestora, respectiv: resurse umane, financiare și materiale.

Competențele privind reglementarea, politicile și strategiile naționale, coordonarea metodologică a activității desfășurate de structurile responsabile cu exercitarea competențelor descentralizate, precum și inspecția și controlul cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie vor fi exercitate de autoritatea centrală în domeniu, în scopul aplicării unitare a politicilor și a strategiilor naționale și ale Uniunii Europene. Astfel, autoritățile administrației publice locale vor rămâne responsabile în continuare în fața ministerului de resort cu privire la modul de exercitare a competențelor.

Funcția de inspecție și de control se exercită cu privire la activitatea autorităților administrației publice locale în ceea ce privește competența acestora de a emite autorizații/ avize/acorduri, respectiv modalitatea în care s-au asigurat că acestea sunt respectate, măsurile dispuse în caz de neconformitate etc.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților administrației publice locale, ministerele responsabile pentru cele șapte domenii supuse procesului de descentralizare vor elabora și vor supune aprobării Guvernului analize de impact.

Ulterior aprobării acestor analize de impact și în funcție de rezultatele obținute se va decide oportunitatea elaborării proiectelor de legi sectoriale prin care se vor descentraliza competențele, în conformitate cu prevederile

Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Hotărârii Guvernului nr. 139/2008 , cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul 4 Competențele propuse pentru descentralizare

Strategia generală de descentralizare urmărește, în principal, analizarea oportunității transferului de competențe de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților administrației publice locale și trasarea direcțiilor de acțiune la nivelul fiecărui minister implicat în procesul de descentralizare, potrivit cadrului legal aplicabil.

Prezenta strategie își propune să identifice domeniile care fac obiectul transferului de competențe, urmând ca în cadrul analizelor de impact, elaborate de către ministerele de resort, să fie identificate complet și exhaustiv toate competențele ce urmează a fi transferate de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale.

Domeniile incluse în procesul de descentralizare sunt: agricultură, cultură, turism, mediu, sănătate, educație - activități extrașcolare, tineret și sport, astfel:

4.1.

Domeniul agricultură Procesul de transfer al unor competențe ale administrației publice centrale în domeniul agriculturii către autoritățile administrației publice locale a fost inițiat prin înființarea, la sfârșitul anului 2009, a camerelor agricole județene rezultate prin reorganizarea oficiilor de consultanță agricolă, ca instituții publice descentralizate, cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor județene.

În luna august 2016, camerele agricole au fost preluate din subordinea consiliilor județene în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, potrivit prevederilor

Legii nr. 157/2016

privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București s-au reorganizat, prin preluarea activității, patrimoniului și personalului direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, caselor agronomului, compartimentelor funcționale din subordinea Direcției monitorizare inspecții, verificare și control din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și ale camerelor agricole județene, structuri care se desființează.

În vederea eficientizării furnizării în teritoriu a serviciilor din sfera administrației publice centrale în domeniul agricultură, respectiv a îmbunătățirii comunicării cu beneficiarii (agricultorii), se propune transferul unor competențe de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la autoritățile administrației publice locale de la nivelul județelor.

Astfel, strategia vizează analizarea oportunității transferului la nivelul județelor al competențelor privind implementarea politicilor naționale și reglementărilor în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, exercitate în prezent de:

a)

direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București^1;

Legii nr. 157/2016 .

b)

oficiile de studii pedologice și agrochimice județene;

c)

filialele regionale aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale va prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunității elaborării legii sectoriale de transfer al competențelor din domeniul agricultură.

4.2.

Domeniul cultură Ministerul Culturii și Identității Naționale a inițiat încă din anul 1996 procesul de descentralizare, realizându-se în cadrul acestuia mai multe transferuri de competențe ale unor instituții publice de cultură către autoritățile administrației publice locale. Astfel, ca urmare a procesului de descentralizare, autoritățile administrației publice locale de la nivelul județelor exercită competențe exclusive privind:

a)

bibliotecile publice județene;

b)

muzeele județene;

c)

centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale;

d)

instituțiile publice de spectacole și concerte (teatre, filarmonici, orchestre, formații și ansamblurile artistice);

e)

universitățile populare cu personalitate juridică.

La nivelul autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor au fost transferate competențe privind:

a)

căminele culturale;

b)

universitățile populare cu personalitate juridică;

c)

biblioteci publice și muzee;

d)

instituțiile publice de spectacole și concerte (teatrele, filarmonicile, orchestrele și ansamblurile artistice).

În aplicarea principiului subsidiarității în domeniul culturii, autoritățile administrației publice locale sunt cele mai interesate în gestionarea, protejarea și punerea în valoare a resurselor aflate pe teritoriul acestora, inclusiv a patrimoniului cultural mobil și imobil. În acest sens, acestea sunt cele mai în măsură să exercite competențe referitoare la gestionarea, protejarea și punerea în valoare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural mobil și imobil de interes local (exclusiv monumentele istorice din clasa B).

Astfel, strategia vizează transferul la nivelul județelor al competențelor privind implementarea politicilor naționale și reglementărilor în domeniul culturii, după cum urmează:

a)

competențele exercitate de direcțiile județene pentru cultură și patrimoniul național, respectiv a municipiului București;

b)

competențele privind: avizarea concesionării, dării în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică sau închirierii clădirilor monument istoric proprietate publică a unității administrativ-teritoriale; avizarea intervențiilor asupra monumentelor istorice de clasă B; avizarea clasării și declasării monumentelor istorice de clasă B; avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea și reglementarea construirii zonelor de protecție a monumentelor istorice de clasă B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice de clasă B.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor, Ministerul Culturii și Identității Naționale elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul culturii și identității naționale va prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunității elaborării legii sectoriale de transfer al competențelor din domeniul cultură.

4.3.

Domeniul turism Până în prezent, domeniul turism nu a fost supus procesului de descentralizare, în ciuda faptului că activitatea specifică acestui domeniu reprezintă un pilon important pentru dezvoltarea economică durabilă locală, sens în care autoritățile administrației publice locale sunt cele mai în măsură și direct interesate să identifice și să implementeze pârghiile necesare asigurării unui mediu de afaceri propice dezvoltării comunităților pe care le reprezintă. De altfel,

Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată , cu modificările și completările ulterioare, prevede competența privind dezvoltarea economică ca fiind în sarcina autorităților administrației publice locale.

În domeniul turismului, strategia vizează analizarea oportunității transferului la nivelul județelor al următoarelor competențe:

a)

emiterea brevetului de turism și atestarea ghizilor de turism;

b)

clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică și funcțiuni de alimentație publică;

c)

omologarea pârtiilor de schi pentru agrement, traseelor de schi și traseelor turistice montane;

d)

autorizarea plajelor turistice și activităților din industria de agrement;

e)

avizarea documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului, respectiv emiterea avizului de specialitate pentru: • documentații tehnice privind amplasamentul, conformarea și funcționalitatea construcțiilor noi cu destinație turistică de tipul:

–

structuri de primire turistice: hotel, hotel-apartament, motel, hostel, vilă, bungalou, cabană, sat de vacanță, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora;

–

structuri de servire a mesei: restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant cu specific național sau local, braserie, berărie, gradină de vară, baruri de orice tip, unități de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip „expres“, pizzerie, snack-bar-cofetărie, patiserie, organizate în unități amenajate în spații speciale destinate, cuprinse în structuri de primire turistice și, respectiv, structuri independente, amplasate în cadrul stațiunii turistice;

–

structuri de agrement turistic: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic - transport turistic pe cablu, pârtii amenajate pentru practicarea schiului și altele asemenea;

–

structuri de tratament balnear: complexe de turism balnear;

• documentații privind funcționalitatea specifică a construcțiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcția turistică a acestora;

• documentații privind construcțiile ce urmează a fi modificate structural și funcțional în scopul primirii unei funcționalități cu profil turistic.

În acest sens, având în vedere faptul că, pentru domeniul turism, competențele propuse a fi descentralizate nu sunt exercitate prin structuri din subordinea Ministerului Turismului, organizate la nivel local, această instituție urmează să realizeze faza-pilot, în cadrul căreia să poată fi testate competențele supuse descentralizării.

Ulterior realizării fazei-pilot, în vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor, Ministerul Turismului elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul turismului va prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea analizării oportunității elaborării legii sectoriale de transfer al competențelor din domeniul turism.

4.4.

Domeniul mediu Procesul de descentralizare în domeniul protecției mediului a vizat transferul către autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor al competențelor privind managementul deșeurilor, salubrizarea localităților și administrarea grădinilor zoologice.

Astfel, strategia vizează analizarea oportunității transferului la nivelul județelor al competențelor privind implementarea politicilor naționale și reglementărilor în domeniul mediului, după cum urmează:

a)

competențele exercitate de agențiile județene pentru protecția mediului și a municipiului București, aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;

b)

competențele de realizare a lucrărilor de întreținere și ecologizare a plajelor turistice de către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor, Ministerul Mediului, respectiv Ministerul Apelor și Pădurilor elaborează analize de impact, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul mediului, respectiv ministrul apelor și pădurilor vor prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizelor de impact în vederea oportunității elaborării legilor sectoriale de transfer al competențelor din domeniul mediu.

4.5.

Domeniul sănătate Din perspectiva transferului de competențe în domeniul sănătății, primele demersuri au fost realizate în anul 2002, odată cu transferul la autoritățile administrației publice locale al competențelor serviciilor de asistență medico-socială, adresate persoanelor cu probleme sociale, și întreținerea unităților sanitare publice de interes local/județean, cu mențiunea că administrarea efectivă a bunurilor, inclusiv a clădirilor, a fost transferată unității sanitare publice.

În perioada 2008-2010, prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008

privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, aprobată prin

Legea nr. 174/2011 , cu modificările ulterioare, a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2010

pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății în vederea descentralizării, aprobată prin

Legea nr. 135/2015 , și a

Hotărârii Guvernului nr. 529/2010

pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale care au desfășurat faze-pilot, precum și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se menține managementul asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale și la Primăria Municipiului București și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale și către Primăria Municipiului București, cu modificările și completările ulterioare, a fost transferat autorităților administrației publice locale managementul asistenței medicale pentru 351 de unități medicale, reprezentând: centre de sănătate, spitale municipale, spitale orășenești, spitale comunale și alte unități sanitare cu paturi, inclusiv cele de urgență.

Astfel, strategia vizează analizarea oportunității transferului la nivelul județelor al competențelor privind implementarea politicilor naționale și reglementărilor în domeniul sănătății, exercitate în prezent de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor acestor instituții, cu excepția atribuțiilor de inspecție sanitară, Ministerul Sănătății elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul sănătății va prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunității elaborării legii sectoriale de transfer al competențelor din domeniul sănătate.

4.6.

Domeniul educație În domeniul educației preuniversitare, odată cu intrarea în vigoare a

Legii învățământului nr. 84/1995 ^2, au fost realizate primele măsuri de reorganizare a sistemului de administrare și finanțare a unităților de învățământ preuniversitar în sensul descentralizării competențelor cu privire la finanțarea unei componente din cheltuielile privind educația. Astfel, autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor au primit responsabilități, alături de ministerul de resort, cu privire la: învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Competențe privind învățământul special au fost transferate autorităților administrației publice locale de la nivelul județelor.

Legea educației naționale nr. 1/2011 , multe din prevederi fiind preluate.

Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, a vizat o serie de modificări profunde în sensul unei mai mari implicări a comunităților locale în asigurarea bunei funcționări a învățământului, atât în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, cât și încheierea contractului de management între directorii unităților școlare cu primarii, introducerea finanțării bazate pe costuri standard și a principiului „finanțarea urmează elevul“.

În vederea continuării demersului de descentralizare în domeniul educației preuniversitare este necesară creșterea implicării comunității locale și societății prin descentralizarea, la nivelul autorităților administrației publice locale, și a altor competențe, respectiv a celor ce privesc educația extrașcolară.

Astfel, strategia vizează analizarea oportunității transferului la nivelul județelor al competențelor privind implementarea politicilor naționale și reglementărilor în domeniul educației extrașcolare, exercitate în prezent de palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor, Ministerul Educației Naționale elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul educației naționale va prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunității elaborării legii sectoriale de transfer al competențelor din domeniul educație.

4.7.

Domeniul tineret și sport În ceea ce privește domeniul tineret și sport, nu au avut loc evoluții semnificative ale procesului de descentralizare, începând cu anul 2010, măsurile de transfer de la nivel central la nivel local vizând preponderent trecerea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale. Astfel, între 2011-2012, au fost elaborate 16 hotărâri ale Guvernului prin care au fost transmise 26 de centre de agrement.

Astfel, strategia vizează analizarea oportunității transferului la nivelul județelor, respectiv al municipiilor al competențelor privind implementarea politicilor naționale și reglementărilor în domeniul tineretului și sportului, exercitate în prezent de:

a)

direcțiile județene pentru sport și tineret la nivelul județelor, respectiv la nivelul municipiului București;

b)

centrele de agrement la nivelul județelor, respectiv la nivelul municipiului București;

c)

casele de cultură ale studenților la nivelul județelor, respectiv la nivelul municipiului București;

d)

cluburile sportive, precum și bazele sportive la nivelul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află.

În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competențelor, Ministerul Tineretului și Sportului elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.

Astfel, ministrul tineretului și sportului va prezenta în ședința Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunității elaborării legii sectoriale de transfer al competențelor din domeniul tineret și sport.

Capitolul 5 Principalele rezultate așteptate, indicatorii, implicațiile pentru buget și implicațiile juridice

5.1.

Rezultatele așteptate ale Strategiei generale de descentralizare se vor concretiza în obținerea unui cadru instituțional și legal adecvat implementării procesului de descentralizare, precum și realizarea unor sisteme/instrumente de monitorizare și eficientizare a exercitării competențelor descentralizate. Detalierea acestora este evidențiată în planul de acțiune, conform anexei nr. 2 la prezenta strategie.

5.2.

Indicatorii de monitorizare vor fi:

a)

numărul de sectoare/domenii în care a intervenit descentralizarea competențelor;

b)

numărul de sectoare/domenii pentru care descentralizarea competențelor a fost însoțită de transferul resurselor necesare exercitării acestora;

c)

numărul de sectoare/domenii pentru care sunt elaborate sau, după caz, actualizate standarde de cost și calitate în furnizarea serviciilor publice.

5.3.

Impactul financiar cu privire la finanțarea competențelor descentralizate la nivel județean/local este estimat din perspectiva aprobării proiectelor de lege sectoriale privind descentralizarea și în conformitate cu prevederile

art. 6 din Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

Descentralizarea unor activități

Trecerea de către Guvern în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competențe, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele prețurilor de consum, după cum urmează:

a)

în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinație specială, necesare finanțării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum și a criteriilor de repartizare;

b)

în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.

5.4.

Măsuri normative necesare pentru aplicarea prezentului document strategic Implementarea prezentei strategii implică elaborarea, modificarea, completarea sau abrogarea, după caz, atât a legislației care stabilește regimul juridic general al organizării și funcționării administrației publice centrale și locale supuse procesului de descentralizare, cât și a legislației incidente domeniilor de activitate supuse descentralizării.

Principalele implicații juridice avute în vedere se referă la:

a)

modificarea legislației-cadru și subsecvente aplicabile administrației publice locale ca urmare a procesului de descentralizare;

b)

elaborarea legilor sectoriale pentru materializarea transferului de competențe însoțit de transferul patrimoniului aferent exercitării acestor competențe;

c)

modificarea/completarea/abrogarea actelor normative de nivel primar (legi, ordonanțe de urgență, ordonanțe simple) și de nivel secundar (hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniștrilor etc.) care reglementează competențele supuse procesului de descentralizare.

Capitolul 6 Procedurile de monitorizare și evaluare

Monitorizarea reprezintă procesul de colectare, procesare, analiză și raportare a datelor privind implementarea Strategiei generale de descentralizare, a realizării analizelor de impact privind soluțiile propuse pentru descentralizarea unor competențe pentru domeniile: agricultură, cultură, educație preuniversitară, mediu, sănătate, tineret și sport, precum și a strategiei sectoriale de descentralizare pentru domeniul turism, în vederea măsurării progresului și reorientării sau redefinirii activităților, în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor.

Coordonarea procesului de monitorizare a prezentei strategii este asigurată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Monitorizarea se va realiza pe baza unui sistem dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Pe baza datelor colectate și procesate se elaborează raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare se elaborează trimestrial de către fiecare minister implicat în procesul de descentralizare, se centralizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și se înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Secretariatul tehnic. Raportul trimestrial de monitorizare trebuie să conțină și informații privind măsurile pe care ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, le au în vedere pentru redefinirea acțiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor așteptate. Pe baza acestor rapoarte de monitorizare sectoriale, Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare stabilește măsurile care se impun în ceea ce privește procesul de descentralizare.

Pe baza rapoartelor trimestriale de monitorizare ale grupurilor de lucru pentru descentralizarea competențelor din cadrul ministerelor implicate în procesul de descentralizare, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene elaborează, centralizează și întocmește raportul de evaluare, pe care îl înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare.

Ca urmare a implementării măsurilor cuprinse în cadrul strategiei, pe baza rapoartelor de monitorizare periodică și de evaluare (ex-post), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor Publice și ministerele responsabile vor adopta măsurile necesare corectării măsurilor adoptate, dacă este cazul, sau vor putea elabora strategii de îmbunătățire a modului de exercitare a competențelor descentralizate. De asemenea, pe baza monitorizării și evaluărilor periodice, autoritățile administrației publice centrale și locale pot dezvolta instrumente pentru consolidarea capacității administrative a autorităților/ instituțiilor responsabile în vederea îmbunătățirii modului de exercitare a competențelor descentralizate.