Normele din 8 iunie 2018

Activitatea de control ex ante, prevăzută la

art. 6 alin. (2)

și

(3)

din ordonanța de urgență, se inițiază odată cu emiterea deciziei de verificare și înștiințarea autorității contractante, conform

art. 9 alin. (1) din ordonanța de urgență

și se finalizează la:

a)

data înștiințării cu privire la încheierea contractului, anulării procedurii și/sau încheierii actului adițional pentru modificări ale contractului;

b)

60 de zile de la data respingerii de la validare a documentației de atribuire în condițiile

art. 6 alin. (2) , în cazul în care autoritatea contractantă nu a retransmis la ANAP respectiva documentație revizuită.

În termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea activității de control ex ante, verificatorii ex ante întocmesc un raport de activitate care se transmite, în copie, autorităților de management pentru contractele finanțate din fonduri europene nerambursabile, respectiv Agenției Naționale de Integritate, atunci când sunt incidente prevederile

art. 7 alin. (6) din ordonanța de urgență .

Raportul de activitate prevăzut la

alin. (2)

este întocmit de către verificatorii ex ante desemnați conform

art. 2 alin. (2)

și conține rezumatul activității de control ex ante, inclusiv situația avizelor conforme emise pe parcursul întregii verificări.

În aplicarea dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din ordonanța de urgență , funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor și al modificărilor contractuale, se exercită printr-o structură de specialitate din cadrul ANAP, organizată la nivel central și teritorial.

Pentru fiecare procedură de atribuire, respectiv modificare contractuală, incluse în programul de verificare, se desemnează verificatori ex ante, aceștia constituindu-se în echipe de control diferite, astfel:

a)

o echipă care verifică procesul de atribuire în conformitate cu prevederile

art. 11 alin. (1) din ordonanța de urgență

și, respectiv

b)

echipe care verifică derularea procedurii de atribuire conform prevederilor

art. 12 , a

art. 20 , respectiv a modificărilor contractuale conform

art. 21 din ordonanța de urgență , după caz.

Prin excepție de la prevederile

alin. (2) , aspectele privind propunerea de răspuns a autorității contractante la solicitările de clarificări adresate de către operatorii economici în legătură cu documentația de atribuire și/sau a oricăror completări/ informații suplimentare pe care autoritatea contractantă dorește să le formuleze în legătură cu documentația de atribuire în cauză, prevăzute la

art. 11 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență

sunt verificate de echipa prevăzută la

alin. (2) lit. a)

cu sprijinul echipei desemnate să realizeze verificările prevăzute la

art. 12 alin. (1) din ordonanța de urgență .

Echipele de control prevăzute la

alin. (2) lit. b)

sunt desemnate prin ordin al președintelui ANAP în termen de 3 zile lucrătoare de la publicarea anunțului de participare/de concurs/de participare simplificat/de concesionare, respectiv în termen de o zi lucrătoare de la momentul includerii în programul de verificare a modificării contractuale, respectiv a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă.

Ordinul prevăzut la

alin. (4)

se transmite în maximum o zi lucrătoare, în copie, autorităților contractante selectate în vederea controlului ex ante. În cazul modificărilor contractuale, respectiv a procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă, ordinul reprezintă anexă la decizia de verificare.

În aplicarea

art. 26 alin. (1) din ordonanța de urgență , echipele de control prevăzute la

alin. (2) lit. b)

sunt împuternicite să constate contravențiile și să aplice sancțiunile la procedurile atribuire și modificările contractuale incluse în programul de verificare.

Metodologia de selecție, prevăzută în

capitolul II, secțiunea 1 din ordonanța de urgență , are la bază evaluarea riscului asociat procedurilor de atribuire a contractelor sau modificărilor contractuale și, pe baza rezultatului obținut prin aplicarea unor filtre, criterii și indicatori de risc, se realizează includerea acestora în programul de verificare.

Filtrele sunt utilizate pentru a repartiza procedurile de atribuire a contractelor și modificările contractuale, care urmează să fie introduse în programul de verificare și se referă la:

a)

obiectul contractului, respectiv contract de produse, contract de servicii sau contract de lucrări;

b)

valoarea estimată, corespunzător unor praguri valorice care se stabilesc periodic prin ordinul prevăzut la

alin. (12) .

Indicatorii de risc prevăzuți la

alin. (1)

sunt:

a)

impactul financiar al achiziției, respectiv al modificării contractuale;

b)

complexitatea obiectului contractului, respectiv a modificării contractuale;

c)

istoricul și experiența autorității contractante în aplicarea legislației menționate la

art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanța de urgență .

Indicatorul de risc prevăzut la

alin. (3) lit. a)

este evaluat, pentru fiecare caz în parte, în funcție de următoarele criterii, prin raportare la praguri valorice stabilite prin ordinul prevăzut la

alin. (12) , acestea fiind diferite de cele prevăzute la

alin. (2) lit. b):

a)

valoarea estimată a contractului, respectiv a modificării contractuale inițiate;

b)

valoarea cumulată a tuturor modificărilor contractuale anterioare, efectuate în cadrul contractului în cauză, în circumstanțele prevăzute la

art. 221 alin. (1) lit. b)

și

c) din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare,

art. 237

și

238 din Legea nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, respectiv

art. 102

și

103 din Legea nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare;

c)

ponderea valorică a modificării contractuale prin raportare la valoarea inițială a contractului.

Indicatorul de risc prevăzut la

alin. (3) lit. b)

este evaluat, pentru fiecare caz în parte, în funcție de criterii, care sunt cel puțin următoarele, cele ce urmează, dar fără a se limita la acestea:

a)

obiectul contractului, respectiv al modificării contractuale, așa cum rezultă din codul/codurile CPV utilizate pentru descrierea achiziției în cauză;

b)

tipul procedurii de atribuire aplicată. Se au in vedere procedurile prevăzute la

art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanța de urgență ;

c)

criteriul de atribuire utilizat;

d)

sursa de finanțare a contractului ce urmează a fi încheiat;

e)

numărul modificărilor anterioare ale contractului efectuate în conformitate cu prevederile legale menționate la

alin. (4) lit. b) ;

f)

diversitatea aspectelor ce fac obiectul modificării contractuale în cauză, prin raportare la natura generală a obiectului contractului și a circumstanțelor de modificare a contractului prevăzute de

art. 221 alin. (1) lit. b)

și

c) din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare,

art. 237

și

238 din Legea nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, respectiv

art. 102

și

103 din Legea nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare.

Indicatorul de risc prevăzut la

alin. (3) lit. c)

este stabilit periodic pentru fiecare autoritate contractantă, prin raportare la tipurile de contract atribuite în ultimii 3 ani calendaristici, respectiv de produse, servicii, sau lucrări, după caz, în funcție de criterii, care sunt cel puțin următoarele:

a)

istoricul rezultatelor controalelor efectuate de ANAP cu privire la respectarea dispozițiilor legale în domeniul achizițiilor publice/sectoriale, sau, după caz, concesiuni de lucrări și concesiuni de servicii;

b)

rata anuală a contestațiilor admise din numărul total de contestații depuse, comparativ cu cea anuală la nivel național, calculată ca medie pentru aceeași perioadă de referință;

c)

eficacitatea în derularea procedurilor de atribuire reflectată de indicatori cum ar fi durata medie a respectivelor proceduri, calculată de la publicarea anunțurilor de participare până la data publicării anunțurilor de atribuire, ponderea procedurilor de atribuire finalizate prin anulare din totalul celor inițiate;

d)

dimensiunea achizițiilor realizate, reflectată în numărul mediu anual al contractelor semnate și valoarea medie anuală a acestora;

e)

calitatea proceselor de achiziție derulate, reflectată de indicatori cum ar fi numărul mediu de oferte/candidaturi primite la procedurile de atribuire, rata medie a ofertelor/candidaturilor admisibile din procedurile de atribuire, numărul mediu anual al anunțurilor de tip erată publicate în cadrul procedurilor de atribuire, calculați prin raportare la media națională;

f)

ponderea medie anuală a achizițiilor directe realizate de autoritatea contractantă în raport cu valoarea tuturor contractelor semnate, comparativ cu media națională pentru aceeași perioadă de referință;

g)

capacitatea de a stabili valoarea estimată a contractului de o manieră adecvată contextului aferent lansării procedurii de atribuire, reflectată prin media anuală a ratei dintre valoarea contractelor semnate și valoarea estimată a tuturor achizițiilor, comparativ cu media națională pentru aceeași perioadă de referință.

Procedura de atribuire a contractului, respectiv modificarea contractuală, se clasifică în următoarele categorii de risc: risc scăzut, risc mediu, risc ridicat sau risc foarte ridicat.

Programul de verificare se realizează prin includerea cu preponderență a procedurilor de atribuire a contractelor și a modificărilor contractuale în funcție de încadrarea în categoriile de risc de la

alin. (7) , în ordine descrescătoare, de la risc foarte ridicat la risc scăzut, iar în cazul în care se înregistrează același grad de risc, repartizarea se face aleatoriu printr-un instrument informatic.

Caracterul aleatoriu al metodologiei de selecție este asigurat prin respectarea unor condiții cum ar fi:

a)

distribuirea în mod echilibrat a procedurilor de atribuire selectate în vederea controlului ex ante în funcție de numărul celor inițiate de o autoritate contractantă într-o anumită perioadă de timp;

b)

distribuția geografică a autorităților contractante;

c)

gradul de încărcare al echipelor de verificatori ex ante.

În situația în care rezultatul aplicării zilnice a metodologiei de selecție conduce la selectarea mai multor proceduri de atribuire a unor contracte similare, ca obiect și valoare estimată, de la aceeași autoritate contractantă, care au fost încadrate în aceeași categorie de risc, se include în programul de verificare numai una dintre aceste proceduri, respectiv cea care are valoarea estimata cea mai mare.

Metodologia de selecție se aplică zilnic conform prevederilor acestui articol pentru:

a)

documentațiile de atribuire înregistrate în ziua precedentă în SEAP;

b)

înștiințările primite de la autoritățile contractante privind demararea unor negocieri fără publicare prealabilă sau a unor modificări contractuale, înregistrate la ANAP în ziua precedentă.

Detaliile procedurale aferente realizării selecției procedurilor de atribuire și a modificărilor contractuale, conform

art. 3 , se stabilesc prin ordin al președintelui ANAP.

În aplicarea dispozițiilor

art. 8 alin. (1) din ordonanța de urgență , autoritățile contractante atribuie un cod unic de identificare pentru fiecare obiect de contract pentru care se derulează o procedură de atribuire inclusă în programul anual al achizițiilor pentru un obiect de contract, cu respectarea a cel puțin următoarelor reguli necesare pentru asigurarea trasabilității în timp a respectivei achiziții:

a)

codul unic de identificare conține întotdeauna codul unic de înregistrare atribuit autorității contractante în conformitate cu legislația incidentă înființării și funcționării persoanelor juridice;

b)

anul programului anual al achizițiilor în care a fost inclusă pentru prima oară procedura de atribuire a obiectului de contract în cauză;

c)

numărul curent alocat inițial pentru procedura de atribuire a obiectului de contract în cauză introdusă în programului anual al achizițiilor precizat la

lit. b) .

Numărul curent menționat la

alin. (1) lit. c)

se păstrează în toate modificările ulterioare ale programului anual al achizițiilor.

Dispozițiile

alin. (1)

se aplică pentru programele anuale ale achizițiilor elaborate de autoritățile contractante pentru procedurile de atribuire lansate după data de 15 iunie 2018, inclusiv pentru revizuirile aduse ulterior acestei date programului anual al achizițiilor aferent anului 2018.

În conformitate cu dispozițiile

art. 8 alin. (3) din ordonanța de urgență , autoritățile contractante au dreptul să schimbe codul unic de identificare în cazul în care pentru achiziția în cauză este încărcată o nouă documentație de atribuire, cu condiția justificării în mod corespunzător a încadrării în cel puțin una dintre următoarele situații:

a)

tipul contractului este schimbat;

b)

atribuirea contractului se modifică în sensul împărțirii pe loturi, divizării în mai multe proceduri de atribuire, sau cumulării cu alte obiecte de contract într-o singură procedură de atribuire, în aceste situații păstrându-se codul unic de identificare alocat obiectului principal al contractului corespunzător scopului urmărit prin respectiva achiziție, pentru eventualele obiecte noi de contract rezultate urmând a se aloca noi coduri unice de identificare;

c)

între introducerea procedurii de atribuire a obiectului de contract în cauză pentru prima oară în programul anual al achizițiilor și momentul în care se modifică codul unic de identificare a trecut o perioadă de cel puțin 2 ani.

Raportat la dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență , controlul aspectelor de calitate se referă la următoarele elemente, în măsura în care presupune o analiză, prin raportare la obiectul contractului, a relevanței utilizării acestora și a modului în care se asigură respectarea principiilor ce stau la baza atribuirii contractelor, în elaborarea documentației de atribuire, a eventualelor modificări aduse acesteia, respectiv în formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici, astfel:

a)

alegerea tipului de procedură de atribuire aplicat;

b)

utilizarea adecvată a instrumentelor și tehnicilor specifice de atribuire a contractelor;

c)

stabilirea criteriilor de calificare și selecție, precum și nivelurile minime asociate acestora și/sau modul în care se poate proba îndeplinirea de către operatorii economici;

d)

alegerea criteriului de atribuire și/sau a factorilor de evaluare din cadrul acestuia, precum și stabilirea ponderilor asociate respectivilor factori și/sau coerența metodologiei de acordare a punctajului;

e)

strategia de contractare referitoare la atribuirea pe loturi a obiectului contractului;

f)

corelarea specificațiilor tehnice ce fac obiectul caietului de sarcini cu cerințele formulate în celelalte secțiuni ale documentației de atribuire, cum ar fi cele referitoare la modul de întocmire a propunerilor tehnice și/sau financiare, sau clauzele contractuale referitoare la recepția serviciilor, bunurilor sau lucrărilor, după caz;

g)

corelația dintre natura/scopul contractului, mecanismele contractuale aferente recepției produselor/serviciilor/lucrărilor ce fac obiectul acestuia și cele de plată aferente;

h)

stabilirea clauzelor contractuale de o manieră care să asigure că drepturile și obligațiilor părților reflectă o alocare corespunzătoare a riscurilor aferente implementării;

i)

termenul stabilit pentru depunerea ofertelor/candidaturilor/ solicitărilor de participare;

j)

claritatea și caracterul complet al răspunsurilor autorității contractante prin raportare la solicitările de clarificări/informații suplimentare formulate cu privire la elementele precizate la

lit. a)-i) .

În cazul documentațiilor de atribuire aferente contractelor care au obiecte ce aparțin unor sectoare specifice de activitate economică, care se stabilesc pe parcursul unei perioade determinate prin ordin al președintelui ANAP, se consideră aspecte de calitate, pe lângă cele prevăzute la

alin. (1) , acelea referitoare la specificații tehnice restrictive/discriminatorii și/sau care favorizează anumiți operatori economici.

Sunt considerate aspecte de calitate următoarele, cu condiția să presupună o analiză, în condițiile dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență , cu privire la modul de respectare a principiilor ce stau la baza atribuirii contractelor în contextul specific al unei proceduri de atribuire, în legătură cu evaluarea ofertelor/candidaturilor:

a)

modul de respectare de către comisia de evaluare a principiului tratamentului egal în elaborarea și transmiterea de solicitări de clarificări ofertanților/candidaților, precum și la stabilirea ofertelor/candidaturilor respinse;

b)

aplicarea consecventă a criteriilor de calificare și selecție, a criteriului de atribuire și a celorlalte cerințe formale precizate în instrucțiunile pentru ofertanți, precum și a prevederilor caietului de sarcini referitoare la organizarea, calificarea și experiența personalului ce va realiza efectiv activitățile care fac obiectul contractului, prin raportare la ofertele/candidaturile depuse.

Sunt considerate aspecte de calitate următoarele, cu condiția să presupună o analiză în condițiile dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență

cu privire la posibilitatea realizării unei modificări contractuale în condițiile prevăzute la

art. 221 alin. (1) lit. b)

și

c) din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare,

art. 237

și

238 din Legea nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, respectiv

art. 102

și

103 din Legea nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare, după caz:

a)

măsura în care modificarea propusă afectează sau nu natura generală a contractului;

b)

justificările aduse de autoritatea contractantă cu privire la caracterul imprevizibil al evenimentului care determină necesitatea modificării contractuale, respectiv cu privire la imposibilitatea înlocuirii contractorului inițial.

În cazul procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, se consideră aspecte de calitate acelea prevăzute la

alin. (1)

și

(3) , prevederile acestora urmând a fi aplicate în mod corespunzător.

Aspectele care nu sunt încadrate ca aspecte de calitate, potrivit

alin. (1)-(5) , reprezintă aspecte de regularitate, acestea acoperind toate acele aspecte care decurg din aplicarea întocmai a dispozițiilor legale care reglementează achizițiile publice/sectoriale, sau a concesiunilor de lucrări și concesiunilor de servicii, după caz, sau pentru aplicarea cărora ANAP emite ordine/instrucțiuni/notificări, fiind preluate ca abordări de bună practică prin intermediul listelor de verificare aprobate în conformitate cu prevederile

alin. (8) .

Aspectele de oportunitate și/sau de natură tehnică, cum ar fi următoarele, nu fac obiectul controlului ex ante:

a)

identificarea nevoii autorității contractante și stabilirea necesității cu privire la obiectul contractului pentru care se lansează procedura de atribuire;

b)

analiza opțiunilor în vederea identificării soluției adecvate pentru satisfacerea nevoii identificate;

c)

stabilirea specificațiilor tehnice și/sau alegerea standardelor de performanță aferente acestora;

d)

succesiunea și durata activităților în cadrul contractului;

e)

conformitatea propunerii tehnice cu specificațiile tehnice ale caietului de sarcini, cu excepția cazurilor în care aplicarea eronată sau neaplicarea prevederilor legislației menționate la

art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanța de urgență , incidente procesului de evaluare a ofertelor, este de natură a conduce la încălcarea principiilor prevăzute de aceasta;

f)

prețurile practicate de către ofertanți, cu excepția situațiilor în care există indicii că ofertele depuse conțin elementele de preț sau cost ce sunt aparent neobișnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului care urmează a fi atribuit, avându-se în vedere valoarea estimată a acestora și/sau prețurile ofertate pe respectivele elemente de preț/cost de ceilalți ofertanți;

g)

aspectele tehnice și/sau economice cuprinse în rapoartele experților/specialiștilor cooptați în comisiile de evaluare, cu excepția cazurilor în care modul de utilizare a acestor aspecte de către respectivele comisii în procesul de evaluare este de natură a conduce la încălcarea principiilor prevăzute de legislația menționată la

art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanța de urgență .

În aplicarea dispozițiilor

art. 5 alin. (2) din ordonanța de urgență , ANAP detaliază modul de verificare al aspectelor de regularitate și de calitate, conform celor prevăzute în prezentul articol, în cadrul unor liste de verificare aprobate prin ordin al președintelui ANAP.

Următoarele aspecte nu fac obiectul controlului ex ante:

a)

punctele de vedere elaborate de autoritățile contractante în legătură cu contestațiile/plângerile depuse în conformitate cu

Legea nr. 101/2016

privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare;

b)

comunicările transmise de autoritatea contractantă ofertanților/candidaților în baza

art. 214 alin. (1)

și

(2)

și

art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare, a

art. 227 alin. (1)

și

(2)

și

art. 228 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, sau a

art. 92 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare.

Controlul ex ante prevăzut la

art. 11 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență

se efectuează în termen de 9 zile lucrătoare de la data transmiterii deciziei de verificare prevăzută la

art. 1 alin. (1) , respectiv de la data primirii documentelor prevăzute la

art. 10 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență , în situația în care acestea din urmă nu sunt disponibile în SEAP.

ANAP transmite constatările sale rezultate din verificarea aspectelor de calitate și de regularitate autorității contractante, respectiv avizul conform necondiționat sau condiționat, prin intermediul SEAP, sub forma comunicării acceptului de publicare, respectiv a respingerii de la validare a documentației de atribuire în cauză.

Termenul prevăzut la

alin. (1)

se prelungește cu 5 zile lucrătoare în cazul verificărilor aferente documentațiilor de atribuire prevăzute la

art. 5 alin. (2) .

În urma controlului ex ante al documentelor prevăzute la

art. 11 alin. (1) lit. b) din ordonanța de urgență , ANAP are obligația ca în termen de 2 zile lucrătoare de la data încărcării anunțului în SEAP:

a)

fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunțul respectiv, dispozițiile

art. 11 alin. (2) din ordonanța de urgență

și ale

art. 6 alin. (2)

fiind aplicabile în mod corespunzător;

b)

fie să respingă publicarea anunțului, caz în care emite autorității contractante aviz conform condiționat, dispozițiile

art. 11 alin. (3) din ordonanța de urgență

fiind aplicabile.

În cazul prevăzut la

alin. (1) lit. a) , operatorul SEAP are obligația:

a)

de a transmite anunțul spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, în cazul în care este prevăzută o obligație în acest sens sau autoritatea contractantă selectează voluntar această opțiune; operatorul SEAP are obligația de a asigura înregistrarea în sistemul electronic a datei la care a fost transmis anunțul spre publicare, ca probă privind momentul transmiterii;

b)

de a publica anunțul în SEAP în cel mult 2 zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

Autoritățile contractante stabilesc la momentul transmiterii anunțului de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare, conform prevederilor legislației menționate la

art. 4 din ordonanța de urgență , termenele procedurale aferente derulării procedurilor de atribuire, inclusiv, printre altele, termenul pentru depunerea ofertelor/candidaturilor, termenul/termenele de răspuns la solicitările de clarificări/informații suplimentare, termenul-limită până la care operatorii economici pot solicita respectivele clarificări/informații suplimentare, precum și calendarul de derulare a procesului de evaluare a candidaturilor/ ofertelor.

Anunțul de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare se transmite spre verificare în maximum 30 de zile de la comunicarea avizului conform în condițiile

art. 6 alin. (2) .

Nerespectarea termenului prevăzut la

alin. (4)

atrage după sine anularea avizului conform emis de ANAP, autoritatea contractantă având obligația de a obține un nou aviz conform pentru documentația de atribuire în cauză.

Controlul ex ante al documentelor prevăzute la

art. 11 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență

se realizează în termen de 3 zile de la data primirii fiecărei propuneri de răspuns consolidat formulată de autoritatea contractantă la solicitările de clarificări/informații suplimentare potrivit termenului, sau, după caz, termenelor de răspuns precizate în anunțul de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare conform prevederilor

art. 161 din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare,

art. 173 din Legea nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, respectiv

art. 70 alin. (8) din Legea nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite către ANAP propunerea de răspuns consolidat formulat la solicitările de clarificări/informații suplimentare cu cel puțin 4 zile anterior termenului sau, după caz, termenelor de răspuns stabilit/stabilite anunțul de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare.

În cazul în care procedura de atribuire nu se derulează integral prin mijloace electronice, sau din motive tehnice nu este posibilă vizualizarea acestora în SEAP de către verificatorii ex ante, autoritatea contractantă are obligația de a transmite ANAP periodic, prin poșta electronică sau fax, dar nu mai târziu de termenele prevăzute de

alin. (2) , solicitările de clarificări sau informații suplimentare transmise de operatorii economici interesați de accesul la respectiva procedură de atribuire, în vederea exercitării controlului ex ante.

Controlul ex ante prevăzut la

art. 12 alin. (1) din ordonanța de urgență

se realizează cu respectarea următoarelor termene, calculate de la data încărcării înscrisurilor ce conțin deciziile formalizate ale comisiei de evaluare în SEAP, respectiv de la data înregistrării acestora la ANAP, în situația în care, din motive tehnice, nu este posibilă utilizarea SEAP:

a)

3 zile lucrătoare pentru verificarea aspectelor prevăzute la

art. 12 alin. (1) lit. a) ,

d) , respectiv

art. 12 alin. (2) din ordonanța de urgență ;

b)

4 zile lucrătoare pentru verificarea aspectelor prevăzute la

art. 12 alin. (1) lit. b) din ordonanța de urgență ;

c)

2 zile lucrătoare pentru verificarea aspectelor prevăzute la

art. 12 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență .

În cazul în care procedura de atribuire implică și derularea unor runde de negociere/dialog, la termenele prevăzute conform

alin. (1) lit. b)

și

c)

se adaugă 3 zile lucrătoare pentru realizarea controlului ex ante prevăzut la

art. 12 alin. (1) lit. b) , respectiv

c) , din ordonanța de urgență, asupra înscrisului/înscrisurilor ce conțin deciziile formalizate ale comisiei de evaluare rezultate în urma finalizării negocierii/dialogului.

Prin controlul ex ante se verifică dacă concluziile comisiei de evaluare sunt complete și fundamentate corect prin raportare la prevederile legale în domeniul achizițiilor publice/sectoriale, sau, după caz, concesiuni de lucrări sau servicii, la cerințele din documentația de atribuire, la răspunsurile/informațiile suplimentare/eratele transmise de autoritatea contractantă și conținutul ofertelor/candidaturilor depuse.

Verificatorii ex ante pot participa la întâlnirile comisiei de evaluare/ședințele de evaluare cu ocazia finalizării fazelor procesului de evaluare prevăzute la

art. 12 alin. (1) din ordonanța de urgență

numai pentru solicitarea de clarificări cu privire la fundamentarea concluziilor comisiei de evaluare în adoptarea deciziilor cu privire la declararea drept admise/respinse a candidaturilor/ofertelor depuse, aplicarea criteriului de atribuire și stabilirea ofertantului/ofertanților câștigător/câștigători, și numai dacă aceste aspecte nu pot fi soluționate în scris.

În aplicarea

alin. (1)

se vor avea în vedere următoarele aspecte în vederea calculării termenelor prevăzute la

art. 9 alin. (1) :

a)

verificatorii ex ante își pot exprima, prin intermediul structurii responsabile cu controlul ex ante prevăzută la

art. 2 alin. (1) , intenția de a se organiza o întâlnire pentru discutarea anumitor aspecte punctuale cu membrii comisiei de evaluare, în condițiile prevederilor

art. 10 alin. (2) lit. a) din ordonanța de urgență , prin transmiterea unei solicitări la autoritatea contractantă înainte de datele calendaristice precizate în calendarul procesului de evaluare pentru finalizarea fazelor evaluării prevăzute la

art. 12 alin. (1) din ordonanța de urgență ; în situația în care vizita la sediul autorității contractante se poate organiza în aceeași zi cu transmiterea înscrisurilor ce conțin deciziile formalizate ale comisiei de evaluare conform

art. 9 alin. (1) , termenele prevăzute de acesta din urmă nu sunt afectate;

b)

perioadele de timp necesare pentru organizarea și derularea vizitelor la autoritatea contractantă, conform prevederilor

art. 10 alin. (2) lit. a) din ordonanța de urgență , se adaugă termenelor prevăzute la

art. 9 alin. (1)

în cazul în care autoritatea contractantă nu a trimis actualizările calendarului procesului de evaluare a ofertelor/candidaturilor cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de momentul formalizării deciziilor luate de comisia de evaluare cu ocazia finalizării fazelor evaluării prevăzute la

art. 12 alin. (1) din ordonanța de urgență , sau nu a fost exprimată intenția de a se organiza o întâlnire conform

lit. a)

având în vedere că, datorită complexității ridicate a obiectului contractului și/sau a ofertelor depuse și/sau numărul mare al acestora, este necesar să fie analizate, în prealabil, concluziile comisiei de evaluare și alte informații/documente puse la dispoziție de autoritatea contractantă cum ar fi cele de la

alin. (4) .

În aplicarea dispozițiilor

art. 10 alin. (2) lit. a) din ordonanța de urgență , calendarul de derulare a procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor include de asemenea, în cazul procedurilor de atribuire care implică derularea unor runde de negociere/dialog, detalii privind datele și organizarea întâlnirilor de negociere, verificatorii ex ante asistă la derularea acestora în vederea documentării constatărilor ce urmează a sta la baza emiterii avizului conform ca urmare a finalizării verificărilor prevăzute

art. 12 alin. (1) lit. b) , respectiv

c) , din ordonanța de urgență.

În aplicarea dispozițiilor

art. 10 alin. (1) lit. e) din ordonanța de urgență , ANAP poate solicita copii ale unor extrase din ofertele/candidaturile depuse, prin indicarea paginilor la care se regăsesc informațiile/documentele considerate relevante, termenele prevăzute la

art. 9 alin. (1)

calculându-se de la data înregistrării respectivelor informații/ documente la ANAP.

Notificarea intenției de a iniția procedura de negociere fără publicare prealabilă, respectiv de a modifica contractul, se transmite către ANAP prin mijloacele de comunicare prevăzute în

cap. II secțiunea 5-a din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare, sau prin intermediul SEAP, și conține informațiile prevăzute în

anexa nr. 1.1. , respectiv

anexa nr. 1.2 . la prezentele norme metodologice.

În vederea derulării controlului ex ante, autoritatea contractantă pune la dispoziția ANAP, în cazul procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, în termen de o zi lucrătoare de la data solicitării de către verificatorii ex ante, informațiile/documentele necesare,

art. 10 alin. (1) din ordonanța de urgență

aplicându-se în mod corespunzător, inclusiv completările aduse în relație cu justificările aferente demonstrării încadrării în prevederile legale pentru derularea negocierii fără publicare prealabilă, dacă este cazul.

În caz de anulare a procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă transmite ANAP, în copie conform cu originalul, hotărârea de anulare, în termen de o zi de la adoptarea acesteia.

ANAP analizează, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acestora, conținutul documentelor transmise de autoritatea contractantă și emite, în același termen, avizul conform cu privire la modul în care autoritatea contractantă a demonstrat respectarea prevederilor legale invocate, ce permit aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă, precum și cu privire la prevederile documentației de atribuire.

În situații excepționale, în care complexitatea documentelor puse la dispoziție de autoritatea contractantă impun o analiză ce necesită un interval de timp mai îndelungat, sau acestea sunt trimise cu întârziere, ori sunt necesare deplasări ale verificatorilor ex ante la sediul autorității contractante pentru obținerea unor clarificări suplimentare, termenul pentru emiterea avizului conform se prelungește cu 3 zile lucrătoare.

În cazul prevăzut la

alin. (2) , ANAP informează autoritatea contractantă și aceasta amână, în mod corespunzător, termenul pentru demararea rundelor de negociere.

Prevederile

art. 9

și

10

se aplică în mod corespunzător.

În sensul

art. 21 alin. (1) din ordonanța de urgență , etapele de modificare a contractului includ toate demersurile dintre autoritatea contractantă și contractant cu privire la stabilirea și formalizarea condițiilor ce vor guverna implementarea modificării contractuale.

Până la data-limită de începere a demersurilor dintre autoritatea contractantă și contractant cu privire la etapele de modificare a contractului, respectiv data expirării termenului de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării la ANAP, verificatorii ex ante fundamentează constatările aferente emiterii, în cadrul acestui termen, a opiniei prin care se aduc la cunoștința autorității contractante în cauză motivele pentru care ANAP consideră că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește modificarea contractului.

În situația în care autoritatea contractantă aduce justificări suplimentare în raport cu cele semnalate de ANAP prin opina transmisă conform

alin. (2) , ANAP emite, în termen de 3 zile lucrătoare, opinia finală cu privire la modul în care întrunite condițiile prevăzute de lege pentru efectuarea modificării contractuale în cauză.

În aplicarea

art. 6 alin. (4) din ordonanța de urgență , verificatorii ex ante nu participă la derularea propriu-zisă a etapelor de modificare a contractului.

Modul de interacțiune dintre ANAP și autoritatea contractantă în procesul de control ex ante al modificărilor contractuale incluse în programul de verificare se stabilește prin ordin al președintelui ANAP.

Avizul conform este emis în limita informațiilor comunicate de autoritatea contractantă, aceasta având obligația de a transmite ANAP informații corecte și complete.

Verificatorii ex ante răspund de acuratețea constatărilor rezultate din exercitarea atribuțiilor și de fundamentarea propunerilor ce stau la baza emiterii avizului conform.

Avizul conform se emite în format letric, acesta transmițându-se autorității contractante prin mijloacele de comunicare prevăzute la

art. 9 alin. (2) din ordonanța de urgență , cu excepția situației prevăzute la

art. 6 alin. (2)

și

art. 7 alin. (1) .

Termenele pentru emiterea și comunicarea avizului conform, prevăzute la

art. 6-8 ,

9

și

11 , nu includ:

a)

perioadele de timp în care au fost puse la dispoziția ANAP informațiile și/sau documentele necesare conform

art. 10 alin. (1) lit. a) ,

c) ,

e)

și

i)

și

alin. (2) lit. b) din ordonanța de urgență ;

b)

perioadele de timp, prevăzute la

capitolul II, secțiunea a 6a din ordonanța de urgență , în eventualitatea organizării și derulării procedurii de conciliere.

Termenele de emitere și comunicare a avizului conform sunt aplicabile și în cazul controlului ulterior al actelor autorității contractante transmise ANAP în scopul remedierii abaterilor constatate prin avizul conform condiționat, cu excepția controlului documentelor transmise în scopul remedierii abaterilor constatate cu privire la documentele prevăzute la

art. 11 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență

pentru care aceste termene sunt reduse cu 5 zile lucrătoare, dispozițiile

alin. (4)

rămânând aplicabile.

În cazul în care sunt aplicabile prevederile

art. 14 alin. (9^1) din ordonanța de urgență , constatările ANAP cu privire la măsurile de remediere dispuse de autoritatea contractantă, ca urmare a avertismentului de integritate emis de Agenția Națională de Integritate, se aduc la cunoștința acestei instituții prin transmiterea raportului de activitate prevăzut la

art. 1 alin. (2)

în care se detaliază respectivele constatări.

În aplicarea

art. 14 alin. (5) din ordonanța de urgență , abaterile constatate de verificatorii ex ante cu privire la aspectele de calitate se transmit autorității contractante împreună cu recomandările de remediere aferente, prevederile alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător. Odată cu acestea se transmite și avizul conform emis ca urmare a realizării controlului ex ante asupra aspectelor de regularitate conform

art. 6 alin. (2) din ordonanța de urgență .

În situația în care autoritatea contractantă decide să adopte măsurile de remediere recomandate pentru aspectele de calitate, aceasta retransmite corectat documentul ce a făcut obiectul controlului ex ante, verificatorii ex ante reluând controlul, cu respectarea acelorași termene generale ca la emiterea avizului conform, eventualele constatări și recomandări aduse la cunoștința autorității contractante conform

alin. (7)

fiind considerate finale. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a modifica informațiile din documentul supus controlului ex ante ce privesc aspecte de regularitate pentru care a primit aviz conform necondiționat, cu excepția cazurilor în care este aplicabil

art. 10 alin. (2) lit. b) din ordonanța de urgență .

Avizele conforme emise de ANAP, precum și eventualele recomandări formulate conform

alin. (7)

și

(8) , ca urmare a efectuării controlului ex ante, devin parte a dosarului achiziției publice.

În termen de 2 zile lucrătoare de la data comunicării avizului conform condiționat, autoritatea contractantă poate transmite ANAP o scrisoare de intenție, în cazul în care optează să inițieze o procedură de conciliere, conform

secțiunii a 6-a a capitolului II din ordonanța de urgență , pentru anumite aspecte de calitate cu care nu este de acord în raport cu constatările și/sau măsurile dispuse. Prin scrisoarea de intenție se precizează doar aceste aspecte, verificatorii ex ante desemnați, conform

art. 2 , urmând a analiza mai întâi dacă măsurile de remediere acceptate de către autoritatea contractantă, ca urmare a avizului conform condiționat, au fost implementate în mod corespunzător.

Dacă în urma analizei prevăzute la

alin. (1)

se constată că autoritatea contractantă nu a implementat în mod corespunzător măsurile de remediere dispuse, ANAP emite un nou aviz conform condiționat, autoritatea contractantă având posibilitatea de a transmite o nouă scrisoare de intenție, în termen de maximum 2 zile lucrătoare.

În cazul în care toate măsurile dispuse prin avizul conform și comunicate de autoritatea contractantă ca fiind acceptate sunt implementate în mod corespunzător, ANAP emite un nou aviz conform condiționat care conține numai abaterile ce au făcut obiectul scrisorii/scrisorilor de intenție.

Autoritatea contractantă poate transmite la ANAP cererea de conciliere, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la comunicarea avizului conform condiționat prevăzut la

alin. (3) , sau poate renunța la cele sesizate prin scrisoarea/scrisorile de intenție transmisă/transmise anterior, informând ANAP în acest sens.

În cazul în care autoritatea contractantă are obiecții cu privire la toate constatările privind aspectele de calitate comunicate prin avizul conform condiționat, atunci aceasta poate transmite cererea de conciliere în termen de 2 zile lucrătoare de la comunicarea respectivului aviz, fără a fi necesară transmiterea prealabilă a scrisorii de intenție, cu condiția să nu existe abateri de la legislația în domeniul achizițiilor încadrate ca și aspecte de regularitate în conformitate cu prevederile

art. 5 alin. (6) .

Cererea de conciliere, respectiv scrisoarea de intenție prevăzute de prezentul articol se elaborează conform modelului din

anexa nr. 1.3 , respectiv

anexa nr. 1.4 .

În termen de 2 zile lucrătoare de la înregistrarea la ANAP a cererii de conciliere, structura de specialitate prevăzută la art. 16 poate solicita autorității contractante în scris, în cadrul examinării pe fond a celor semnalate, să participe la o ședință de clarificare în vederea lămuririi documentelor și/sau a informațiilor care au stat la baza emiterii avizului conform condiționat, sau a aspectelor care au fost precizate în respectiva cerere de conciliere și/sau în scrisoarea de intenție.

Ședința de clarificare prevăzută la

alin. (1)

poate avea loc în maximum 3 zile lucrătoare de la data transmiterii solicitării, în cadrul acesteia, structura de specialitate prevăzută la

art. 16

neavând dreptul de a lua hotărâri cu privire la soluționarea solicitării autorității contractante sau de a se antepronunța în acest sens. În cadrul ședinței de clarificare autoritatea contractantă nu poate depune documente noi, cu excepția celor care au stat la baza emiterii documentelor ce au făcut obiectul controlului ex ante, și/sau versiuni revizuite ale acestora din urmă.

Neprezentarea autorității contractante la ședința de clarificare nu împiedică soluționarea cererii de conciliere, decizia urmând să fie adoptată pe baza informațiilor disponibile.

Cererea de conciliere este respinsă ca inadmisibilă, fără examinare pe fond, în cazul in care:

a)

nu a fost depusă în termenele prevăzute la

art. 15 alin. (4)

sau

alin. (5) , după caz;

b)

intenția de conciliere nu a fost exprimată prin transmiterea scrisorii de intenție conform prevederilor

art. 15 alin. (1)

și

;

c)

obiectul cererii de conciliere nu corespunde cu cel inclus în scrisoarea/scrisorile de intenție prevăzute la

art. 15 alin. (1)

și

(2) ;

d)

nu conține toate informațiile prevăzute de modelul de cerere de conciliere din

anexa nr. 1.3 .;

e)

obiectul concilierii nu vizează abateri legate de aspecte de calitate și/sau măsurile de remediere dispuse.

(2)

Examinarea cererii de conciliere pe fond vizează măsura în care aspectele constatate și măsurile de remediere dispuse de ANAP prin avizul conform condiționat sunt susținute, în fapt și în drept, de argumentele aduse de verificatorii ex ante, personalul ANAP implicat în formularea recomandării de soluționare a cererii de conciliere având obligația de a acționa cu diligență și respectarea termenelor procedurale aferente examinării acesteia; pentru fundamentarea recomandării de soluționare a cererii de conciliere, se are în vedere, de câte ori este posibil, jurisprudența și/sau bunele practici în materia achizițiilor publice/sectoriale/concesiune la nivel european, precum și deciziile precedente adoptate în cazuri similare, în măsura în care se poate demonstra că acestea sunt relevante în raport cu cazul în discuție.

Dacă în urma examinării cererii de conciliere pe fond se constată că aspectele identificate și măsurile de remediere dispuse de ANAP prin avizul conform condiționat sunt susținute, în fapt și în drept, neexistând o justificare pertinentă și obiectivă pentru înlăturarea argumentele aduse de verificatorii ex ante, se menține respectivul aviz conform condiționat, cererea de conciliere fiind respinsă.

Structura de specialitate prevăzută la

art. 16

pregătește recomandarea privind soluționarea aspectelor ce fac obiectul cererii de conciliere, iar decizia de conciliere este adoptată de către comitetul decizional prevăzut la

art. 18 alin. (1) din ordonanța de urgență .

Recomandarea prevăzută la

alin. (1)

este adoptată prin vot al membrilor comitetului decizional, cu majoritate simplă, aceștia neavând dreptul de a se abține de la exprimarea votului.

Membrii comitetului decizional care nu sunt de acord cu recomandarea emisă conform

alin. (1)

au obligația de a prezenta justificări concrete, similar modului prevăzut la

art. 18 alin. (2) .

În cazul în care în urma exprimării votului nu se ajunge la obținerea majorității, conform

alin. (2) , decizia de conciliere va fi adoptată de către reprezentantul legal al ANAP, prin alegerea uneia dintre următoarele soluții, cu prezentarea unor justificări în acest sens:

a)

respingerea cererii de conciliere, aplicându-se

art. 18 alin. (3) ;

b)

acceptarea abordării autorității contractante, urmând a fi emis aviz conform necondiționat;

c)

admiterea parțială a obiectului cererii de conciliere, prin menținerea constatărilor controlului ex ante și propunerea de măsuri de remediere a abaterilor constatate prin avizul conform condiționat diferite de cele precizate la

lit. (a)

și

(b) .

După adoptarea deciziei de conciliere, în termen de o zi lucrătoare este emis avizul conform final pe baza rezultatului acesteia.

Membrii comitetului decizional diseminează deciziile de conciliere în cadrul structurilor pe care le reprezintă, în vederea asigurării unei abordări unitare și coerente a problematicilor evidențiate de acestea la nivelul ANAP.

În vederea facilitării îndeplinirii funcției de control ex ante prevăzute în ordonanța de urgență, operatorul SEAP are obligația, pe baza datelor disponibile, de a pune la dispoziția ANAP, în format electronic, rapoartele solicitate de aceasta, în scopul exercitării funcției de control ex ante în cadrul sistemului național de achiziții publice.

Operatorul SEAP adoptă toate măsurile necesare pentru a adapta sistemul electronic al achizițiilor publice, având următoarele obligații:

a)

să asigure personalului ANAP accesul la toate documentele încărcate de autoritatea contractantă în SEAP sau primite de aceasta de la operatorii economici, în timp real;

b)

să adapteze modul curent de raportare al datelor către ANAP în vederea selecției pentru controlul ex ante, cât și modul de distribuire a dosarelor procedurilor de atribuire potrivit nevoilor noii metodologii de selecție, inclusiv să permită înregistrarea în SEAP a codului unic de identificare prevăzut la

art. 4 ;

c)

să permită autorităților contractante transmiterea prin SEAP a intențiilor de efectuare a unor modificări contractuale și/sau de derulare a unor proceduri de negociere fără publicare prealabilă ce fac obiectul controlului ex ante în conformitate cu prevederile ordonanței de urgență;

d)

să permită autorităților contractante transmiterea prin SEAP a înscrisurilor de formalizare a deciziilor aferente fiecărei faze a procesului de evaluare către ANAP, precum și comunicarea avizului conform al ANAP și publicarea acestuia, după caz, păstrând trasabilitatea asupra acțiunilor de control realizate de către ANAP și asupra răspunsurilor/modificărilor formulate/realizate de către autoritatea contractantă;

e)

să permită transmiterea scrisorii de intenție de conciliere și a cererii de conciliere de către autoritatea contractantă prin SEAP.