Decizia nr. 648/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dragoș Petria Eugeniu în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.905D/2017.

2.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 octombrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 16 octombrie 2018, în vederea depunerii unor concluzii scrise de către autorul excepției de neconstituționalitate. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Curtea a amânat pronunțarea pentru 23 octombrie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3.

Prin Încheierea din 22 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dragoș Petria Eugeniu cu ocazia soluționării unei cereri de acordare de ajutor public judiciar.

4.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de lei stabilită în sarcina sa de către instanța de judecată excedează posibilitățile sale financiare, având în vedere starea materială precară datorată faptului că nu realizează venituri. În acest context, apreciază că taxa judiciară de timbru prevăzută de reglementarea criticată este neconstituțională, întrucât, pentru o persoană fără venituri, aceasta reprezintă o barieră în calea accesului liber la justiție.

5.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că

art. 21 din Constituție

nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind, așadar, interzis ca legea să prevadă ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, instanța de judecată învederează faptul că și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut, acesta putând face obiectul unor limitări.

6.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă atât jurisprudența în materie a Curții Constituționale, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, făcându-se referire, astfel, la Cauza Kreuz împotriva Poloniei, Cauza Ayt Mouhoub împotriva Franței, sau Cauza Weissman și alții împotriva României.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, înscrisurile depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora „Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la

art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă “.

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi și celor ale

art. 21

privind accesul liber la justiție.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la criticile formulate de autorul acesteia, în sensul că se aduce atingere accesului liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, în jurisprudența sa (exemplu fiind

Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, sau

Decizia nr. 135 din 20 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018), Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. De asemenea, Curtea a reținut că

art. 21 din Constituție

nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale

art. 56 alin. (1),

potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, a arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. S-a reținut, totodată, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

13.

Curtea a reținut că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit

art. 90 din Codul de procedură civilă , cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar ( Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).

14.

Curtea observă că și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa.

15.

Totodată, cu privire la susținerile autorului excepției potrivit cărora „taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de lei, prevăzută de textul de lege criticat și stabilită în sarcina sa, excedează posibilitățile sale financiare“, Curtea subliniază faptul că, în ipoteza în care părțile nu pot plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, ca o consecință, nu se pot adresa justiției, legiuitorul a instituit, prin

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.

16.

Curtea constată că așa s-a întâmplat, de altfel, și în cauza de față, când instanța de judecată, analizând cererea de ajutor public judiciar formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, a constatat că acesta îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de ajutorul public solicitat, având în vedere că nu a realizat venituri, astfel încât, în temeiul prevederilor

art. 6,

art. 8

și

art. 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

și

art. 42 alin. (2)

și

(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , a admis cererea formulată și l-a scutit de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș Petria Eugeniu în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 octombrie 2018.