Convenția din 7 februarie 1970
privind transportul de mărfuri pe căile ferate (CIM)
prezumat în vigoare
* Traducere.
Plenipotențiarii semnati mai jos, recunoscind necesitatea de a revizui Convenția internationala privind transportul mărfurilor pe căile ferate, semnată la Berna la 25 februarie 1961, au hotărît, în conformitate cu art. 69 al menționatei convenții, sa încheie în acest scop o noua convenție și au căzut de acord asupra următoarelor articole:
Titlul I OBIECTUL ȘI SFERA DE APLICARE A CONVENȚIEI
Articolul 1
Căile ferate și transporturile cărora li se aplică convenția
& 1. Prezenta convenție se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute la paragrafele următoare, tuturor expeditiilor de mărfuri predate la transport cu o scrisoare de trasura directa întocmită pentru un parcurs care strabate teritoriile a cel puțin două state contractante și care cuprinde exclusiv linii înscrise în lista stabilită potrivit art. 59
& 2. Expeditiile a căror statie** de predare și statie de destinație sînt situate pe teritoriul aceluiași stat și care nu strabat teritoriul altui stat decît în tranzit nu sînt supuse prezentei convenții:
a) cînd liniile pe care se efectuează tranzitul sînt exploatate exclusiv de către o cale ferată a statului de plecare;
b) chiar cînd liniile pe care se efectuează tranzitul nu sînt exploatate exclusiv de către o cale ferată a statului de plecare, dacă statele sau căile ferate interesate au încheiat acorduri potrivit cărora aceste transporturi nu sînt considerate ca transporturi internaționale.
& 3. Expeditiile între stații situate în doua state vecine și între stații din două state în tranzit pe teritoriul unui al treilea stat, dacă liniile pe care se efectuează transportul sînt exploatate exclusiv de căile ferate ale unuia dintre aceste trei state, sînt supuse dreptului acestui stat, în cazul cînd predatorul, utilizînd scrisoarea de trasura corespunzătoare, solicita regimul regulamentului intern aplicabil la aceste cai ferate, iar legile și regulamentele nici unuia dintre statele interesate nu se opun la aceasta.
**) Prin statie se înțeleg, de asemenea, porturile serviciilor de navigație și orice oficiu al serviciilor de automobile, deschise publicului pentru executarea contractului de transport.
Articolul 2
Dispoziții referitoare la transporturi mixte
& 1. În lista prevăzută la art. 1 pot fi înscrise, pe lîngă liniile căilor ferate, liniile regulate ale serviciilor de automobile sau de navigație care completează parcursuri de cale ferată și pe care se efectuează transporturi internaționale sub rezerva ca asemenea linii, în măsura în care leagă cel puțin două state contractante, nu pot fi înscrise în lista decît cu consimțămîntul comun al acestor state.
& 2. Întreprinderile care exploatează asemenea linii sînt supuse tuturor obligațiilor impuse și sînt investite cu toate drepturile recunoscute căilor ferate prin prezenta convenție sub rezerva derogarilor ce rezultă în mod necesar din modalitățile diferite ale transportului. Cu toate acestea, regulile stabilite prin prezenta convenție cu privire la răspundere nu pot face obiectul unor derogări.
& 3. Orice stat, care dorește sa înscrie în lista vreuna dintre liniile specificate la pct. & 1, trebuie să ia măsurile necesare pentru ca derogarile prevăzute la pct. & 2 să fie publicate în aceleași forme ca și tarifele.
& 4. Pentru transporturile internaționale care folosesc în afară de cai ferate și alte servicii de transport decît cele care sînt prevăzute la pct. & 1, căile ferate pot stabili, de comun acord cu întreprinderile de transport interesate, dispoziții tarifare care să aplice un regim juridic diferit de cel al prezentei convenții, în scopul de a se tine seama de particularitățile fiecărui mod de transport. În acest caz, ele pot sa prevadă folosirea unui alt titlu de transport decît cel stabilit potrivit art. 6 & 1 din prezenta convenție.
Articolul 3
Obiecte excluse de la transport
Sînt excluse de la transport:
a) obiectele al căror transport este rezervat administrației postelor, fie chiar numai pe unul dintre teritoriile de strabatut;
b) obiectele care, datorită dimensiunilor lor, greutatii lor sau a modului lor de prezentare, nu ar putea fi transportate, din cauza instalațiilor sau a mijloacelor de exploatare, fie chiar numai pe una dintre căile ferate din parcurs;
c) obiectele al căror transport este interzis, fie chiar numai pe unul dintre teritoriile de strabatut;
d) materiile și obiectele excluse de la transport în virtutea anexei 1* la prezenta convenție, sub rezerva derogarilor prevăzute la art. 4 & 2.
*) Anexa 1 cuprinzînd Regulamentul internațional privind transportul mărfurilor periculoase, elaborat potrivit art. 69 paragraful 4, va fi difuzat prin grija Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.
Articolul 4
Obiecte admise la transport în anumite condiții
& 1. Sînt admise la transport în anumite condiții:
a) materiile și obiectele admise la transport în condițiile anexei 1 la prezenta convenție sau acordurilor și dispozițiilor tarifare prevăzute la & 2;
b) transporturile funerare sînt admise în următoarele condiții:
1*. transportul să se efectueze cu mare viteza;
2*. cheltuielile de transport trebuie să fie achitate de către predator;
3*. rambursele și debursele nu sînt admise;
4*. scrisoarea de trasura nu trebuie să conțină mențiunea "în statie (gara restant)";
5*. transportul este supus legilor și regulamentelor fiecărui stat, afară de cazul cînd este reglementat prin convenții speciale între mai multe state; insotirea nu este necesară dacă predatorul se angajează, printr-o mențiune în scrisoarea de trasura, să asigure ridicarea cadavrului în termenul prevăzut în țara destinatara;
c) vehiculele de cale ferată care circulă pe roti proprii sînt admise, cu condiția ca o cale ferată sa verifice dacă ele sînt în stare de a circula și sa ateste aceasta printr-o inscripție pe vehicul sau printr-un certificat special; locomotivele, tenderele și automotoarele trebuie, în afară de aceasta, să fie însoțite de un agent pus la dispoziție de către predator, competent în special pentru a asigura ungerea; vehiculele de cale ferată care circulă pe roti proprii, altele decît locomotivele, tenderele și automotoarele, pot fi însoțite de un însoțitor; acesta asigura în special ungerea. Dacă predatorul înțelege să se folosească de acest drept, el trebuie să facă mențiune despre aceasta în scrisoarea de trasura;
d) animalele vii sînt admise în condițiile de mai jos:
1*. trebuie să fie însoțite de către un însoțitor pus la dispoziție de către predator. Însoțitorul nu este totuși necesar:
- pentru animale mici, predate la transport într-un ambalaj;
- cînd se prevede astfel în tarifele internaționale sau
- cînd căile ferate participante la transport au renunțat la însoțitor, la cererea predatorului; în acest caz, în afară unei convenții contrare, calea ferată este scutită de răspundere pentru orice pierdere sau avarie ce rezultă dintr-un risc pe care insotirea avea scopul de a-l evita.
Predatorul este obligat sa indice în scrisoarea de trasura numărul insotitorilor sau, dacă expeditiile nu sînt însoțite, sa treacă în scrisoarea de trasura mențiunea "fără însoțitor";
2*. predatorul trebuie să se conformeze prescripțiilor de poliție veterinara din statele de predare, de destinație și de tranzit;
3*. scrisoarea de trasura nu trebuie să conțină mențiunea "în statie (gara restant)";
e) obiectele al căror transport prezintă dificultăți speciale din cauza dimensiunilor lor, a greutatii lor sau a modului lor de prezentare, cu privire la instalații sau la mijloacele de exploatare, fie chiar numai pe una dintre căile ferate din parcurs, nu sînt admise la transport decît în condițiile speciale ce se determina în fiecare caz de către calea ferată după consultarea predatorului; aceste condiții pot deroga de la prescripțiile stabilite de prezenta convenție.
& 2. Doua sau mai multe state contractante pot conveni, prin înțelegeri, ca anumite materii sau anumite obiective - excluse de la transport prin anexa 1 la prezenta convenție - să fie admise în anumite condiții la transportul internațional între aceste state sau ca materiile și obiectele cuprinse în anexa 1 să fie admise în condiții mai puțin riguroase decît cele care sînt prevăzute în aceasta anexa.
Căile ferate pot, de asemenea, prin dispoziții tarifare, fie sa admită la transport anumite materii sau anumite obiecte excluse de la transport prin anexa 1 la prezenta convenție, fie sa adopte condiții mai puțin riguroase decît cele care sînt prevăzute în anexa 1 pentru materiile și obiectele condiționat admise prin aceasta anexa.
Acordurile și dispozițiile tarifare de acest fel trebuie să fie comunicate Oficiului central al transporturilor internaționale pe căile ferate.
Articolul 5
Obligația caii ferate de a transporta
& 1. Calea ferată este obligată să efectueze, în condițiile prezentei convenții, orice transport de mărfuri cu condiția ca:
a) predatorul să se conformeze prescripțiilor convenției;
b) transportul să fie posibil cu mijloacele de transport normale care permit satisfacerea nevoilor obișnuite ale traficului;
c) transportul sa nu fie împiedicat de împrejurări pe care calea ferată nu le poate evita și a căror inlaturare nu depinde de ea.
& 2. Calea ferată nu este obligată sa primească la transport mărfurile a căror încărcare, transbordare sau descărcare pretinde folosirea unor mijloace speciale, decît în cazul cînd stațiile unde trebuie să se facă aceste operații dispun de asemenea mijloace.
& 3. Calea ferată nu este obligată sa primească decît expeditiile al căror transport poate fi efectuat fără întîrziere; prescripțiile în vigoare la statia de predare determina cazurile în care aceasta statie este obligată sa primească provizoriu, în depozit, expeditiile care nu îndeplinesc aceasta condiție.
& 4. Cînd autoritatea competentă a decis ca:
a) serviciul să fie suprimat sau suspendat total sau parțial;
b) unele expeditii să fie excluse sau admise numai în anumite condiții, măsurile luate în acest scop trebuie să fie aduse fără întîrziere la cunoștința publicului și a căilor ferate, cu obligația pentru acestea de a informa căile ferate ale celorlalte state în vederea publicării lor.
& 5. Căile ferate pot decide, de comun acord și sub rezerva încuviințării guvernelor lor, sa limiteze transportul mărfurilor, în anumite relații, la puncte de frontieră și la tari de tranzit determinate.
Aceste măsuri se vor aduce la cunoștința oficiului central care le comunică guvernelor statelor contractante. Ele sînt considerate acceptate dacă în termen de o luna, socotit de la data comunicării, n-au făcut obiectul nici unei opoziții din partea unui stat contractant. În caz de opoziție, dacă oficiul central nu reușește sa elimine divergențele, el întrunește reprezentanții statelor contractante.
Îndată ce aceste măsuri pot fi considerate ca acceptate, oficiul central informează despre aceasta statele contractante. Ele sînt apoi consemnate în liste speciale și publicate în forma prevăzută pentru tarifele internaționale.
Aceste măsuri intră în vigoare după o luna de la comunicarea oficiului central, prevăzută la alin. 3.
& 6. Orice abatere de la dispozițiile prezentului articol, săvîrșită de către calea ferată, poate da loc unei acțiuni în repararea prejudiciului cauzat.
Titlul II CONTRACTUL DE TRANSPORT
Capitolul 1 Forma și condițiile contractului de transport
Articolul 6
Cuprinsul și forma scrisorii de trasura
& 1. Pentru orice expediție supusă prezentei convenții, predatorul trebuie să prezinte o scrisoare de trasura completată în forma cuvenită.
Căile ferate stabilesc, pentru mica viteza și pentru marea viteza, modelul scrisorii de trasura care trebuie să conțină un duplicat pentru predator.
În ceea ce privește hotărîrile căilor ferate referitoare la modelul scrisorii de trasura, sînt aplicabile prin analogie dispozițiile art. 5 & 5 alin. 2 și prima fraza din alin. 3.
Pentru anumite traficuri importante sau pentru anumite traficuri între tari vecine, tarifele pot prevedea folosirea unui formular de scrisoare de trasura simplificat, adaptat caracteristicilor traficurilor respective.
& 2. Scrisorile de trasura trebuie să fie tipărite în doua sau eventual trei limbi, din care cel puțin una trebuie să fie aleasă dintre limbile franceza, germană sau italiana.
Tarifele internaționale pot stabili limba în care trebuie să fie redactate mențiunile din scrisoarea de trasura facuta de predator. În lipsa unor dispoziții de acest fel, predatorul trebuie să redacteze mențiunile sale într-una dintre limbile oficiale ale tarii de predare și sa anexeze o traducere în limbile franceza, germană sau italiana, afară de cazul cînd mențiunile sînt redactate în una dintre aceste limbi.
Calea ferată poate cere ca indicațiile și declarațiile pe care predatorul le face în scrisoarea de trasura și în anexele acesteia să fie făcute cu litere latine.
& 3. Alegerea modelului scrisorii de trasura albe sau a modelului cu benzi roșii indica dacă marfa urmează să se transporte cu mica sau cu mare viteza. Cererea de a se efectua transportul cu mare viteza pe o parte din parcurs, iar pe cealaltă parte cu mica viteza, nu este admisă decît cu acordul tuturor căilor ferate interesate.
& 4. Mențiunile făcute în scrisoarea de trasura trebuie să fie scrise sau tipărite cu litere care nu pot fi șterse. Scrisorile de trasura cu adăugiri, ștersături sau cele pe care s-au lipit fisii de hirtie nu sînt admise. Ștersăturile sînt ingaduite numai cu condiția ca predatorul să le confirme prin semnatura sa și sa înscrie cantitățile rectificate în litere, cînd acestea se referă la cîtimea sau greutatea coletelor.
& 5. Scrisoarea de trasura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, următoarele mențiuni:
a) denumirea statiei de destinație, cu indicațiile necesare pentru a se evita orice confuzie între diferitele stații care deservesc fie aceeași localitate, fie localități care au aceeași denumire sau o denumire asemănătoare;
b) numele și adresa destinatarului. Ca destinatar trebuie să fie indicată o singura persoana fizica sau un alt subiect de drept. Indicarea ca destinatar a statiei de destinație sau a unui agent al statiei de destinație nu este admisă decît dacă tariful în vigoare permite în mod expres acest lucru. Adresele care nu indica numele destinatarului, ca de exemplu "la ordinul ..." sau "purtatorul duplicatului scrisorii de trasura", nu sînt admise;
c) denumirea mărfii. Mărfurile admise la transport în anumite condiții, pe baza art. 4 & 1 lit. a) și & 2, trebuie declarate de predator cu denumirea prevăzută pentru ele, celelalte mărfuri, cînd predatorul pretinde aplicarea unui anumit tarif, cu denumirea prevăzută în acest tarif, iar în toate celelalte cazuri, cu denumirea corespunzătoare naturii lor, folosită în comerț în țara de predare;
d) greutatea sau, în lipsa acesteia, o indicație asemănătoare conform prescripțiilor caii ferate de predare. Dacă legile sau regulamentele tarii de predare permit predatorului sa predea expeditiile fără indicarea greutatii sau a unei indicații asemănătoare, aceasta greutate sau indicație trebuie să fie înscrisă de calea ferată de predare;
e) pentru expeditiile de coletărie: cîtimea coletelor și descrierea ambalajului. Aceleași mențiuni trebuie să figureze în scrisoarea de trasura în cazul vagoanelor complete care cuprind una sau mai multe unități de încărcare, expediate în trafic cale ferată-mare și care trebuie să fie transbordate.
Pentru expeditiile a căror încărcare este în sarcina predatorului: numărul vagonului și, în plus, pentru vagoanele particulare, țara;
f) enumerarea detaliată a documentelor cerute de organele vamale și de alte autorități administrative care sînt anexate la scrisoarea de trasura sau menționate ca fiind ținute la dispoziția caii ferate într-o anumită statie, la un oficiu vamal sau la oricare alta autoritate;
g) numele și adresa predatorului, completate, dacă el socotește necesar, cu adresa sa telegrafica sau numărul sau de telefon. O singura persoana fizica sau un alt subiect de drept trebuie să figureze ca predator în scrisoarea de trasura. Dacă legile și regulamentele în vigoare la statia de predare impun, predatorul trebuie să adauge la numele sau și la adresa sa semnatura sa scrisă de mina, tiparita sau aplicată printr-o ștampila; în acest scop, modelul scrisorii de trasura utilizat poate conține mențiunea "semnatura".
& 6. În afară de aceasta, scrisoarea de trasura trebuie să cuprindă, dacă este cazul, toate celelalte indicații prevăzute în prezenta convenție, în special următoarele:
a) mențiunea "în statie (gara restant)" sau mențiunea "se eliberează la domiciliu", cu condiția ca aceste moduri de eliberare să fie admise în statia de destinație. Predatorul care cere ca expediția să fie eliberata pe o linie de garaj a destinatarului trebuie să facă mențiunea corespunzătoare în scrisoarea de trasura, după numele și adresa destinatarului;
b) tarifele de aplicat, în mod deosebit tarifele speciale sau excepționale, prevăzute la art. 11 & 4 lit. c) și la art. 35;
c) suma în cifre reprezentind interesul la eliberare, declarat conform art. 20;
d) taxele pe care predatorul le ia în sarcina sa, potrivit dispozițiilor art. 17;
e) suma rambursului și a debursului, în cifre (art. 19);
f) itinerariul prescris conform dispozițiilor art. 10 & 1 și indicarea statiilor unde trebuie să îndeplinească operațiile organelor vamale și ale altor autorități administrative;
g) indicațiile relative la formalitățile cerute de către organele vamale și de alte autorități administrative, conform art. 15 & 1 alin. 2;
h) mențiunea ca destinatarul nu are dreptul sa modifice contractul de transport; aceasta mențiune trebuie să aibă următorul text: "Destinatarul nu este autorizat sa dea dispoziții ulterioare ";
i) numărul insotitorilor sau mențiunea "fără însoțitor", conform art. 4 & 1 lit. d) pct. 1*.
& 7. Dacă spațiul rezervat în scrisoarea de trasura pentru mențiunile predatorului nu este suficient, se vor folosi file suplimentare, care devin părți integrante ale scrisorii de trasura. Aceste file suplimentare trebuie să aibă același format ca și scrisoarea de trasura, să se întocmească prin calchiere cu indigo în tot atitea exemplare cîte se cer pentru scrisoarea de trasura și să fie semnate de predator. Existenta filelor suplimentare trebuie menționată în scrisoarea de trasura. Dacă se indica greutatea totală a expeditiei, aceasta indicație trebuie să fie trecută chiar pe scrisoarea de trasura.
& 8. Nu este permis să se înscrie în scrisoarea de trasura alte mențiuni decît dacă ele sînt prescrise sau admise de legile și regulamentele unui stat sau prin tarife și dacă nu sînt contrare prezentei convenții.
Este interzis să se înlocuiască scrisoarea de trasura prin alte înscrisuri sau să se anexeze la scrisoarea de trasura alte documente decît acelea care sînt prescrise sau admise prin prezenta convenție sau prin tarife.
& 9. Pentru fiecare expediție trebuie să se întocmească o scrisoare de trasura. Cu toate acestea, nu pot fi predate la transport cu o singura scrisoare de trasura:
a) mărfurile care, din cauza naturii lor, nu pot fi încărcate împreună fără neajunsuri;
b) mărfurile a căror încărcare cade parțial în sarcina caii ferate și parțial în sarcina predatorului;
c) mărfurile a căror încărcare în comun ar contraveni prescripțiilor vamale sau ale altor autorități administrative;
d) mărfurile admise la transport în anumite condiții cînd este vorba de materii și obiecte a căror încărcare în comun sau cu alte mărfuri este interzisă, potrivit anexei 1 la prezenta convenție sau acordurilor și dispozițiilor tarifare prevăzute la art. 4 & 2.
& 10. Aceeași scrisoare de trasura nu poate să priveasca decît incarcatura unui singur vagon. Totuși, pot fi predate la transport cu o singura scrisoare de trasura:
a) masele indivizibile și obiectele de dimensiuni excepționale a căror încărcare impune mai mult de un vagon;
b) expeditiile încărcate în mai multe vagoane, dacă dispozițiile speciale ale traficului, ale tarifelor internaționale sau acordurilor între căile ferate interesate permit acest lucru pentru întregul parcurs.
& 11. Predatorul este autorizat sa înscrie în spațiul scrisorii de trasura rezervat în acest scop, însă numai cu titlu de simpla informație pentru destinatar și fără ca din aceasta să rezulte vreo obligație sau răspundere pentru calea ferată, mențiuni care se referă la expediție, ca de exemplu:
"Expediția lui N...";
"Din ordinul lui N...";
"La dispoziția lui N...";
"Pentru a fi reexpediat la N...";
"Asigurat la N...";
"Pentru linia de navigație N..."; sau "pentru vaporul N...";
"Provenind de la linia de navigație N..."; sau "de la vaporul N...";
"Pentru linia serviciului de automobile N...";
"Provenind de la linia serviciului de automobile N...";
"Pentru linia aeriană N...";
"Provenind de la linia aeriană N...";
"Pentru a fi exportat cu destinația N...".
Articolul 7
Răspunderea pentru mențiunile din scrisoarea de trasura.
Măsuri de luat în caz de supraincarcare.
Suprataxe
& 1. Predatorul răspunde de exactitatea indicațiilor și declarațiilor înscrise prin grija sa în scrisoarea de trasura; el suporta toate consecințele care rezultă din faptul ca aceste declarații sau indicații ar fi neregulate, inexacte, incomplete sau înscrise în altă parte decît în locul rezervat fiecăreia dintre ele; dacă acest loc este insuficient, printr-o mențiune facuta chiar în acest loc, predatorul va indica unde se găsește în scrisoarea de trasura completarea indicațiilor sale.
& 2. Calea ferată are totdeauna dreptul sa verifice dacă expediția corespunde mențiunilor din scrisoarea de trasura și dacă prescripțiile relative la transportul mărfurilor admise la transport în anumite condiții au fost respectate.
Dacă este vorba de verificarea conținutului expeditiei, predatorul sau destinatarul trebuie să fie invitat sa asiste la aceasta verificare, după cum ea are loc în statia de predare sau în statia de destinație. În cazul cînd cel interesat nu se prezintă sau cînd verificarea are loc în cursul transportului, aceasta trebuie să se facă în prezenta a doi martori străini de calea ferată, dacă prescripțiile legale sau regulamentare în vigoare în statul unde are loc verificarea nu dispun altfel. Calea ferată nu poate totuși sa procedeze la o verificare a conținutului în cursul transportului, decît cu condiția ca aceasta operație să fie impusa de necesitați de exploatare sau de regulamentele vamale ori ale altor autorități administrative.
Rezultatul verificării mențiunilor trebuie să fie înscris în scrisoarea de trasura respectiva. Dacă verificarea se face în statia de predare, înscrierea trebuie facuta, de asemenea, în duplicatul scrisorii de trasura, în cazul cînd el se găsește în posesia caii ferate. Dacă expediția nu corespunde cu mențiunile din scrisoarea de trasura sau dacă prescripțiile referitoare la transportul mărfurilor admise la transport în anumite condiții nu au fost respectate, cheltuielile ocazionate cu verificare grevează transportul, în cazul cînd acestea nu au fost plătite pe loc.
& 3. Legile și regulamentele fiecărui stat stabilesc condițiile în care calea ferată este obligată să constate greutatea mărfii sau cîtimea coletelor, precum și țara reală a vagoanelor.
Calea ferată este obligată sa indice în scrisoarea de trasura rezultatul constatărilor făcute cu privire la greutatea, cîtimea coletelor, precum și la țara reală a vagoanelor.
& 4. În caz de cintarire pe un pod bascul, greutatea se determina scăzînd din greutatea totală a vagonului încărcat țara înscrisă pe vagon, afară numai dacă din cintarirea separată a vagonului gol nu rezultă o alta țara.
Cintaririle efectuate pe podurile bascule ale particularilor sînt asimilate celor efectuate pe podurile bascule ale caii ferate, atunci cînd condițiile stabilite în acest scop de calea ferată competența sînt îndeplinite.
& 5. Dacă la o cintarirea efectuată de calea ferată după încheierea contractului de transport rezultă o diferența de greutate, greutate stabilită de statia de predare, sau, în lipsa, greutatea declarata de predator, rămîne determinanta pentru calcularea taxelor de transport în următoarele cazuri:
a) dacă diferența se datorește neîndoielnic naturii mărfii sau influentelor atmosferice;
b) dacă la cintarirea efectuată de calea ferată după încheierea contractului de transport, pe un pod bascul, nu rezultă o diferența mai mare de 2% față de greutatea stabilită de statia de predare sau, în lipsa, față de greutatea declarata de predator.
& 6. Pentru expeditiile a căror încărcare cade în sarcina predatorului, acesta trebuie să respecte limita de încărcare. Prescripțiile care indica limitele de încărcare ce trebuie să fie respectate sînt publicate în aceleași forme ca și tarifele. Calea ferată indica predatorului, la cererea sa, limita de încărcare ce trebuie respectata.
& 7. Pe lîngă plata unei diferențe de taxe de transport și a unei despăgubiri pentru o eventuala paguba, calea ferată poate să perceapă o suprataxa în cazurile și în condițiile stabilite mai jos:
a) suprataxa este de doi franci pe kilogram la greutatea bruta a coletului întreg:
1*. în caz de denumire neregulata, inexactă sau incompleta a materiilor și obiectelor excluse de la transport, potrivit anexei 1;
2*. în caz de declarare neregulata, inexactă sau incompleta a materiilor și obiectelor admise la transport în anumite condiții, potrivit anexei 1 sau în caz de nerespectare a acestor condiții;
b) suprataxa este de 15 franci pe 100 kg la greutatea ce depășește limita de încărcare, în cazul supraincarcarii unui vagon încărcat de predator;
c) suprataxa este egala cu dublul diferenței:
1*. între taxa de transport ce ar fi trebuit percepută de la statia de predare pînă la statia de destinație și aceea care a fost calculată, în cazul denumirii neregulate, inexacte sau incomplete a naturii unei expeditii care conține alte mărfuri decît cele care sînt prevăzute la lit. a) sau, în general, în cazul unei declarari care să poată face ca expediția sa beneficieze de un tarif mai redus decît cel efectiv aplicabil;
2*. între taxa de transport pentru greutatea declarata și aceea pentru greutatea constatată, în cazul declarării unei greutăți inferioare celei reale.
În cazul cînd o expediție este compusa din mărfuri taxate după tarife diferite și dacă greutatea fiecăreia dintre ele se poate determina fără dificultăți, suprataxa se calculează după tariful aplicabil fiecărei marfi, dacă din acest mod de calcul rezultă o suprataxa mai redusă;
d) dacă pentru același vagon se declara o greutate inferioară greutatii reale și exista și supraincarcare, suprataxele referitoare la aceste doua abateri se percep cumulativ.
& 8. Suprataxa ce urmează a se percepe în conformitate cu & 7 grevează marfa transportată, oricare ar fi locul unde s-au constatat faptele care o justifica.
& 9. Suma suprataxelor și motivul perceperii lor trebuie să fie menționate în scrisoarea de trasura.
& 10. Suprataxa nu este datorată:
a) în caz de declarare inexactă a greutatii, cînd cintarirea de către calea ferată este obligatorie, potrivit normelor în vigoare la statia de predare;
b) în caz de declarare inexactă a greutatii sau în caz de supraincarcare, dacă predatorul a cerut în scrisoarea de trasura ca transportul să fie cintarit de calea ferată;
c) în caz de supraincarcare intervenita în cursul transportului din cauza influentelor atmosferice, dacă se dovedește ca incarcatura vagonului nu depasea limita de încărcare în momentul predării la transport, în statia de predare;
d) în caz de sporire a greutatii survenite în timpul transportului, fără să aibă loc o supraincarcare, dacă se face dovada ca aceasta sporire de greutate se datorează influentelor atmosferice;
e) în caz de declarare inexactă a greutatii, fără să aibă loc o supraincarcare, dacă diferența între greutatea declarata în scrisoarea de trasura și greutatea constatată nu depășește 3% din greutatea declarata;
f) în caz de supraincarcare a unui vagon, cînd calea ferată nici nu a publicat, nici nu a indicat predatorului limita de încărcare astfel încît acesta să aibă posibilitatea sa o respecte.
& 11. Cînd supraincarcarea unui vagon este constatată de statia de predare sau de o statie intermediara, supragreutatea poate fi descarcata din vagon chiar dacă nu este cazul să se perceapă o suprataxa. Predatorul, dacă este cazul, va fi invitat fără întîrziere sa comunice cum înțelege sa dispună de aceasta supragreutate.
Totuși, cînd destinatarul a modificat contractul de transport în virtutea art. 22, trebuie să fie avizat și invitat sa dea dispoziții cu privire la supragreutate.
Supragreutatea se taxeaza, pentru parcursul efectuat, după taxa aplicată încărcăturii principale și, dacă este cazul, cu suprataxa prevăzută la & 7; în caz de descărcare a supragreutatii, spezele pentru aceasta operație se percep după tariful taxelor accesorii al caii ferate care a efectuat descărcarea.
Dacă cel îndreptățit dispune ca supragreutatea să fie expediată la statia de destinație a încărcăturii principale, la o alta statie de destinație sau să fie înapoiată la statia de predare, supragreutatea se tratează ca un transport deosebit.
Articolul 8
Încheierea contractului de transport.
Duplicatul scrisorii de trasura
& 1. Contractul de transport este încheiat din momentul în care calea ferată de predare a primit marfa la transport însoțită de scrisoarea de trasura. Primirea este confirmată prin aplicarea pe scrisoarea de trasura a ștampilei statiei de predare, care poarta data primirii.
& 2. Aplicarea ștampilei pe scrisoarea de trasura și, dacă este cazul, pe fiecare foaie suplimentară trebuie să aibă loc imediat după predarea întregii expeditii care face obiectul scrisorii de trasura și - dacă dispozițiile în vigoare la statia de predare prevăd - după plata taxelor pe care predatorul le ia asupra sa sau depunerea unei garanții conform art. 17 & 7. Aplicarea ștampilei trebuie să aibă loc în prezenta predatorului, dacă acesta o cere.
& 3. După aplicarea ștampilei, scrisoarea de trasura face dovada contractului de transport.
& 4. Totuși, în ceea ce privește mărfurile a căror încărcare este în sarcina predatorului, potrivit dispozițiilor tarifare sau înțelegerilor încheiate cu el, dacă asemenea înțelegeri sînt admise în statia de predare, mențiunile din scrisoarea de trasura referitoare fie la greutate, fie la cîtimea coletelor, nu fac dovada împotriva caii ferate decît dacă verificarea acestei greutăți sau a numărului coletelor a fost facuta de calea ferată și certificată pe scrisoarea de trasura. Aceste mențiuni pot fi dovedite, dacă este cazul, prin alte mijloace decît verificarea și constatarea pe scrisoarea de trasura, facuta prin grija caii ferate.
Calea ferată nu răspunde nici de greutatea mărfii, nici de cîtimea coletelor care rezultă din mențiunile scrisorii de trasura dacă este evident ca diferența de greutate sau de citime a coletelor nu corespunde unei lipse reale.
& 5. Calea ferată este obligată sa certifice, prin aplicarea ștampilei cu data pe duplicatul scrisorii de trasura, primirea mărfii și data acceptării ei la transport, înainte de a restitui acest duplicat predatorului.
Acest duplicat nu are nici valoarea scrisorii de trasura care însoțește expediția, nici a unui conosament.
Articolul 9
Tarife. Înțelegeri speciale
& 1. Taxele de transport și taxele accesorii se calculează potrivit tarifelor legale în vigoare și reglementar publicate în fiecare stat, aplicabile în momentul încheierii contractului de transport, chiar dacă taxele de transport sînt calculate separat pe diferite secțiuni ale parcursului.
Totuși, publicarea tarifelor internaționale nu este obligatorie decît în statele ale căror cai ferate participa la aceste tarife ca rețele de plecare sau de sosire.
Majorările tarifelor internaționale, precum și alte dispoziții care ar avea ca efect să facă mai riguroase condițiile de transport prevăzute de aceste tarife, intră în vigoare cel mai devreme după 15 zile de la publicarea lor, în afară de următoarele cazuri:
a) dacă un tarif internațional prevede extinderea unui tarif intern asupra parcursului total, sînt aplicabile termenele de publicare a acestui tarif intern;
b) dacă majorările de taxe ale unui tarif internațional sînt urmarea unei majorări generale a taxelor prevăzute de tarifele interne ale unei cai ferate participante, ele intră în vigoare în ziua următoare publicării lor, cu condiția ca adaptarea taxelor tarifului internațional, care este urmarea acestei majorări, sa fi fost anunțată cu cel puțin 15 zile înainte. Acest anunț nu poate fi însă anterior datei publicării majorării taxelor prevăzute de tarifele interne în cauza;
c) dacă taxele de transport și taxele accesorii prevăzute în tarifele internaționale trebuie să fie modificate pentru a tine seama de fluctuatiile de schimb sau dacă trebuie să fie rectificate erori vadite, aceste modificări și rectificari intră în vigoare în ziua următoare publicării lor.
Tarifele trebuie să cuprindă toate indicațiile necesare pentru calculul taxelor de transport și al taxelor accesorii și sa specifice, dacă este cazul, condițiile în care se va ține seama de cursul schimbului.
Tarifele și modificările tarifare se considera reglementar publicate din momentul în care calea ferată a pus toate amănuntele la dispoziția clientelei.
& 2. Tarifele trebuie să cuprindă toate condițiile speciale pentru diferitele transporturi și, în mod deosebit, regimul de viteza la care ele se aplică. Dacă pentru toate mărfurile sau pentru unele dintre ele sau pentru anumite parcursuri, o cale ferată nu are tarif decît pentru o singura viteza, acest tarif poate fi aplicat transporturilor efectuate atît cu scrisoarea de trasura pentru mica viteza, cît și cu scrisoarea de trasura pentru mare viteza, cu condiția respectării termenului de executare a contractului de transport care decurge pentru fiecare dintre aceste scrisori de trasura din aplicarea dispozițiilor art. 6 & 3 ai art. 11.
Condițiile prevăzute de tarife sînt valabile numai în măsura în care ele nu sînt contrare prezentei convenții; în caz contrar ele sînt considerate ca nule și neavenite.
Tarifele internaționale pot fi declarate aplicabile în mod obligatoriu în trafic internațional, cu excluderea tarifelor interne, dacă în medie ele nu conduc la taxe sensibil superioare celor care rezultă din sudura tarifelor interne.
Aplicarea unui tarif internațional poate fi subordonata condiției de a fi cerută în mod special în scrisoarea de trasura.
& 3. Tarifele trebuie să fie aplicate tuturor în aceleași condiții.
Căile ferate pot încheia înțelegeri speciale care comporta reduceri de taxe sau alte avantaje, sub rezerva consimtamintului guvernelor lor, atît timp cît se acordă condiții asemănătoare clienților care se găsesc în situații asemănătoare.
Se pot acorda reduceri de taxe pentru serviciul caii ferate, pentru serviciul administrațiilor publice sau pentru opere de binefacere.
Publicarea măsurilor luate potrivit alin. 2 și 3 nu este obligatorie.
& 4. În afară taxelor de transport și a taxelor accesorii prevăzute de tarife, nu se poate percepe în folosul căilor ferate nici o alta suma în afară de cheltuielile efectuate de către acestea - cum ar fi taxe vamale, de accize, de poliție, de camionaj de la o statie la alta neprevăzute de tarif, cheltuieli pentru repararea ambalajului exterior sau interior al mărfurilor necesare pentru a asigura conservarea lor, precum și alte cheltuieli asemănătoare. Aceste cheltuieli trebuie să fie valabil dovedite și decontate separat în scrisoarea de trasura cu toate documentele necesare. În cazul cînd aceste dovezi au fost făcute prin documente anexate la scrisoarea de trasura și dacă plata cheltuielilor respective incumba predatorului, aceste documente nu se eliberează destinatarului odată cu scrisoarea de trasura, ci se remit predatorului cu contul cheltuielilor prevăzut la art. 17 & 7.
Articolul 10
Itinerarii și tarife aplicabile
& 1. Predatorul poate menționa în scrisoarea de trasura itinerariul de urmat, indicindu-l prin punctele de frontieră sau stațiile de frontieră și, dacă este cazul, prin stațiile de tranzit între căile ferate; el nu poate indica decît punctele de frontieră și stațiile de frontieră deschise traficului în relația respectiva.
& 2. Sînt asimilate unei mențiuni de itinerariu:
a) indicarea statiilor unde trebuie să se efectueze formalitățile cerute de către organele vamale sau alte autorități administrative, precum și a statiilor unde trebuie să se dea îngrijiri speciale transportului (îngrijirea animalelor, realimentarea cu gheața etc.);
b) indicarea tarifelor de aplicat, în măsura în care aceasta indicație este suficienta pentru a determina stațiile între care tarifele cerute trebuie să fie aplicate;
c) indicarea plății totale sau parțiale a taxelor pînă la X (X desemnînd nominal punctul unde se face sudura tarifara între țările limitrofe).
& 3. În afară de cazurile menționate la art. 5 & 4 și 5 și la art. 24 & 1, calea ferată poate să îndrume transportul pe un alt itinerariu decît cel indicat de către predator, numai dacă sînt îndeplinite următoarele doua condiții:
a) ca formalitățile cerute de organele vamale sau alte autorități administrative, precum și ingrijirile speciale de dat transportului (îngrijirea animalelor, realimentarea cu gheața etc.) să se facă totdeauna în stațiile indicate de către predator;
b) ca taxele și termenele de executare a contractului de transport sa nu fie mai mari decît taxele și termenele calculate pe itinerariul indicat de predator.
& 4. Sub rezerva dispozițiilor & 3, taxele și termenele de executare a contractului de transport se calculează pe itinerariul indicat de către predator sau, în lipsa, pe itinerariul pe care calea ferată l-a ales.
& 5. Predatorul poate să indice în scrisoarea de trasura tarifele de aplicat. Calea ferată este obligată să aplice aceste tarife, în cazul cînd condițiile prevăzute pentru aplicarea lor sînt îndeplinite.
& 6. Dacă indicațiile date de către predator nu sînt suficiente pentru a determina itinerariul sau tarifele de aplicat, ori dacă unele dintre aceste indicații sînt incompatibile, calea ferată trebuie să aleagă itinerariul sau tarifele pe care le socotește cele mai avantajoase pentru predator.
Calea ferată nu este răspunzătoare pentru paguba ce ar rezultă din aceasta alegere, decît în caz de dol sau de culpa grava.
& 7. Dacă exista un tarif internațional de la statia de predare pînă la statia de destinație și dacă, în lipsa de indicații suficiente ale predatorului, calea ferată a aplicat acest tarif, ea este obligată sa restituie celui îndreptățit, la cererea sa, eventuala diferența între taxa de transport astfel aplicată și aceea care ar fi rezultat pentru același parcurs din sudura altor tarife, dacă aceasta diferența depășește 10 franci de scrisoare de trasura.
Aceleași condiții sînt valabile dacă în lipsa indicațiilor suficiente din partea predatorului, calea ferată a aplicat taxele de transport prin sudura tarifara în locul aplicării unui tarif internațional mai avantajos, în ceea ce privește taxele, toate celelalte condiții fiind altfel identice.
Articolul 11
Termenul de executare a contractului de transport
& 1. Termenele de executarea a contractului de transport sînt stabilite prin reglementările în vigoare între căile ferate participante la transport sau prin tarifele internaționale aplicabile de la statia de predare pînă la statia de destinație. Termenele astfel stabilite nu trebuie să depășească pe cele care ar rezultă din dispozițiile paragrafelor următoare.
& 2. Dacă reglementările sau tarifele internaționale nu stabilesc termene de executare a contractului de transport, astfel cum se prevede la & 1 și sub rezerva dispozițiilor din paragrafele de mai jos, termenele de executare a contractului de transport sînt următoarele:
a) pentru expeditii de vagoane complete:
1*. cu mare viteza:
termen de expediere.......................... 12 ore
termen de transport:
- pentru primii 300 km ...................... 24 ore
- și în continuare pentru fiecare
fracțiune indivizibilă de 400 km ........... 24 ore
2*. cu mica viteza:
termen de expediere .......................... 24 ore
termen de transport:
- pentru primii 200 km ....................... 24 ore
- și în continuare pentru fiecare
fracțiune indivizibilă de 300 km .......... 24 ore
b) pentru expeditii de coletărie:
1*. cu mare viteza:
termen de expediere ......................... 12 ore
termen de transport pentru fiecare
fracțiune indivizibilă de 300 km ............. 24 ore
2*. cu mica viteza:
termen de expediere .......................... 24 ore
termen de transport pentru fiecare
fracțiune indivizibilă de 200 km ............. 24 ore
Toate distanțele se referă la distanțe de aplicare a tarifelor.
& 3. Termenul de executare a contractului de transport se calculează pentru distanta totală dintre statia de predare și statia de destinație; termenul de expediere nu se socotește decît o singură dată, oricare ar fi numărul rețelelor pe care se efectuează transportul.
& 4. Legile și regulamentele fiecărui stat determina în ce măsura căile ferate au dreptul sa stabilească termene suplimentare, în următoarele cazuri:
a) pentru expeditii predate la transport în afară statiilor sau care se eliberează în afară statiilor;
b) pentru transporturile care se efectuează:
- fie pe o linie sau o rețea care nu sînt dotate pentru îndrumarea rapida a expeditiilor;
- fie pe mare sau pe căile navigabile interioare cu bac sau vapor;
- fie pe o ruta care nu are cale ferată;
- fie prin anumite racordari care leagă doua linii ale aceleiași rețele sau rețele diferite;
- fie pe o linie secundară;
- fie pe o linie care nu are ecartament normal;
c) pentru transporturile care sînt taxate după tarife interne speciale și excepționale cu taxe reduse;
d) cu ocazia unor împrejurări extraordinare de natura sa determine:
- fie o dezvoltare anormala a traficului;
- fie greutăți anormale pentru exploatare.
& 5. Termenele suplimentare prevăzute la & 4 lit. a), b) și c) trebuie să figureze în tarife.
Termenele suplimentare prevăzute la & 4 lit. d) trebuie să fie publicate și nu pot intră în vigoare înainte de publicarea lor.
& 6. Termenul de executare a contractului de transport începe să curgă de la ora 24,00 a zilei în care marfa a fost primită la transport, potrivit art. 8 &1. Cu toate acestea, pentru expeditiile de mare viteza, termenul începe să curgă cu 24 de ore mai tirziu, dacă ziua care urmează celei în care marfa a fost primită la transport este o duminica sau o zi de sărbătoare legală și dacă statia de predare nu este deschisă, pentru expeditii de mare viteza, în aceasta duminica sau zi de sărbătoare.
& 7. Termenul de executare a contractului de transport se prelungește pentru toate expeditiile cu excepția unei culpe imputabile caii ferate, pe timpul stationarii lor, necesar pentru:
a) verificarea conform art. 7 & 2 și 3 din care rezultă diferențe față de mențiunile înscrise în scrisoarea de trasura;
b) îndeplinirea formalităților cerute de organele vamale sau alte autorități administrative;
c) modificarea contractului de transport, dispusă în temeiul art. 21 sau art. 22;
d) ingrijirile speciale ce trebuie date transportului (îngrijirea animalelor, realimentarea cu gheața etc.);
e) transbordarea sau refacerea încărcăturii defectuos efectuată de către predator;
f) orice întrerupere a traficului care împiedica în mod temporar începerea sau continuarea transportului.
& 8. Termenul de executare a contractului de transport se suspenda:
a) pentru mica viteza, duminicile și în zilele de sărbătoare legală;
b) pentru marea viteza, duminicile și în anumite zile de sărbătoare legală dacă într-un stat legile sau regulamentele prevăd pentru aceasta o suspendare a termenului de executare a contractului de transport în traficul feroviar intern;
c) pentru marea și mica viteza, simbetele, dacă într-un stat legile sau regulamentele prevăd pentru aceasta o suspendare a termenului de executare a contractului de transport în traficul feroviar intern.
& 9. Cauza și durata prelungirilor și suspendărilor termenului de executare a contractului de transport, prevăzute la & 7 și 8, trebuie să fie menționate în scrisoarea de trasura. Aceste prelungiri și suspendări ale termenului de executare a contractului de transport pot fi eventual dovedite prin alte mijloace decît mențiunile făcute în scrisoarea de trasura.
& 10. În cazul cînd termenul de executare a contractului de transport urmează sa ia sfîrșit după ora de închidere a statiei de destinație, expirarea acestui termen se amina pînă la trecerea a 2 ore de la ora cînd se redeschide statia.
În afară de aceasta, la expeditiile de mare viteza, dacă termenul de executare a contractului de transport trebuie să ia sfîrșit într-o duminica sau într-o zi de sărbătoare, potrivit & 8 lit. b), expirarea acestui termen se amina pînă la ora corespunzătoare a primei zile lucrătoare care urmează.
& 11. Termenul de executare a contractului de transport este respectat dacă, înainte de expirarea lui:
a) sosirea mărfii este avizată și aceasta este ținuta la dispoziția destinatarului, în cazul expeditiilor care se eliberează în statie și a căror sosire trebuie avizată;
b) marfa este ținuta la dispoziția destinatarului, în cazul expeditiilor care se eliberează în statie și care nu se avizează;
c) marfa este pusă la dispoziția destinatarului, în cazul expeditiilor care se eliberează în afară statiilor.
Articolul 12
Starea, ambalarea și marcarea mărfii
& 1. În cazul cînd calea ferată primește la transport o marfa care prezintă semne vadite de avarie, ea poate pretinde ca starea acestei marfi să facă obiectul unei mențiuni speciale în scrisoarea de trasura.
& 2. În cazul cînd, prin natura sa, marfa necesita un ambalaj, predatorul trebuie să o ambaleze în asa fel ca să fie ferita în cursul transportului de pierdere totală sau parțială și de avarie și sa nu poată pricinui pagube persoanelor, materialului sau altor mărfuri.
Ambalajul trebuie să corespundă, pe de altă parte, prescripțiilor prevăzute de tarifele și regulamentele caii ferate de predare.
& 3. Dacă predatorul nu s-a conformat dispozițiilor prevăzute la & 2, calea ferată poate fie sa refuze expediția, fie sa ceara ca predatorul sa recunoască în scrisoarea de trasura lipsa ambalajului sau starea lui defectuoasă, făcînd și o descriere exactă a acestei stări.
& 4. Predatorul este răspunzător de toate urmările lipsei sau stării defectuoase a ambalajului. El este obligat, în mod deosebit, sa repare prejudiciul pe care calea ferată l-a suferit din aceasta cauza. În lipsa mențiunii în scrisoarea de trasura, proba lipsei sau a stării defectuoase a ambalajului cade în sarcina caii ferate.
& 5. Cînd un predator obișnuiește sa predea la transport în aceeași statie mărfuri de aceeași natura, care necesita un ambalaj, și să le predea fie fără ambalaj, fie cu același ambalaj defectuos, el poate fi dispensat sa îndeplinească pentru fiecare expediție prescripțiile & 3, dacă depune în aceasta statie o declarație generală, conform modelului stabilit și publicat de căile ferate. În acest caz, în scrisoarea de trasura trebuie să se facă mențiune despre existenta declarației generale depuse în statia de predare.
& 6. În afară de excepțiile prevăzute în tarife, predatorul este obligat sa indice la expeditiile de coletărie, pe fiecare colet, în mod clar și fără ca să se poată șterge, în asa fel încît sa nu fie cu putinta vreo confuzie și în perfecta concordanta cu mențiunile cuprinse în scrisoarea de trasura:
a) adresa destinatarului chiar pe colet sau pe o eticheta admisă de calea ferată;
b) statia de destinație.
Dacă regulamentul aplicabil la calea ferată de predare o prevede, numele și adresa destinatarului trebuie să fie înscrise în mod vizibil sau pe o eticheta impaturita, care poate fi deschisă numai în cazul lipsei scrisorii de trasura.
Indicațiile de la lit. a) și b) trebuie, de asemenea, trecute pe fiecare colet din incarcatura vagoanelor complete care se expediază în trafic cale ferată-mare și trebuie să fie transbordate.
Etichetele și inscripțiile vechi trebuie să fie șterse sau indepartate de către predator.
& 7. În afară de excepțiile expres prevăzute în tarife, nu se pot transporta altfel decît ca vagoane complete obiectele fragile (ca: portelanuri, olaria, sticlaria), obiectele care s-ar risipi în vagoane (ca: fructele, nucile, furajele, pietrele), precum și mărfurile care ar putea murdari alte colete sau le-ar putea pricinui stricăciuni (ca: carbunii, varul, cenusa, paminturile ordinare, paminturile colorate), afară de cazul cînd aceste mărfuri sînt impachetate sau legate în asa fel încît sa nu se poată sparge, pierde, murdari sau deteriora alte colete.
Articolul 13
Documente pentru îndeplinirea formalităților cerute de organele vamale și de alte autorități administrative. Încuietori vamale
& 1. Predatorul este obligat sa anexeze la scrisoarea de trasura documentele care sînt necesare pentru ca formalitățile cerute de organele vamale și de alte autorități administrative să poată fi îndeplinite înainte de eliberarea mărfii către destinatar. Aceste documente trebuie să se refere numai la mărfurile care fac obiectul aceleiași scrisori de trasura, cu excepția cazurilor cînd prescripțiile administrative sau tarifele dispun altfel.
În cazul cînd aceste documente nu sînt anexate la scrisoarea de trasura (vezi art. 15 & 1) sau dacă ele trebuie să fie prezentate de destinatar, predatorul este obligat sa indice în scrisoarea de trasura statia, biroul vamal sau oricare alta autoritate unde documentele respective vor fi puse la dispoziția caii ferate și unde formalitățile trebuie să fie îndeplinite. Dacă predatorul asista personal la îndeplinirea formalităților cerute de organele vamale sau de alte autorități administrative ori este reprezentat printr-un mandatar, este de ajuns ca aceste documente să fie prezentate cu ocazia îndeplinirii formalităților amintite.
& 2. Calea ferată nu este obligată sa verifice dacă documentele prezentate sînt suficiente și exacte.
Predatorul răspunde față de calea ferată pentru orice pagube care ar putea să rezulte din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente, în afară de cazul cînd calea ferată este în culpa.
Calea ferată răspunde, în caz de culpa, de consecințele pierderii, nefolosirii sau folosirii nereglementare a actelor justificative menționate în scrisoarea de trasura și care însoțesc acest document sau care i-au fost încredințate; cu toate acestea, despăgubirea pe care va trebui sa o plătească nu va putea niciodată să fie mai mare decît aceea care ar fi datorată în caz de pierdere a mărfii.
& 3. Predatorul este obligat să se conformeze prescripțiilor vamale sau ale altor autorități administrative privitoare la ambalaj și la acoperirea cu prelate a mărfurilor. Dacă predatorul nu a ambalat sau nu a acoperit cu prelate mărfurile, conform acestor prescripții, calea ferată are dreptul să se îngrijească de aceasta, cheltuielile grevînd marfa.
Calea ferată poate să refuze expeditiile a căror incuietoare, aplicată de organele vamale sau de alte autorități administrativ, este deteriorata sau defectuoasă.
Capitolul 2 Executarea contractului de transport
Articolul 14
Predarea la transport și încărcarea mărfurilor
& 1. Operațiile de predare a mărfurilor la transport sînt reglementate de legile și regulamentele în vigoare la statia de predare.
& 2. Încărcarea incumba fie caii ferate, fie predatorului, potrivit prescripțiilor în vigoare la statia de predare, cu excepția cazurilor cînd prezenta convenție prevede alte dispoziții sau cînd în scrisoarea de trasura se menționează o înțelegere specială încheiată între predator și calea ferată.
Cînd încărcarea se efectuează de către predator, acesta răspunde de toate consecințele ce ar rezultă dintr-o încărcare defectuoasă. El este obligat, în special, sa repare prejudiciul pe care calea ferată îl va fi suferit din acest fapt. Proba încărcării defectuoase cade în sarcina caii ferate.
& 3. Mărfurile trebuie să fie transportate fie în vagoane acoperite, fie în vagoane descoperite, fie în vagoane special amenajate, fie în vagoane descoperite prevăzute cu prelate, potrivit dispozițiilor tarifelor internaționale, afară de cazul cînd prezenta convenție cuprinde alte dispoziții în aceasta privinta. Dacă nu exista tarife internaționale sau dacă aceste tarife nu cuprind dispoziții în aceasta privinta, prescripțiile în vigoare la statia de predare sînt valabile pentru întregul parcurs.
Articolul 15
Formalitățile cerute de organele vamale sau de alte autorități administrative
& 1. În cursul transportului, formalitățile cerute de organele vamale sau de alte autorități administrative se îndeplinesc de către calea ferată. Calea ferată poate, pe răspunderea sa, sa încredințeze aceasta sarcina unui mandatar sau sa o îndeplinească ea însăși. În ambele cazuri, calea ferată își asuma obligațiile unui comisionar.
Cu toate acestea, predatorul, printr-o mențiune în scrisoarea de trasura sau destinatarul, printr-o dispoziție data potrivit art. 22, pot cere:
a) sa asiste el însuși la operațiile prevăzute la alineatul precedent sau să fie reprezentat de un mandatar pentru a da toate lămuririle și a prezenta toate observațiile necesare;
b) sa îndeplinească el însuși aceste formalități sau să fie îndeplinite de un mandatar de-al său, dacă și în măsura în care legile și regulamentele tarii în care trebuie să fie îndeplinite formalitățile cerute de organele vamale sau de alte autorități administrative o permit;
c) sa plătească, de asemenea, taxele vamale și alte taxe, cînd asista el însuși sau mandatarul sau la operațiile sus-amintite ori le îndeplinește, dacă legile și regulamentele tarii unde se aduc la îndeplinire aceste formalități o permit.
Nici predatorul nici destinatarul care are dreptul de dispoziție, nici mandatarul lor, nu au dreptul sa ia în primire marfa.
Dacă, pentru îndeplinirea formalităților cerute de organele vamale sau de alte autorități administrative, predatorul a indicat o statie unde prescripțiile în vigoare nu permit să fie îndeplinite aceste formalități sau dacă el a dispus pentru aceste operații orice alt mod de a proceda care nu poate fi executat, calea ferată procedează în modul pe care-l socotește cel mai avantajos pentru interesele celui îndreptățit și aduce la cunoștința predatorului măsurile luate.
Dacă predatorul a înscris în scrisoarea de trasura o mențiune de francare care include taxele vamale, calea ferată are dreptul sa îndeplinească formalitățile vamale la alegerea sa, fie în cursul transportului, fie în statia de destinație.
& 2. Sub rezerva excepției prevăzute la & 1, ultimul alineat, destinatarul are dreptul sa îndeplinească formalitățile vamale în statia de destinație prevăzută cu un birou vamal, dacă prin scrisoarea de trasura se dispune vamuirea la destinație sau dacă, în lipsa acestei dispoziții, marfa a sosit nevamuita. Aceste formalități pot fi îndeplinite, de asemenea, de destinatar într-o statie de destinație fără birou vamal, dacă legile și reglementările naționale o admit sau dacă exista o autorizare prealabilă din partea caii ferate și a organelor vamale. Dacă destinatarul uzeaza de unul dintre drepturile prevăzute în prezentul alineat, el trebuie să achite în prealabil taxele care grevează transportul.
Dacă în termenul prevăzut de regulamentele în vigoare la statia de destinație destinatarul nu a scos scrisoarea de trasura, calea ferată poate proceda asa cum este indicat la & 1.
Articolul 16
Eliberarea mărfii
& 1. Calea ferată este obligată sa elibereze destinatarului, în statia de destinație, scrisoarea de trasura și marfa, contra semnăturii de primire și contra plății drepturilor caii ferate puse în sarcina destinatarului.
Primirea scrisorii de trasura obliga pe destinatar sa plătească caii ferate sumele puse în sarcina sa.
& 2. Sînt asimilate eliberării mărfii destinatarului:
a) predarea acesteia către autoritățile vamale sau fiscale în localurile lor de expediție sau în antrepozitele lor, dacă acestea nu se găsesc sub paza caii ferate;
b) antrepozitarea la calea ferată sau depozitarea la o casa de expediție ori un antrepozit public, efectuate conform dispozițiilor în vigoare.
& 3. Legile și regulamentele în vigoare la statia de destinație sau convențiile încheiate cu destinatarul stabilesc dacă calea ferată are dreptul sau obligația sa predea marfa destinatarului în altă parte decît în statia de destinație, fie pe o linie de garaj, fie la domiciliul sau, fie într-un depozit al caii ferate. Cînd calea ferată preda sau încredințează marfa pe o linie de garaj, la domiciliu sau într-un depozit, eliberarea se considera efectuată în momentul acestei remiteri. Cu excepția unor înțelegeri contrarii între calea ferată și proprietarul liniei de garaj, operațiile efectuate de calea ferată în contul și sub îndrumarea proprietarului liniei de garaj nu sînt cuprinse în contractul de transport.
& 4. După sosirea mărfii în statia de destinație, destinatarul are dreptul de a cere caii ferate să-i predea scrisoarea de trasura și să-i elibereze marfa. Dacă este stabilită pierderea mărfii sau dacă marfa nu a sosit la expirarea termenului prevăzut la art. 30 & 1, destinatarul este autorizat să-și valorifice în nume propriu, față de calea ferată, drepturile care îi revin din contractul de transport.
& 5. Cel îndreptățit poate refuza primirea mărfii chiar după primirea scrisorii de trasura și plata taxelor de transport, atît timp cît nu s-a procedat la verificările pe care le-a cerut pentru a se constata o paguba pe care o invoca.
& 6. Pe lîngă aceasta, eliberarea mărfii se efectuează potrivit legilor și regulamentelor tarii de destinație.
Articolul 17
Plata taxelor
& 1. Taxele (taxe de transport, taxe accesorii, taxe vamale și alte cheltuieli survenite de la primirea mărfii la transport pînă la eliberare) se plătesc fie de către predator, fie de către destinatar, potrivit dispozițiilor de mai jos.
În aplicarea acestor dispoziții, se considera ca taxe de transport și sumele care, potrivit tarifului aplicabil, trebuie să fie adăugate cu prilejul calculării taxelor de transport la taxele tarifare normale sau la cele excepționale.
& 2. Predatorul care ia în întregime sau în parte taxele în sarcina sa trebuie să indice aceasta în scrisoarea de trasura, folosind una dintre mențiunile următoare:
a) 1*. "franco taxe de transport" - dacă ia în sarcina sa numai taxele de transport;
2*. "franco taxe de transport, inclusiv..." - dacă ia în sarcina sa și alte taxe în afară taxelor de transport. El trebuie să menționeze exact aceste taxe; adăugirile care nu pot privi decît taxele accesorii sau alte taxe survenite de la primirea la transport pînă la eliberare, precum și sumele percepute fie de organele vamale, fie de alte autorități administrative, nu pot avea ca efect divizarea sumei totale a unei aceleiași categorii de taxe (de exemplu suma totală a taxelor vamale și a altor sume datorate vămii, taxa pe valoarea adăugată fiind considerată ca o categorie separată);
3*. "franco taxe de transport pînă la X" (X desemnînd nominal punctul unde se face sudura tarifara între tari limitrofe), dacă ia în sarcina sa taxele de transport pînă la X;
4*. "franco taxe de transport, inclusiv.... pînă la X" (X desemnînd nominal punctul unde se face sudura tarifara între tari limitrofe), dacă ia în sarcina sa, în afară taxelor de transport, și alte taxe pînă la X, cu excluderea tuturor taxelor care se referă la țara sau căile ferate următoare. Predatorul trebuie să indice precis aceste taxe; adăugirile care nu pot privi decît taxele accesorii sau alte taxe survenite de la primirea la transport pînă la eliberare, precum și sumele percepute fie de organele vamale, fie de alte autorități administrative, nu pot avea ca efect divizarea sumei totale a unei aceleiași categorii de taxe (de exemplu suma totală a taxelor vamale și a altor sume datorate vămii, taxa pe valoarea adăugată fiind considerată ca o categorie separată);
b) "franco orice taxe" - dacă ia în sarcina sa toate taxele (taxa de transport, taxe accesorii, taxe vamale și alte taxe);
c) "franco pentru ..." - dacă ia în sarcina sa o sumă determinata. Dacă dispozițiile tarifare nu prevăd altfel, această sumă trebuie exprimată în moneda tarii de predare.
Taxele accesorii și alte taxe care, potrivit regulamentelor și tarifelor interioare ale tarii de predare sau, dacă este cazul, potrivit tarifului internațional aplicat, trebuie să fie calculate pentru întregul parcurs în cauza, precum și taxa pentru declararea interesului la eliberare, prevăzută la art. 20 & 2, se plătesc în totalitatea lor întotdeauna de către predator, în cazul plății taxelor conform lit. a) 4*.
& 3. Tarifele internaționale pot prevedea, cu privire la plata taxelor, folosirea exclusiva a anumitor mențiuni indicate la & 2 sau folosirea altor mențiuni.
& 4. Taxele pe care predatorul nu le-a luat în sarcina sa sînt considerate ca fiind puse în sarcina destinatarului. Totuși, taxele sînt întotdeauna în sarcina predatorului dacă destinatarul nu a scos scrisoarea de trasura, nici nu și-a valorificat drepturile sale conform art. 16 & 4, nici nu a modificat contractul de transport conform art. 22.
& 5. Taxele accesorii, ca taxele de locatie, de magazinaj, de cintarire, a căror percepere este urmarea unei fapte imputabile destinatarului sau unei cereri pe care el a făcut-o, sînt totdeauna în sarcina acestuia.
& 6. Calea ferată de predare poate cere predatorului plata anticipata a taxelor cînd este vorba de mărfuri care, după aprecierea sa, sînt supuse stricăciunii repezi sau care, din cauza valorii lor neinsemnate sau a naturii lor, nu-i garantează suficient plata taxelor.
& 7. Dacă suma taxelor pe care predatorul o ia în sarcina sa nu poate fi stabilită exact în momentul predării mărfurilor la transport, aceste taxe se trec pe un buletin de francare care trebuie să facă obiectul unei decontări cu predatorul în cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de executare a contractului de transport.Calea ferată poate pretinde, cu titlu de garanție, depunerea contra chitanța a unei sume reprezentind cu aproximatie taxele. Un decont al cheltuielilor, întocmit detaliat după indicațiile din buletinul de francare, se remite predatorului în schimbul restituirii chitanței.
& 8. Statia de predare trebuie să specifice, atît în scrisoarea de trasura cît și în duplicat, taxele încasate la predare ca francate, în afară de cazul cînd prescripțiile sau tarifele în vigoare la statia de predare dispun ca aceste taxe nu trebuie să fie înscrise decît în duplicat. În cazul prevăzut la & 7 aceste taxe nu trebuie înscrise nici în scrisoarea de trasura și nici în duplicat.
Articolul 18
Rectificarea taxelor percepute
& 1. În caz de aplicare gresita a unui tarif sau de eroare în stabilirea sau încasarea taxelor, ceea ce s-a încasat în plus se restituie din oficiu de calea ferată, iar partea rămasă neincasata se plătește caii ferate, dacă diferența în plus sau în minus depășește 10 franci de scrisoare de trasura.
& 2. Diferența neincasata se plătește caii ferate de către predator dacă scrisoarea de trasura nu este scoasa de la casa. Dacă scrisoarea de trasura a fost primită de către destinatar sau cînd contractul de transport a fost modificat în temeiul art. 22, predatorul nu este obligat sa plătească diferența neincasata decît în măsura în care aceasta diferența se referă la taxele pe care le-a luat în sarcina sa, potrivit mențiunii de francare înscrisă de el în scrisoarea de trasura; restul acestei diferențe este în sarcina destinatarului.
& 3. Pentru sumele datorate în temeiul prezentului articol, curge o dobinda de 5% pe an dacă ele depășesc 10 franci de scrisoare de trasura.
Aceste dobinzi curg în ziua punerii în întîrziere pentru plata sau din ziua reclamației administrative prevăzute la art. 41 ori, dacă nu a avut loc nici o punere în întîrziere, nici reclamație, din ziua chemării în judecata.
Dacă cel în drept nu prezintă caii ferate documentele justificative necesare pentru tratarea definitivă a reclamației, în termenul cuvenit ce i s-a fixat, dobinzile nu curg de la expirarea termenului fixat și pînă la prezentarea efectivă a documentelor.
Articolul 19
Ramburse și deburse
& 1. Predatorul poate greva transportul sau cu un ramburs care să nu depășească valoarea mărfii. Suma rambursului trebuie să fie exprimată în moneda tarii de plecare; tarifele pot sa prevadă excepții.
& 2. Calea ferată nu este obligată sa plătească rambursul decît dacă suma acestuia i-a fost plătită de către destinatar. Aceasta suma trebuie să fie pusă la dispoziție în termen de 30 de zile de la data cînd a fost plătită; în caz de întîrziere se datorează o dobinda de 5% pe an, socotită de la data implinirii acestui termen.
& 3. Dacă marfa a fost eliberata destinatarului - total sau parțial - fără ca mai înainte să se încaseze rambursul, calea ferată este obligată sa plătească predatorului valoarea pagubei, care nu poate depăși suma rambursului, pastrindu-și dreptul de regres împotriva destinatarului.
& 4. Transportul grevat cu ramburs este supus unei taxe care se stabilește prin tarife; aceasta taxa este datorată chiar dacă rambursul este anulat sau redus printr-o modificare a contractului de transport (art. 21 & 1).
& 5. Debursele nu sînt admise decît potrivit dispozițiilor în vigoare la statia de predare.
Articolul 20
Declararea interesului la eliberare
& 1. Orice expediție poate face obiectul unei declarari a interesului la eliberare, înscrisă în scrisoarea de trasura conform art. 6 & 6 lit. c).
Suma interesului la eliberare declarata trebuie să fie indicată în moneda tarii de plecare, în franci aur sau în orice alta moneda prevăzută de tarife.
& 2. Taxa pentru declararea interesului la eliberare se calculează pentru întregul parcurs după tarifele caii ferate de predare.
Capitolul 3 Modificarea contractului de transport
Articolul 21
Dreptul predatorului de a modifica contractul de transport
& 1. Predatorul are dreptul sa modifice contractul de transport dispunind ca:
a) marfa să fie retrasă în statia de predare;
b) marfa să fie oprită în cursul transportului;
c) eliberarea mărfii să fie amînată;
d) marfa să fie eliberata unei alte persoane decît destinatarului indicat în scrisoarea de trasura;
e) marfa să fie eliberata în alta statie decît în statia de destinație indicată în scrisoarea de trasura sau să fie înapoiată la statia de predare; în acest caz, predatorul poate dispune ca un transport început cu mica viteza să fie continuat cu mare viteza sau invers, cu condiția ca statia unde transportul a fost oprit să fie deschisă atît pentru mare, cît și pentru mica viteza; el poate indica, de asemenea, tariful de aplicat și ruta de urmat. Predatorul trebuie să dea, de asemenea, o noua dispoziție de francare, dacă el a luat în sarcina sa taxele pînă la un punct de sudura tarifara în condițiile art. 17 & 2 și dacă transportul nu se mai îndrumă prin acest punct, ca urmare a modificării contractului de transport. Noua dispoziție de francare nu trebuie totuși sa determine o modificare a dispoziției inițiale pentru țările deja parcurse, cu excepția modificării admise la lit. h).
Dacă nu se dispune altfel prin tarifele caii ferate de predare sînt, de asemenea, admise cererile de modificare a contractului de transport, avînd drept scop:
f) grevarea transportului cu un ramburs;
g) majorarea, micșorarea sau anularea rambursului;
h) preluarea în sarcina a unor taxe pentru un transport nefrancat sau majorarea taxelor luate asupra sa, în condițiile art. 17 & 2.
Alte dispoziții decît cele enumerate mai sus nu sînt admise. Tarifele internaționale pot însă sa dea predatorului dreptul sa dispună și alte modificări ale contractului de transport, în afară celor indicate mai sus.
Dispozițiile nu trebuie să aibă niciodată drept efect divizarea transportului.
& 2. Dispozițiile ulterioare, menționate mai sus, trebuie să fie date printr-o declarație scrisă conform modelului stabilit și publicat de căile ferate.
Aceasta declarație trebuie să fie reprodusa și semnată de predator pe duplicatul scrisorii de trasura, care va fi prezentat caii ferate odată cu declarația. Statia de predare va certifica primirea dispoziției ulterioare prin aplicarea ștampilei cu data pe duplicat, sub declarația predatorului, după care duplicatul va fi înapoiat predatorului. Calea ferată care a dat urmare dispoziției predatorului, fără ca sa ceara prezentarea duplicatului scrisorii de trasura, va fi răspunzătoare pentru paguba pricinuită prin acest fapt destinatarului, căruia predatorul i-a remis acest duplicat.
În cazul cînd predatorul cere majorarea, micșorarea sau anularea unui ramburs, el trebuie să prezinte titlul care i s-a eliberat inițial. În caz de majorare sau micșorare a unui ramburs, după rectificare, acest titlu se înapoiază celui interesat; în caz de anulare a rambursului, titlul se retrage din miinile acestuia.
Orice dispoziție ulterioară data de către predator sub alte forme decît cele prevăzute mai sus este nulă.
& 3. Calea ferată nu da urmare dispozițiilor ulterioare date de către predator, dacă ele nu sînt transmise prin statia de predare.
La cererea predatorului, statia de predare va aviza telegrafic, telefonic sau prin telex, pe cheltuiala predatorului, statia de destinație sau statia de oprire a transportului, avizarea telegrafica sau telefonica fiind confirmată printr-o declarație scrisă. Dacă tariful internațional sau alte înțelegeri între căile ferate interesate nu dispun altfel, statia de destinație sau statia de oprire trebuie să execute dispoziția ulterioară fără sa aștepte confirmarea, dacă telegrama sau avizul telefonic provine de la statia de predare, ceea ce trebuie verificat în caz de indoiala.
& 4. Dreptul de a modifica contractul de transport se stinge, în unul dintre cazurile de mai jos, chiar dacă predatorul poseda duplicatul scrisorii de trasura:
a) cînd scrisoarea de trasura a fost retrasă de către destinatar;
b) cînd destinatarul a primit marfa;
c) cînd aceasta și-a valorificat dreptul ce rezultă pentru el din contractul de transport, în temeiul art. 16 & 4;
d) cînd destinatarul este autorizat, potrivit art. 22, sa dea dispoziții ulterioare, de îndată ce transportul a intrat pe teritoriul vamal al tarii de destinație.
Începînd din acest moment, calea ferată trebuie să se conformeze dispozițiilor destinatarului.
Articolul 22
Dreptul destinatarului de a modifica contractul de transport
& 1. Destinatarul are dreptul de a modifica contractul de transport, dacă predatorul nu a luat în sarcina sa taxele transportului în țara de destinație, nici nu a făcut pe scrisoarea de trasura mențiunea prevăzută la art. 6 & 7 lit. h).
Dispozițiile pe care destinatarul le poate da nu au efect decît din momentul cînd transportul a intrat pe teritoriul vamal al tarii de destinație.
Destinatarul poate dispune ca:
a) marfa să fie oprită în cursul transportului;
b) eliberarea mărfii să fie amînată;
c) marfa să fie eliberata în țara de destinație unei alte persoane decît destinatarului indicat în scrisoarea de trasura;
d) formalitățile cerute de organele vamale și de alte autorități administrative să se efectueze potrivit unuia dintre modurile prevăzute la art. 15 & 1 alin. 2.
Sub rezerva dispozițiilor contrare din tarifele internaționale, destinatarul poate, de asemenea, sa dispună:
e) ca marfa să fie eliberata, în țara de destinație, într-o alta statie decît statia de destinație indicată în scrisoarea de trasura. În acest caz, el poate dispune ca un transport predat cu mica viteza să fie continuat cu mare viteza sau invers, cu condiția ca statia unde transportul a fost oprit să fie deschisă atît pentru mare, cît și pentru mica viteza; el poate indica, de asemenea, tariful de aplicat și ruta de urmat.
Alte dispoziții decît cele enumerate mai sus nu sînt admise. Tarifele internaționale pot însă sa dea destinatarului dreptul sa dispună și alte modificări ale contractului de transport în afară celor indicate mai sus.
Dispozițiile nu trebuie să aibă niciodată drept efect divizarea transportului.
& 2. Dispozițiile menționate mai sus trebuie să fie date fie în statia de destinație, fie în statia de intrare în țara de destinație, printr-o declarație scrisă conform cu modelul stabilit și publicat de către căile ferate.
Orice dispoziție ulterioară data de către destinatar sub o alta forma decît cea prevăzută mai sus este nulă.
Destinatarul poate să-și exercite dreptul de a modifica contractul de transport, fără a prezenta duplicatul scrisorii de trasura.
& 3. La cererea destinatarului, statia care a primit dispoziția ulterioară o transmite, pe cheltuiala acestuia, telegrafic, telefonic sau prin telex la statia care trebuie să execute dispoziția, comunicarea telegrafica sau telefonica fiind confirmată printr-o declarație scrisă; aceasta statie executa dispoziția ulterioară fără sa aștepte confirmarea, dacă telegrama sau avizul telefonic provin de la statia competența, ceea ce trebuie verificat în caz de indoiala.
& 4. Dreptul destinatarului de a modifica contractul de transport se stinge în unul dintre cazurile de mai jos:
a) cînd el a scos scrisoarea de trasura;
b) cînd el a acceptat marfa;
c) cînd și-a valorificat dreptul care rezultă pentru el din contractul de transport, în temeiul art. 16 & 4;
d) cînd persoana indicată de el potrivit & 1 lit. c) a retras scrisoarea de trasura sau și-a valorificat drepturile, potrivit art. 16 & 4.
& 5. Dacă destinatarul a dispus ca marfa să fie eliberata unei alte persoane, aceasta nu are dreptul sa modifice contractul de transport.
Articolul 23
Executarea dispozițiilor ulterioare
& 1. Calea ferată nu poate refuza executarea dispozițiilor care-i sînt date potrivit art. 21 sau 22, nici să le execute cu întîrziere, în afară de cazurile de mai jos:
a) executarea nu mai este posibila în momentul în care dispozițiile au sosit la statia care trebuie să le execute;
b) executarea este de natura a perturba serviciul regulat al exploatării;
c) executarea este contrară legilor și regulamentelor în vigoare pe unul dintre teritoriile țărilor de parcurs cînd este vorba de schimbarea statiei de destinație, în special din punct de vedere al prescripțiilor vamale sau ale altor autorități administrative;
d) valoarea mărfii, cînd este vorba de schimbarea statiei de destinație, nu acoperă - după toată probabilitatea - toate taxele care vor greva aceasta marfa la sosirea ei la noua sa destinație, afară numai dacă suma acestor taxe nu se plătește sau se garantează imediat.
În cazurile menționate mai sus, cel care a dat dispoziții ulterioare este înștiințat cît mai curînd posibil despre piedicile care se opun la executarea dispozițiilor sale.
În cazul cînd calea ferată nu este în măsura sa prevadă aceste impiedicari, cel care a dat dispozițiile ulterioare suporta toate consecințele care rezultă din începerea executării dispozițiilor sale.
& 2. Dacă dispoziția ulterioară prescrie ca marfa să se elibereze într-o statie intermediara, taxa de transport se calculează de la statia de predare pînă la statia intermediara. Dacă însă marfa a fost deja transportată dincolo de statia intermediara, taxa de transport se calculează de la statia de predare pînă la statia de oprire și de la aceasta statie pînă la statia intermediara.
Dacă dispoziția ulterioară prescrie ca marfa să fie transportată la o alta statie de destinație sau să fie înapoiată la statia de predare, taxa de transport se calculează de la statia de predare pînă la statia de oprire și de la aceasta pînă la noua statie de destinație sau pînă la statia de predare.
Tarifele aplicabile sînt cele în vigoare pe fiecare dintre parcursuri, în ziua încheierii contractului de transport.
Dispozițiile de mai sus sînt aplicabile, prin analogie, taxelor accesorii și altor cheltuieli.
& 3. Taxele care se ivesc din executarea unei dispoziții a predatorului sau a destinatarului, cu excepția celor care rezultă din culpa caii ferate, grevează marfa.
& 4. Sub rezerva dispozițiilor & 1, calea ferată este răspunzătoare, în caz de culpa din partea sa, de consecințele neexecutării sau executării inexacte a unei dispoziții date în temeiul art. 21 sau 22. Cu toate acestea, despăgubirea pe care o va plati nu poate fi în nici un caz mai mare decît aceea care ar fi datorată în caz de pierdere a mărfii.
Articolul 24
Impiedicari la transport
& 1. În caz de impiedicari la transport, calea ferată este în drept sa hotărască dacă este preferabil sa transporte din oficiu marfa modificind ruta de îndrumare sau dacă este indicat, în interesul predatorului, să-i ceara instrucțiuni, comunicindu-i informațiile necesare de care calea ferată dispune. În afară de cazul cînd calea ferată este în culpa, ea este indreptatita sa perceapă taxa de transport aplicabilă pe itinerariul parcurs și dispune de termenele de executare a contractului de transport corespunzătoare acestui itinerar, chiar dacă acestea sînt mai mari decît pe itinerariul inițial.
& 2. Dacă nu exista o alta ruta de transport sau dacă, din alte motive, continuarea transportului nu este posibila, calea ferată va cere instrucțiuni de la predator; totuși, aceasta cerere nu este obligatorie pentru calea ferată în cazul unei impiedicari temporare rezultind din împrejurările prevăzute la art. 5 & 4.
& 3. Predatorul poate să dea indicații în scrisoarea de trasura pentru cazul cînd s-ar ivi o împiedicare la transport.
Dacă, după aprecierea caii ferate, acestei indicații nu pot fi executate, calea ferată va cere noi instrucțiuni de la predator.
& 4. Predatorul înștiințat despre o împiedicare la transport poate să dea dispozițiile sale fie la statia de predare, fie la statia unde se găsește marfa. Dacă el modifica denumirea destinatarului sau statia de destinație, ori dacă dispozițiile sale sînt date unei alte stații decît statia de predare, el trebuie să înscrie aceste dispoziții pe duplicatul scrisorii de trasura care trebuie să fie prezentat.
În cazul cînd calea ferată a dat urmare dispozițiilor predatorului, fără sa fi pretins prezentarea duplicatului scrisorii de trasura și dacă acest duplicat a fost transmis destinatarului, calea ferată este răspunzătoare față de acesta pentru paguba care poate să rezulte din acest fapt.
& 5. Dacă predatorul, înștiințat de o împiedicare la transport, nu da în timp util dispoziții ce pot fi executate, se va proceda potrivit regulamentelor privind împiedicarea la eliberare, în vigoare la calea ferată unde transportul a fost reținut.
Dacă marfa a fost vinduta, prețul vinzarii - după scăderea taxelor care grevează marfa - trebuie să fie ținut la dispoziția predatorului. Dacă prețul este mai mic decît taxele care grevează marfa, predatorul trebuie să plătească diferența.
& 6. Dacă împiedicarea la transport încetează înaintea sosirii dispozițiilor predatorului, marfa se expediază la destinația sa, fără a mai aștepta aceste dispoziții, iar predatorul va fi înștiințat despre aceasta în cel mai scurt termen cu putinta.
& 7. Dacă împiedicarea la transport se ivește după ce destinatarul a modificat contractul de transport, în temeiul art. 22, calea ferată este obligată sa înștiințeze pe acest destinatar, căruia i se aplică, prin analogie dispozițiile & 1, 2, 5 și 6. Acesta nu este obligat să prezinte duplicatul scrisorii de trasura.
& 8. Dispozițiile art. 23 sînt aplicabile transporturilor efectuate potrivit prezentului articol.
Articolul 25
Impiedicari la eliberare
& 1. În caz de impiedicari la eliberarea mărfii, statia de destinație trebuie să înștiințeze pe predator, fără întîrziere, prin intermediul statiei de predare și să-i ceara instrucțiuni. Predatorul trebuie să fie înștiințat direct, fără intermediul statiei de predare, fie în scris, fie telegrafic, fie prin telex, atunci cînd el a cerut aceasta prin scrisoarea de trasura. Costul acestei instiintari grevează marfa.
Dacă împiedicarea la eliberare încetează înainte de sosirea dispoziției predatorului la statia de destinație, marfa se eliberează destinatarului. Despre aceasta eliberare trebuie să fie înștiințat fără întîrziere predatorul printr-o scrisoare recomandată; costul acestei instiintari grevează marfa.
În cazul cînd destinatarul refuza marfa, predatorul are dreptul sa dea instrucțiuni chiar dacă nu poate prezenta duplicatul scrisorii de trasura.
Predatorul poate, de asemenea, sa ceara prin scrisoarea de trasura ca marfa să-i fie înapoiată din oficiu, dacă se ivește o împiedicare la eliberare. În afară de acest caz, marfa nu poate fi înapoiată predatorului fără consimțămîntul sau expres.
Dacă tarifele nu dispun altfel, instrucțiunile predatorului trebuie să fie date prin intermediul statiei de predare.
& 2. Pentru tot ce nu este prevăzut în & 1 și sub rezerva dispozițiilor art. 45, modul de a proceda în caz de împiedicare la eliberare este cel prevăzut de legile și regulamentele în vigoare la calea ferată care are sarcina de a elibera marfa.
Dacă marfa a fost vinduta, prețul vinzarii după scăderea taxelor care grevează marfa trebuie să fie ținut la dispoziția predatorului. Dacă prețul este mai mic decît taxele care grevează marfa, predatorul trebuie să plătească diferența.
& 3. Dacă împiedicarea la eliberare se ivește după ce destinatarul a modificat contractul de transport în temeiul art. 22, calea ferată este obligată sa înștiințeze pe destinatar, căruia i se aplică, prin analogie, dispozițiile & 2 alin. 2.
& 4. Dispozițiile art. 23 sînt aplicabile transporturilor efectuate potrivit prezentului articol.
Titlul III RĂSPUNDERE. ACȚIUNI
Capitolul 1 Răspundere
Articolul 26
Răspunderea colectivă a căilor ferate
& 1. Calea ferată care a primit marfa la transport însoțită de scrisoarea de trasura este răspunzătoare de executarea transportului, pe întregul parcurs, pînă la eliberare.
& 2. Fiecare cale ferată următoare, prin însuși faptul luării în primire a mărfii cu scrisoare de trasura inițială, participa la contractul de transport, în conformitatea cu stipulațiile din acest document și preia obligațiile care rezultă din acesta, sub rezerva dispozițiilor art. 43 & 3 privind calea ferată de destinație.
Articolul 27
Întinderea răspunderii
& 1. Calea ferată este răspunzătoare pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport, pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parțială a mărfii, ca și pentru avariile suferite de aceasta, din momentul primirii la transport și pînă la eliberare.
& 2. Calea ferată este scutită de aceasta răspundere dacă depășirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria au avut drept cauza o culpa a celui îndreptățit, o dispoziție a acestuia care nu a rezultat dintr-o culpa a caii ferate, un viciu propriu al mărfii (deteriorarea interioară, pierderea din greutate etc.) sau împrejurări pe care calea ferată nu putea să le evite și ale căror urmări nu le putea inlatura.
& 3. Calea ferată este scutită de aceasta răspundere cînd pierderea sau avaria se datorește riscurilor speciale inerente unuia sau mai multora dintre faptele de mai jos:
a) transport efectuat în vagon descoperit potrivit dispozițiilor aplicabile sau înțelegerilor încheiate cu predatorul și menționate în scrisoarea de trasura:
b) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru mărfurile care prin natura lor sînt expuse la pierderi din greutate sau avarii, dacă nu sînt ambalate sau sînt rau ambalate;
c) operații de încărcare efectuate de către predator sau de descărcare efectuate de către destinatar, potrivit dispozițiilor aplicabile sau înțelegerilor încheiate cu predatorul și menționate în scrisoarea de trasura sau înțelegerilor încheiate cu destinatarul;
- încărcarea într-un vagon care prezintă un viciu aparent pentru predator sau încărcarea defectuoasă în cazul cînd aceasta încărcare a fost efectuată de către predator, potrivit dispozițiilor aplicabile sau înțelegerilor încheiate cu predatorul și menționate în scrisoarea de trasura;
d) îndeplinirea de către predator, destinatar sau un mandatar al unuia dintre ei, a formalităților cerute de organele vamale sau de alte autorități administrative;
e) natura anumitor mărfuri expuse din cauze inerente insesi acestei naturi, fie pierderii totale sau parțiale, fie avariei, îndeosebi prin spargere, ruginire, deteriorare interioară și spontana, uscare, imprastiere;
f) predarea la transport sub o denumire neregulata, inexactă sau incompleta a unor obiecte excluse de la transport; expedierea sub o denumire neregulata, inexactă sau incompleta, sau nerespectarea de către predator a măsurilor de siguranță prescrise pentru obiectele admise în anumite condiții;
g) transportul de animale vii;
h) transportul mărfurilor care, potrivit prezentei convenții, dispozițiilor aplicabile sau înțelegerilor încheiate cu predatorul și menționate în scrisoarea de trasura, trebuie să fie efectuate cu însoțitor, în măsura în care pierderea sau avaria rezultă dintr-un risc pe care insotirea avea drept scop sa-l înlăture.
Articolul 28
Sarcina probei
& 1. Proba ca depășirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria a avut drept cauza una dintre faptele prevăzute la art. 27 & 2, cade în sarcina caii ferate.
& 2. În cazul cînd calea ferată, ținînd seama de împrejurările de fapt, face dovada ca pierderea sa avaria a putut rezultă din unul sau mai multe dintre riscurile speciale prevăzute la art. 27 & 3, exista prezumția ca paguba a rezultat din aceste riscuri. Cel îndreptățit păstrează totuși dreptul de a face dovada ca paguba, în întregime sau în parte, nu a avut drept cauza unul dintre aceste riscuri.
Aceasta prezumție nu este aplicabilă în cazul prevăzut la art. 27 & 3 lit.a), dacă exista o lipsa cantitativă anormala sau o pierdere de colete.
Articolul 29
Prezumția în caz de repredare
& 1. În cazul cînd un transport predat în condițiile prezentei convenții a fost repredat în condițiile aceleiași convenții și dacă o pierdere parțială sau o avarie s-a constatat după repredare, exista prezumția ca paguba s-a produs în cursul ultimului contract de transport, dacă sînt îndeplinite următoarele condiții:
a) transportul sa fi rămas tot timpul în paza caii ferate;
b) transportul sa fi fost repredat în aceeași stare în care a sosit la statia de repredare.
& 2. Aceeași prezumție este aplicabilă în cazul cînd contractul de transport anterior repredarii nu era supus convenției de fața, însă numai dacă aceasta convenție ar fi fost aplicabilă în cazul cînd transportul s-ar fi efectuat direct între prima statie de predare și ultima statie de destinație.
Articolul 30
Prezumția de pierdere a mărfii. Regasirea mărfii
& 1. Cel îndreptățit poate, fără a avea de făcut alte dovezi, sa considere marfa ca pierdută dacă ea nu a fost eliberata destinatarului sau ținuta la dispoziția acestuia în cele 30 de zile după împlinirea termenului de executare a contractului de transport.
& 2. Cel îndreptățit, primind plata despăgubirii pentru marfa pierdută, poate cere în scris să fie înștiințat fără întîrziere în cazul cînd, în curs de un an de la plata despăgubirii, marfa ar fi regasita. Despre aceasta cerere îi va fi eliberata o dovadă scrisă.
& 3. În termen de 30 de zile de la primirea acestei instiintari, cel îndreptățit poate pretinde ca marfa să-i fie eliberata la una dintre stațiile de pe parcurs, în schimbul plății taxelor aferente transportului de la statia de predare pînă la aceea unde are loc eliberarea, precum și în schimbul restituirii despăgubirii pe care el a primit-o, din care se vor scădea, eventual, cheltuielile care au fost cuprinse în aceasta despăgubire, raminind rezervate toate drepturile la despăgubire pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport prevăzute la art. 34 și, dacă este cazul, la art. 36.
& 4. În lipsa fie a cererii prevăzute la & 2, fie a instrucțiunilor date în termenul de 30 de zile prevăzut la & 3 sau dacă marfa nu a fost regasita decît după trecerea unui an de la plata despăgubirii, calea ferată dispune de aceasta potrivit cu legile și regulamentele statului de care depinde.
Articolul 31
Cuantumul despăgubirii în caz de pierdere a mărfii
& 1. Cînd, potrivit dispozițiilor prezentei convenții, calea ferată trebuie să plătească o despăgubire pentru pierderea totală sau parțială a mărfii, aceasta se calculează:
- după cursul bursei;
- în lipsa unui astfel de curs, după prețul curent al pieței;
- în lipsa și a unuia și a altuia, după valoarea uzuală.
Aceste elemente de calcul se raportează la mărfuri de aceeași natura și calitate, la locul și data la care marfa a fost primită la transport.
Cu toate acestea, sub rezerva limitării prevăzute la art. 35, despăgubirea nu poate depăși 50 de franci de kilogram brut pe marfa lipsa.
În afară de aceasta se restituie taxele de transport, taxele vamale și alte sume plătite cu ocazia transportului mărfii pierdute, fără alte daune-interese.
& 2. Cînd elementele care servesc ca baza la calculul despăgubirii nu sînt exprimate în moneda tarii unde este cerută plata, convertirea se face după cursul din ziua și locul plății despăgubirii.
Articolul 32
Limitarea răspunderii în caz de pierdere din greutate în timpul transportului
& 1. La mărfurile care, datorită naturii lor, suferă în mod obișnuit o pierdere din greutate prin simplul fapt al transportului, calea ferată nu răspunde, oricare ar fi parcursul efectuat, decît de acea parte din lipsa care depășește toleranta prevăzută mai jos:
a) 2% din greutate pentru mărfurile lichide sau predate la transport în stare umeda, precum și pentru următoarele mărfuri:
- Blanuri.
- Cărbuni și cocs.
- Chit (mastic) proaspăt.
- Ciuperci proaspete.
- Coarne și copite.
- Coji.
- Fructe proaspete, uscate sau oparite.
- Grăsimi.
- Hamei.
- Legume proaspete.
- Lemn colorant, sfărîmat sau macinat.
- Lemn de reglisa.
- Lina.
- Oase întregi sau macinate.
- Par din coama sau coada (de cal).
- Par de porc.
- Pești uscati.
- Piei netabacite.
- Piei tabacite.
- Rădăcini.
- Rămășițe de piei (netabacite).
- Sare.
- Sapunuri și unsori consistente.
- Tendoane (zgirciuri) de animale.
- Turba.
- Tutun proaspăt în foi.
- Tutun tăiat.
b) 1% pentru toate celelalte mărfuri uscate supuse, de asemenea, pierderii din greutate în timpul parcursului.
& 2. Limitarea răspunderii prevăzute la & 1 nu poate fi invocată dacă se face dovada, după împrejurările de fapt, ca pierderea nu rezultă din cauzele care justifica toleranta.
& 3. În cazul cînd se transporta mai multe colete cu o singura scrisoare de trasura, pierderea din greutate în timpul parcursului se calculează pentru fiecare colet, dacă greutatea acestuia la predare s-a indicat separat în scrisoarea de trasura sau poate fi constatată în alt mod.
& 4. În caz de pierdere totală a mărfii, la calcularea despăgubirii nu se face nici o scădere pentru pierderea din greutate în timpul parcursului.
& 5. Dispozițiile prezentului articol nu deroga în nici un fel de la cele prevăzute la art. 27 și 28.
Articolul 33
Cuantumul despăgubirii în caz de avarie a mărfii
În caz de avarie, calea ferată este obligată sa plătească suma egala cu scăderea din valoarea suferită de marfa, fără alte daune - interese. Aceasta suma se calculează aplicind la valoarea mărfii, stabilită potrivit art. 31, procentul de depreciere la locul de destinație. Se restituie în plus, în aceeași proporție, taxele prevăzute la art. 31 & 1 ultimul alineat.
Despăgubirea nu poate însă depăși:
a) în cazul cînd toată marfa este depreciata prin avarie, suma ce s-ar fi plătit în caz de pierdere totală;
b) în cazul cînd numai o parte din marfa este depreciata prin avarie, suma ce s-ar fi plătit în caz de pierdere a părții depreciate.
Articolul 34
Cuantumul despăgubirii pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport
& 1. În caz de depasire cu mai mult de 48 de ore a termenului de executare a contractului de transport și dacă cel îndreptățit nu dovedește ca s-a produs o paguba din aceasta cauza, calea ferată este obligată sa restituie o zecime din taxa de transport, dar cel mult 50 franci de expediție.
& 2. Dacă se face dovada ca depășirea termenului de executare a contractului de transport a pricinuit o paguba, se va plati pentru aceasta paguba o despăgubire care nu poate depăși dublul taxei de transport.
& 3. Despăgubirile prevăzute la & 1 și 2 nu pot fi cumulate cu cele ce ar fi datorate pentru pierderea totală a mărfii.
În caz de pierdere parțială ele se plătesc, dacă este cazul, pentru partea expeditiei care nu s-a pierdut.
În caz de avarie ele se cumulează, dacă este cazul, cu despăgubirea prevăzută la art. 33.
În orice caz, cumulul despăgubirilor prevăzute la & 1 și 2 cu cele prevăzute la art. 31 și 33 nu poate avea ca efect plata unei despăgubiri totale mai mari decît aceea care s-ar datora în caz de pierdere totală a mărfii.
Articolul 35
Limitarea despăgubirii prin anumite tarife
În cazul cînd calea ferată acorda condiții speciale de transport (tarife speciale sau excepționale) care comporta o reducere față de taxa de transport calculată potrivit condițiilor normale (tarife generale), ea poate limita despăgubirea datorată celui îndreptățit în caz de depasire a termenului de executare a contractului de transport, de pierdere sau de avarie, cu condiția ca o asemenea limita să fie prevăzută în tarif.
Dacă limita astfel fixată rezultă dintr-un tarif aplicat numai pe o fracțiune de parcurs, ea nu poate fi invocată decît dacă faptul care a dat naștere la despăgubire s-a produs pe aceasta fracțiune din parcurs.
Articolul 36
Cuantumul despăgubirii în caz de declarare a interesului la eliberare
Dacă s-a făcut declararea interesului la eliberare în afară de despăgubirile prevăzute la art. 31, 33, 34, și, dacă este cazul, la art. 35, se poate cere o despăgubire pentru paguba suplimentară dovedită pînă la concurenta sumei interesului la eliberare declarat.
Articolul 37
Cuantumul despăgubirii în caz de dol sau de culpa grava imputabilă caii ferate
În toate cazurile cînd depășirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea totală sau parțială ori avaria suferită de marfa au drept cauza un dol sau o culpa grava imputabilă caii ferate, cel îndreptățit va fi integral despăgubit pentru paguba dovedită. În caz de culpa grava, despăgubirea este totuși limitată la dublul sumelor maxime prevăzute la art. 31, 33, 34, 35 și 36.
Articolul 38
Dobinzi la despăgubiri. Restituirea despăgubirilor
& 1. Cel îndreptățit poate să ceara o dobinda la despăgubire. Aceste dobinzi, calculate în procent de 5% pe an, nu sînt datorate decît dacă despăgubirea depășește 10 franci de fiecare scrisoare de trasura; ele curg din ziua reclamației administrative prevăzută la art. 41 sau, dacă nu s-a făcut reclamație, din ziua chemării în judecata.
Dacă cel îndreptățit nu prezintă caii ferate documentele justificative necesare lichidării definitive a reclamației, într-un termen convenabil ce i-a fost fixat, dobinzile nu curg între data expirării termenului fixat și pînă la prezentarea efectivă a documentelor.
& 2. Orice despăgubire încasată fără a fi datorată trebuie să fie restituită.
Articolul 39
Răspunderea caii ferate pentru angajații săi
Calea ferată răspunde pentru angajații aflați în serviciul sau și pentru alte persoane pe care le folosește în executarea unui transport cu care s-a obligat.
Totuși, dacă angajații caii ferate, la cererea unui interesat, întocmesc scrisorile de trasura, fac traduceri sau prestează alte servicii care nu incumba caii ferate, ei sînt considerați ca împuterniciți ai aceluia pentru care fac aceste servicii.
Articolul 40
Exercitarea acțiunilor extracontractuale
În toate cazurile reglementate prin prezenta convenție, orice acțiune privind răspunderea, cu orice titlu ar fi, nu poate fi executată împotriva caii ferate decît în condițiile și limitele prevăzute de aceasta convenție.
Aceeași regula se aplică pentru orice acțiune exercitată împotriva persoanelor pentru care calea ferată răspunde, potrivit art. 39.
Capitolul 2 Reclamații administrative. Acțiuni judecătorești. Procedura și prescripția
Articolul 41
Reclamații administrative
& 1. Reclamațiile administrative referitoare la contractul de transport trebuie să fie adresate în scris caii ferate menționate la art. 43.
& 2. Dreptul de a prezenta o reclamație aparține persoanelor care au dreptul de a acționa calea ferată în temeiul art. 42.
& 3. Dacă reclamația este facuta de predator, el trebuie să prezinte duplicatul scrisorii de trasura. Dacă nu poate prezenta acest document, el nu poate să prezinte reclamație la calea ferată decît cu autorizarea destinatarului sau dacă dovedește ca acesta a refuzat primirea expeditiei.
Atunci cînd reclamația este prezentată de destinatar, el trebuie să anexeze scrisoarea de trasura, dacă aceasta i-a fost predată.
& 4. Scrisoarea de trasura, duplicatul și celelalte documente pe care cel îndreptățit socotește util să le anexeze la reclamația sa trebuie să fie prezentate fie în original, fie în copii, acestea din urma fiind legalizate, în forma cuvenită, în cazul cînd calea ferată o cere.
La lichidarea reclamației, calea ferată va putea pretinde prezentarea scrisorii de trasura în original a duplicatului sau a cuponului de ramburs, pentru a face pe acestea mențiunea despre lichidarea reclamației.
Articolul 42
Persoanele care pot exercita acțiunea judecătorească împotriva caii ferate
& 1. Acțiunea judecătorească pentru restituirea unei sume plătite în temeiul contractului de transport nu aparține decît celui care a efectuat aceasta plata.
& 2. Acțiunea judecătorească referitoare la rambursele prevăzute la art. 19 nu aparține decît predatorului.
& 3. Celelalte acțiuni judecătorești împotriva caii ferate, izvorite din contractul de transport, aparțin:
a) predatorului, pînă în momentul cînd destinatarul fie ca a scos scrisoarea de trasura de la casa, fie ca a primit marfa, fie ca și-a valorificat drepturile care-i aparțin, în temeiul art. 16 & 4 sau art. 22;
b) destinatarului, începînd din momentul în care:
1*. a retras scrisoarea de trasura sau
2*. a primit marfa sau
3*. și-a valorificat drepturile care-i aparțin în temeiul art. 16 & 4 sau
4*. și-a valorificat drepturile care-i aparțin în temeiul art. 22. Cu toate acestea dreptul de a exercita aceasta acțiune se stinge de îndată ce persoana imputernicita de către destinatar, potrivit art. 22 & 1 lit c), fie ca a retras scrisoarea de trasura, fie ca a primit marfa, fie ca și-a valorificat drepturile care-i aparțin în temeiul art. 16 & 4.
& 4. Pentru a exercita acțiunile sale, predatorul trebuie să prezinte duplicatul scrisorii de trasura. Totuși, în lipsa acestuia, el nu poate exercita acțiunile care-i aparțin potrivit & 3 lit a), decît cu consimțămîntul destinatarului sau dacă face dovada ca acesta a refuzat marfa.
Pentru a exercita acțiunile sale, destinatarul trebuie să prezinte scrisoarea de trasura, dacă acesta i-a fost predată.
Articolul 43
Căile ferate împotriva cărora poate fi exercitată acțiunea judecătorească
& 1. Acțiunea judecătorească pentru restituirea unei sume plătite în temeiul unui contract de transport poate fi exercitată fie împotriva caii ferate care a încasat această sumă, fie împotriva caii ferate în folosul căreia s-a încasat suma în plus.
& 2. Acțiunea judecătorească referitoare la rambursele prevăzute la art. 19 nu poate fi exercitată decît împotriva caii ferate de predare.
& 3. Celelalte acțiuni judecătorești care izvorăsc din contractul de transport pot fi exercitate numai împotriva caii ferate de predare, caii ferate de destinație sau împotriva aceleia pe parcursul căreia s-a produs faptul care a dat naștere acțiunii.
Calea ferată de destinație poate fi totuși chemată în judecata chiar dacă nu a primit nici marfa, nici scrisoarea de trasura.
& 4. Dacă reclamantul are de ales între mai multe cai ferate, dreptul sau de opțiune se stinge cînd acțiunea a fost intentată împotriva uneia dintre aceste cai ferate.
& 5. Acțiunea judecătorească poate fi intentată împotriva unei alte cai ferate decît cele care sînt menționate la & 1, 2 și 3, cînd ea este formulată pe cale de cerere reconvențională sau de excepție, într-o instanța privitoare la o cerere principala intemeiata pe același contract de transport.
Articolul 44
Competența
Acțiunile judecătorești întemeiate pe prezenta convenție nu pot fi introduse decît la judecătorul competent al statului de care depinde calea ferată chemată în judecata, afară numai dacă nu se prevede altfel prin acordurile dintre state sau prin acte de concesiune.
Cînd o întreprindere exploatează rețele autonome în mai multe state, fiecare dintre aceste rețele este considerată, din punct de vedere al aplicării prezentului articol, ca o cale ferată distinctă.
Articolul 45
Constatarea pierderii parțiale sau a unei avarii suferite de o marfa
& 1. Cînd o pierdere parțială sau o avarie este descoperită sau prezumată de calea ferată sau cînd ea este invocată de către cel îndreptățit, calea ferată este obligată sa întocmească fără întîrziere și pe cît posibil în prezenta acestuia un proces-verbal prin care să se constate, potrivit cu natura pagubei, starea mărfii, greutatea acesteia și, pe cît posibil, mărimea pagubei, cauza acesteia și momentul în care ea s-a produs.
O copie de pe acest proces-verbal trebuie să fie predată celui îndreptățit.
& 2. Cînd cel îndreptățit nu este de acord cu constatările din procesul-verbal, el poate cere constatarea judecătorească a stării și a greutatii mărfii, precum și a cauzelor și a valorii pagubei; procedura este supusă legilor și regulamentelor statului unde are loc constatarea judecătorească.
Articolul 46
Stingerea acțiunii împotriva caii ferate
& 1. Primirea mărfii de către cel îndreptățit stinge orice acțiune izvorita din contractul de transport împotriva caii ferate pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport, pierdere parțială sau avarie.
& 2. Cu toate acestea, acțiunea nu se stinge:
a) dacă cel îndreptățit face dovada ca paguba a avut drept cauza un dol sau o culpa grava imputabile caii ferate;
b) în caz de reclamație pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport, cînd reclamația a fost facuta la una dintre căile ferate menționate la art. 43 & 3, într-un termen de cel mult 60 de zile, fără a socoti ziua în care cel îndreptățit a primit marfa;
c) în caz de reclamație pentru pierdere parțială sau avarie:
1*. dacă pierderea sau avaria a fost constatată conform art. 45, înainte ca cel îndreptățit sa fi primit marfa;
2*. dacă constatarea care trebuie să fie facuta, în conformitate cu art. 45, a fost omisa numai din culpa caii ferate;
d) în caz de reclamație pentru pagube neaparente, a căror existenta este constatată după primirea mărfii de către cel îndreptățit, însă numai cu îndeplinirea următoarelor doua condiții:
1*. ca cererea de constatare, în conformitate cu art. 45, să fie facuta de către cel îndreptățit de îndată ce a descoperit paguba și cel mai tirziu în cele 7 zile care urmează primirii mărfii; dacă acest termen expira într-o duminica sau într-o zi de sărbătoare legală, expirarea lui se prelungește pînă la prima zi lucrătoare următoare;
2*. ca cel îndreptățit sa dovedească ca paguba s-a produs în timpul dintre primirea la transport și eliberarea mărfii.
& 3. Dacă marfa a fost repredata în condițiile prevăzute la art. 29 & 1, acțiunile în daune pentru pierdere parțială sau avarie, izvorite din unul dintre contractele de transport anterioare, se sting ca și cînd ar fi vorba de un singur contract.
Articolul 47
Prescripția acțiunii
& 1. Acțiunea izvorita din contractul de transport se prescrie prin trecerea unui an. Cu toate acestea, prescripția este de 2 ani, în ceea ce privește:
a) acțiunea pentru plata unui ramburs încasat de către calea ferată de la destinatar;
b) acțiunea pentru plata unui rest din prețul unei vinzari efectuate de calea ferată;
c) acțiunea intemeiata pe o paguba avînd drept cauza un dol;
d) acțiunea intemeiata pe un caz de frauda;
e) acțiunea intemeiata pe unul dintre contractele de transport anterioare repredarii, în cazul prevăzut la art. 29 & 1.
& 2. Prescripția curge:
a) pentru acțiunile în daune pentru pierdere parțială, avarie sau depășirea termenului de executare a contractului de transport: din ziua în care a avut loc eliberarea mărfii;
b) pentru acțiunile în daune pentru pierdere totală: din a 30-a zi care urmează după expirarea termenului de executare a contractului de transport;
c) pentru acțiunile privind plata sau restituirea taxelor de transport, taxelor accesorii, altor taxe sau a suprataxelor ori pentru acțiunile de rectificare în caz de aplicare neregulata a tarifului sau de greșeli de calcul:
1*. dacă s-a făcut plata: din ziua plății;
2*. dacă nu s-a făcut plata: din ziua primirii mărfii la transport, în cazul cînd plata incumba predatorului sau din ziua în care destinatarul a scos scrisoarea de trasura de la casa, în cazul cînd plata incumba acestuia;
3*. dacă este vorba de sume plătite cu un buletin de francare: din ziua în care calea ferată a remis predatorului contul cheltuielilor prevăzut la art. 17 & 7; în lipsa acestei remiteri, termenul pentru creanțele caii ferate curge începînd din a 30-a zi după expirarea termenului de executare a contractului de transport;
d) pentru acțiunile caii ferate privind restituirea unei sume plătite de destinatar în locul predatorului, sau invers și pe care calea ferată este obligată sa o restituie celui îndreptățit: din ziua în care a fost facuta cererea de restituire;
e) pentru acțiunile referitoare la rambursele prevăzute la art. 19: din a 30-a zi care urmează după expirarea termenului de executare a contractului de transport;
f) pentru acțiunile privind plata restului unei vinzari: din ziua vinzarii;
g) pentru acțiunile privind plata unui supliment de taxe reclamat de organele vamale sau alte autorități administrative: din ziua cînd vama sau aceste autorități au făcut cererea;
h) în toate celelalte cazuri: din ziua în care dreptul poate fi exercitat.
Ziua indicată ca punct de începere al prescripției nu este niciodată cuprinsă în termenul de prescripție.
& 3. În caz de reclamație administrativă adresată caii ferate în conformitate cu art. 41, prescripția se suspenda pînă în ziua cînd calea ferată respinge în scris reclamația și restituie documentele anexate la ea. În caz de acceptare parțială a reclamației, prescripția nu reîncepe să curgă decît pentru partea de reclamație care a rămas în litigiu. Dovada primirii reclamației sau a răspunsului, precum și aceea a restituirii documentelor, sînt în sarcina părții care invoca acest fapt.
Reclamațiile ulterioare, avînd același obiect, nu suspenda prescripția.
& 4. Acțiunea prescrisă nu mai poate fi exercitată nici chiar pe cale de cerere reconvențională sau de excepție.
& 5. Sub rezerva dispozițiilor de mai sus, suspendarea și întreruperea prescripției sînt reglementate de legile și regulamentele statului unde este introdusă acțiunea.
Capitolul 3 Lichidarea conturilor. Acțiuni în regres între căile ferate
Articolul 48
Lichidarea conturilor între căile ferate
& 1. Orice cale ferată care a încasat fie la predare, fie la destinație, taxele sau alte creanțe care rezultă din contractul de transport, este obligată sa plătească căilor ferate interesate partea ce le revine din aceste taxe și creanțe.
Modalitățile de plată se stabilesc prin înțelegeri încheiate între căile ferate.
& 2. Sub rezerva drepturilor sale împotriva predatorului, calea ferată de predare este răspunzătoare de taxele de transport și orice alte taxe pe care nu le-a încasat în cazul cînd, potrivit scrisorii de trasura, predatorul le-a luat în sarcina sa.
& 3. În cazul cînd calea ferată de destinație eliberează marfa fără a incasa taxele sau alte creanțe care rezultă din contractul de transport, ea este răspunzătoare față de căile ferate precedente și față de ceilalți interesați.
& 4. În cazul încetării plăților din partea uneia dintre căile ferate, constatată de Oficiul central al transporturilor internaționale pe căile ferate la cererea uneia dintre căile ferate creditoare, consecințele se suporta de toate celelalte cai ferate care au participat la transport, proporțional cu partea lor din taxele de transport.
Dreptul de regres împotriva caii ferate a carei stare de încetare de plati a fost constatată rămîne rezervat.
Articolul 49
Regres în caz de despăgubire pentru pierdere sau pentru avarie
& 1. Calea ferată care a plătit o despăgubire pentru o pierdere totală sau parțială ori pentru avaria mărfii, potrivit dispozițiilor prezentei convenții, are drept de regres împotriva căilor ferate care au participat la transport, conform următoarelor dispoziții:
a) calea ferată din vina căreia s-a produs paguba este singura răspunzătoare;
b) cînd paguba a fost cauzată din vina mai multor cai ferate, fiecare dintre ele răspunde de paguba pe care a cauzat-o. Dacă acest lucru nu se poate stabili, cuantumul despăgubirii se repartizează între ele, potrivit principiilor prevăzute la lit. c);
c) dacă nu se poate dovedi ca paguba a fost cauzată din vina uneia sau mai multor cai ferate, cuantumul despăgubirii se repartizează între toate căile ferate care au participat la transport, cu excepția acelora care ar dovedi ca paguba nu s-a produs pe rețeaua lor. Repartizarea se face proporțional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor.
& 2. În caz de insolvabilitate a uneia dintre căile ferate, partea care îi revine și care nu este plătită de către aceasta se repartizează între toate celelalte cai ferate care au participat la transport, proporțional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor.
Articolul 50
Acțiuni în regres în caz de despăgubire pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport
& 1. Dispozițiile prevăzute la art. 49 se aplică și în caz de despăgubire plătită pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport. Dacă depășirea termenului de executare a contractului de transport a avut drept cauza nereguli constatate pe mai multe cai ferate, cuantumul despăgubirii se repartizează între aceste cai ferate proporțional cu durata intirzierii pe rețelele respective.
& 2. Termenele de executare a contractului de transport stabilite prin art. 11 se împart între căile ferate care au participat la transport, în felul următor:
a) între doua cai ferate vecine:
1*. termenul de expediere se împarte în părți egale;
2*. termenul de transport se împarte proporțional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor pe fiecare dintre cele doua cai ferate;
b) între trei sau mai multe cai ferate:
1*. termenul de expediere se împarte în părți egale între calea ferată de predare și calea ferată de destinație;
2*. o treime din termenul de transport se împarte în părți egale între toate căile ferate participante;
3*. restul de două treimi ale termenului de transport se împarte proporțional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor, pe fiecare dintre aceste cai ferate.
& 3. Termenele suplimentare la care o cale ferată are dreptul se atribuie acestei cai ferate.
& 4. Timpul scurs între predarea mărfii către calea ferată și începerea termenului de expediere se atribuie exclusiv caii ferate de predare.
& 5. Împărțirea de mai sus nu se ia în considerare decît în cazul cînd termenul total de executare a contractului de transport nu a fost respectat.
Articolul 51
Procedura acțiunii în regres
& 1. Calea ferată împotriva căreia se exercită una dintre acțiunile în regres prevăzute la art. 49 și 50 nu are niciodată căderea să constate validitatea plății efectuate de către administrația care exercită acțiunea în regres, cînd despăgubirea a fost stabilită de către o autoritate judecătorească după ce chemarea în judecata i-a fost notificată în forma cuvenită și a fost pusă în măsura sa intervină în proces. Judecătorul sesizat cu acțiunea principala stabilește, potrivit împrejurărilor de fapt, termenele acordate pentru notificare și pentru intervenție.
& 2. Calea ferată care vrea să-și exercite acțiunea în regres trebuie să-și formuleze cererea sa la una și aceeași instanța împotriva tuturor căilor ferate interesate cu care nu a căzut de acord, sub sancțiunea de a pierde dreptul de regres împotriva acelora pe care nu le-a chemat în judecata.
& 3. Judecătorul trebuie să hotărască prin una și aceeași hotărîre asupra tuturor acțiunilor în regres cu care este sesizat.
& 4. Căile ferate acționate nu mai pot exercita nici o acțiune ulterioară în regres.
& 5. În instanța privitoare la cererea principala de despăgubire nu este admis să se formuleze cereri de chemare în garanție.
Articolul 52
Competența în materie de acțiuni în regres
& 1. Judecătorul sediului caii ferate împotriva căreia se exercită acțiunea în regres este singurul competent pentru toate acțiunile în regres.
& 2. În cazul cînd acțiunea în regres trebuie să fie intentată împotriva mai multor cai ferate, calea ferată reclamanta are dreptul sa aleagă între judecătorii competenți potrivit & 1 pe acela căruia îi va prezenta cererea sa.
Articolul 53
Înțelegeri privitoare la acțiuni în regres
Căile ferate pot deroga, prin înțelegeri, de la normele referitoare la acțiunile în regres reciproce reglementate la capitolul 3.
Titlul IV DISPOZIȚII DIVERSE
Articolul 54
Aplicarea dreptului național
În lipsa unor dispoziții în prezenta convenție, în dispozițiile speciale conform art. 60 & 4, în dispozițiile complementare conform art. 60 & 5 și în tarifele internaționale sînt aplicabile dispozițiile legilor și regulamentelor naționale referitoare la transport, din fiecare stat.
Articolul 55
Reguli generale de procedura
Pentru toate litigiile care rezultă din transporturi supuse la prezenta convenție, procedura aplicabilă va fi aceea a judecătorului competent, sub rezerva unor dispoziții contrare prevăzute în convenție.
Articolul 56
Executarea hotărîrilor judecătorești. Sechestre și cauțiuni
& 1. Cînd hotărîrile judecătorești pronunțate în contradictoriu sau în lipsa de către judecătorul competent, în temeiul dispozițiilor prezentei convenții, au devenit executorii potrivit legilor aplicate de acest judecător, ele devin executorii în fiecare dintre celelalte state contractante imediat după îndeplinirea formalităților prescrise în statutul interesat. Revizuirea fondului litigiului nu este admisă.
Aceasta dispoziție nu se aplică hotărîrilor care nu sînt decît provizoriu executorii, nici hotărîrilor care, în afară de cheltuieli, obliga la daune-interese pe un reclamant căruia i s-a respins acțiunea.
& 2. Creanțele izvorite dintr-un transport internațional în folosul unei cai ferate, asupra unei alte cai ferate care nu depinde de același stat ca cea dintii, nu pot fi poprite decît în baza unei hotărîri pronunțate de instanța judecătorească a statului de care depinde calea ferată titulara a creanțelor poprite.
& 3. Materialul rulant al caii ferate, precum și obiectele de orice natura care servesc la transport și aparțin caii ferate cum sînt containerele, rechizitele de încărcare, prelatele etc., nu pot face obiectul unui sechestru pe un alt teritoriu decît acela al statului de care depinde calea ferată proprietara, decît în baza unei hotărîri pronunțate de autoritatea judecătorească din acest din urma stat.
Vagoanele particulare, precum și obiectele de orice natura care servesc la transport, încărcate în aceste vagoane și care aparțin proprietarului vagonului, nu pot face obiectul unui sechestru pe un alt teritoriu decît cel al statului de domiciliu al proprietarului decît în baza unei hotărîri judecătorești pronunțate de autoritatea judecătorească din acest din urma stat.
& 4. Pentru garantarea plății cheltuielilor de judecată nu poate fi pretinsa nici o cauțiune, în cazul acțiunilor judecătorești întemeiate pe contractul de transport internațional.
Articolul 57
Unitatea monetara. Cursul de convertire sau de acceptare a monedelor străine
& 1. Sumele indicate în franci în prezenta convenție sau în anexele sale sînt considerate ca se referă la francul aur în greutate de 10/31 grame, cu titlul de 0,900.
& 2. Calea ferată este obligată sa publice cursurile la care se efectuează convertirea taxelor de transport, a altor taxe și a ramburselor exprimate în unități monetare străine, care sînt plătite în moneda tarii (curs de convertire).
& 3. De asemenea, o cale ferată care accepta plata în monede străine este obligată sa publice cursurile pe care ea le accepta (curs de acceptare).
Articolul 58
Oficiul central al transporturilor internaționale pe căile ferate
& 1. Pentru a facilita și asigura executarea prezentei convenții, s-a instituit un Oficiu central al transporturilor internaționale pe căile ferate, cu următoarele atribuții:
a) sa primească comunicările fiecăruia dintre statele contractante și fiecăreia dintre căile ferate interesate și să le aducă la cunoștința celorlalte state și cai ferate;
b) sa culeagă, sa coordoneze și sa publice informațiile de orice natura care interesează transporturile internaționale;
c) sa faciliteze între diferitele cai ferate relațiile financiare cerute de transporturile internaționale și încasarea creanțelor restante și să asigure, din acest punct de vedere, stabilitatea raporturilor dintre căile ferate;
d) sa incerce, la cererea uneia dintre statele contractante sau a uneia dintre întreprinderile de transport ale carei linii sînt înscrise în lista liniilor prevăzute la art. 59, concilierea lor, fie oferindu-le bunele sale oficii sau mediatia sa, fie prin orice alte mijloace, cu scopul de a reglementa neînțelegerile dintre numitele state sau întreprinderi, care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenției;
e) sa dea, la cererea părților în cauza - state, întreprinderi de transport sau clienți - avize consultative asupra neintelegerilor care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenției;
f) sa colaboreze la rezolvarea pe cale de arbitraj a litigiilor care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenției;
g) sa examineze cererile de modificare a prezentei convenții și sa propună, cînd este cazul, întrunirea conferințelor prevăzute la art. 69.
& 2. Un regulament special care constituie anexa 2 la prezenta convenție stabilește sediul, componenta și organizarea acestui oficiu, precum și mijloacele sale de acțiune. De asemenea, el stabilește condițiile de funcționare și de supraveghere.
Articolul 59
Lista liniilor supuse convenției
& 1. Oficiul central prevăzut la art. 58 este însărcinat sa întocmească, sa țină la zi și sa publice lista liniilor supuse prezentei convenții. În acest scop, el primește comunicările statelor contractante referitoare la înscrierea în aceasta lista sau la radierea liniilor unei cai ferate ori ale uneia dintre întreprinderile menționate la art. 2.
& 2. Intrarea unei linii noi în serviciul transporturilor internaționale nu are loc decît după o luna de la data scrisorii prin care oficiul central comunică celorlalte state înscrierea acestei linii.
& 3. Radierea unei linii se face de către oficiul central de îndată ce statul contractant, la cererea căruia aceasta linie a fost înscrisă pe lista, a comunicat ca ea trebuie să fie radiată.
& 4. Simpla primire a înștiințării făcute de către oficiul central da imediat dreptul fiecărei cai ferate sa înceteze orice relații de transport internațional cu linia radiată, cu excepția transporturilor în curs, a căror executare trebuie să fie terminată.
Articolul 60
Dispoziții speciale pentru anumite transporturi. Dispoziții complementare
& 1. Pentru transportul vagoanelor particulare sînt prevăzute dispoziții speciale în anexa IV*).
& 2. Pentru transportul containerelor sînt prevăzute dispoziții speciale în anexa V*).
& 3. Pentru transporturile de mesagerii, căile ferate pot conveni prin clauze corespunzătoare tarifelor lor, asupra unor dispoziții speciale conforme cu anexa VI.
& 4. Pentru transporturile de mai jos:
a) transporturi cu document de transport negociabil;
b) transporturi care nu se eliberează decît în schimbul predării duplicatului scrisorii de trasura;
c) transporturi de ziare;
d) transporturi de mărfuri destinate tirgurilor sau expozițiilor;
e) transporturi de rechizite de încărcare și de mijloace de protecție împotriva caldurii și a frigului pentru mărfurile transportate;
f) transporturi care se efectuează cu scrisori de trasura care nu servesc ca document de calculare a taxelor de transport și de facturare, doua sau mai multe state contractante, prin înțelegeri speciale, sau căile ferate, prin introducerea de clauze corespunzătoare în tarifele lor, pot conveni asupra unor condiții adaptate acestor transporturi și care pot deroga de la prezenta convenție.
& 5. Dispozițiile complementare pe care anumite state contractante sau cai ferate participante le publică pentru executarea convenției se comunică de către acestea oficiului central.
Aceste dispoziții complementare pot fi puse în vigoare pe căile ferate care au aderat la ele, în condițiile prevăzute de legile și regulamentele fiecărui stat, fără a putea deroga de la prezenta convenție.
Punerea lor în vigoare se comunică oficiului central.
---------------
*) Anexa IV cuprinzînd Regulamentul internațional privind transportul vagoanelor particulare și anexa V cuprinzînd Regulamentul internațional privind transportul containerelor, ambele elaborate potrivit art. 69 paragraful 4, vor fi difuzate prin grija Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.
Articolul 61
Rezolvarea neintelegerilor pe cale de arbitraj
& 1. În măsura în care nu pot fi rezolvate de părți, litigiile care au ca obiect interpretarea sau aplicarea, pe de o parte, a convenției, valabilă ca lege naționala sau cu titlu de drept convențional, și a dispozițiilor complementare, decretate de către unele state contractante și, pe de altă parte, a înțelegerilor speciale prevăzute la art. 60 & 4, pot fi supuse la cererea părților unor tribunale arbitrale, a căror compunere și procedura fac obiectul anexei VII la prezenta convenție.
& 2. Cu toate acestea, în caz de litigiu între state, dispozițiile anexei VII nu sînt obligatorii pentru părți, acestea raminind libere sa determine compunerea tribunalului arbitral și procedura arbitrală.
& 3. La cererea părților, jurisdicția arbitrală poate fi sesizată:
a) fără a se renunța la rezolvarea neintelegerilor prin aplicarea altor dispoziții legale:
1*. cu litigii între state contractante;
2*. cu litigii între state contractante de o parte și state necontractante de altă parte;
3*. cu litigii între state necontractante, cu condiția ca, în ultimele doua cazuri, convenția să fie aplicabilă ca lege naționala sau cu titlu de drept convențional;
b) cu litigii între întreprinderi de transport;
c) cu litigii între întreprinderi de transport și clienți;
d) cu litigii între clienți.
& 4. Folosirea procedurii arbitrale are, în ceea ce privește suspendarea și întreruperea prescripției creanței litigioase, pe același efect ca și intentarea acțiunii înaintea tribunalului ordinar.
& 5. Hotărîrile pronunțate de către tribunalele arbitrale împotriva întreprinderilor de transport sau a clienților sînt executorii în fiecare dintre statele contractante, de îndată ce au fost îndeplinite formalitățile prescrise în statul unde hotărîrea urmează să fie executată.
Titlul V DISPOZIȚII EXCEPȚIONALE
Articolul 62
Derogări temporare
& 1. Dacă situația economică și financiară a unui stat este de natura sa provoace dificultăți grave în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor titlului III, cap. III din convenție, fiecare stat va putea, fie prin dispoziții inserate în tarife, fie prin acte ale puterii de stat, cum sînt autorizațiile generale sau speciale date administrațiilor de cai ferate, sa deroge de la dispozițiile art. 17, 19 și 21 din convenție și sa decidă pentru anumite traficuri:
a) ca transporturile care se expediază din acest stat să fie francate:
1*. fie pînă la frontierele sale;
2*. fie cel puțin pînă la frontierele sale;
b) ca transporturile cu destinația pentru acest stat să fie obligatoriu francate la expediere:
1*. fie cel puțin pînă la frontierele sale, atît timp cît statul expeditor nu este nevoit sa recurgă la restrictia arătată la lit. a) pct. 1*;
2*. fie cel mult pînă la frontierele sale;
c) ca transporturile care provin sau sînt destinate pentru acest stat sa nu poată fi grevate de nici un ramburs și ca debursele sa nu fie admise sau ca rambursele și debursele sa nu fie admise decît în anumite limite;
d) ca predatorul sa nu poată sa modifice contractul de transport, în ceea ce privește țara de destinație, francarea și rambursul.
& 2. În aceleași condiții statele vor putea, prin autorizații generale sau speciale date administrațiilor de cai ferate, sa deroge de la dispozițiile art. 17, 19, 21 și 22 din convenție și sa decidă, în relațiile lor reciproce:
a) ca reglementările privind plata taxelor să fie în mod special stabilite prin înțelegere între căile ferate interesate în aceste reglementări.
Aceste reglementări nu vor putea sa cuprindă modalități care nu sînt prevăzute la art. 17;
b) ca anumite cereri de modificare a contractului de transport sa nu fie admise.
& 3. Măsurile luate în conformitate cu & 1 și 2 vor fi comunicate oficiului central.
Măsurile enumerate la & 1 vor intra în vigoare cel mai devreme după expirarea unui termen de 8 zile, socotit de la data scrisorii prin care oficiul central a comunicat măsura celorlalte state.
Măsurile enumerate la & 2 intră în vigoare cel mai devreme la expirarea unui termen de 2 zile, socotit de la data publicării lor în statele interesate.
& 4. Măsurile sus-amintite nu se vor aplica expeditiilor în curs de transport.
Articolul 63
Răspunderea în traficul cale ferată-mare
& 1. În transporturile cale ferată-mare, care folosesc liniile indicate la art. 2 & 1, fiecare stat poate să adauge toate cauzele de exonerare enunțate mai jos, la cele prevăzute de art. 27, cerind să se facă o mențiune corespunzătoare în lista liniilor supuse convenției.
Cărăușul nu poate să se prevaleze de dispoziția de mai sus, decît dacă face proba ca pierderea, avaria sau depășirea termenului de executare a contractului de transport a survenit pe parcursul maritim, din momentul încărcării mărfii la bordul navei și pînă la descărcarea ei de pe nava.
Aceste cauze de exonerare sînt următoarele:
a) acțiunile, neglijența sau omisiunea căpitanului, echipajului, pilotului sau a prepușilor cărăușului în navigația sau administrarea vasului;
b) imposibilitatea navei de a naviga, cu condiția pentru cărăuș să facă proba ca aceasta stare nu este imputabilă unei lipse de grija normală din partea sa, de a pune nava în stare de navigare sau de a-i asigura o armare, echipare și aprovizionare corespunzătoare sau de a amenaja și pune în buna stare toate părțile vasului în care este încărcată marfa, în asa fel ca aceste părți să fie apte pentru primirea, transportul și păstrarea mărfii;
c) incendiul, cu condiția pentru cărăuș să facă dovada ca el nu a fost cauzat prin fapta sau culpa sa, prin acelea ale căpitanului, echipajului, pilotului ori prepușilor săi;
d) pericolele, primejdiile sau accidentele de mare ori alte ape navigabile;
e) salvarea sau încercarea de salvare de vieți ori de bunuri pe mare;
f) încărcarea mărfii pe puntea navei, cu condiția ca ea sa fi fost încărcată pe punte cu consimțămîntul predatorului înscris în scrisoarea de trasura și ca ea sa nu se afle încărcată în vagon.
Cauzele de exonerare de mai sus nu suprima și nici nu micșorează cu nimic obligațiile generale ale cărăușului și în special obligația sa de a manifesta o grija normală pentru a pune nava în stare de navigație, asigurarea unei armari, echipari și unei aprovizionari corespunzătoare sau pentru a amenaja și pune în buna stare toate părțile vasului unde este încărcată marfa, în asa fel ca ele să fie apte pentru primirea, transportul și păstrarea mărfii.
În cazul cînd cărăușul invoca aceste cauze de exonerare de mai sus, el rămîne totuși răspunzător dacă cel îndreptățit face proba ca depășirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria mărfii se datoresc unei alte culpe a cărăușului, căpitanului, echipajului, pilotului sau prepușilor săi, decît aceea prevăzută la lit a).
& 2. Cînd același parcurs maritim este deservit de mai multe întreprinderi înscrise pe lista menționată la art. 1, regimul responsabilității ce se aplică pe acest parcurs trebuie să fie acelasi pentru toate aceste întreprinderi.
În afară de aceasta, dacă aceste întreprinderi au fost înscrise pe lista la cererea mai multor state, adoptarea acestui regim trebuie să facă, în prealabil, obiectul unui acord între aceste state.
& 3. Măsurile luate în conformitate cu prezentul articol se comunică oficiului central. Ele vor intra în vigoare cel mai devreme la expirarea unui termen de 30 de zile, începînd de la data scrisorii prin care oficiul central a comunicat aceste măsuri celorlalte state.
Expeditiilor în curs de transport nu li se vor aplica măsurile sus-menționate.
Articolul 64
Răspunderea în caz de accidente nucleare
Calea ferată este exonerată de răspunderea ce-i revine potrivit prezentei convenții, cînd paguba a fost cauzată de un accident nuclear și dacă, în temeiul prescripțiilor speciale în vigoare într-un stat contractant, care reglementează răspunderea în domeniul energiei nucleare, exploatatorul unei instalații nucleare sau o altă persoană care îl substituie este răspunzătoare de aceasta paguba.
Titlul VI DISPOZIȚII FINALE
Articolul 65
Semnare
Prezenta convenție, ale carei anexe fac parte integrantă, rămîne deschisă semnării pînă la 30 aprilie 1970, de către statele anterioare contractante și cele care au fost invitate sa trimită reprezentanți la conferința ordinară de revizuire.
Articolul 66
Ratificări. Punerea în vigoare
Prezenta convenție va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi depuse cît mai curînd posibil guvernului elvetian.
De îndată ce convenția va fi ratificată de 15 state sau cel mai tirziu un an după semnare, guvernul elvetian va lua legătură cu guvernele interesate în scopul de a examina împreună posibilitatea punerii în vigoare a convenției.
Articolul 67
Aderarea la convenție
& 1. Orice stat nesemnatar care vrea sa adere la prezenta convenție va trimite cererea sa guvernului elvetian, care o comunică tuturor statelor contractante cu o nota a oficiului central asupra situației căilor ferate ale statului solicitant, din punct de vedere al transporturilor internaționale.
& 2. Dacă în termen de 6 luni, socotit de la data acestei instiintari, cel puțin două state nu au comunicat guvernului elvetian opunerea lor, cererea este admisă de plin drept, iar guvernul elvetian comunică aceasta statului interesat și tuturor statelor contractante.
În caz contrar, guvernul elvetian comunică tuturor statelor contractante și statului interesat ca examinarea cererii de aderare este amînată.
& 3. Orice admitere își produce efectele după o luna de la data înștiințării trimise de către guvernul elvetian sau dacă la expirarea acestui termen convenția nu este încă în vigoare, la data punerii acesteia în vigoare.
Articolul 68
Durata angajamentului statelor contractante
& 1. Durata prezentei convenții este nelimitată. Cu toate acestea, fiecare stat contractant poate să se retragă în condițiile de mai jos;
Convenția este obligatorie, pentru fiecare stat contractant, pînă la 31 decembrie al celui de al cincilea an care va urma punerii ei în vigoare. Orice stat care ar voi să se retragă la expirarea acestei perioade va trebui cu cel puțin un an înainte sa comunice intenția sa guvernului elvetian, care o va aduce la cunoștința tuturor statelor contractante.
În lipsa unei astfel de notificări în termenul arătat, obligația se prelungește de plin drept pentru o perioadă de 3 ani și asa mai departe, din 3 în 3 ani, cu excepția unei denuntari făcute cu cel puțin un an înainte de 31 decembrie al ultimului an al uneia dintre perioadele de 3 ani.
& 2. Statele admise sa participe la convenție în cursul perioadei de 5 ani sau al uneia dintre perioadele de 3 ani sînt angajate pînă la sfîrșitul acestei perioade, apoi pînă la sfîrșitul fiecăreia dintre perioadele următoare, atît timp cît nu-și vor fi denunțat angajamentul cu cel puțin un an înainte de împlinirea uneia dintre aceste perioade.
Articolul 69
Revizuirea convenției
& 1. Delegații statelor contractante se întrunesc pentru revizuirea convenției, la convocarea guvernului elvetian, cel mai tirziu la împlinirea a 5 ani de la punerea ei în vigoare.
Dacă cel puțin o treime din statele contractante o vor cere, se va convoca o conferința înainte de împlinirea acestui termen.
De acord cu majoritatea statelor contractante, guvernul elvetian invita, de asemenea, și state necontractante.
De acord cu majoritatea statelor contractante, oficiul central invita sa asiste la conferința reprezentanți ai:
a) organizațiilor internaționale guvernamentale competente în materie de transport;
b) organizațiilor internaționale neguvernamentale care se ocupa de transport.
Participarea la dezbateri a delegaților statelor necontractante, precum și a organizațiilor internaționale menționate în alin. 4, va fi stabilită pentru fiecare conferința prin regulamentul deliberărilor.
Înainte de conferințele ordinare și extraordinare de revizuire, oficiul central poate, de acord cu majoritatea guvernelor statelor contractante, sa convoace comisii pentru examinarea preliminară a propunerilor de revizuire. Dispozițiile anexei III sînt aplicabile, prin analogie, acestor comisii; în ceea ce privește art. 6 al acestei anexe, dispozițiile referitoare la comisiile de revizuire sînt aplicabile comisiilor preliminare.
& 2. Punerea în vigoare a noii convenții, adoptate de către o conferința de revizuire, implica abrogarea convenției anterioare și anexelor sale, chiar față de statele contractante care nu ar ratifica convenția cea noua.
& 3. În intervalul dintre conferințele de revizuire, art. 3, 4, 5 & 5, art. 6, 7 (fără & 1), 8 (fără & 1), 10 (fără & 6 alin. 2), 11, 12 (fără & 4), 13, 14 (fără & 2 alin. 2), 15 (fără & 1 alin. 1), 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 30, 35, 36, 41, 48, 49, 50, 53, 60 (fără & 5) și anexele VI și VII pot fi modificate de o comisie de revizuire. Organizarea și funcționarea acestei comisii fac obiectul anexei III la prezenta convenție.
Hotărîrile comisiei de revizuire se comunică fără întîrziere guvernelor statelor contractante, prin intermediul oficiului central. Ele se considera acceptate, afară de cazul cînd în termen de 4 luni, socotite din ziua comunicării, cel puțin cinci guverne au formulat obiecțiuni. Aceste hotărîri intră în vigoare în prima zi a lunii a opta care urmează lunii în cursul căreia oficiul central a adus acceptarea lor la cunoștința guvernelor statelor contractante. Oficiul central stabilește aceasta zi cu ocazia comunicării acceptării hotărîrilor.
& 4. În scopul de a modifica:
a) Regulamentul internațional privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată (anexa I);
b) Regulamentul internațional privind transportul vagoanelor particulare (anexa IV) și
c) Regulamentul internațional privind transportul containerelor (anexa V)
se instituie comisii de experți a căror organizare și funcționare fac obiectul unui statut care constituie anexa III la prezenta convenție.
Hotărîrile comisiilor de experți se comunică fără întîrziere guvernelor statelor contractante prin intermediul oficiului central. Ele se considera acceptate, afară de cazul cînd în termen de 4 luni, socotite din ziua comunicării, cel puțin cinci guverne au formulat obiecțiuni. Aceste hotărîri intră în vigoare în prima zi a lunii a opta care urmează lunii în cursul căreia oficiul central a adus acceptarea lor la cunoștința guvernelor statelor contractante. Oficiul central stabilește aceasta zi cu ocazia comunicării acceptării hotărîrilor.
Articolul 70
Textele convenției. Traduceri oficiale
Prezenta convenție, potrivit uzului diplomatic stabilit, a fost încheiată și semnată în limba franceza.
Textul francez este însoțit de un text în limba germană, un text în limba engleza, un text în limba italiana și un text în limba arabă, care au valoare de traduceri oficiale.
În caz de divergențe, textul francez este hotărîtor.
Drept care plenipotențiarii de mai jos, investiti cu depline puteri, care au fost găsite în buna și cuvenită forma, au semnat prezenta convenție.
Facuta la Berna la 7 februarie una mie noua sute șaptezeci, într-un singur exemplar, care va rămîne depus în arhivele Confederatiei elvetiene și de pe care o copie autentică urmînd să fie transmisă fiecărei părți.
Anexa 2 (articolul 58)
REGULAMENT
privind Oficiul central al transporturilor internaționale pe căile ferate (OCTI)
Articolul 1
& 1. Oficiul central al transporturilor internaționale pe căile ferate (OCTI) funcționează la Berna, sub auspiciile guvernului elvetian.
Controlul activității sale, atît pe plan administrativ, cît și pe plan financiar, se exercită în cadrul stabilit prin dispozițiile art. 58 al convenției și este încredințat unui comitet administrativ.
În acest scop, comitetul administrativ:
a) veghează la buna aplicare a convențiilor de către oficiul central, precum și al altor texte rezultate din conferințele de revizuire și preconizeaza, dacă este cazul, măsurile potrivite în scopul de a usura aplicarea acestor convenții și texte;
b) da avize, motivate, asupra chestiunilor care pot interesa activitatea oficiului central și care îi sînt supuse de către un stat contractant sau de directorul oficiului.
& 2. a) Comitetul administrativ se întrunește la Berna. El se compune din unsprezece membri, aleși dintre statele contractante.
b) Confederatia elvetiana dispune de un loc permanent în comitet, asumîndu-și președinția. Celelalte state membre sînt numite pentru o perioadă de 5 ani. Pentru fiecare perioada de 5 ani, o conferința diplomatică desemnează - la propunerea comitetului administrativ în funcțiune - compunerea comitetului administrativ, ținînd seama de o echitabila repartiție geografică.
c) Dacă se ivește un loc vacant printre statele membre, comitetul administrativ desemnează el însuși un alt stat contractant pentru a ocupa locul vacant.
d) Fiecare stat membru desemnează ca delegat în comitetul administrativ o persoană calificată, în raport cu experienta sa în problemele de transporturi internaționale.
e) Comitetul administrativ întocmește regulamentul sau interior și se constituie el însuși.
El tine cel puțin o reuniune ordinară în fiecare an; în afară de aceasta, el tine reuniuni extraordinare, cînd cel puțin trei state membre cer acest lucru.
Secretariatul comitetului administrativ se asigura de către oficiul central.
Procesele-verbale de ședința ale comitetului administrativ sînt trimise tuturor statelor contractante.
f) Serviciile delegatului unui stat membru sînt gratuite, iar cheltuielile de deplasare care intervin sînt în sarcina acestui stat.
& 3. a) Comitetul administrativ întocmește regulamentul privind organizarea, funcționarea și statutul personalului oficiului central.
b) Comitetul administrativ numește directorul general, directorul general adjunct, consilierii și consilierii adjuncți ai oficiului central; guvernul elvetian îi prezintă propuneri pentru numirea directorului general și a directorului general adjunct. Pentru aceste numiri, comitetul administrativ tine seama în special de competența candidaților și de o echitabila repartizare geografică.
c) Comitetul administrativ aproba bugetul anual al oficiului central, ținînd seama de dispozițiile art. 2 de mai jos, precum și raportul anual de gestiune.
Verificarea conturilor oficiului central, care se extinde numai la concordanta scriptelor și a pieselor contabile în cadrul bugetului, este exercitată de către guvernul elvetian. Acesta transmite aceste conturi, cu un raport, comitetului administrativ.
Comitetul administrativ aduce la cunoștința statelor contractante, odată cu raportul de gestiune al oficiului central, și extrasul conturilor anuale ale acestuia, hotărîrile, rezoluțiile și recomandările pe care este chemat să le formuleze.
d) Comitetul administrativ trimite fiecărei conferințe diplomatice, însărcinată sa determine compunerea sa, cu cel puțin 2 luni înaintea deschiderii acesteia, un raport asupra întregii sale activități de la conferința precedenta.
Articolul 2
& 1. Cheltuielile oficiului central se suporta de către statele contractante, proporțional cu lungimea liniilor căilor ferate sau a parcursurilor la care se aplică convenția. Cu toate acestea, liniile de navigație participa la cheltuieli proporțional numai cu jumătate din parcursurile lor. Contribuția fiecărui stat nu poate depăși o sumă fixată pe kilometru. La propunerea comitetului administrativ în funcție, această sumă se fixează pentru fiecare perioada de 5 ani de către conferința diplomatică însărcinată, potrivit dispozițiilor art. 1 & 2 din prezentul regulament, sa determine compunerea comitetului administrativ pentru aceeași perioadă. În mod excepțional, în urma unei înțelegeri între guvernul interesat și oficiul central și a aprobării comitetului administrativ, aceasta contribuție poate să fie redusă cu cel mult 50% pentru liniile exploatate în condiții speciale. Cuantumul creditului anual aferent unui kilometru se fixează, pentru fiecare exercițiu, de către comitetul administrativ, în urma consultării oficiului central. El se percepe întotdeauna în întregime. Cînd cheltuielile efective ale oficiului central nu au atins cuantumul creditului calculat pe aceasta baza, soldul necheltuit se vărsa la un fond de rezerva.
& 2. Cu ocazia trimiterii către statele contractante a raportului de gestiune și a extrasului de conturi anuale, oficiul central le invita sa plătească partea lor de contribuție din cheltuielile exercițiului expirat. Statul care la data de 1 octombrie nu a achitat partea sa este invitat a doua oara sa o facă. Dacă aceasta urgentare rămîne fără rezultat, oficiul central urgenteaza din nou plata la începutul anului următor, cu ocazia trimiterii raportului sau de gestiune pentru exercițiul expirat. Dacă la data de 1 iulie următor nu s-a ținut seama de aceasta urgentare, se face un al patrulea demers pe lîngă statul care a intirziat plata, pentru a-l determina sa achite cele doua contribuții anuale scadente. În caz de insucces, cel mai tirziu după 3 luni, oficiul central comunică acestui stat ca dacă plata asteptata nu va fi efectuată înainte de sfîrșitul anului, abținerea sa va fi interpretată ca o manifestare tacită a voinței sale de a se retrage din convenție. Dacă nu se da urmare acestui ultim demers înainte de data de 31 decembrie, oficiul central, luînd act de voința de a se retrage din convenție, tacit exprimată de către statul care nu și-a respectat obligația, procedează la radierea liniilor acestui stat din lista liniilor admise în serviciul transporturilor internaționale.
& 3. Sumele neîncasate trebuie, pe cît posibil, să fie acoperite prin credite ordinare de care dispune oficiul central și pot fi repartizate pe patru exercitii. Partea de deficit care nu a putut fi acoperită în acest mod este înscrisă într-un cont special, în debitul celorlalte state contractante, proporțional cu numărul de kilometri de linie supuse convenției la epoca înscrierii în cont și pentru fiecare, în măsura în care a participat la convenție împreună cu statul care a încetat plata, în timpul perioadei de 2 ani care s-a terminat cu retragerea acestuia din convenție.
& 4. Statul ale cărui linii au fost radiate în condițiile arătate la & 2 de mai sus, nu poate cere readmiterea în serviciul transporturilor internaționale decît dacă plătește în prealabil sumele cu care a rămas debitor pentru anii respectivi, cu o dobinda de 5% socotită de la sfîrșitul celei de a sasea luni care a trecut din ziua cînd oficiul central l-a invitat prima data sa plătească contribuțiile care îi reveneau.
Articolul 3
& 1. Oficiul central publică un buletin lunar care conține informațiile necesare în aplicarea convenției, în special comunicări relative la lista liniilor căilor ferate și a altor întreprinderi, cele relative la obiectele excluse de la transport sau admise sub anumite condiții, precum și studiile pe care le-ar socoti util de a fi publicate în acest buletin.
& 2. Buletinul este redactat în limbile franceza și germană. Un exemplar se trimite gratuit fiecărui stat contractant și fiecăreia dintre administrațiile interesate. Exemplarele care se cer în plus se plătesc la un preț ce se fixează de către oficiul central.
Articolul 4
& 1. Borderourile și creanțele pentru transporturile internaționale rămase neachitate pot fi adresate de către întreprinderea creditoare oficiului central, în scopul de a facilita încasarea. În acest scop, oficiul central someaza întreprinderea debitoare sa plătească suma datorată sau sa comunice motivul refuzului sau de plată.
& 2. Dacă oficiul central socotește ca motivele de refuz arătate sînt suficient de întemeiate, el invita părțile să se judece la tribunalul competent sau, dacă părțile o cer, la tribunalul arbitral, prevăzut la art. 61 din convenție (anexa VII).
& 3. Dacă oficiul central apreciază ca întreaga suma sau o parte din ea este în mod real datorată, poate, după ce a consultat un expert, sa declare ca întreprinderea de transport debitoare este obligată sa verse creanta oficiului central, în totalitate sau în parte; suma astfel vărsată trebuie să ramina consemnată pînă la hotărîrea de fond ce se da de către tribunalul competent sau de către tribunalul arbitral, prevăzut la art. 61 din convenție (anexa VII).
& 4. În cazul în care o întreprindere de transport nu a dat urmare, în termen de 15 zile, cererilor oficiului central, i se adresează o noua somație de plată, cu indicarea consecințelor refuzului sau.
& 5. În termen de 10 zile de la aceasta noua somație de plată, dacă ea rămîne fără rezultat, oficiul central trimite statului contractant de care depinde întreprinderea de transport un aviz motivat, invitind acest stat să se pronunțe asupra măsurilor de luat și în special sa examineze dacă el trebuie să mențină pe lista liniile întreprinderii de transport debitoare.
& 6. Dacă statul contractant de care depind întreprinderea de transport debitoare declara ca, independent de neplata sumei, el nu crede ca trebuie să se radieze aceasta întreprindere din lista sau dacă nu da răspunsul timp de 6 saptamini la comunicarea oficiului central, el este considerat de plin drept ca accepta garanția solvabilității întreprinderii respective, în ceea ce privește creanțele care rezultă din transporturile internaționale.
Articolul 5
Pentru acoperirea cheltuielilor speciale care rezultă din activitatea prevăzută la art. 58 & 1 lit. d) la f) din convenție, se percepe o indemnizație. Cuantumul acestei indemnizații se fixează de către comitetul administrativ, la propunerea oficiului central.
Anexa 3 (articolul 69 & 3 și 4)
STATUT
privitor la comisia de revizie și la comisiile de experți
Articolul 1
Guvernele statelor contractante comunică propunerile lor referitoare la problemele care intră în competența comisiilor, Oficiului central al transporturilor internaționale pe căile ferate, care le aduce imediat la cunoștința celorlalte state contractante.
Articolul 2
Oficiul central invita comisiile să se întrunească ori de cîte ori va fi nevoie sau la cererea a cel puțin cinci state contractante.
Sesiunea comisiilor se comunică tuturor statelor contractante cu 2 luni înainte. Comunicarea trebuie să indice exact problemele cerute a fi înscrise pe ordinea de zi.
Articolul 3
Toate statele contractante pot lua parte la lucrările comisiilor.
Un stat poate imputernici pe un alt stat sa-l reprezinte; cu toate acestea, un stat nu poate să reprezinte mai mult decît doua alte state.
Fiecare stat suporta cheltuielile pentru reprezentanții săi.
Articolul 4
Oficiul central pregătește problemele care se vor trata și îndeplinește serviciul de secretariat al comisiilor.
Directorul general al oficiului central sau reprezentantul sau ia parte la ședințele comisiilor, cu vot consultativ.
Articolul 5
În înțelegere cu majoritatea statelor contractante, oficiul central invita sa asiste la ședințele comisiilor, cu vot consultativ, pe reprezentanții:
a) unor state necontractante;
b) unor organizații internaționale guvernamentale competente în materie de transport, sub condiția reciprocității;
c) unor organizații internaționale neguvernamentale care se ocupa de transport, sub condiția reciprocității.
Articolul 6
Comisia de revizie este valabil constituită cînd sînt reprezentate jumătate din statele contractante; comisiile de experți sînt valabil constituite dacă sînt reprezentate o treime din statele contractante.
Articolul 7
Comisiile desemnează pentru fiecare sesiune un președinte și unu sau doi vicepreședinți.
Articolul 8
Deliberările au loc în limbile franceza și germană. Expunerile comisiilor se traduc imediat prin viu grai și în rezumat. Textul propunerilor și al comunicărilor făcute de către președinte se traduce în întregime.
Articolul 9
Votarea se face pe delegații și, la cerere, prin apel nominal; fiecare delegație a unui stat contractant reprezentat la ședința are dreptul la un vot.
O propunere este adoptată dacă numărul de voturi pozitive este:
a) cel puțin egal cu o treime din numărul statelor reprezentate în comisie;
b) superior numărului de voturi negative.
Articolul 10
Procesele-verbale de ședința rezuma deliberările în cele doua limbi.
Propunerile și hotărîrile trebuie să fie înscrise în procesele-verbale textual, în cele doua limbi. În caz de divergențe, care se referă la hotărîri, între textul francez și textul german din procesul-verbal, textul francez este hotărîtor.
Procesele-verbale se distribuie membrilor cît mai grabnic cu putinta.
Dacă aprobarea lor nu poate avea loc în cursul sesiunii, membrii vor comunică secretariatului eventualele modificări într-un termen apropiat.
Articolul 11
Pentru a usura lucrările, comisiile pot sa constituie subcomisii; de asemenea, ele pot sa formeze subcomisii însărcinate sa pregătească anumite probleme pentru o sesiune viitoare.
Fiecare subcomisie alege un președinte, un vicepreședinte și, la nevoie, un raportor. În orice alte privinte, dispozițiile art. 1 la 5 și 8 la 10 sînt aplicabile prin analogie și subcomisiilor.
Anexa 6 (articolul 60 & 3)
REGULAMENTUL INTERNAȚIONAL
privind transportul de mesagerii (RIEx)
& 1. Nu sînt considerate drept mesagerii decît mărfurile transportate într-un mod deosebit de rapid, în condițiile unui tarif internațional.
Nu pot fi admise ca mesagerii decît mărfurile care în mod normal pot fi încărcate în vagonul de bagaje al trenurilor de călători. Totuși, tarifele pot sa prevadă derogări de la aceasta regula.
& 2. Sînt excluse de la transport mărfurile menționate la art. 3 al prezentei convenții. Materiile și obiectele enumerate în anexa 1 la convenție sau cele care sînt cuprinse în înțelegerile speciale încheiate în temeiul dispozițiilor art. 4 & 2 din convenție nu sînt admise la transport ca mesagerii decît dacă acest mod de transport este prevăzut expres prin anexa 1 sau prin înțelegerile sus-amintite. Tarifele determina dacă alte mărfuri pot fi, de asemenea, excluse de la transport sau pot fi admise în anumite condiții.
& 3. Expeditiile de mesagerii pot fi predate la transport însoțite de un alt document decît scrisoarea de trasura prevăzută la art. 6 & 1 din prezenta convenție. Formularul care urmează a fi folosit și mențiunile care trebuie sau pot fi înscrise sînt determinate de tarif. În orice caz acest document trebuie să conțină următoarele indicații:
a) denumirea statiilor de predare și de destinație;
b) numele și adresa predatorului și destinatarului;
c) cîtimea coletelor, descrierea ambalajului și arătarea naturii mărfurilor;
d) denumirea documentelor anexate pentru îndeplinirea formalităților cerute de organele vamale și de alte autorități administrative.
& 4. Predatorul este răspunzător de exactitatea mențiunilor și declarațiilor înscrise în documentul de transport, fie de către el însuși, fie de către calea ferată potrivit indicațiilor sale; el suporta toate consecințele care rezultă din faptul ca aceste mențiuni sau declarații ar fi neregulate, inexacte sau necomplete.
& 5. Mesageriile trebuie să fie transportate cu mijloace rapide, în termenele prevăzute de tarife. Termenele de executare a contractului de transport trebuie, în orice caz, să fie mai reduse decît termenele aplicate expeditiilor de mare viteza.
& 6. Tarifele pot, de asemenea, sa prevadă și alte derogări de la dispozițiile prezentei convenții decît cele care sînt specificate mai sus; cu toate acestea, nu poate fi facuta nici o derogare de la dispozițiile art. 26, 27, 28, 29, 31, 32, 33 și 37 la 47 inclusiv din prezenta convenție.
În măsura în care prescripțiile de mai sus, cît și cele din tarife, nu se opun la aceasta, dispozițiile prezentei convenții sînt aplicabile și transporturilor de mesagerii.
Anexa 7 (articolul 61)
REGULAMENT DE ARBITRAJ
Articolul 1
Numărul arbitrilor
Tribunalele arbitrale constituite pentru a judeca alte litigii decît cele ivite între state se vor forma din unu, trei sau cinci arbitri, potrivit cu stipulațiile din compromis.
Articolul 2
Alegerea arbitrilor
& 1. O lista de arbitri este dinainte întocmită. Fiecare stat contractant poate să desemneze cel mult doi dintre supusii săi, specialiști în dreptul internațional al transporturilor, pentru a fi înscriși pe lista arbitrilor, întocmită și ținuta la zi de guvernul elvetian.
& 2. În cazul cînd compromisul prevede un singur arbitru, acesta este ales prin acordul comun al părților.
Cînd compromisul prevede trei sau cinci arbitri, fiecare dintre părți alege unu sau doi arbitri, după caz.
Arbitrii aleși potrivit alineatului precedent desemnează de comun acord pe al treilea sau al cincilea arbitru, după caz, care prezidează tribunalul arbitral.
Dacă părțile nu cad de acord asupra alegerii arbitrului unic sau dacă arbitrii aleși de părți nu cad de acord asupra desemnării celui de al treilea sau de al cincilea arbitru, după caz, tribunalul arbitral se completează, la cererea oficiului central, cu un arbitru desemnat de președintele tribunalului federal elvetian.
Tribunalul arbitral se compune din persoane care figurează pe lista menționată la & 1. Cu toate acestea, atunci cînd compromisul prevede cinci arbitri, fiecare dintre părți poate alege un arbitru care nu figurează pe lista.
& 3. Arbitrul unic, al treilea sau al cincilea arbitru trebuie să fie de o alta cetățenie decît aceea a părților.
Intervenția în litigiu a unui terț rămîne fără efect asupra compunerii tribunalului arbitral.
Articolul 3
Compromisul
Părțile care recurg la arbitraj încheie un compromis, care cuprinde în deosebi:
a) obiectul litigiului, determinat într-un mod cît mai precis și clar cu putinta;
b) compunerea tribunalului și termenele utile pentru numirea arbitrului sau arbitrilor;
c) sediul tribunalului.
Pentru deschiderea procedurii arbitrale, compromisul trebuie comunicat oficiului central.
Articolul 4
Procedura
Tribunalul arbitral stabilește el însuși procedura pe care o va urma, ținînd seama în special de următoarele dispoziții:
a) tribunalul arbitral cercetează și judeca cauzele cu care este sesizat pe baza dovezilor furnizate de părți, fără să fie legat, atunci cînd este chemat sa statueze în drept, de interpretarile acestora;
b) el nu poate să acorde mai mult sau altceva decît ceea ce a cerut reclamantul, nici mai puțin decît ceea ce pîrîtul a recunoscut ca datorează;
c) hotărîrea arbitrală, temeinic motivată, se redactează de către tribunalul arbitral și se comunică părților prin intermediul oficiului central;
d) sub rezerva dispozițiilor contrare de drept imperativ, prevăzute de legea locului unde se afla sediul tribunalului arbitral, hotărîrea arbitrală nu poate fi atacată pe nici o cale, cu excepția însă a revizuirii sau a nulității.
Articolul 5
Grefa
Oficiul central exercita atribuțiile de grefa a tribunalului arbitral.
Articolul 6
Cheltuieli
Hotărîrea arbitrală fixează spezele și cheltuielile, inclusiv onorariile arbitrilor și decide care parte le va plati sau în ce proporție se vor împărți între părți.
pregătească anumite probleme pentru o sesiune viitoare.
Fiecare subcomisie alege un președinte, un vicepreședinte și, la nevoie, un raportor. În orice alte privinte, dispozițiile art. 1 la 5 și 8 la 10 sînt aplicabile prin analogie și subcomisiilor.
Anexa 3 (articolul 57)
REGULAMENT DE ARBITRAJ
Articolul 1
Numărul arbitrilor
Tribunalele arbitrale constituite pentru a judeca alte litigii decît cele ivite între state se vor forma din unu, trei sau cinci arbitri, potrivit cu stipulațiile din compromis.
Articolul 2
Alegerea arbitrilor
& 1. O lista de arbitri este dinainte întocmită. Fiecare stat contractant poate să desemneze cel mult doi dintre supusii săi, specialiști în dreptul internațional al transporturilor, pentru a fi înscriși pe lista arbitrilor, întocmită și ținuta la zi de guvernul elvetian.
& 2. În cazul cînd compromisul prevede un singur arbitru, acesta este ales prin acordul comun al părților.
Cînd compromisul prevede trei sau cinci arbitri, fiecare dintre părți alege unu sau doi arbitri, după caz.
Arbitrii aleși potrivit alineatului precedent desemnează de comun acord pe al treilea sau al cincilea arbitru, după caz, care prezidează tribunalul arbitral.
Dacă părțile nu cad de acord asupra alegerii arbitrului unic sau dacă arbitrii aleși de părți nu cad de acord asupra desemnării celui de-al treilea sau de-al cincilea arbitru, după caz, tribunalul arbitral se completează la cererea oficiului central cu un arbitru desemnat de președintele Tribunalului federal elvetian.
Tribunalul arbitral se compune din persoane care figurează pe lista menționată la & 1. Cu toate acestea, atunci cînd compromisul prevede cinci arbitri, fiecare dintre părți poate alege un arbitru care nu figurează pe lista.
& 3. Arbitrul unic, al treilea sau al cincilea arbitru, trebuie să fie de alta naționalitate decît aceea a părților.
Intervenția în litigiu a unui terț rămîne fără efect asupra compunerii tribunalului arbitral.
Articolul 3
Compromisul
Părțile care recurg la arbitraj încheie un compromis, care cuprinde îndeosebi:
a) obiectul litigiului, determinat într-un mod cît mai precis și clar cu putinta;
b) compunerea tribunalului și termenele utile pentru numirea arbitrului sau arbitrilor;
c) sediul tribunalului.
Pentru deschiderea procedurii arbitrale, compromisul trebuie comunicat oficiului central.
Articolul 4
Procedura
Tribunalul arbitral stabilește el însuși procedura pe care o va urma, ținînd seama în special de următoarele dispoziții:
a) tribunalul arbitral cercetează și judeca cauzele cu care este sesizat pe baza dovezilor furnizate de părți, fără să fie legat, în cazul în care este chemat sa statueze în drept, de interpretarile acestora;
b) el nu poate să acorde mai mult sau altceva decît ceea ce a cerut reclamantul, nici mai puțin decît ceea ce pîrîtul a recunoscut ca datorează;
c) hotărîrea arbitrală, temeinic motivată, se redactează de către tribunalul arbitral și se comunică părților prin intermediul oficiului central;
d) sub rezerva dispozițiilor contrare de drept imperativ prevăzute de legea locului unde se afla sediul tribunalului arbitral, hotărîrea arbitrală nu poate fi atacată, pe nici o cale, cu excepția însă a revizuirii sau a nulității.
Articolul 5
Grefa
Oficiul central exercita atribuțiile de grefa a tribunalului arbitral.
Articolul 6
Cheltuieli
Hotărîrea arbitrală fixează spezele și cheltuielile, inclusiv onorariile arbitrilor, și decide care parte le va plati sau în ce proporție se vor împărți între părți.
--------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.