Anexă · Ministerul Educației Naționale

Anexa din 19 decembrie 2017

la Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.676/2017 privind aprobarea unor programe școlare pentru învățământul primar și pentru învățământul gimnazial

prezumat în vigoare

Data actului: 19 decembrie 2017
Emitent: Ministerul Educației Naționale
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 51 bis din 18 ianuarie 2018
Citează: 1 act
Structură: 0 articole · 113.394 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Anexă la 1

Ordinul nr. 5676/2017 19 decembrie 2017 privind aprobarea unor programe școlare pentru învățământul primar și pentru învățământul …

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Anexa 1 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676/19.12.2017

MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

LISTA PROGRAMELOR ,COLARE

pentru discipline de trunchi comun sau discipline op'ionale din învă'ământul primar și gimnazial

Nr. crt.

Disciplina

Religie - cultul musulman, clasa pregătitoare, clasele I – a II-a

Religie - cultul musulman, clasele a III-a – a IV-a

Armonie și expresivitate corporală în sport, clasele a V-a – a VIII-a, învățământ gimnazial cu program sportiv integrat

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676/19.12.2017 MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

Programa școlară

pentru disciplina

RELIGIE CULTUL MUSULMAN

Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

București, 2017

Notă de prezentare

Programa disciplinei

Religie – cultul musulman

este elaborată potrivit unui nou

model de proiectare curriculară, centrat pe competen'e.

Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:



Notă de prezentare;



Competențe generale;



Competențe specifice și exemple de activități de învățare;



Conținuturi;



Sugestii metodologice.

Competen'ele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.

Competen'ele generale

vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competen'ele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.

Con'inuturile

învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii:

Iubirea lui Allah și răspunsul omului ;

Allah se face cunoscut omului ;

Viața musulmanului împreună cu semenii ;

Mari sărbători islamice .

De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore:

Allah ne iubește pe noi și noi îl iubim pe Allah

(la clasa pregătitoare);

Religia mea Îmi cere să mă Înțeleg bine cu oamenii

(la clasa I);

Ii iubesc pe Domnul meu și pe Profetul meu, Îi ajut pe oameni

(la clasa a II-a). Având ca scop familiarizarea copiilor cu domeniul religios, aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.

Sugestiile metodologice

includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă. Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învățământul general și obligatoriu implică o perspectivă nuanțată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educației timpurii bazată, în esență, pe stimularea învățării prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în funcție de nivelul de achiziții variate ale elevilor.

Programa școlară pentru disciplina

Religie

reprezintă o ofertă curriculară care are alocată o oră pe săptămână în trunchiul comun al planului–cadru de învățământ, în cadrul ariei curriculare Om și societate.

Studiul disciplinei

Religie

urmărește o dezvoltarea progresivă a competențelor prin experiența specifică vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.

Pentru a asigura un cadru coerent al predării

Religiei

în școală, programa școlară propune un set de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în sistemul de învățământ: lista competențelor generale și specifice, o serie de exemple de activități de învățare și partea generală a sugestiilor metodologice. Lista de conținuturi este elaborată de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață

Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe

Competen'e generale

Competen'e specifice și exemple de activită'i de învă'are

Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.2. Observarea caracteristicilor comportamentale ale unui musulman, pe baza valorificării unor situa'ii din via'a de zi cu zi

1.2. Identificarea caracteristicilor comportamentale ale unui musulman, pe baza valorificării unor situa'ii din via'a de zi cu zi

„Rugăciunea", „La geamie", „În natură"

rugăciunii, comportamentul în geamie, grija față de natură)

1.2. Eviden'ierea caracteristicilor comportamentale ale unor modele de credin'ă

1.1.

Recunoașterea unor elemente de bază ale credin'ei religioase

participarea la discuții despre importanța lui Allah în viața omului, despre importanța iubirii (față de Allah, față de părinți, față de cei apropiați)

jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante din punct de vedere religios (ajutarea semenilor, aspecte ale vieții de familie, sărbători colective, rugăciunea)

exerciții de identificare a formulelor de mulțumire față de Allah

exerciții de explicare a semnificației expresiei unicității lui Allah

1.1.

Descrierea unor aspecte de bază ale credin'ei religioase, prin apelul la experien'a proprie

participarea la dialoguri pe tema rolului credinței în Allah și a rugăciunii, valorificând diferite exemple din viața de zi cu zi

exerciții de identificare a formulelor de mulțumire prin rugăciune

realizarea de prezentări ale geamiei ca locaș de rugăciune al musulmanilor, în forme variate: exerciții de descriere a unei geamii cunoscute, reprezentarea într-o compoziție plastică a unei geamii, identificarea unei geamii dintr-o serie de imagini date

realizarea de scurte povestiri pe tema iubirii (iubirea între semeni, iubirea lui Allah față de oameni, iubirea omului față de Allah), valorificând diferite texte cu conținut religios

1.1.

Explicarea unor aspecte specifice propriei credin'e religioase

exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul diferitelor teme, din perspectivă generală și din perspectivă religioasă: iubire, mulțumire, dar, ajutor, recunoștință, iertare

participarea la dialoguri pe tema importanței iubirii: iubirea omului față de ceilalți, iubirea lui Allah față de om, iubirea omului față de Allah, valorificând diferite povestiri, exemple din viața cotidiană

relatarea unor povestiri cu conținut religios despre iubirea lui Allah față de lume

observarea naturii, sub aspectul măreției acesteia

jocuri didactice pe tema formelor de manifestare a iubirii față de Allah și față de semeni

exerciții de redare, într-o succesiune logică, a unor evenimente din viața Profetului

povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora

exerciții de identificare a calităților celorlalți (membri ai familiei, colegi, prieteni), prin desene, dialoguri, jocuri )

participarea la jocuri de rol „Așa da/Așa nu" pe tema unor reguli de comportament

identificarea condițiilor și regulilor necesare pentru a fi sănătos, a face curățenie și ordine

prezentarea unor studii de caz pe tema comportamentului diferitelor persoane (din viața de zi cu zi, din povești cu conținut moralizator)

audierea unor povestiri care evidențiază rolul credinței în Allah

participarea la discuții pe teme variate (rolul rugăciunii, protejarea naturii, importanța sănătății,a curățeniei și a ordinii), pornind de la exemple date (personaje din povestiri, profeți)

analizarea

unor

imagini

diferite

teme:

participarea la jocuri de rol: „Așa da/Așa nu", cu aplicații la diferite contexte relevante (rostirea

prezentarea unor modele de comportament, în funcție de tema abordată: răsplătirea binelui făcut, iertarea, ajutorarea bolnavilor, ajutorarea celor singuri

participarea la jocuri de rol în care este valorizată respectarea normelor de comportament exemplificate prin secvențe din viața profetului

povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, motivate/determinate de iubirea semenilor

exerciții/jocuri de valorizare a celorlalți (membri ai familiei, colegi, prieteni): „Spune trei lucruri bune despre...”jocuri de rol: „Așa da/Așa nu"

1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-religios în contexte de via'ă familiare

1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral religios într-o serie de contexte de via'ă reale sau imaginare

„Cum ne rugăm...?"

scurte

1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de comportament moral religios în diferite contexte de via'ă reale sau imaginare

participarea la conversații de grup privind regulile de comportament în diferite contexte (familie, școală, geamie, comunitate)

analizarea unor studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor (persoane din viața cotidiană, persoane din povestiri religioase, personaje din desene animate sau din povești)

participarea la jocuri de rol: „Cum mă comport când...?"; „Cum procedez dacă sunt în situația...?"

exerciții de analiză a unor comportamente care încalcă valorile morale

vizite la geamia din comunitate

conversații de grup privind regulile de comportament în diferite situații (școală, familie, geamie, stradă, natură etc.)

recunoașterea, în diferite contexte date, a respectării sau încălcării anumitor reguli de comportament moral-religios (povestiri, imagini)

exerciții de stabilire, în grupuri mici și/sau la nivelul clasei, a unor reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie), relevante din perspectivă moral-religioasă

participarea la dialog pe tema regulilor de comportament religios: „Cum procedez când merg la geamie...?"; „Care este locul meu în geamie?...";

exerciții practice de realizare a curățeniei și a ordinii în spații comune (clasă, școală, parc)

exerciții de efectuare practică a unor rugăciuni

analizarea unor studii de caz pe tema respectării regulilor de comportament moral-religios, pornind de la situații reale sau imaginare

participarea la jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine în situația...?"; „Care sunt efectele faptelor bune/ rele...?"

exerciții de autoevaluare a comportamentului, prin raportare la exemplele învățate

analiza unor comportamente care respectă sau încalcă valorile morale religioase

participarea la conversații de grup privind comportamentul față semenii cu anumite probleme (sociale, de sănătate), pe baza unor povestiri, exemple concrete din viața de zi cu zi

construirea unor povești cu început/sfârșit dat, care

pun

în

evidență

comportamente moral-religioase

Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1.

Asumarea unor responsabilită'i în cadrul grupurilor din care face parte, la propunerea adultului

exerciții de identificare a rolurilor sociale ale diferitelor persoane (copii, părinți, profesori) și a responsabilităților corespunzătoare fiecăreia dintre acestea

participarea la dialoguri pe tema colaborării în diferite grupuri de apartenență

participarea la activități caritabile, împreună cu alți membri ai clasei sau ai școlii

participarea la jocuri de rol pe tema asumării diferitelor responsabilități (în familie, în școală)

realizarea și analizarea unor desene referitoare

2.1.

Manifestarea interesului pentru asumarea unor responsabilită'i în cadrul grupurilor din care face parte

identificarea responsabilităților personale în diferite grupuri de apartenență (familie, școală, grup de prieteni)

audierea unor povestiri care evidențiază exemple de asumare a unor roluri și responsabilități în anumite grupuri

jocuri de rol pe tema asumării diferitelor responsabilități (în familie, în școală)

exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activități de grup, pentru fiecare elev

prezentarea unor cazuri relevante pentru temele:

2.1.

Asumarea în mod explicit a unor responsabilită'i în cadrul grupurilor din care face parte

exerciții de negociere și stabilire în comun a responsabilităților în cadrul grupurilor din care face parte, pentru realizarea unor activități variate

participarea la dialoguri pe teme privind asumarea, ascultarea și negocierea responsabilităților în diferite grupuri de apartenență

jocuri de rol pe tema asumării unor responsabilități (în familie, în școală, în grupul de prieteni etc.)

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

la viața școlară, la familie

importanța ajutorului oferit celorlalți, rolul rugăciunii

organizarea unor activități caritabile, împreună cu

alți membri ai școlii, ai comunității

oferirii de sfaturi, de învățături, de daruri

2.2. Identificarea unor elemente comune și de diferen'iere între oameni

„Persoanele cu nevoi speciale"

2.2. Observarea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri

„Întreabă-mă și eu îți spun despre mine")

pozitive față de propria persoană și față de alții

2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri

prezentarea regulilor privind oferirea și primirea unor sfaturi, învățături, daruri

analizarea unor studii de caz pe tema primirii și

exerciții de identificare a unor elemente de diversitate (aspect fizic, limba vorbită, calități, comportamente, lucruri sau mâncăruri favorite)

exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora (argumentarea opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia altora)

participarea la întâlniri cu persoane din comunitate, pe teme relevante din punct de vedere educațional

participarea la dialoguri având ca subiect

studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situația...?"

audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de toleranță

participarea la dialoguri pe tema unor elemente de diversitate în grupurile de apartenență

jocuri de dezvoltare a imaginii de sine și a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv (jocuri de descriere a calităților proprii/ale colegilor, jocuri de rol

analizarea unor studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situația...?"

exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (elevi de diferite confesiuni în clasă/ școală, geamii/locașuri de cult aparținând altor culte în localitate)

participarea la dialoguri privind rolul rugăciunii pentru propria persoană și pentru alții

audierea unor texte simple, în proză sau în versuri, care evidențiază adoptarea de atitudini

conversație de grup pe tema unor elemente de diversitate în grupurile de apartenență sau în alte grupuri

prezentarea regulilor de comunicare pozitivă cu diferite categorii de persoane (persoanele cu probleme sociale, de sănătate, singure)

exerciții de evaluare a efectelor diferitelor fapte, comportamente sau atitudini care accentuează diferențele dintre oameni, pe bază de povestiri, jocuri de rol

dialog pe teme specifice: copiii fără părinți, copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate

simularea unor situații de relaționare pozitivă cu copii provenind din grupuri diferite (etnice, religioase, culturale, sociale)

audierea/citirea unor texte literare sau religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de toleranță

Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1.

Explicarea semnifica'iei unor evenimente religioase cunoscute

formularea unor enunțuri simple, utilizând cuvinte din domeniul religios-moral

participarea la dialoguri pe baza audiției unor texte din Coran și din viețile sfinților

descrierea unor evenimente din viața Profetului Mohamed și a altor profeți

audierea și/sau învățarea de scurte rugăciuni, cu explicarea, pe înțelesul copiilor, a expresiilor și a termenilor religioși întâlniți

3.1.

Explicarea semnifica'iei unor evenimente religioase din via'a comunită'ii

formularea unor enunțuri, utilizând cuvinte din domeniul religios-moral

povestirea după imagini pe tema unor evenimente religioase din comunitate

participarea la dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața comunității, pornind de la experiențele elevilor

audierea și/sau învățarea unor rugăciuni, cântări religioase ilahi

organizarea unor serbări școlare corelate cu

diferite evenimente din viața comunității

3.1.

Explicarea importan'ei unor evenimente religioase din via'a comunită'ii și a societă'ii

elaborarea unor texte scurte, utilizând cuvinte din domeniul religios-moral

participarea la discuții pe tema rolului unor evenimente religioase semnificative din viața comunității, pornind de la experiențele elevilor

realizarea de scurte prezentări ale unor sărbători religioase (bayram)

povestirea după imagini cu tematică adecvată

exemplificarea unor aspecte legate de evenimentele religioase, cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale

3.2. Identificarea unor sărbători și evenimente cu semnifica'ii religioase, cu inciden'ă asupra vie'ii familiei

analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și albume de familie, imagini din sfera publică)

prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători din viața comunității

audierea unor texte din literatură, referitoare la marile sărbători musulmane

exerciții de învățare a unor colinde și cântări religioase-ilahi

participarea la serbări școlare

realizarea unor proiecte pe diferite teme religioase („Cum am sărbătorit Kurban Bayram", „Cum ne pregătim de “Ramazan Bayram")

realizarea unor desene, felicitări, ornamente, colaje pe tema diferitelor sărbători religioase

3.2. Prezentarea unor sărbători și evenimente cu con'inuturi și semnifica'ii religioase, cu inciden'ă asupra vie'ii familiei și a comunită'ii

dialog pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice acestora în viața familiei sau a comunității (modalități de pregătire pentru celebrarea evenimentului, alte obiceiuri specifice în familie, comunitate)

participarea la discuții privind evenimentele religioase din viața omului (botezul, nunta), valorificând experiențele concrete ale copiilor

realizarea, pe grupe de lucru, a unor proiecte cu diferite teme („Despre colind", „Natura altfel, în fiecare zi", „Cum sărbătorim Kurban Bayram",

„Cum ne pregătim de Ramazan Bayram")

participarea la sărbătorile comunității

învățarea unor poezii, la alegere, cu referire la marile sărbători religioase

3.2. Explicarea rolului diferitelor sărbători și evenimente cu con'inuturi și semnifica'ii religioase, cu inciden'ă asupra vie'ii familiei și comunită'ii

dialog pe tema rolului marilor sărbători religioase și a unor tradiții specifice din viața familiei sau a comunității

participarea, pe grupe de lucru, la realizarea unor proiecte pe diferite teme („Tradițiile din localitatea mea"; „Cum păstrăm tradițiile religioase")

analizarea unor imagini relevante din viața copiilor, a familiilor lor, a comunității privind diferite forme de manifestare a iubirii

audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase-ilahi

organizarea unor serbări școlare

participarea al prezentări pe tema locurilor sfinte, organizate în forme variate (vizionarea de documentare, filme, audierea de povestiri)

Con'inuturi

DOMENII

CLASA PREG TITOARE

CLASA I

CLASA A II-A

Allah ne iubește pe noi și noi îl iubim pe Allah

Religia mea îmi cere să mă înțeleg bine cu oamenii

Ii iubesc pe Allah și pe Profetul meu, îi ajut pe oameni

Iubirea lui

Allah și răspunsul omului

Îl iubesc pe Allah

Omul, ființă creată de către Allah (omul și celelalte ființe de pe pământ)

Sunt copilul lui Allah și al părinților mei (raportarea copiilor la Allah; raportarea copiilor la proprii părinți)

Ce înseamnă să fiu musulman, cum devin musulman (expresia care explică Unicitatea lui Allah și sensul acesteia)

Cum vorbesc cu cei din jur (rolul comunicării în viața omului; reguli simple de comunicare)

Ce simt față de ceilalți (iubirea aproapelui; forme de manifestare a sentimentelor)

Cum mă comport ca un musulman (reguli de comportament; modele de comportament, în diferite contexte; exemple concrete de fapte bune)

O zi din viața mea de musulman (când cerem ajutor lui Allah, când îi mulțumim lui Allah; exemple concrete din viața cotidiană)

Rugăciuni de mulțumire către Allah

Islamul este religia mea, Allah este domnul meu

Allah este în sufletul și în mintea mea în fiecare zi (în numele lui Allah încep orice lucru. Recunoștință pentru tot ceea ce ne dă Allah (cum îi mulțumim lui Allah, pentru ce îi mulțumim lui Allah)

Geamia este casa lui Allah (locul unde oamenii participă la slujbe)

Cum arată o geamie (aspecte de diferențiere față de alte clădiri; aspecte specifice unei geamii)

Cum mă comport în geamie (exemple de comportament, de ținută vestimentară)

Când, unde și cui mă rog (momentele în care ne rugăm; modul în care ne rugăm)

Pentru cine mă rog (pentru propria persoană, pentru părinți și ceilalți membri ai familiei, pentru toți oamenii)

Binefacerile rugăciunii (împlinirea cererilor de folos; întărirea relației dintre semeni)

Cum ne ajută în viață și în devenirea noastră cititul ( primul mesaj divin: Citește!; importanța cititului în viața unui musulman)

Aspecte din viața Profetului Mohammed despre respect, recunoștința și toleranță

Allah este unic, Profetul Mohammed este Alesul Lui

Allah a creat totul; toate ni s-au încredințat nouă

Allah îi iubește pe cei ce fac bine (orice faptă bună ne apropie mai mult de Allah)

Mărturisirea credinței (formula de mărturisire a credinței și sensul acesteia)

Preasfântul Mohammed, Alesul lui Allah (evenimentele principale din viața profetului)

Allah ne ajută să Îl cunoaștem și să Îl iubim (Allah ne-a transmis Cuvântul Său în Coran; ne-a pus în suflet dorința de a-L cunoaște și de a-L iubi)

Iubirea, sentimentul cel mai înalt al omului (ce înseamnă să iubești; pe cine iubim; exemple de oameni care își arată iubirea față de Allah și față de semeni)

Ritualul împărțirii ( Zekat ); pomana ( Sadaka )

Ajutorul oferit celorlalți, semn al iubirii față de Allah (ce înseamnă să ajuți pe cineva, faptele bune săvârșite din iubire; exemple de îndatoriri și de fapte de ajutorare a semenilor, în diferite contexte de viață)

Allah se face cunoscut omului

Cură'enia, ordinea, sănătatea

Allah ne-a dăruit o lume frumoasă (frumusețea creației; natura și oamenii; ocrotirea naturii de către om)

Religia noastră acordă atenție curățeniei, ordinii și sănătății (măsuri pentru sănătatea personală; respectarea regulilor de igienă personală; importanța ordinii)

Despre cumpătare în viața de zi cu zi (nu facem risipă, îi încurajăm pe cei din jur să aibă același comportament)

Despre responsabilitate, exemple din viața de zi cu zi (despre cum prețuim ceea ce se află în jurul nostru: la școală, acasă în mediul înconjurător, ființe, lucruri, natură)

Importan'a cură'eniei

Omul se bucură de creația lui Allah (ce înseamnă creația lui Allah; perfecțiunea creației lui Allah; cum ne manifestăm respectul față de creația lui Allah)

Curățenia face parte din credință

Curățenia sufletească (ce înseamnă curățenia sufletească, cum ne păstrăm sufletul curat)

Curățenia exterioară: a corpului, a locuinței, a școlii, a mediului înconjurător (cum putem păstra curat mediul înconjurător, de ce este important să avem un mediu curat și sănătos, care sunt efectele unui mediu nesănătos)

Exemple din viața Profetului Mohammed; exemple din viața cotidiană despre igienă

Recunoștin'a, credin'a, rugăciunea

Recunoștința față de Allah, față de părinți și față de cei care ne fac bine (ce este recunoștința; exemple de persoane din Coran care și-au arătat recunoștința față de binefăcători; exemple din viața cotidiană)

Ce înseamnă să fii un om credincios (manifestarea credinței în particular și în mod public, prin cuvinte și fapte)

Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Allah (ce înseamnă să mulțumești; ce înseamnă să lauzi; pentru ce Îi mulțumim lui Allah)

Ritualurile de cult (ritualul de cult, după învățăturile Profetului: o vorbă, o faptă sau o acțiune care să îi placă lui Allah – a stimula oamenii să facă fapte bune, a fi corect, a-i împăca pe cei certați, a ajuta pe cei orfani, a saluta, a ocroti)

Via'a musulmanului împreună cu semenii

Allah ne cere să ne ajutăm unii pe al'ii

Familia mea (ce este o familie; relațiile dintre membrii familiei; activități religioase în familie)

Primii mei prieteni (copilăria și prietenia; colegi și prieteni; alegerea prietenilor; modele de prietenie)

Cum ne ajutăm unii pe alții (acasă, la școală, pe stradă )

Oamenii din lumea întreagă (diversitatea oamenilor în lume; activități de ajutorare a semenilor, exemple )

,coala mea și prietenii mei

Cum mă comport la școală (reguli de bună purtare, modele și exemple de comportament)

Atitudini pozitive față de propria persoană și față de alții (un copil musulman îi iubește și îi respectă pe colegi și pe profesori)

Cum mă comport cu semenii mei (comportamente specifice în relație cu rudele și cu vecinii, în societate)

Ce înseamnă să fii un prieten bun și cu credință în Allah (manifestarea prin cuvinte și fapte)

Rugăciunea și rugămintea (prin ce se aseamănă; prin ce se deosebesc; exemple de rugăciuni și de rugăminți)

Trăim într-o comunitate

Respectul față de oameni (față de cei asemenea nouă, față de cei care au alte credințe și obiceiuri)

Reguli de manifestare a iubirii și respectului față de semeni, pe baza învățăturilor din Coran (salutul, cererea permisiunii pentru a realiza anumite activități, respectarea drepturilor celorlalți)

Ajutorul dat celor bolnavi (cum ne comportăm față de cei bolnavi; exemple din textele religioase de ajutorare a celor aflați în suferință; forme de ajutorare a celor bolnavi)

Ajutorul dat celor singuri (cum ne comportăm față de oamenii singuri; exemple de ajutorare a celor singuri; forme de ajutorare a celor singuri)

Mari sărbători islamice

Sărbătorile religioase

Cum sărbătoresc

Kurban Bayram

(pregătiri specifice, participarea la slujba de

Bayram , colindul, vizita de sărbători)

Cum sărbătoresc

Ramazan Bayram

(colindul, felicitările reciproce, oferirea de cadouri, împăcarea cu cei certați, întrunirea familiei, vizitarea rudelor și a prietenilor, îmbrăcarea cu cele mai curate haine)

Colinde in luna

Ramazan ; colindul în ziua de

Bayram

Noaptea sfântă – Noaptea

Kadir

în luna

Ramazan

Zilele si nop'ile religioase. Sarbatoarea nașterii profetului Mohammed

Slujba de Vineri ( namazul

de grup și rolul specific : întărește sentimentele de frăție, unitate si coeziune)

Nopțile de

Kandil

(rugăciunea și citirea de verste din Coran)

Sărbătorim împreună –

Ramazan Bayram

și

Kurban Bayram

(familie, vecini, rude, prieteni)

Luna Postului ( Ramazan ) – luna prieteniei și a frăției; de ce se ține post, cum se ține post – un ritual al răbdării

Sărbatoarea nașterii Profetului Mohammed ( Kutlu Dogum Haftasi )

Sărbătorile religioase și locurile sfinte. Tradi'ii

Sărbătoarea Postului ( Ramazan )

Semnificația și importanța postului (postul este o datorie față de Allah)

Sărbătoarea Jertfei ( Kurban ); ritualul jertfei; modul de împărțire a animalului sacrificat (pentru săraci, pentru vecini, pentru familie)

Se merge la

geamie

(moschee) pentru

namaz

(rugăciunea) de sărbătoare

În timpul celor

Trei Luni Sfinte

ne rugăm mai mult

Locurile sfinte: Kaaba – casa libertății și a siguranței. Mecca și Medine

Tradiții populare: Ziua de

Nevruz ,

Hidirlez .

Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor constitui mijloace de realizare și de explicitare a temelor anterior menționate.

La clasa pregătitoare, propunem următoarea listă cu elemente:

audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: „Besmele"; „Rugăciunea înainte și după masă"; „Allah să fie mulțumit"; „Rugăciunea înainte de culcare”;

audierea și/sau învățarea unor texte cu învățămintele unor episoade din Coran, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători cu mesaj asemănător: „Albina povestește sura relevată despre ea” (Sura Nahl versetele 68,69);

audierea și/sau învățarea de cântări religioase: „Ilahi";

audierea și/sau învățarea de colinde: „Bayram Hayirli Olsun".

La clasa I, propunem următoarea listă cu elemente:

audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: „Ana Baba Duasi" (rugăciune pentru părinți);

„Yemek Duasi” (rugăciunea înainte și după masă); „Kelime-i Tevhid” ( expresia de unicitate a lui Allah);

audierea și/sau învățarea unor texte cu învățămintele unor episoade din Coran, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători cu mesaj asemănător: „Călătoria nocturnă” (Sura Isra, versetul 9);

audierea și/sau învățarea de cântări religioase: „Ilahi”;

audierea și/sau învățarea de colinde: „Șeremezan" (colind în luna Ramazan).

La clasa a II-a, propunem următoarea listă cu elemente:

rugăciuni:

audierea și/sau învățarea unor mărturisire a credinței);

„Subhaneke"; „Kelime-I

Ș ehadet” (expresia de

audierea și/sau învățarea unor texte cu învățămintele unor episoade din Coran ce pot fi corelate cu proverbe și zicători cu mesaj asemănător: „Primul om, primul profet”; „Arca lui Nuh” (Noe);

audierea și/sau învățarea de cântări religioase: „Ilahi”;

audierea și/sau învățarea de colinde: „Nevruz".

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

Religie . Elevii vor învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce le este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.

Strategii didactice

Valorificarea valențelor formative ale disciplinei

Religie

promovează utilizarea de strategii didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul apropiat.

Caracterul practic-aplicativ al disciplinei

Religie

solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.

Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina

Religie

vizează cu precădere:

observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii (ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice);

studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de învățare și de viață ale elevilor;

jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;

conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.

învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații – problemă simple, pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;

portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite exersarea lucrului pe grupe și dezvoltarea competențelor de colaborare, prin realizarea unor: desene, colaje, texte scurte, „cărți”, colecții de imagini sau fotografii;

Învățarea unor scurte rugăciuni: „În numele lui Allah cel milostiv

ș i cel îndurător” ;

„Laudă lui Allah” ;

„Allah să- ț i dea lini ș te” ;

„Te încredin ț ăm lui Allah” ;

„Allah să te ocrotească” ;

„ R ecuno ș tin ț ă pentru tot ceea ce ne dă Allah” ;

„Allah să fie mul ț umit”.

Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ. De asemenea, oferă contexte de alternare a diferitelor forme de organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde), de implicare a elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin ora de Religie. Astfel, se recomandă ca profesorul să utilizeze mijloace didactice adecvate: planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educaționale cu ajutorul noilor tehnologii, jocuri (cuburi, puzzle etc.), adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru serbări și lecții curente; fișe pentru desen; jucării necesare derulării jocurilor didactice.

Care sunt contextele și mediile de instruire recomandate pentru activitatea la

Religie ?

Ora de

Religie

nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă. Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul

Religiei .

Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina

Religie ?

Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de predare – învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai comunității etc.

Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.

Vizităm lăcașurile de rugăciune! Acestea reprezintă spații cu înalte valențe educative pentru ora de Religie. Profesorul poate organiza cu elevii în diferite ocazii și scopuri: pentru participarea și observarea anumitor ritualuri religioase, pentru discuții cu adulți pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.

Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza acestora din perspectiva moralei religioase.

Mergem în excursii tematice! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzee, se pot iniția dialoguri cu unii specialiști, se observă sau se descriu spațiile sau obiectele cu caracter sacru.

Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce sunt corelate cu temele planificate.

Evaluarea

reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Evoluția fiecărui elev va fi înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Grupul de lucru

Nume, prenume

Institu'ia de apartenen'ă

Bolat Nurdanie

Ș coala Gimnazial ă

„Lucian Grigorescu” Medgidia, județul Constanța

Vildan Bormambet

Ministerul Educației Naționale

Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr. 5676 /19.12.2017 MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

Programa școlară

pentru disciplina

RELIGIE

CULTUL MUSULMAN

Clasele a III-a și a IV-a

București, 2017

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

Religie

–

cultul musulman

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară

Om și societate , având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.

Programa disciplinei

Religie

este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competen'ele

Competen'ele generale

vizate la nivelul disciplinei

Religie

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competen'ele specifice

Con'inuturile învă'ării

se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii:

Iubirea lui Allah și răspunsul omului ;

Allah se face cunoscut omului ;

Viața musulmanului împreună cu semenii ;

Mari sărbători islamice . De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore:

Allah este Viața

(la clasa a III-a);

Allah este Calea, Coranul este cartea sfântă

(la clasa a IV-a). Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.

Sugestiile metodologice

includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și de nevoia dezvoltării acestora.

Pentru a asigura un cadru coerent în predarea

Religiei , programa școlară propune un set de elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață

Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe

Competen'e generale

Competen'e specifice și exemple de activită'i de învă'are

Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui musulman în rela'ie cu semenii, pe baza valorificării unor experien'e din via'a cotidiană

1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui musulman, pe baza valorificării unor situa'ii din via'a cotidiană și a exemplelor din Coran

1.1.

Analizarea unor opinii cu semnifica'ie religioasă, exprimate în raport cu anumite situa'ii de via'ă

participarea la dialoguri pe diferite teme: importanța lui Allah în viața omului, importanța omului în viața semenilor si a celorlalte ființe din natură, viața de pe pământ

exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă generală și din perspectivă religioasă: adevăr, bunătate, răbdare, respect, putere

realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care ilustrează aspecte din natură

explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației participării la slujbele religioase

vizionarea unor înregistrări video/participarea la diferite slujbe (În nopțile de Kandil, de Bayram)

jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea)

explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a principiilor credinței islamice (condiții ale credinței)

1.1.

Compararea unor opinii cu semnifica'ie religioasă, exprimate în raport cu diferite situa'ii de via'ă

participarea la dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța raportării omului la Allah, rolul profeților, importanța împlinirii poruncilor divine), prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații

exerciții de definire a unor termeni sau expresii: Coran, Preasfânt, Profet, drept, permis și nepermis

exerciții de identificare a unor texte în Coranul cel Sublim (Kur’an-i Kerim), cu sprijinul profesorului

exerciții de exprimare a acordului/dezacordului față de opiniile altora

exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia altora

analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal față de o anumită situație

povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect

lectura unor texte relevante din Coran și din viața profeților

jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea binelui/răului, comportamentul în relație cu semenii, comportamentul față de diferite viețuitoare)

recunoașterea unor atitudini față de ceilalți, pornind de la imagini, povești, filme adecvate vârstei elevilor sau de la observarea unor comportamente

exerciții de identificare și valorizare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri

analiza, din perspectiva islamică, a unor atitudini și comportamente, pornind de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane din Coran

lectura de povestiri care evidențiază rolul poruncilor divine (referitoare la cinstirea lui Allah, a numelui lui Allah)

exerciții de analiză a asemănărilor si a deosebirilor dintre poruncile divine si normele de comportament în diferite contexte sociale, analiza unor imagini pe diferite teme: „Cum putem face lumea mai bună", „Ajutorul primit de la Allah", „Sunt un exemplu pentru cei din jur"

jocuri de rol: „Cum mă comport în situația...", “Allah îmi cere sa fiu responsabil” , “ cu aplicații la diferite contexte relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea poruncii iubirii)

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-religios, pentru diferite contexte de via'ă familiare

1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral-religios, în diferite contexte de via'ă familiare

stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/sau la nivelul clasei, a unor reguli de comportament adecvate vârstei elevilor și diferitelor contexte (școală, familie, geamie, stradă, natură), relevante din perspectivă moral-religioasă

analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament moral-religios în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate)

analizarea unor studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare familiare, care evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament moral-religios: ce este permis (helal) și ce este interzis (haram), ce este corect și ce este greșit

dialog pe tema regulilor de comportament religios în Îndeplinirea ritualului de cult religios

jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?"

vizite în diferite contexte de educație nonformală/informală (bibliotecă, parc, muzeu, geamie), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – Educație civică – Științe – Arte – Limba și literatura turcă

discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în situația…?”; „Cum poate îndeplini un copil anumite reguli?”; „Cum mă simt/cum procedez atunci când nu sunt de acord cu o regulă?”)

exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci divine

formularea în grup a unui set de reguli ale clasei/al unui regulament al clasei, care să valorizeze porunca iubirii aproapelui

exerciții de formulare a unor argumente/contraargumente în analiza unor situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență

elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică – Științe – Istoria și tradițiile minorității turce – Arte – Limba și literatura turcă

Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.2. Descrierea unor tipuri de rela'ii și atitudini sociale, din perspectiva moralei religioase, pornind de la situa'ii concrete

2.2. Analizarea unor tipuri de rela'ii și atitudini sociale, din perspectiva moralei religioase, pornind de la situa'ii concrete

2.1.

Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenen'ă

exerciții de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu persoanele importante din viața sa de musulman (părinți, vecini, rude, comunitate, prieteni)

participarea la diferite activități educative, împreună cu alți membri ai școlii sau ai comunității

analizarea unor studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața celor din grupurile de apartenență

exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate, în activitățile de tip perechi și în cele de grup

asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici

exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui suport vizual sau a unui plan de idei

2.1.

Descrierea comportamentelor rela'ionale din cadrul grupurilor de apartenen'ă

exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte (activități de grup, activități religioase)

audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă între semeni

prezentarea unor cazuri reale sau imaginare relevante pentru teme de educație religioasă: „Cum relaționez cu cei care mă îndrumă”, „Rolul semenilor în viața musulmanului”, „Iertarea și iubirea celorlalți”, „Exemplul personal și relațiile cu semenii”

participarea la jocuri didactice care facilitează dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în cadrul grupului

elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o situație dată

participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?”, „Cum pot să mă feresc de rău, cum pot să fac un bine?”

exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a comunității

audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe

imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe

discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri (familie, clasă, grupul de prieteni), pe baza unor imagini

elaborarea de compuneri/lecturarea de povestiri/jocuri de rol cu scopul evidențierii unor relații în cadrul grupurilor

discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție, solidaritate, toleranță), pornind de la povestiri, ilustrații, filme, texte cu conținut religios

exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme sociale și la unele norme religioase

jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt, valorificând exemple din viața cotidiană

elaborarea unor compuneri pe teme precum: „Împreună, putem face lucruri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm amândoi” – cu scopul de a diminua spiritul de competiție negativă dintre elevi

elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme relevante

Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

3.2. Prezentarea importan'ei unor sărbători și evenimente cu semnifica'ii religioase, din via'a familiei și a comunită'ii

3.2. Prezentarea importan'ei unor sărbători și evenimente cu con'inuturi și semnifica'ii religioase, din via'a musulmanilor

3.1.

Analizarea semnifica'iei unor evenimente religioase din via'a comunită'ii apropiate

formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității

povestirea după imagini (planșe, ilustrații) cu tematică adecvată

dialoguri pe baza lecturii unor texte cu conținut religios

exerciții de descriere a unor evenimente din viața Preasfântului Mohammed, model de toleranță și conviețuire pentru toți oamenii

audierea/învățarea de rugăciuni, cântări religioase – ilahi, cu explicarea semnificației acestora, a expresiilor și a termenilor religioși

imaginarea unor povestiri privind raportarea persoanei la diferite lucruri, ființe

participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității

3.1.

Analizarea semnifica'iei unor evenimente religioase din via'a comunită'ii și a societă'ii

elaborarea de compuneri pornind de la unele evenimente religioase

dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor

exerciții de explicare a importanței ritualului religios și a modelului de urmat, Preasfântul Mohammed

audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase – ilahi

lectura unor texte religioase, literare relevante privind viața unor sfinți români (activitate interdisciplinară Religie – Istoria și tradițiile minorității turce, Limba și literatura turcă)

organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă

discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, nunta), valorificând experiențele concrete ale copiilor

analizarea unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și albume de familie, imagini din sfera publică)

prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nopțile de Candela)

lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători islamice (Bayramul)

audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase

realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de exemplu, „Apa în viața musulmanului”, „Natura, darul lui Allah pentru om”); Religie – Arte (desene, felicitări, ornamente, colaje cu ocazia diferitelor sărbători religioase)

identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice acestora în viața familiei sau a comunității: modelele oferite musulmanilor de persoanele sfinte prezente la evenimentele din viața Profetului

realizarea unor proiecte, individual sau în grup, cu diferite teme („Ce sărbătorim în Noaptea de Kandil“, „Semnificația Nopții Miraci”)

realizarea de felicitări, ornamente, colaje, cu ocazia sărbătorilor religioase

lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase

participarea la sărbătorile religioase ale comunității

prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

CON'INUTURI

DOMENII

CLASA a III-a

CLASA a IV-a

Allah este Via'a

Allah este Calea, Coranul este cartea sfântă

Iubirea lui Allah și răspunsul omului)

Măre'ia lui Allah :

Cu Allah pe calea vie'ii

Allah se face cunoscut omului)

Ce înseamnă să fii musulman

Ritualurile de cult ne apropie de

Allah

Allah este izvorul vieții (copilul – darul lui Allah pentru părinți; alcătuirea omului din trup și suflet; grija față de trup)

El este peste tot și în inimile musulmanilor (nașterea omului, moment de bucurie; momentele și motivele de bucurie în viață; credința în Allah cu mintea și cu sufletul – calea către fericire)

Omul în relație cu natura (lecția naturii; modele religioase de grijă pentru natură; ocrotirea naturii și a vieții)

Viața lumească este o călătorie (din iubire pentru oameni, Allah a trimis pe Profeți; Profetul Mohammed vorbește despre viața trecătoare și viața veșnică)

Cele șase condiții ale credinței: a crede în Allah, în Îngerii lui, în Cărțile lui, în Profeții lui, în Ziua Judecății de Apoi, în Soartă

Sura

ihlas

și sensul acesteia

Omul, ființă superioară (ce înseamnă ființă superioară, aspecte specifice ale lumii de astăzi; oamenii doresc o lume mai bună)

Fiecare om își caută propria cale în viață (fiecare om este unic; nevoile omului; Allah răspunde căutării omului; semnificația căii către Allah)

Coranul cel Sublim arată oamenilor calea cea dreaptă (cum călăuzește Coranul spre Allah; ce înseamnă carte sfântă; care sunt cărțile sfinte)

Coranul cel Sublim a fost trimis Preasfântului Mohammed (de ce omul are nevoie de îndrumare în viață; cine ne îndrumă în viață; ce înseamnă alesul lui Allah; care sunt calitățile unui profet; Profetul Mohammed, alesul lui Allah)

Profeții sunt robii și mesagerii lui Allah (oameni aleși să comunice celorlalți poruncile lui Allah; rolul profeților de a chema oamenii la corectitudine, binefacere și frumusețe)

Sura

Fatiha

și sensul acesteia

Când un om devine musulman (botezul numelui și circumcizia; formula de mărturisire a credinței)

Persoanele din viața unui musulman (persoane care îl ocrotesc în mod nevăzut: Allah și îngerul păzitor; persoane care îl ajută pe musulman: hogea, părinții, prietenii, comunitatea)

Principiile Islam-ului. Primul pas – mărturisirea credinței ( Kelime-i Sehadet ), după formula consacrată

Permis și nepermis în Islam ( Helâl ve Haram ) (fapte și lucruri care ne apropie de Allah si cele care ne îndepărtează de Allah)

Alegerea binelui în viață (posibilitatea omului de a alege între bine și rău; persoane care îl ajută pe om să aleagă binele; perseverența în a face fapte bune)

Învățămintele unor evenimente din Coran (primul om; primul Profet; Arca lui Nuh; Preasfântul Musa)

Rugăciunea

Ettahiyyatu

și sensul acesteia

Ritualurile de cult se învață de la Profetul Mohhamed (ce este ritualul de cult, cum ne apropiem de Allah)

Prosternarea în fața lui Allah ( Namaz ) (cum se face, când se face)

Postul ( Oruç ) (semnificația postului; cine ține post; când se ține post; care sunt beneficiile postului )

Dania ( Zekat ) (de ce se oferă, cui se oferă, cine oferă, cum se oferă)

Pelerinajul la Mecca ( Hac ) (ce înseamnă acest ritual, cine participă la acesta)

Sura

Kevser

și sensul acesteia

Via'a musulmanului împreună cu semenii

Via'a împreună cu ceilal'i

vârsta copilăriei; de ce este important efortul de a învăța și de a munci; Allah îi iubește pe oamenii care muncesc)

Iubirea aproapelui, sprijin pentru convie'uirea cu ceilal'i

Mari sărbători islamice

Zilele, nop'ile și lunile religioase

Mesagerul lui Allah, Preasfântul Mohammed

Nevoia de a spune întotdeauna adevărul (de ce este important să fie spus adevărul; consecințele minciunii, calea adevărului este calea către Allah)

Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune (de ce este importantă ascultarea și împlinirea sfaturilor bune; consecințele neascultării; Allah ne cere să ascultăm sfaturile părinților)

Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți (de ce sunt importante blândețea, bunătatea și iertarea; consecințele violenței)

Importanța de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este importantă răbdarea; consecințele lipsei de răbdare)

Respectul față de sine și față de ceilalți (ce înseamnă respectul; consecințele lipsei de respect; Allah ne cere sa-i respectăm pe cei mari și să-i ocrotim pe cei mici)

Respectul pentru tot ce a creat Allah (ce înseamnă respectul pentru tot ce a creat Allah; consecințele lipsei de respect)

Nevoia de efort pentru a obține rezultate (ce înseamnă efortul la

Coranul ne învață: să iubim (familia, rudele, apropiații, toți semenii); să avem o bună conduită (în familie, la școală, în societate); să acordăm importanță vieții de familie

Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Allah (toți oamenii sunt egali în fața lui Allah)

Rolul normelor în diferite contexte de viață (aspecte din viața Profetului Mohammed, model de etică pentru toți oamenii, aspecte definitorii ale prieteniei la vârsta școlară)

Importanța exemplului personal de iubire si de sprijin a semenilor, indiferent de naționalitate, religie sau rasă (iubirea aproapelui ca pe sine, exemple din viața Preasfântului Mohammed, valoarea exemplului personal, exemple din viața cotidiană)

Rugăciunea

Rabbena

și sensul acesteia

Lăcașul de cult pentru musulmani : geamia (locul unde se fac namazurile zilnice, de Vineri, de Bayram, slujbele de pomenire)

Ziua de Vineri ( Cuma Günü ) (semnificația zilei de Vineri pentru credincioșii musulmani, predicile și

hudbeul

de Vineri)

Luna Ramazan ( Ramazan Ay1 ), luna postului și a binefacerilor, luna împăcării

Kurban Bayram (cum se pregătesc musulmanii pentru

Kurban Bayram , semnificația

kurbanului , a animalului sacrificat și a împărțelii)

Nopțile de Candelă

(Kandil Geceleri ) (cum sărbătoresc musulmanii nopțile de candelă; semnificația fiecăreia dintre acestea: Candela Mevlid, a 12-a noapte a lunii Rebiulevvel; Candela Regaip, prima noapte de vineri a lunii Recep; Candela Miraci, a 27-a noapte a lunii Recep; Candela Berat, a 15-a noapte a lunii Saban)

Rugăciunea

Allahumme Salli, Barik

și sensul acesteia

Sura

Nas

și sensul acesteia

Nașterea Preasfântului Mohammed (aspecte din perioada de dinaintea lui Mohammed: relațiile dintre oameni, credința în idoli; venirea pe lume a lui Mohammed; în Mekke; Candela Mevlid – sărbătoarea resc noaptea sfânta a nașterii Profetului Muhammed, cum sărbătoresc musulmanii această noapte)

Noaptea de

Kadir

(semnificație; locul primei întâlniri cu Cebrail – Îngerul Gavril; conținutul primei revelații; semnificația cuvântului “citește” pentru credincioșii musulmani; modalități de sărbătorire a Nopții de

Kadir )

Mesgitul, Geamia (structură, elemente specifice)

Chemarea la rugăciune ( Ezanul ) (cine spune Ezanul, unde se spune, când se spune, sensul Ezanului)

Comportamentul exemplar al figurilor de seamă din Islam: Preasfântul Ebubekir; Preasfântul Ömer; Preasfântul Osman; Preasfântul Ali

Sura

Felâk

și sensul acesteia

Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de

elemente de tip predominant confesional

(rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.

La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:

audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineață; rugăciunea de seară; unele rugăciuni ale Preasfântului Mohammed din Coranul cel Sfânt (Sura

Muminun , versetele 97-98, 118; Sura

Isra , versetul 80), Sura

Ihlas , Sura

Nas , Rugăciunea

Ettahiyyatu,

Rugăciunea

Allahumme Salli, Barik ;

audierea și/sau învățarea unor scurte texte din Coran: „Cuvântul drept” ( Dogru s6z) – Ahzab , 70; „Răbdarea și perseverența” ( Sab,r ve sebat) – Bakara

45,152, 250; „A munci” ( <;al,șmak ) –

Nisa

32;

audierea și/sau învățarea de cântări religioase:

Ilahi ;

audierea și/sau învățarea de colinde:

Elveda ;

Seremezan ;

lectura unor aspecte din viața profeților consemnați în Coran: Preasfinții Adem (Adam), Nuh (Noe); Musa (Moise).

La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:

audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: rugăciuni din Coranul cel Sfânt, rugăciuni spuse de Profetul Mohhamed; rugăciuni pentru a ne proteja împotriva relelor; rugăciuni de pomenire;

audierea și/sau învățarea unor scurte texte biblice: „Dărnicia” ( Comertlik ) –

Bakara , 268;

Isra , 29; „Etica în familie” ( Aile ahlaki ) –

Nisa

3, 4, 128-129;

Nur , 22;

Rum , 21; „Inceputul revelației” ( Mesajul ) – Alak:1-5;

audierea și/sau învățarea de cântări religioase:

ilâhi

închinate lui Allah și Profetului Mohhamed;

audierea și/ sau învățarea de colinde:

Elveda ,

Șeremezan ;

lectura unor aspecte din viața Profetului Mohhamed: Nașterea Preasfântului; In Noaptea de Kadir, Prima întâlnire cu Cebrail (Îngerul Gavril); Chemarea la rugăciune; Ritualurile de cult ale Profetului;

lectura unor aspecte din viața unor figuri de seamă din islam: Preasfântul Ebubekir, Preasfântul Ömer, Preasfântul Osman, Preasfântul Ali.

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare – învățare – evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

Religie . Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare.

Abordarea con'inuturilor

Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul pus pe: valorificarea experiențelor de viață ale elevilor; accentuarea caracterului aplicativ al conținuturilor, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală; abordări diferențiate ale conținuturilor învățării, în acord cu experiențele elevilor și cu contextul social în care trăiesc aceștia; realizarea de conexiuni între

Religie

și alte discipline de studiu.

Astfel, pentru fiecare dintre temele propuse de programele școlare pentru clasele a III-a și a IV-a sunt identificate aspecte specifice, ce se impun a fi abordate în activitatea de predare-învățare și care pot constitui, de asemenea, repere în prezentarea conținuturilor la nivelul manualelor școlare și al auxiliarelor didactice.

În abordarea conținuturilor se recomandă să fie utilizate exemple cu învățămintele unor episoade din Coran, din viețile sfinților și din viața cotidiană, relevante pentru fiecare temă.

În desfășurarea activităților didactice, profesorul de religie poate realiza diferite tipuri de conexiuni interdisciplinare: cele prevăzute de programa școlară, prin relație cu celelalte discipline din aria curriculară

Om și societate

( Educație civică, Istorie, Geografie ); conexiuni cu alte discipline de studiu din celelalte arii curriculare ( Limba și literatura turcă, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice ); conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar. Astfel, se recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent prioritar pus pe proiecte, utilizarea de surse de cunoaștere care completează informațiile din manualul școlar, stabilirea de relații între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare. O astfel de abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de predare-învățare centrat pe acumularea de informații religioase la o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să exploreze sensuri și semnificații, să valorifice experiența sa de viață, să stabilească corelații între învățarea din clasă cu învățarea din contexte nonformale și informale.

Strategii didactice

Valorificarea valențelor formative ale disciplinei

Religie

promovează utilizarea de strategii didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul apropiat al copilului.

Caracterul practic-aplicativ al disciplinei

Religie

Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina

Religie

vizează cu precădere:



observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii (ilustrații cu conținut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente ale ritualului de cult);



studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de învățare și de viață ale elevilor;



lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;



conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor ce se regăsesc în Coran sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral;



învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații-problemă simple, pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;



jocul de rol și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;



învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție.

Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde), de implicare a elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse, culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru serbări și lecții curente, site-uri cu informații religioase.

Contexte și medii de învă'are

Ora de

Religie

Religiei .

Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina

Religie ?



Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai comunității.



Vizităm geamia! Geamia este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie. Profesorul poate organiza cu elevii vizite la geamie, în diferite ocazii și scopuri: pentru participarea și observarea anumitor slujbe religioase, pentru discuții cu hogea sau imamul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.



Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analizarea acestora din perspectiva moralei religioase.



Mergem în excursii tematice la geamiile cu impact istoric pentru comunitate. Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de geamii cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă, muzee. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzee, se pot iniția dialoguri cu unii imami, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele din interior.



Aspecte privind evaluarea

Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă a fi utilizate

prioritate

metode

moderne

evaluare,

precum:

observarea

sistematică

a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în

contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Grupul de lucru

Nume, prenume

Institu'ia de apartenen'ă

Bolat Nurdanie

Școala Gimnazială „Lucian Grigorescu” Medgidia, județul Constanța

Vildan Bormambet

Ministerul Educației Naționale

Anexa nr. 4 la ordinul ministrului educa'iei na'ionale nr.

5676/19.12.2017

MINISTERUL EDUCA'IEI NA'IONALE

Programa școlară

pentru disciplina op'ională

ARMONIE ,I EXPRESIVITATE CORPORALĂ ÎN SPORT

CLASELE A V-A – A VIII-A

ÎNVĂ'ĂMÂNT GIMNAZIAL CU PROGRAM SPORTIV INTEGRAT

București, 2017

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina opțională

Armonie și expresivitate corporală în sport

reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial cu program sportiv integrat (clasele a V- a – a VIII-a). Programa școlară este elaborată pentru un buget de timp de 1 oră/săpt., pentru fiecare an școlar, conform prevederii din planul-cadru de învățământ în care se alocă ore pentru opționalul la nivelul ariei curriculare

Educație fizică, sport și sănătate .

Programa disciplinei

Armonie și expresivitate corporală în sport

este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la completarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu cu profil sportiv integrat. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic, pornind de la competențe, vizează perfecționarea componentelor morfologice și funcționale ale elevului și prevenirea instalării unor influențe negative generate de practicarea unilaterală a disciplinei sportive în care acesta se specializează.

Structura programei include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competen'ele

Competen'ele generale

vizate la nivelul disciplinei

Armonie și expresivitate corporală în sport

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea conduc la dezvoltarea motricității elevului, la familiarizarea acestuia cu deprinderile necesare unei vieți sănătoase și la dezvoltarea fizică armonioasă.

Competen'ele specifice

sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.

Con'inuturile

învățării sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente ale dezvoltării fizice armonioase

Calități motrice

Elemente de compensare a efectelor specifice disciplinei sportive practicate

Refacere și recuperare

Sugestiile metodologice

includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă.

Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Este necesară, de asemenea, o abordare specifică educației la acest nivel de vârstă, care să ofere diferențierea demersului didactic, în funcție de achizițiile elevilor.

Disciplina

Armonie și expresivitate corporală în sport

urmărește o dezvoltare progresivă a competențelor, prin valorificarea experienței specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității acestora.

Programa de

Armonie și expresivitate corporală în sport , document reglator al procesului de învățământ, stabilește și permite fiecărui cadru didactic formarea la elevi a competențelor specifice fiecărui an de studiu, utilizând, ca mijloace, categoriile de conținuturi pe care le consideră eficiente, corespunzător particularităților clasei și condițiilor concrete de activitate.

Programa școlară are un caracter concentric, în sensul valorificării competențelor specifice formate în anul/anii anteriori de studiu și favorizării fenomenului de transfer.

Utilizarea metodelor și mijloacelor de menținere și de dezvoltare a armoniei și expresivită'ii corporale

Utilizarea procedurilor de prevenire a instalării eventualelor abateri de la armonia dezvoltării fizice

Competen'e generale

Utilizarea metodelor și mijloacelor de menținere și de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

1.2. Identificarea mijloacelor de dezvoltare a armoniei și expresivită'ii corporale

1.2. Utilizarea mijloacelor de dezvoltare a armoniei și expresivită'ii corporale

1.2. Operarea cu mijloacele de dezvoltare a armoniei și expresivită'ii corporale, corespunzător disciplinei sportive practicate

sportive practicate

1.2. Ac'ionarea pentru asigurarea dezvoltării armoniei și expresivită'ii corporale corespunzător particularită'ilor individuale

1.1.

Identificarea mijloacelor de men'inere a armoniei dezvoltării fizice

recunoașterea principalelor exerciții pentru menținerea armoniei dezvoltării fizice

recunoașterea exercițiilor care se adresează regiunilor și segmentelor expuse abaterilor de la atitudinea corporală corectă

recunoașterea principalelor exerciții pentru dezvoltarea armoniei și expresivității corporale

recunoașterea exercițiilor de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale, a regiunilor și segmentelor mai puțin solicitate în eforturile specifice disciplinei sportive practicate

1.1.

Utilizarea mijloacelor de men'inere a armoniei dezvoltării fizice

efectuarea principalelor exerciții pentru menținerea armoniei dezvoltării fizice

efectuarea exercițiilor care previn instalarea unor abateri de la atitudinea corporală corectă la nivelul regiunilor și segmentelor expuse

efectuarea principalelor exerciții pentru dezvoltarea armoniei și expresivității corporale

efectuarea exercițiilor de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale, a regiunilor și segmentelor mai puțin solicitate în eforturile specifice disciplinei sportive practicate

1.1.

Operarea cu mijloacele de men'inere a armoniei dezvoltării fizice, corespunzător disciplinei sportive practicate

efectuarea unor programe individualizate de menținere a armoniei dezvoltării fizice

efectuarea exercițiilor de dezvoltare a tonicității și troficității regiunilor musculare frecvent sau mai puțin solicitate în eforturile specifice disciplinei sportive

efectuarea exercițiilor de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale, corespunzător disciplinei sportive practicate

efectuarea sistematică a exercițiilor de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale, a regiunilor și segmentelor mai puțin solicitate în eforturile specifice disciplinei

1.1.

Ac'ionarea pentru asigurarea armoniei dezvoltării fizice corespunzător particularită'ilor individuale

exersarea sistematică a programelor individualizate de menținere a armoniei dezvoltării fizice

conceperea și realizarea programelor individuale de dezvoltare a tonicității și troficității musculaturii de la nivelul segmentelor sau zonelor insuficient dezvoltate

exersarea sistematică a programelor individualizate de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale

conceperea și realizarea programelor individuale de dezvoltare a armoniei și expresivității corporale

Utilizarea procedurilor de prevenire a instalării eventualelor abateri de la armonia dezvoltării fizice

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

2.1.

Recunoașterea abaterilor posibile de la armonia dezvoltării fizice generate de disciplina sportivă practicată

identificarea abaterilor posibile pe baza modelelor prezentate (planșe, diapozitive, film)

observarea propriei dezvoltări fizice în comparație cu modelul prezentat

2.2. Identificarea, în antrenament, a factorilor care asigură dezvoltarea expresivă a corpului

observarea diferențelor dintre acțiunile realizate cu amplitudine și cursivitate față de cele realizate cu rigiditate

observarea diferențelor dintre acțiunile realizate cu suplețe față de cele realizate cu indici scăzuți de mobilitate

determinarea influențelor probei / postului/

disci plinei practicate asupra expresivității corpului

2.1.

Identificarea, pe parcursul antrenamentelor, a factorilor generatori de abateri de la armonia corporală

observarea influențelor specifice, posibil negative, ale principalelor elemente / procedee tehnice

determinarea influențelor probei / postului disciplinei sportive practicate asupra armoniei propriei dezvoltări fizice

2.2. Aplicarea, în antrenament, a măsurilor și mijloacelor care duc la armonia dezvoltării fizice și la expresivitate corporală

efectuarea exercițiilor de dezvoltare a amplitudinii specifice realizării elementelor și procedeelor tehnice

efectuarea exercițiilor de dezvoltare a supleței regiunilor musculare angrenate în eforturile specifice

execuții în fața oglinzii pentru constatarea aspectelor de expresivitate

2.1.

Adoptarea unei atitudini corporale corecte și expresive

verificări reciproce, pe parcursul activității de instruire, a menținerii atitudinii corporale corecte și a expresivității

atenționări reciproce între colegi asupra abaterilor de la atitudiniea corporală corectă și redresări ale acesteia

2.2. Recunoașterea formelor de manifestare a abaterilor de la expresivitatea corporală

sesizarea diferențelor dintre atitudinea corporală expresivă și atitudinile corporale deficiente

sesizarea eficienței mișcărilor, procedeelor, acțiunilor efectuate cu expresivitate comparativ cu cele realizate cu indici scăzuți de expresivitate

determinarea ritmurilor optime pentru creșterea expresivității execuțiilor

2.1.

Aplicarea modalită'ilor de men'inere a armoniei corporale

efectuarea sistematică a exercițiilor de menținere a armoniei corporale

adoptarea unor programe individualizate de menținere a armoniei corporale

2.2. Aplicarea mijloacelor și măsurilor de eliminare a abaterilor de la expresivitatea corporală

efectuarea exercițiilor preventive pentru evitarea instalării abaterilor de la expresivitatea corporală

exersarea procedeelor și acțiunilor specifice probei / postului /

disci plinei care își sporesc eficiența prin expresivitatea execuției

Domenii de con'inut

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

1. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase

■

poziții de bază și derivate

■

exerciții libere, cu obiecte și cu partener, de influențare selectivă a aparatului locomotor

■

exerciții corective pentru atitudinile deficiente segmentare și posturale

■

complexe de exerciții pentru dezvoltare fizică armonioasă

(libere, cu obiecte portative, cu/fără fond muzical, cu partener)

■

exerciții pentru educarea actului respirator în efort

■

instrumente și tehnici de

determinare a indicatorilor morfologici și funcționali

■

informații despre:

cauzele care produc atitudini corporale deficiente înainte de a se instala deficiențele propriu-zise

■

postura corectă în pozițiile specifice realizării procedeelor și

acțiunilor din disciplina sportivă practicată

■

relații și proporții între lungimi, diametre și perimetre corporale și

segmentare în raport cu disciplina sportivă practicată

■

mobilitatea articulațiilor solicitate

în execuțiile specifice disciplinei sportive practicate

■

stabilitatea articulară solicitată în

execuțiile specifice disciplinei sportive practicate

■

complexe de exerciții pentru dezvoltare fizică armonioasă

■

informații despre:

abaterile frecvente de la atitudinea corporală corectă

cauzele care le produc și mijloacele de prevenire a instalării acestora

■

structura și parametrii exercițiilor fizice pentru diminuarea țesutului

adipos

■

raportul corect dintre înălțime și greutate, specific vârstei, genului și disciplinei/probei/postului

■

tonicitatea și troficitatea musculaturii corporale

■

complexe de exerciții pentru

dezvoltare fizică armonioasă cu anumite teme și scopuri precise

■

informații despre:

factorii alimentari și de efort care concură la creșterea masei musculare active

factorii alimentari, vestimentari și de efort care concură la diminuarea țesutului adipos

■

structura și parametrii exercițiilor fizice pentru

creșterea masei musculare active solicitate frecvent în disciplina sportivă practicată

■

determinări și înregistrări în

jurnalul personal a indicilor morfologici și funcționali și comparări cu valori de referință specifice vârstei, genului și disciplinei sportive practicate

■

postúri deficiente frecvente în disciplina sportivă practicată

■

complexe de exerciții pentru

dezvoltare fizică armonioasă

■

informații despre:

regimul echilibrat de viață (zilnic și săptămânal)

efectele nocive ale curelor de slăbire intensivă

2. Calită'i motrice

■

viteza de execuție în acte și acțiuni motrice singulare

specifice disciplinei sportive practicate

■

viteza de reacție la stimuli

specifici, angrenând grupe musculare utilizate curent în disciplina sportivă practicată

■

forța segmentară a grupelor musculare angajate în eforturile

specifice disciplinei sportive

practicate

■

viteza de execuție/ repetiție în acte și acțiuni motrice singulare și

repetate, specifice disciplinei sportive practicate

■

viteza de reacție la stimuli specifici,

angrenând în execuții grupe musculare mai puțin utilizate în disciplina sportivă practicată

■

forța dinamică segmentară a grupelor musculare angajate în

eforturile specifice disciplinei

practicate

■

viteza de reacție/ execuție la stimuli variabili, în acțiuni motrice

complexe, în relație cu partenerii și/ sau adversarii

■

viteza de deplasare specifică,

liberă și cu manevrarea obiectelor specifice disciplinei

■

forța dinamic-rezistivă,

segmentară și regională, a grupelor musculare angajate în eforturile specifice disciplinei

practicate

■

viteza de reacție/ execuție, în regim de coordonare și sincronizare dinamică complexă

■

viteza de reacție/ execuție în

acțiuni motrice complexe și sincronizate, modelate pe condițiile competiționale, specifice disciplinei sportive

■

forța dinamic-rezistivă generală a grupelor musculare angajate

în eforturile specifice disciplinei

practicate

Domenii de con'inut

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

■

rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe, specifice

disciplinei sportive practicate

■

rezistența musculară generală implicată în eforturi specifice disciplinei sportive practicate

■

coordonarea corporală generală a realizării corecte și expresive a

structurilor motrice specifice disciplinei practicate

■

mobilitatea generală a tuturor articulațiilor corporale

■

stabilitatea principalelor articulații

angajate în efortul specific disciplinei practicate

■

suplețea generală a lanțurilor musculare și a structurilor

tendinoase/ ligamentare angajate în acțiunile motrice specifice disciplinei practicate

■

aspecte legate de calitățile motrice combinate (viteză –

coordonare)

■

informații sportive despre influența nivelului de dezvoltare a calităților motrice asupra armoniei și expresivității corporale, în general

■

rezistența cardio-respiratorie la eforturi anaerob-aerobe moderate,

specifice disciplinei sportive practicate

■

rezistența musculară regională implicată în eforturi specifice disciplinei sportive practicate

■

coordonarea regională și

segmentară a realizării corecte și expresive a structurilor motrice specifice disciplinei practicate

■

mobilitatea regională a articulațiilor angajate în efortul din disciplina

sportivă practicată

■

stabilitatea și posturarea principalelor articulații angajate în efortul specific disciplinei practicate

■

suplețea principalelor lanțuri musculare și a structurilor

tendinoase/ ligamentare angajate în acțiunile motrice specifice disciplinei practicate

■

aspecte legate de calitățile motrice combinate (viteză – rezistență)

■

informații sportive despre influența

nivelului de dezvoltare a calităților motrice asupra armoniei și expresivității corporale, în sporturi de expresivitate artistică și emoțională

■

rezistența cardio-respiratorie la eforturi anaerob-aerobe de

durată, specifice disciplinei sportive practicate

■

rezistența musculară segmentară implicată în eforturi specifice disciplinei sportive practicate

■

coordonarea regională și

segmentară a realizării corecte și expresive a structurilor motrice specifice disciplinei practicate în condiții de efort susținut

■

mobilitatea regională și segmentară a articulațiilor

angajate în efortul din disciplina sportivă practicată

■

stabilitatea și echilibrul static al

principalelor articulații angajate în efortul specific disciplinei practicate

■

suplețea lanțurilor musculare și a structurilor tendinoase/

ligamentare regionale angajate în acțiunile motrice specifice disciplinei practicate

■

aspecte legate de calitățile motrice combinate (viteză – forță)

■

informații sportive despre influența

nivelului de dezvoltare a calităților motrice asupra armoniei și expresivității corporale, în disciplina sportivă practicată

■

rezistența cardio-respiratorie la eforturi anaerob-aerobe

susținute, specifice disciplinei sportive practicate

■

rezistența musculară locală implicată în eforturi specifice disciplinei sportive practicate

■

coordonarea regională și

segmentară a realizării corecte și expresive a structurilor motrice specifice disciplinei practicate în condiții competiționale

■

mobilitatea regională și segmentară a articulațiilor

angajate în efortul specific în situații diferite din disciplina sportivă practicată

■

stabilitatea și echilibrul dinamic al principalelor articulații

angajate în efortul specific disciplinei practicate

■

suplețea lanțurilor musculare regionale și segmentare și a

structurilor tendinoase/ ligamentare angajate în acțiunile motrice specifice disciplinei practicate

■

aspecte legate de calitățile

motrice combinate (viteză-forță- rezistență)

■

informații sportive despre

influența nivelului de dezvoltare a calităților motrice asupra armoniei și expresivității corporale, ca factor de evaluare a performanței sportive

Domenii de con'inut

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

3. Elemente de compensare a efectelor specifice disciplinei sportive practicate

■

modele generale de atitudine corporală generală, prezentate

prin diferite mijloace grafice și media

■

categorii de discipline sportive cu ponderi diferite ale aspectelor

legate de armonia și expresivitatea corporală

■

posibile efecte negative ale neglijării în pregătirea sportivă a

aspectelor legate de armonia și expresivitatea corporală

■

aspecte legate de simetria și asimetria corporală și segmentară

■

pregătirea artistică și estetică - factor sau componentă

importantă a antrenamentului sportiv, în general

■

informații despre rolul armoniei și

expresivității corporale, ca factor pozitiv asupra sănătății organismului, dar și asupra esteticii generale a mișcărilor în sport

■

modele de atitudine corectă, globală și segmentară, prezentate

prin diferite mijloace grafice și media, în relație cu disciplina sportivă practicată

■

poziția disciplinei sportive

practicate și ponderea aspectelor legate de armonia și expresivitatea corporală specifică acesteia

■

efecte negative, de natură morfologică, ale neglijării în

pregătirea sportivă a aspectelor legate de armonia și expresivitatea corporală

■

aspecte legate de armonia și proporționalitatea corporală

■

pregătirea artistică și estetică -

factor sau componentă importantă a antrenamentului sportiv, în sporturile de expresivitate

■

informații despre rolul armoniei și expresivității corporale, ca factor

pozitiv asupra sănătății organismului, dar și asupra esteticii mișcărilor în sport

■

modele de atitudine corectă/ incorectă, globală și segmentară,

prezentate prin diferite mijloace grafice și media, în relație cu disciplina sportivă practicată

■

importanța aspectelor legate de

armonia și expresivitatea corporală referitoare la disciplina practicată

■

efecte negative, de natură morfo- funcțională, ale neglijării în

pregătirea sportivă a aspectelor legate de armonia și expresivitatea corporală

■

aspecte legate de armonia, proporționalitatea corporală și

funcționalitatea normală a organismului

■

pregătirea artistică și estetică - factor sau componentă a

antrenamentului sportiv, în disciplina sportivă practicată

■

informații despre rolul armoniei și

expresivității corporale, ca factor pozitiv asupra sănătății organismului, dar și asupra esteticii mișcărilor în sport

■

exerciții de formare a unei atitudini corecte și expresive,

globală și segmentară, în relație cu disciplina sportivă practicată

■

elemente de analiză a aspectelor legate de armonia și

expresivitatea corporală referitoare la disciplina practicată

■

efecte negative, de natură morfo-funcțională, ale neglijării

în pregătirea sportivă specifică din disciplina practicată a aspectelor legate de armonia și expresivitatea corporală

■

aspecte legate de dieta dirijiată și influența ei complexă asupra armoniei și esteticii corporale

■

pregătirea artistică și estetică - factor sau componentă în

evaluarea performanței, în sport, dar și în disciplina sportivă practicată

■

informații despre rolul armoniei și expresivității corporale, ca

factor pozitiv asupra sănătății organismului, dar și asupra esteticii mișcărilor în sport

4. Refacere și recuperare

■

rolul respirației în refacerea organismului după efort

■

rolul pauzelor active în refacerea

organismului după efort

■

hidratarea pe parcursul antrenamentelor cu durată prelungită – factor de refacere a capacității de efort

■

mijloace de relaxare a

musculaturii după eforturile depuse în antrenament

■

automasajul – mijloc de refacere

a capacității de contracție a musculaturii

■

timpul de revenire după efort –

indicator de adaptare a organismului la eforturile solicitate

■

„încălzirea” generală și specifică –

factor de evitare a accidentelor musculo – ligamentare

■

regimul optim de antrenamente

săptămânal în diferite perioade de pregătire

■

proceduri de fortificare a

organismului în perioadele de odihnă prelungită (vacanțe)

■

traumatismele ușoare care pot

surveni în antrenamente și concursuri în disciplina sportivă practicată

■

măsuri și mijloace de acționare pentru diminuarea/eliminarea

consecințelor traumatismelor ușoare

Domenii de con'inut

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

■

dușurile/băile calde – factor de refacere a capacității de efort

■

băuturile naturale vitaminizate – surse de energie pentru

antrenament

■

indicatorii anuali de volum și intensitate a efortului specific

vârstei și genului în disciplina sportivă practicată

■

rezultatele controlului medical periodic și ale investigațiilor

funcționale – criterii de dirijare corectă a pregătirii sportive

■

caracteristicile antrenamentului ideomotor în caz de accidente

care presupun limitarea deplasării

Sugestii metodologice

În

vederea

valorizării

competențelor

generale

și

specifice,

respectiv,

asigurării transferabilității la nivelul activității educaționale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei

Armonie și expresivitate corporală în sport

să pună accent pe: construcția progresivă a cunoașterii, flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat, coerență și abordări inter- și transdisciplinare.

Lecțiile se vor desfășura sub formă de antrenament practic – formativ/ informativ - disciplina având ca scop completarea și valorizarea pregătirii realizate prin lecțiile curente de pregătire sportivă practică.

Pe lângă creșterea capacității de performanță a elevilor, realizată prin pregătirea sportivă practică și concursuri, disciplina

Armonie și expresivitate corporală în sport

adaugă, ca produs educațional și formativ, atitudinea corporală globală și segmentară armonioasă, corectă și expresivă, eficiența și expresivitatea acțiunilor tehnico – tactice specifice disciplinei sportive practicate, cât și favorizarea procesului de pregătire sportivă, prin adoptarea unor măsuri complexe, cu efecte pozitive asupra morfologiei, dar și asupra funcționalității corporale.

Profesorii pot elabora și alte activități de învățare, conținuturi și instrumente de evaluare, în funcție de particularitățile clasei de elevi, baza materială de care dispune școala și opțiunile elevilor.

Lecția de

Armonie și expresivitate corporală în sport

rămâne o creație a fiecărui profesor, care trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, utilizând îndrumările/ sugestiile metodologice oferite prin această programă, astfel:

✓

prezentarea de către profesor a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor care vor fi abordate,

a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre;

✓

realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor;

✓

eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică;

✓

menținerea de către profesor a unei relații constante cu dirigintele clasei și cu profesorul care realizează pregătirea sportivă practică, în special pe următoarele probleme:

prezentarea, de către elevi, a adeverinței medicale care atestă starea de sănătate;

echipamentul sportiv adecvat pentru participarea la lecțiile de

Armonie și expresivitate corporală în sport ;

informarea permanentă asupra nivelului de pregătire sportivă a elevilor și a stării lor de sănătate;

evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a frecvenței și a rezultatelor evaluării curente.

În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a

evaluării

continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și comportamentului elevului) și va pune accent pe:

corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice, vizate de programa școlară;

valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare;

recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

În realizarea unei evaluări eficiente, profesorii vor utiliza sistemul de evaluare elaborat pentru această nouă disciplină, prezentat în continuare.

PROBELE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA DISCIPLINA OP'IONALĂ

ARMONIE .I EXPRESIVITATE CORPORALĂ ÎN SPORT

SEMESTRUL

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

de bază din disciplina sportivă practicată

Executarea unui complex de dezvoltare fizică armonioasă, specific disciplinei sportive practicate, alcătuit din 5 exerciții

Prezentarea a 3 exerciții cu influențe generale asupra armoniei și expresivității corporale

Executarea unui complex de dezvoltare fizică armonioasă specific disciplinei sportive practicate, alcătuit din 6 exerciții cu obiecte, cu sau fără fond muzical

Prezentarea a 3 exerciții cu efecte de expresivitate asupra unui procedeu tehnic

Efectuarea a 3 exerciții pentru dezvoltarea selectivă și analitică a unor grupe musculare implicate în disciplina/ proba sportivă practicată

Parcugerea unui circuit specific disciplinei sportive practicate, alcatuit din 6 stații

Efectuarea a 3 exerciții compensatorii, selective și analitice, asupra unor grupe musculare afectate în disciplina/ proba sportivă practicată

Executarea unui program de dezvoltare a mobilității și flexibilității, specific disciplinei/ probei practicate

Prezentarea unui set de exerciții corective pentru unul dintre principalele segmente corporale

Prezentarea a 2-3 exerciții pentru dezvoltarea forței dinamice segmentare pentru o grupă/lanț muscular mai puțin solicitat în disciplina practicată

Prezentarea a 4 exerciții de mobilitate a articulațiilor neimplicate frecvent în efortul specific din disciplina practicată

Efectuarea unui program de dezvoltare a rezistenței generale la efort aerob cu influențe asupra expresivității corporale

Efectuarea a 4 exerciții pentru diminuarea țesutului adipos

Efectuarea a 2 exerciții pentru dezvoltarea troficității musculaturii mai puțin implicate în efortul specific discilpinei practicate

Prezentarea unui program prestabilit de compensare a efortului și influențelor negative, specifice disciplinei practicate

Efectuarea unui program de exerciții sincronizate și expresive, în funcție de cerințele disciplinei/ probei sportive practicate

NOTĂ:

►

pe parcursul lecțiilor elevii vor intra în contact cu toate categoriile de exerciții și programe prevăzute ca probe de evaluare, acestea fiind elaborate de către profesor;

►

la începutul fiecărui semestru, profesorii vor preciza, corespunzător disciplinei sportive practicate de elevi:

care sunt segmentele corporale care necesită utilizarea exercițiilor legate de armonia și expresivitatea corporală precum și cele corective;

care sunt lanțurile musculare/ grupele solicitate, eventual suprasolicitate, dar și cele mai puțin solicitate în efortul specific;

care sunt procedeele tehnice de bază care necesită eventuale exerciții compensatorii;

►

pentru fiecare probă, profesorii vor stabili criterii de evaluare;

►

în afara celor două probe obligatorii, pentru fiecare semestru, pofesorii pot concepe și utiliza și alte probe de evaluare curentă.

BIBLIOGRAFIE

BOTA, Cornelia,

Ergofiziologie , Editura Globus, București, 2000

BRATU, Mircea,

Bazele generale ale kinetoterapiei , Editura Bren, București, 2011 CORDUN, Mariana,

Kinetologie medicală , Editura Axa, București, 1999 CORDUN, Mariana,

Kinantropometrie , Editura CD Press, București, 2009

DRĂGAN Ioan și colab.,

Selecția și orientarea medico-sportivă , Editura Sport-Turism, București, 1989

FOZZA, Cristina,

Îndrumar pentru corectarea deficiențelor fizice , Editura Fundației România de Mâine, București, 2002

IFRIM, Mircea,

Antropologie motrică , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986 OPRESCU, Victor,

Aptitudini și atitudini , Editura Științifică, București, 1991

TSCHIENE, Peter,

Prioritatea aspectului biologic in teoria antrenamentului , Colecția S.D.P. Fiziologia sportului Nr. 350, 351, 352, M.T.S.-C.C.P.S., București, 1995.

Grupul de lucru

PĂUNESCU Alin Cătălin

Ministerul Educației Naționale DRAGOMIR Petrică

Institutul de Știinte ale Educației

STĂNESCU Monica

U.N.E.F.S. București

NEAGU Nicolae Emilian

U.M.F. Tîrgu Mureș

MELINTE Elena Magda

I.S.J. Neamț

FARKAS Csaba-Istvan

I.S.J. Covasna

OPREA Laurențiu

I.S.M. București

GANERA Cătălin

L.P.S. „Nicolae Rotaru” Constanța

JAKO Alexandru

L.P.S. „Avram Iancu” Zalău

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.