Acordul din 27 octombrie 1998
între România și Republica Finlanda pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit
prezumat în vigoare
Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda,
dorind sa încheie un acord pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit,
au convenit după cum urmează:
Articolul 1
Persoane vizate
Prezentul acord se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
Articolul 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat contractant sau al autorităților locale ori al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.
2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elemente de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prezentul acord sunt:
a) în România:
(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(îi) impozitul pe profit;
(iii) impozitul pe salarii și pe alte remunerații similare;
(iv) impozitul pe venitul agricol;
(v) impozitul pe dividende; și
(vi) impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenti,
denumite în continuare impozit român;
b) în Finlanda:
(i) impozitele de stat pe venit;
(îi) impozitul pe venitul societăților;
(iii) impozitul comunal;
(iv) impozitul bisericesc;
(v) impozitul prin reținere la sursa pe dobânda; și
(vi) impozitul prin reținere la sursa pe veniturile nerezidentilor,
denumite în continuare impozit finlandez.
4. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esența similare, care sunt stabilite după data semnării acestui acord în plus sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc despre orice modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale.
Articolul 3
Definiții generale
1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenul România înseamnă România și, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială, precum și alte spații maritime (zona contigua, platforma continentala, zona economică exclusiva) asupra cărora România își exercită drepturile suverane și jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele marii, pe fundul și în subsolul acestor spații maritime;
b) termenul Finlanda înseamnă Republica Finlanda și, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Finlanda și orice zona adiacenta apelor teritoriale ale Republicii Finlanda în care, potrivit legislației Finlandei și în conformitate cu legislația internaționala, pot fi exercitate drepturile Finlandei în legătură cu explorarea și exploatarea resurselor naturale ale fundului marii și subsolului și ale apelor supraiacente;
c) termenul persoana include o persoană fizica, o societate și orice alta grupare de persoane;
d) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;
e) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;
f) termenul național înseamnă:
(i) orice persoană fizica având cetățenia unui stat contractant;
(îi) orice persoană juridică, asociere de persoane sau asociație având statutul în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant;
g) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava sau cu o aeronava exploatată de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepția cazului în care nava sau aeronava este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant;
h) expresia autoritate competentă înseamnă:
(i) în România, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;
(îi) în Finlanda, Ministerul Finanțelor, reprezentantul sau autorizat sau autoritatea care este desemnată ca autoritate competentă de Ministerul Finanțelor.
2. În ceea ce privește aplicarea acestui acord la o anumită data de un stat contractant, orice termen care nu este definit în acord va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are la acea data conform legislației acestui stat cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplică și orice interpretare data conform legislației fiscale în vigoare a acestui stat, prevaland față de înțelesul care este atribuit termenului respectiv de alte legi ale acestui stat.
Articolul 4
Rezidență
1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acestui stat, este supusă impunerii în acest stat datorită domiciliului, rezidentei, locului conducerii, locului înregistrării sau oricărui alt criteriu de natura similară și, de asemenea, include statul și orice organism înființat pe bază de statut sau autoritate locală ori unitate administrativ-teritorială a acestuia. Totuși aceasta expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acest stat numai pentru faptul ca realizează venituri din surse situate în acest stat.
2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina după cum urmează:
a) aceasta va fi considerată rezidență numai a statului în care are o locuința permanenta la dispoziția sa; dacă dispune de o locuința permanenta în ambele state, va fi considerată rezidență a statului cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);
b) dacă statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuința permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre state, ea va fi considerată rezidență numai a statului în care locuiește în mod obișnuit;
c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidență numai a statului al cărui național este;
d) dacă aceasta persoana este național al ambelor state sau nu este al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord și vor determina modul de aplicare a acordului pentru o asemenea persoana.
Articolul 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o fabrica;
e) un loc de vânzări;
f) un atelier; și
g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.
3. Un șantier de construcții sau un proiect de construcție ori de instalare reprezintă sediu permanent numai dacă durează o perioadă mai mare de 12 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se considera că nu include:
a) folosirea de instalații numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri aparținând întreprinderii;
b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;
c) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;
d) vânzarea de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau al unei expoziții temporare și ocazionale, atunci când produsele sau mărfurile sunt vândute în decurs de o luna de la închiderea targului sau expoziției menționate;
e) menținerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri ori al colectării de informații pentru întreprindere;
f) menținerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfășurării pentru întreprindere a oricărei alte activități cu caracter pregatitor sau auxiliar;
g) menținerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare de activități menționate în subparagrafele a)-f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din aceasta combinare să aibă un caracter pregatitor sau auxiliar.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, atunci când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, acționează în numele unei întreprinderi, are și exercită în mod obișnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acel stat în legătură cu orice activități pe care persoana le exercita pentru întreprindere, în afară cazului în care activitățile acestei persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 4, care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.
6. O întreprindere nu se considera ca are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul ca aceasta își exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.
7. Faptul ca o societate care este rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care își exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.
Articolul 6
Venituri din proprietăți imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv veniturile din agricultura sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.
2. a) Sub rezerva prevederilor subparagrafelor b) și c), expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauza sunt situate.
b) Expresia proprietăți imobiliare include, îndeosebi, clădirile, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și în exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale.
c) Navele și aeronavele nu sunt considerate proprietăți imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.
4. Când deținerea în proprietate de acțiuni sau de alte părți sociale într-o societate da dreptul proprietarului unor astfel de acțiuni sau părți sociale sa dețină proprietățile imobiliare ale societății, veniturile din exploatarea directa, închirierea sau din folosirea sub orice alta forma a unui asemenea drept de proprietate pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate proprietățile imobiliare.
5. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
Articolul 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară cazului în care întreprinderea exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare, în condiții identice ori similare, și tratand cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise la scădere cheltuielile (altele decât cheltuielile care nu ar fi deductibile dacă sediul permanent ar fi o întreprindere separată) ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în altă parte.
4. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpăra produse sau mărfuri pentru întreprindere.
5. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acestora nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.
Articolul 8
Transport naval și aerian
1. Profiturile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea în trafic internațional a navelor sau a aeronavelor sunt impozabile numai în acel stat contractant.
2. Profiturile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea, întreținerea sau din închirierea containerelor (inclusiv trailerelor, barjelor și echipamentului legat de transportul containerelor) folosite pentru transportul produselor sau al mărfurilor sunt impozabile numai în acest stat, cu excepția cazului în care containerele sunt folosite pentru transportul produselor ori al mărfurilor numai între locuri situate în celălalt stat contractant.
3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 se aplică, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internaționala de transporturi, precum și dobânzilor aferente fondurilor legate numai de exploatarea navelor sau a aeronavelor.
Articolul 9
Întreprinderi asociate
1. Când:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; ori
b) aceleași persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,
și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate ori impuse, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fără aceste condiții, ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecința.
2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat - și impune în consecința - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menționat, dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci acel celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri, în cazul în care considera ca aceasta modificare este justificată. La efectuarea acestei modificări se tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord și, dacă este necesar, autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.
Articolul 10
Dividende
1. Dividendele plătite de o societate care este rezidență a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant. Totuși aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a dividendelor.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, atâta timp cat o persoană fizica rezidență în Finlanda are dreptul, conform legislației fiscale finlandeze, să obțină un credit fiscal pentru dividendele plătite de o societate rezidență a Finlandei, dividendele plătite de o societate rezidență a Finlandei unui rezident al României sunt impozabile numai în România, dacă rezidentul României este beneficiarul efectiv al dividendelor.
3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu afectează impunerea societății în ceea ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.
4. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanța, din participarea la profituri, precum și veniturile provenind din alte părți sociale, care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca și veniturile din acțiuni de legislația statului în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.
5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat acolo, sau dacă prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.
6. Când o societate rezidență a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului în care asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat contractant sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau baza fixa situata în acel celălalt stat, nici sa supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri ori venituri provenind din acel celălalt stat contractant.
Articolul 11
Dobânzi
1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Totuși aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și potrivit legislației acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit, nu va depăși 5% din suma bruta a dobânzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2:
a) dobânzile care provin din Finlanda sunt impozabile numai în România, dacă acestea sunt plătite:
(i) statului român;
(îi) unei unități administrativ-teritoriale;
(iii) Băncii Naționale a României;
(iv) Băncii de Export-Import a României - S.A. (Eximbank);
(v) oricărui rezident al României, în legătură cu un împrumut sau cu un credit subventionat de Guvern, în termenii și în condițiile care sunt determinate potrivit normelor acceptate pe plan internațional pentru creditele subvenționate în mod oficial;
(vi) oricărei instituții al carei capital este deținut în întregime de Guvernul României sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia, după cum se poate conveni din timp în timp între autoritățile competente ale statelor contractante;
b) dobânzile care provin din România sunt impozabile numai în Finlanda, dacă acestea sunt plătite:
(i) statului finlandez sau, unei autorități locale ori unui organism al acestuia, înființat pe bază de statut;
(îi) Băncii Finlandei;
(iii) Fondului Finlandez pentru Cooperare Industriala (FINNFUND) sau oricărei alte instituții similare, după cum se poate conveni din timp în timp între autoritățile competente ale statelor contractante;
(iv) oricărui rezident al Finlandei, în legătură cu un credit subventionat de Guvern, în termenii și în condițiile determinate potrivit Reglementărilor OECD cu privire la dispozițiile referitoare la creditele pentru export subvenționate în mod oficial sau la orice alte împrumuturi ori credite subvenționate, care se bazează pe dispoziții similare, acceptate pe plan internațional pentru creditele subvenționate în mod oficial;
c) dobânzile care provin:
(i) dintr-un stat contractant la un împrumut garantat de oricare dintre organismele menționate la lit. a) sau b) și plătite unui rezident ale celuilalt stat contractant sunt impozabile numai în acel celălalt stat contractant;
(îi) din România la un împrumut garantat de Comitetul de Garanții Finlandez și plătite unui rezident al Finlandei sunt impozabile numai în Finlanda.
4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creanța de orice natura, însoțite sau nu de garanții ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului, și, în special, veniturile din efecte publice, obligațiuni sau titluri de creanța, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, obligațiuni sau titluri de creanța. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau dacă prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanța în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.
6. Dobânzile se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este un rezident al acestui stat. Totuși când plătitorul dobânzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanța generatoare de dobânzi și aceste dobânzi sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobânzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobânzilor, ținând seama de creanța pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
Articolul 12
Redevențe
1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Totuși aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și potrivit legislației acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redevențelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși:
a) 2,5% din suma bruta a redevențelor, în cazul sumelor plătite pentru utilizarea sau pentru dreptul de a utiliza un soft pentru computer sau un echipament industrial, comercial sau științific;
b) 5% din suma bruta a redevențelor, în toate celelalte cazuri.
3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plati de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra softului pentru computer, filmelor de cinematograf și filmelor ori benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, transmisiilor prin satelit, cablu, fibre optice ori tehnologii similare pentru emisiunile destinate publicului, orice patent, marca de comerț, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație ori pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific (cu excepția cazurilor la care se referă prevederile paragrafului 2 ale art. 8) sau pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific. Termenul redevențe include, de asemenea, câștigurile provenite din înstrăinarea oricăruia din aceste drepturi sau bunuri, în măsura în care asemenea câștiguri sunt legate de productivitate, de folosirea sau de dispunerea de acestea.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau dacă prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.
5. Redevențele se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este un rezident al acestui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent ori baza fixa, atunci aceste redevențe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
Articolul 13
Câștiguri de capital
1. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăților imobiliare, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, și situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acțiunilor sau a altor părți sociale într-o societate ale carei active sunt formate mai mult de jumătate din proprietăți imobiliare situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
3. Câștigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare ce face parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) ori a acelei baze fixe pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
4. Câștigurile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din înstrăinarea navelor sau a aeronavelor exploatate în trafic internațional ori a proprietăților mobiliare necesare în vederea exploatării acestor nave sau aeronave sunt impozabile numai în acel stat contractant.
5. Câștigurile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din înstrăinarea containerelor (inclusiv a trailerelor, barjelor și echipamentului legat de transportul containerelor) folosite pentru transportul produselor sau al mărfurilor sunt impozabile numai în acest stat, cu excepția cazului în care containerele sunt folosite pentru transportul produselor sau al mărfurilor numai între locuri situate în celălalt stat contractant.
6. Câștigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăți, altele decât cele la care se face referire în paragrafele precedente ale acestui articol, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.
Articolul 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afară cazului în care dispune în mod obișnuit de o baza fixa în celălalt stat contractant, în scopul desfășurării activităților sale, sau dacă este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.
Dacă:
a) rezidentul dispune de o asemenea baza fixa, venitul poate fi impus în acel celălalt stat, dar numai acea parte din venit care este atribuibila bazei fixe;
b) rezidentul este astfel prezent, venitul poate fi impus în acel celălalt stat contractant, dar numai acea parte din venit care este obținută din activitățile desfășurate în acea perioada sau perioade.
2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.
Articolul 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19 și 20, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata sunt impozabile numai în acel stat, în afară cazului în care activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este astfel exercitată, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menționat, dacă:
a) primitorul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat; și
b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat; și
c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile primite pentru o activitate salariata exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internațional de o întreprindere a unui stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
Articolul 16
Remunerațiile membrilor consiliului de administrație
Remunerațiile și alte plati similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație sau al oricărui organ similar al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.
Articolul 17
Artiști și sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 și 15, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi, din activitățile lui personale desfășurate în aceasta calitate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 și 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică veniturilor obținute din activitățile exercitate într-un stat contractant de un artist de spectacol sau de un sportiv, dacă vizita în acel stat este suportată în întregime sau în cea mai mare parte din fondurile publice ale celuilalt stat contractant ori de autoritatea locală sau unitatea administrativ-teritorială a acestuia. În acest caz veniturile sunt impozabile în conformitate cu prevederile art. 7, 14 sau 15, după caz.
Articolul 18
Pensii, anuități și plati similare
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare primite pentru munca salariata desfășurata în trecut sau orice anuitate plătită unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1 și sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte sume, plătite fie periodic, fie sub forma unei sume globale, acordate potrivit legislației privind asigurările sociale a unui stat contractant ori în baza unui program public elaborat de un stat contractant pentru scopuri sociale, sau orice anuitate provenind din acel stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.
3. Termenul anuitate, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă o sumă determinata, plătibilă în mod periodic unei persoane fizice la scadente fixe în timpul vieții sau pe parcursul unei perioade specificate sau determinabile, în virtutea unei obligații de a face în schimb plățile pentru deplina și corespunzătoare recompensare în bani sau în echivalent bănesc (altele decât serviciile prestate).
Articolul 19
Funcții publice
1. a) Salariile și alte remunerații similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau de un organism înființat pe bază de statut, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat ori organism sau autorități ori unități sunt impozabile numai în acest stat contractant.
b) Totuși aceste salarii și alte remunerații similare sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezidență persoana fizica, dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizica:
(i) este un național al acelui stat; sau
(îi) nu a devenit rezidență a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.
2. a) Pensiile plătite de sau din fonduri create de un stat contractant ori de un organism înființat pe bază de statut, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau organism ori autorități sau unități sunt impozabile numai în acest stat contractant.
b) Totuși aceste pensii sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezidență persoana fizica, dacă este național al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 15, 16, 17 și 18 se aplică salariilor și altor remunerații similare și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurata de un stat contractant sau de un organism înființat pe bază de statut, de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.
Articolul 20
Studenți și practicanti
1. Sumele pe care le primește pentru întreținere, educare sau pregătire un student sau un stagiar ori un practicant în domeniul afacerilor, tehnic, agricol sau forestier, care este sau a fost, imediat înaintea venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat menționat numai în scopul educării sau pregătirii sale, nu sunt impuse în acel stat, cu condiția ca astfel de sume sa provină din surse situate în afară acelui stat. Facilitățile stabilite în acest paragraf nu vor fi acordate pe o perioadă mai mare de 7 ani consecutivi.
2. Un student care studiază la o universitate ori la alta instituție de învățământ superior dintr-un stat contractant sau un stagiar ori un practicant în domeniul afacerilor, tehnic, agricol sau forestier, care este sau a fost, imediat înaintea venirii sale în celălalt stat contractant, rezident al primului stat menționat și care este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă continua ce nu depășește 183 de zile, nu va fi impus în acel celălalt stat pentru remunerațiile primite ca urmare a unor servicii prestate în acel stat, cu condiția ca serviciile să fie în legătură cu studiile sau cu pregătirea sa și remunerațiile sa constituie venituri necesare pentru întreținerea sa.
Articolul 21
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentului acord, sunt impozabile numai în acel stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietățile imobiliare, astfel cum sunt sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă beneficiarul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.
Articolul 22
Eliminarea dublei impuneri
1. În România dubla impunere va fi eliminata după cum urmează:
Când un rezident al României realizează venituri care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în Finlanda, România va recunoaște ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egala cu impozitul pe venit plătit în Finlanda.
Aceasta deducere nu va depăși totuși acea parte din impozitul pe venit, astfel cum a fost calculat înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibila venitului ce poate fi impus în Finlanda.
2. Sub rezerva legislației finlandeze referitoare la eliminarea dublei impuneri internaționale (care nu afectează principiile generale stabilite în acest acord), dubla impunere va fi eliminata în Finlanda după cum urmează:
a) Când un rezident al Finlandei obține venituri care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în România, Finlanda, sub rezerva prevederilor lit. b), va recunoaște o deducere din impozitul finlandez pe venitul acelei persoane într-o sumă egala cu impozitul plătit în România în baza legii române și în conformitate cu prezentul acord, astfel cum este calculat asupra aceluiași venit pentru care se calculează impozitul finlandez.
b) Dividendele plătite de o societate rezidență a României unei societăți rezidente a Finlandei și care controlează în mod direct cel puțin 10% din puterea de vot în societatea plătitoare de dividende vor fi scutite de impozit în Finlanda.
c) Independent de alte prevederi ale prezentului acord, o persoană fizica rezidență a României și care, în conformitate cu legislația fiscală finlandeza referitoare la impozitele finlandeze menționate la art. 2, este considerată și rezidență a Finlandei poate fi impusa în Finlanda. Totuși Finlanda va recunoaște deducerea din impozitul finlandez a oricărui impozit român plătit pe venit, în conformitate cu prevederile lit. a). Aceste prevederi se aplică numai naționalilor Finlandei.
d) Când, în conformitate cu orice prevedere a prezentului acord, venitul obținut de un rezident al Finlandei este scutit de impozit în Finlanda, Finlanda poate totuși sa ia în calcul venitul scutit la determinarea impozitului asupra venitului rămas al persoanei respective.
Articolul 23
Nediscriminarea
1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impozitare sau obligație legată de aceasta, diferita sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligația la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat aflați în aceeași situație, în special în ceea ce privește rezidență. Independent de prevederile art. 1 aceasta prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în acel celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant care desfășoară aceleași activități. Aceasta prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire și diminuare în ceea ce privește impunerea pe considerente privind statutul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acorda rezidenților săi.
3. Cu excepția cazului în care se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobânzile, redevențele și alte plati făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut ori controlat în mod direct sau indirect de unul sau de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat nici unei impuneri sau nici unei obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decât impunerea și obligațiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menționat.
5. Independent de prevederile art. 2, prevederile prezentului articol se aplică impozitelor de orice fel și natură.
Articolul 24
Procedura amiabilă
1. Când o persoană considera ca, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezultă sau va rezultă pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația să se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 23, acelui stat contractant al cărui național este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor prezentului acord.
2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare corespunzătoare, sa rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezentul acord. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația interna a statelor contractante.
3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestui acord. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de acord.
4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte formate din acestea sau din reprezentanții lor, pentru a ajunge la o înțelegere, în sensul paragrafelor precedente.
Articolul 25
Schimb de informații
1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentului acord sau ale legislației interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de acord, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor acordului, în special pentru prevenirea fraudei sau evaziunii cu privire la asemenea impozite. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne a acestui stat și va fi dezvaluita numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și la organele administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau cu soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul acordului. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau în deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligația:
a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu de fabricație ori comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
Articolul 26
Membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare
Prevederile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
Articolul 27
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va intra în vigoare în a 30-a zi de la data ultimei notificări prin care guvernele statelor contractante își vor comunică reciproc ca au fost îndeplinite procedurile legale interne pentru intrarea sa în vigoare. Prevederile acordului se vor aplica în ambele state contractante:
a) în ceea ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursa, la venitul realizat la sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acordul intră în vigoare;
b) în ceea ce privește celelalte impozite pe venit, pentru impozitele percepute pentru orice an fiscal începând la sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acordul intră în vigoare;
2. Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Finlanda pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Helsinki la 18 august 1977 (denumita în continuare Convenția din 1977), va înceta să aibă efect în legătură cu impozitele la care prezentul acord se aplică în conformitate cu prevederile paragrafului 1.
Articolul 28
Denunțarea
Prezentul acord va rămâne în vigoare până la denunțarea lui de către un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta acordul pe cai diplomatice, prin remiterea unei note de denunțare cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul oricărui an calendaristic, după o perioadă de 5 ani de la data la care acordul intră în vigoare. În aceasta situație prezentul acord va înceta să aibă efect în ambele state contractante:
a) în ceea ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursa, la venitul realizat la sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care este remisă nota de denunțare;
b) în ceea ce privește celelalte impozite pe venit, pentru impozitele percepute pentru orice an fiscal începând la sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care este remisă nota de denunțare.
Drept care, subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma, au semnat prezentul acord.
Semnat în doua exemplare originale la Helsinki, la 27 octombrie 1998, în limbile română, finlandeza și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Andrei Plesu,
ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Finlanda,
Tarja Kaarina Halonen,
ministrul afacerilor externe
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.