Hotărârea nr. 10/2018

Articolul 1

Senatul României:

1.

Constată că:

–

modificările introduse prin prezenta propunere de directivă vor asigura faptul că normele aplicabile conductelor de transport al gazelor naturale care leagă două sau mai multe state membre se aplică și conductelor de transport al gazelor naturale înspre și dinspre țări terțe din Uniune;

–

modificările propuse vor stabili coerența cadrului juridic în cadrul Uniunii, evitându-se în același timp denaturarea concurenței în cadrul pieței interne a energiei din Uniune;

–

modificările vor spori transparența și vor asigura securitatea juridică în ceea ce privește regimul juridic aplicabil participanților la piață, în special investitorilor în infrastructura de gaze și utilizatorilor rețelelor;

–

aplicabilitatea

Directivei 2009/73/CE

în cazul conductelor de gaze înspre și dinspre țări terțe rămâne mărginită la limitele teritoriale ale jurisdicției Uniunii.

2.

Propunerea de directivă este întemeiată pe

articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) , care a consolidat și a clarificat competențele UE în domeniul energiei. Potrivit

articolului 194 din TFUE , principalele scopuri ale politicii energetice a UE sunt: să asigure funcționarea pieței energiei; să asigure securitatea aprovizionării cu energie în Uniune; să promoveze eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea unor forme de energie noi și regenerabile; și să promoveze interconectarea rețelelor energetice.

3.

Propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității întrucât modificările propuse la Directiva privind gazele naturale sunt necesare pentru a atinge obiectivul de realizare a unei piețe UE integrate a gazelor naturale, care nu poate fi atins la fel de eficient la nivel național din cauza normelor naționale fragmentate. S-a dovedit că abordările izolate la nivel național au determinat întârzieri în punerea în aplicare a normelor privind piața internă a energiei, ducând la măsuri de reglementare incompatibile și suboptime, la dublări inutile ale intervențiilor și la întârzieri în corectarea disfuncționalităților pieței. În plus, conductele înspre și dinspre țări terțe au, în majoritatea cazurilor, o capacitate care este capabilă să afecteze piața internă a gazelor și securitatea aprovizionării în câteva state membre.

4.

Prezenta propunere respectă principiul proporționalității întrucât modificările propuse vizează strict ceea ce este indispensabil pentru realizarea progreselor necesare pentru piața internă, lăsând în același timp competențe și responsabilități adecvate în sarcina statelor membre, a autorităților naționale de reglementare și a actorilor de la nivel național. Ele includ posibilitatea unor derogări pentru infrastructura existentă (și anume conducte înspre și dinspre țări terțe care sunt finalizate înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive), pentru a se lua în considerare structurile juridice complexe deja existente, care pot necesita o abordare specifică fiecărui caz, cu condiția ca derogarea să nu fie în detrimentul concurenței, al funcționării eficiente a pieței sau al securității aprovizionării în Uniune.

5.

Apreciază că:

–

proiectele de infrastructură de gaze naturale trebuie evaluate în conformitate cu o legislație europeană care se bazează pe un cadru de reglementare solid, transparent, nediscriminatoriu și funcțional în relația cu alte state terțe;

–

în ceea ce privește conductele offshore, directiva ar trebui să fie aplicabilă în apele teritoriale și în zonele economice exclusive ale statelor membre;

–

pentru a se ține seama de lipsa anterioară a unor norme specifice ale Uniunii aplicabile conductelor de gaze naturale înspre și dinspre țări terțe, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda derogări de la anumite dispoziții ale

Directivei 2009/73/CE

unor astfel de conducte care sunt finalizate la data intrării în vigoare a prezentei directive;

–

România trebuie să contribuie la obiectivele Uniunii Energetice, astfel cum sunt definite în strategia-cadru pentru o Uniune Energetică rezilientă, cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la cele care decurg din obligațiile asumate în al treilea Pachet privind Energia adoptat de către Parlamentul European, context în care se dorește dezvoltarea unui cadru legislativ coerent și unitar, în scopul finalizării pieței interne a energiei și consolidării securității energetice a statelor membre ale Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în ședința din 12 februarie 2018, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .