Decizia nr. 839/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Legea nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, excepție ridicată de Lucian-Constantin Costache, Alexandra Boștină, Florentina Raducan, Ștefania Roxana Stancu, Dana Iuliana Krizboi, Raluca-Gabriela Andreescu, Albert Rozenauer, Silviu-Gabriel Simion, Claudiu-Robert Saru, Ionuț-Mădălin Dobre, Carmen Mitu, Laurențiu Radu, Cristina Stan, Vlad-Ștefan Ionescu-Dimancea, Alexandra Atanasiu, Mircea Octavian Constantin, Claudiu Biță, Sofia Balanescu și Denisa Chelu în Dosarul nr. 536/93/2015 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.926D/2016.

2.

La apelul nominal se prezintă Mircea Octavian Constantin, autor al excepției de neconstituționalitate, precum și partea Wizz Air Hungary KTF Budapest - Sucursala Otopeni, reprezentată de avocații Daniela Bistrae și Andreea Birișiu. Lipsesc ceilalți autori ai excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.308D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Andreea Macovei și Ioana Lucia Maria Niculescu în Dosarul nr. 12.791/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

4.

La apelul nominal se prezintă partea Wizz Air Hungary KTF Budapest - Sucursala Otopeni, reprezentată de avocații Daniela Bistrae și Andreea Birișiu. Lipsesc autorii excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.926D/2016 și nr. 3.308D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Mircea Octavian Constantin și reprezentanții Wizz Air Hungary KTF Budapest - Sucursala Otopeni sunt de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.308D/2016 la Dosarul nr. 1.926D/2016, care este primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul lui Mircea Octavian Constantin, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că autorii excepției au fost angajați ai Wizz Air, care, în primii ani a activat în România ca o societate cu răspundere limitată și, ulterior, a devenit o sucursală. Nu înțelege de ce

Legea nr. 223/2007

nu protejează și drepturile angajaților sucursalelor companiilor aeriene și face o diferență față de angajații filialelor ori ai societăților care au sediul în România, sub aspectul regimului juridic aplicabil. Consideră că tot personalul navigant constituit din cetățeni români cu contracte individuale de muncă încheiate în România ar trebui să beneficieze de același tratament juridic.

7.

Reprezentantul Wizz Air Hungary KTF Budapest - Sucursala Otopeni solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere atât motive de inadmisibilitate, cât și de lipsă de temeinicie a criticilor de neconstituționalitate formulate. În acest sens, arată că autorii excepției solicită, în fapt, o completare a

Legii nr. 223/2007 , ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. De asemenea, arată că se invocă o discriminare între salariații unui angajator român în raport cu cei ai unui angajator străin prezent în România printr-o sucursală, dar nu prin raportare la dispozițiile

art. 16

și

art. 4 din Constituție . Totodată, învederează Curții că pretinsa discriminare nu privește drepturi fundamentale, ci drepturi suplimentare, asupra cărora legiuitorul român este liber să dispună în ceea ce privește condițiile de acordare. Mai arată că reorganizarea Wizz Air ca sucursală a avut loc în temeiul unei politici a companiei aplicate în toate statele în care funcționează.

8.

Având cuvântul în replică, Mircea Octavian Constantin arată că, în urma reorganizării majorității companiilor aeriene ca sucursale, este posibil ca toți angajații din domeniul aviației din România să devină salariați ai acestor sucursale, astfel că

Legea nr. 223/2007

să rămână fără aplicare.

9.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorii excepției solicită completarea normei de lege criticate. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, ținând cont de distincția dintre filiale și sucursale din punctul de vedere al tratamentului juridic aplicabil.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10.

Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 536/93/2915, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Legea nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Excepția a fost ridicată de Lucian-Constantin Costache, Alexandra Boștină, Florentina Raducan, Ștefania Roxana Stancu, Dana Iuliana Krizboi, Raluca-Gabriela Andreescu, Albert Rozenauer, Silviu-Gabriel Simion, Claudiu-Robert Saru, Ionuț-Mădălin Dobre, Carmen Mitu, Laurențiu Radu, Cristina Stan, Vlad-Ștefan Ionescu-Dimancea, Alexandra Atanasiu, Mircea Octavian Constantin, Claudiu Biță, Sofia Balanescu și Denisa Chelu într-o cauză privind drepturi bănești.

11.

Prin Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.791/3/2015, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Legea nr. 223/2007 . Excepția a fost ridicată de Andreea Macovei și Ioana Lucia Maria Niculescu întro cauză privind drepturi bănești.

12.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât exclud de la beneficiul drepturilor reglementate de

Legea nr. 223/2007

personalul aeronautic civil navigant care își desfășoară activitatea la o sucursală în România a unei companii străine. Precizează că sunt cetățeni români, având contracte individuale de muncă încheiate în România.

13.

Tribunalul Ilfov - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, dispozițiile de lege criticate fiind contrare

art. 16 din Constituție .

14.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

15.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

16.

Guvernul consideră că autorii excepției solicită o completare a textului de lege criticat, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. În mod distinct, arată că

art. 3 din Legea nr. 223/2007

nu este contrar principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât acest act normativ reglementează la nivel național, conform principiului teritorialității legii civile, reglementat de

art. 7 din Codul civil , iar dispozițiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor săi, respectiv personalului aeronavigant ce a încheiat contract individual de muncă cu un angajator având sediul sau filială în România. Potrivit

Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.064/2007

pentru aprobarea

Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cheltuielile solicitate de reclamante prin cererea de chemare în judecată sunt suportate de angajator. Angajatorii avuți în vedere sunt operatori aerieni, persoane juridice române. Potrivit

Codului fiscal , prin „persoană juridică română“ se înțelege „orice persoană juridică ce a fost înființată și funcționează în conformitate cu legislația României“. Potrivit

art. 225 din Codul civil , „Sunt de naționalitate română toate persoanele juridice al căror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este în România.“ Potrivit legii societăților, filialele sunt societăți cu personalitate juridică și se înființează în una dintre formele de societate prevăzute de lege și în condițiile prevăzute pentru acea formă. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit, iar sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților. Prin urmare, tratamentul juridic diferențiat instituit de textul de lege are o justificare obiectivă sau rezonabilă, respectiv cea a aplicării legii române pentru persoana juridică ce are calitatea de angajator.

17.

Avocatul Poporului arată, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât sucursala unei societăți comerciale, spre deosebire de filiala acesteia, este o structură exterioară fără personalitate juridică, care „face parte din structura organică a societății primare fondatoare, singura care deține calitatea de subiect de drept. Altfel spus, sucursala se analizează ca un dezmembrământ, o modalitate de descentralizare a activității societății-mame care o patronează.“ Mai arată că sucursala este subordonată societății primare atât economic, cât și juridic.

18.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

axaminând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

19.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 3 din Legea nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, dispoziții potrivit cărora „Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviația civilă care, după absolvirea unei forme de învățământ recunoscute și certificate de către instituțiile abilitate ale statului, obține licență și calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuții la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, și care este remunerat pentru executarea de activități aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau filială în România.“

21.

Autorii excepției consideră că aceste dispoziții de lege contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de

art. 16 alin. (1) din Constituție.

22.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

Legii nr. 223/2007

reglementează statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, care, datorită specificului activității desfășurate, se delimitează ca o categorie specială de salariați ce se bucură de drepturi și se supune unor obligații distincte, adiționale față de cele prevăzute în legislația muncii. Legiuitorul, în temeiul competenței sale constituționale conferite de

art. 61 din Legea fundamentală , a stabilit criteriile necesare pentru ca o persoană care are atribuții la bordul unei aeronave civile în timpul zborului să fie încadrată în categoria personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Astfel, legiuitorul impune cerințe privind calificarea și certificarea emisă sau recunoscută de autoritățile române a personalului navigant, fără alte condiții referitoare la cetățenie ori la statul în care se încheie contractul individual de muncă. În schimb, în ceea ce privește angajatorul, prevede ca acesta să aibă sediul sau filiala în România, respectiv să fie persoană juridică română. Prin urmare, criteriul determinant pentru a circumscrie aplicarea legii privește angajatorul, urmărindu-se instituirea unor cerințe de calificare, dar și a unor drepturi corelative pentru personalul navigant angajat al unor persoane juridice române.

23.

Curtea apreciază că această opțiune legislativă se circumscrie libertății constituționale a legiuitorului, consacrate de

art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală , de a stabili condițiile și criteriile de acordare a unor drepturi, cu atât mai mult cu cât acestea au un caracter special, ce derogă de la prevederile de drept comun. În acest sens, prin

Decizia nr. 70 din 8 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 23 martie 2005, Curtea a statuat că „definirea domeniului de aplicare a unei legi și crearea unui statut juridic special, în funcție de anumite situații obiective avute în vedere, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, pe care Curtea nu îl poate controla“.

24.

Cât privește exigențele impuse de

art. 16 alin. (1) din Constituție , Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că „principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.“

25.

Or, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că personalul navigant prevăzut în ipoteza

art. 3 din Legea nr. 223/2007

nu se află în aceeași situație cu personalul navigant care nu este angajat al unei persoane juridice de naționalitate română. Prin urmare, Curtea apreciază că nu sunt încălcate prevederile

art. 16 alin. (1) din Constituție.

26.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian-Constantin Costache, Alexandra Boștină, Florentina Raducan, Ștefania Roxana Stancu, Dana Iuliana Krizboi, Raluca-Gabriela Andreescu, Albert Rozenauer, Silviu-Gabriel Simion, Claudiu-Robert Saru, Ionuț-Mădălin Dobre, Carmen Mitu, Laurențiu Radu, Cristina Stan, Vlad-Ștefan Ionescu-Dimancea, Alexandra Atanasiu, Mircea Octavian Constantin, Claudiu Biță, Sofia Balanescu și Denisa Chelu în Dosarul nr. 536/93/2015 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă, precum și de Andreea Macovei și Ioana Lucia Maria Niculescu în Dosarul nr. 12.791/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 3 din Legea nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secția civilă și Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.