Programul din 10 martie 2020
pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, începând cu anul școlar 2020-2021
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
ORDINUL nr. 3.472 din 10 martie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 222 din 19 martie 2020
Anexa nr. 1
PROGRAMA
pentru
EVALUAREA NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA ROMÂNĂ
Bucure'ti, 2020
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ,I LITERATURA ROMÂNĂ
Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din
Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a , aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
Limba și literatura română
are statut de disciplină obligatorie în cadrul
Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a .
Subiectele de limba și literatura română de la
Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.
Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare.
Structura subiectului are în vedere o nouă viziune, care valorifică procesele cognitive evaluate prin testările PIRLS și PISA, vizează modelul dezvoltării personale în receptarea textului literar și caracterul funcțional al componentei lingvistice, în conformitate cu profilul de formare a absolventului de gimnaziu și cu programa școlară sus-menționată.
În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 2) ,
Dicționarul explicativ al limbii române
și alte tipuri de dicționare și îndreptare .
Competențe generale 'i competențe specifice
Receptarea textului scris de diverse tipuri
Identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
Redactarea textului scris de diverse tipuri
Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității
Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
Utilizarea corectă, adecvată 'i eficientă a limbii în procesul comunicării orale 'i scrise
Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne
Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative
Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse
Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă
Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală
Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară
Exprimarea identității lingvistice 'i culturale proprii în context național 'i internațional
Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare
Conținuturi
Teme
generale
Eu și universul meu familiar
Eu și lumea din jurul meu
Orizonturile lumii și ale cunoașterii
Reflecții asupra lumii
Lectură
Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei
Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ
Textul narativ:
Narativul literar – în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii.
Narativul nonliterar. Acțiune, participanți, timp, spațiu
Narativul în texte multimodale (text și imagine – banda desenată)
Textul descriptiv: literar – în proză, în versuri; nonliterar
Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
Textul dialogat: dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar (interviul)
Textul explicativ
Textul argumentativ
Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)
Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Strategii de comprehensiune:
inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii
Strategii de interpretare:
răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite
Redactare
Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor
Prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină
Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe
Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. Rezumatul
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ, definiție, clasificare, exemplificare; argumentativ (ordinea argumentelor în textul argumentativ); comparație, analogie, pro-contra; „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.
Prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare
Adecvarea la temă
Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului
Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor
Etica redactării: originalitate
Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație
Elemente
de
construcție
a
comunicării
Gramatică
Enunțul. Enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată
Propoziția afirmativă. Propoziția negativă
Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune. Conjuncții coordonatoare. Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație (virgula, punctul și virgula)
Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul
a fi ; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; construcții concesive și condiționale
Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ
Subiectul exprimat (simplu și multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles). Acordul predicatului cu subiectul
Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)
Apoziția. Norme de punctuație
Complementul: complementul direct, complementul indirect în dativ și complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop. Topica în propoziție. Norme de punctuație (virgula)
Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă și prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala
Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul):
Moduri verbale (indicativul și imperativul, conjunctivul și condiționalul-optativ) și timpurile lor. Timpuri simple și compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi ,
a avea ,
a vrea )
Verbe copulative ( a fi ,
a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna )
Forme verbale nepersonale. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul
Posibilități combinatorii ale verbului
Prepoziția
Substantivul: genul, numărul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective. Articolul genitival. Punctuația vocativului. Corelarea funcției sintactice cu cazul morfologic. Posibilități combinatorii ale substantivului. Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât). Posibilități combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală). Pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal). Posibilități combinatorii ale pronumelui. Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire. Pronumele și adjectivul pronominal negativ și negația în propoziție. Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale
Adjectivul. Gradele de comparație. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilități combinatorii ale adjectivului
Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparație
Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibilități combinatorii ale numeralului
Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
Ortoepie 'i ortografie
Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar
Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală. Corespondența sunet-literă. Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
Silaba. Despărțirea în silabe (principiul fonetic)
Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române
Vocabular
Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat). Rolul contextului în crearea sensului
Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice
Câmpul lexical
Mijloace de îmbogățire a vocabularului:
interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat. Familia lexicală
externe: împrumuturi lexicale
Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse
Confuzii paronimice. Pleonasmul
Variație stilistică
Limba standard. Normă și abatere. Limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei)
Istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp
Limbaj popular. Variație regională a limbii. Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Termeni științifici
Valori stilistice ale diminutivelor
Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor
Elemente
de
interculturalitate
Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică
Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
Elemente de mitologie românească
Modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale
Valori ale culturii populare în spațiul românesc.
Valori etice în legendele popoarelor
Relații culturale constructive. Noi și ceilalți
Valori culturale românești în lume
Despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României. Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
Contacte culturale
Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română și universală) și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral sau fragment), fără definirea conceptelor:
texte continue (alcătuite din enunțuri organizate în paragrafe): poezii lirice și epice, proză clasică și contemporană, romane, romane grafice, piese de teatru; jurnale, jurnale de călătorie, memorii, scrisori, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime și proverbe; instrucțiuni; e-mailuri, postări
on-line; reportaje, știri; recenzii pe web ale unei cărți/cronici de film; regulamente; articole de popularizare a științei, instrucțiuni pentru derularea unui experiment;
texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare, articole din DEX; scheme; anunțuri, indexuri, glosare, cataloage;
texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.
Tipuri
de
texte
posibile
pentru
sarcinile
de
redactare:
scrisoarea, e-mailul, jurnalul
texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului și circumstanțele: relatarea unor experiențe personale, narațiuni ficționale
texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei ființe reale și/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei emoții
texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment științific simplu)
texte explicative: definiții, scheme
interpretarea unor secvențe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie, text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activități zilnice, cererea
interviul
Anexa nr. 2
PROGRAMA
pentru
EVALUAREA NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
DISCIPLINA
LIMBA ,I LITERATURA ROMÂNĂ
pentru 'colile 'i secțiile cu predare în limba maghiară
Bucure'ti, 2020
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ,I LITERATURA ROMÂNĂ
Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din
Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară , clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
Limba și literatura română (pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară) are statut de disciplină obligatorie în cadrul
Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a .
Subiectele de Limba și literatura română (pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară) de la
Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse.
În evaluare se va avea în vedere calitatea competențelor generale și specifice, conform precizărilor din programa școlară sus-menționată și profilului absolventului de gimnaziu. Detalierile de conținut se corelează cu cele din programa școlară în vigoare.
Competențe generale 'i competențe specifice
Receptarea textului scris de diverse tipuri
Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale
Corelarea informațiilor explicite și implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale
Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte continue/discontinue/ multimodale, prin punerea în relație a diverselor părți ale textului
Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale
Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context
Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare
Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale
Recunoașterea particularităților grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică
Compararea a cel puțin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică
Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal
Redactarea textului scris de diverse tipuri
Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare
Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative
Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
Manifestarea unei preocupări pentru originalitate și etica redactării
Manifestarea sensibilității multi- 'i interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale 'i sociale diverse
Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă și universală
Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională
Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse
Exprimarea unei atitudini pozitive față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse
Conținuturi
Teme:
Eu 'i universul meu familiar
– Identitate personală. Jocuri și jucării. Valorile mele
Eu 'i lumea din jurul meu
– Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalți
Orizonturile lumii 'i ale cunoa'terii
– Tradiții și obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori și atitudini în diverse culturi
Reflecții
asupra
lumii
–
Microunivers
și
macrounivers.
Spațiu
și
timp.
Simț
civic, responsabilitate, etică
Lectură
Discursul narativ ,i comunicarea narativă
Narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acțiune, etapele acțiunii; indici spațio-temporali: unde și când se desfășoară acțiunea; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumerația, repetiția, antiteza, comparația, hiperbola
Aplicativ: construcția textului – compoziția textului (părți, capitole); raport incipit – final; discursul narativ și semnificațiile acestuia
Narativul nonliterar (comunicare narativă)
Narativul ficțional (literar și nonliterar): narațiunea care combină textul și imaginea: banda desenată
Narativul nonficțional
Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
Modurile de expunere:
narațiune, descriere (autoportret, portret, tablou)
dialog, monolog
Discursul liric ,i textul versificat
Discurs liric: text liric/text versificat; relația conținut – formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificație: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora
Aplicativ: Construcția textului liric – compoziția textului (părți, strofă, vers), imaginea poetică și tabloul, discursul liric și semnificațiile acestuia; versificație: versul liber
Discursul dramatic ,i comunicarea cotidiană
Aplicativ: Discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; text dramatic și spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv; discursul dramatic și semnificațiile acestuia
Aplicativ: Comunicarea cotidiană (interviul)
Textul explicativ
Textul continuu, discontinuu, multimodal
Textul argumentativ (structură, conectori)
Aplicativ: descrierea științifică
Redactare
Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor
Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe. Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare. Prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină
Planul simplu, planul dezvoltat de idei. Relatarea. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. Povestirea. Rezumatul
Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal. Integrarea părților
Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor
Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație, proprietatea termenilor, puritatea și adecvarea situațională; claritate, concizie, varietate
Semnele de punctuație și de ortografie
Elemente de construcție a comunicării
Nivel sintactico-morfologic:
Enunțul: propoziția 'i fraza
Aplicativ: Organizarea structural-ierarhică a enunțului. Lungimea enunțului. Precizie și ambiguitate. Propoziții fără predicat. Propoziția simplă, propoziția dezvoltată, fraza. Interdependența subiect – predicat. Subiectul (exprimat și neexprimat)
Aplicativ: Exprimarea afirmativă, negativă. Exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă. Exprimarea unor acțiuni, stări, existențe sigure, dorite, posibile. Exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc. Exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare,
avertizare,
formulare
de
cereri).
Exprimarea
sentimentelor. Exprimarea argumentativă, persuasivă
Aplicativ: Tipare frastice: propoziții relative și conjuncționale
Aplicativ: Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază. Propoziția principală/propoziția secundară. Propoziția regentă/elementul regent. Expansiunea și contragerea
Textul:
Coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerența semantică (concordanța timpurilor), scopul comunicativ
Topica
constituenților în propoziție și în cadrul grupurilor sintactice
Exprimarea unei acțiuni, stări 'i existențe
– verbul
Modul indicativ: timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar. Verbele
a avea ,
a vrea
(exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare)
Aplicativ: Verbul
a fi
(exersarea contextuală a valorii predicative și auxiliare)
Verbul în propoziție: predicat verbal și nominal (verbele copulative
a fi ,
a deveni ,
a ieși ,
a ajunge ,
a se face ,
a rămâne ). Modul imperativ (afirmativ și negativ). Modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect. Modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect .
Moduri personale și nepersonale
Verbele reflexive. Verbele impersonale. Locuțiunile verbale
Aplicativ: Diateza activă, reflexivă, pasivă. Alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ – perfect simplu și mai-mult-ca-perfect)
Denumirea obiectelor, a ființelor 'i a fenomenelor naturii
– substantivul. Substantivul comun și propriu. Genul și numărul substantivului. Articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv-genitival). Cazurile substantivului. Substantivul în propoziție: subiect (simplu/multiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanțial de loc, complementul circumstanțial de timp, complementul circumstanțial de mod, complementul circumstanțial de cauză, complementul circumstanțial de scop
Aplicativ: Substantivele colective și defective
Exprimarea obiectului direct, indirect 'i a circumstanțelor
– prepoziția, locuțiunea prepozițională
Exprimarea persoanei
– pronumele personal (persoana, genul și numărul; formele accentuate și neaccentuate).
Exprimarea politeții
– pronumele de politețe.
Forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identității, a diferențierii 'i a non-identității
– pronumele demonstrativ.
Exprimarea reflexivității
– pronumele reflexiv.
Exprimarea posesiei
– pronumele posesiv.
Exprimarea interogației
– pronumele interogativ.
Exprimarea relației
– pronumele relativ.
Exprimarea negației
– pronumele negativ.
Alte forme de substituție a substantivului
– pronumele nehotărât. Cazurile. Pronumele în propoziție: subiect, nume predicativ cu verbul
a fi , atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanțial de loc/timp/mod
Aplicativ: Pronumele în propoziție – complement circumstanțial de cauză, complement circumstanțial de scop
Exprimarea cantității 'i a ordinii
– numeralul. Numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv
Aplicativ:
Numeralul
fracționar.
Numeralul
distributiv/multiplicativ/adverbial. Valorile morfologice ale numeralului
Exprimarea însu'irilor
– adjectivul. Genul și numărul adjectivului. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Topica adjectivului. Adjective variabile și adjective invariabile. Adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul
a fi.
Articularea (articolul demonstrativ)
Aplicativ: Gradele de comparație. Forme ale superlativului
Exprimarea coordonatelor acțiunii – spațiu, timp, modalitate
(adverbul, locuțiunea adverbială). Adverbul de loc, de timp și de mod.
Exprimarea interogației
– adverbele interogative. Gradele de comparație. Adverbul în propoziție: complement circumstanțial de loc/timp/mod, atribut adverbial
Aplicativ:
Exprimarea afirmației. Exprimarea negației.
Exprimarea relației
– adverbul relativ.
Exprimarea coordonatelor imprecise/probabilității
– adverbul nehotărât
Exprimarea emoțiilor 'i a sunetelor din natură
– interjecția, interjecția predicativă
Exprimarea raporturilor de coordonare 'i subordonare
– conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare
Aplicativ: Locuțiunile conjuncționale
Nivelul semantico-lexical:
Vocabularul limbii române. Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului. Formă și conținut. Sensul propriu și sensul figurat
Sinonime. Antonime. Omonime. Polisemie
Aplicativ: Sensul cuvintelor în context. Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile. Categorii semantice (contextualizare/recontextualizare). Paronimele frecvente. Pleonasmul. Dinamica vocabularului: normă/abatere de la normă
Câmpul lexico-semantic
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului
Aplicativ: Sufixele diminutivale și augmentative
N ivelul fonetic:
Sunetul și litera: corespondența dintre ele
Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe
Aplicativ: Scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat
Accentul
Alfabetul limbii române. Vocale și consoane
Punctuația la sfârșitul propozițiilor. Relația dintre intonație, topică și punctuație. Alte convenții grafice: scrierea cu majuscule
Elemente
de
interculturalitate
Cartea – obiect cultural
Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradițiile și obiceiurile)
Oameni și fapte: valori promovate în cultura română, maternă, universală
Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română 'i universală) 'i nonliterare/ficționale 'i nonficționale (text integral sau fragment):
texte continue, ficționale și nonficționale/texte literare și nonliterare: poezii, piese de teatru, maxime și proverbe, texte epice clasice și contemporane, romane grafice; jurnale, amintiri, memorii, scrisori, e-mailuri; jurnale de călătorie; articole de opinie, eseuri, rapoarte; reportaje, postări on-line, articole
de popularizare a științei; regulamente/set de reguli; articole din dicționare enciclopedice generale sau specializate (pentru copii), definiții;
texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendar, etichete, articole din DEX, DOOM2, cataloage, anunțuri, indexuri, glosare, grafice, diagrame;
texte multimodale/mixte: manual, benzi desenate, articole din ziare/reviste ilustrate cu imagini, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.
Tipuri
de
texte
posibile
pentru
sarcinile
de
redactare:
texte narative la persoana I/a III-a; relatarea unor experiențe personale, narațiuni ficționale
texte descriptive – descrierea unei ființe reale/imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen (ploaia, răsăritul soarelui etc.), a unui loc, autoportretul
texte descriptiv-narative (de exemplu: jocul)
texte explicative (de exemplu: explicarea unui tabel, a unui desen)
comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții
texte de opinie, texte argumentative
jurnal de călătorie/de activități zilnice, blog, cerere, scrisoare, invitație, jurnal, e-mail, anunț de mică publicitate
texte discontinue: grafic, schemă, tabel
Anexa nr. 3
PROGRAMA
pentru
EVALUAREA NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI A VIII-A
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
Bucure'ti, 2020
A vizsgaprogram az érvényben levo, 3393 / 28.02.2017 számmal jóváhagyott Magyar nyelv és irodalom tanterv alapján készült. A kompetencia alapú tantervvel összehangban a kimeneti követelményrendszer a tantervi alapkompetenciák, a hozzájuk tartozó specifikus kompetenciák
és
részrendszereik
(képesség-
és
készségrendszerek,
ismeretkészletek) értékelését, mérését célozza. A program szerkezete a tantervi követelményrendszer szerint a következoképpen
épül
fel:
az
alapkompetenciák
mentén
a
specifikus
kompetenciák alrendszerében követhetoek az adott képesség-, készségrendszer összetevoire vonatkozó követelmények, ezeknek rendelodnek alá az eszköztudás részeként a tartalmak.
Alapkompetenciák:
Írott szövegek értése és értelmezése
Specifikus kompetenciák
Képességek, készségek és tartalmak
Különbözc típusú nyomtatott szövegek értc/értelmezc olvasása
A leíró és elbeszélo szövegek sajátosságainak felismerése a beszéloi/elbeszéloi nézopont megfigyelése; a történetmondás lineáris rendjének megfigyelése; explicit és implicit információk visszakeresése a szövegbol; részletek társítása nevekhez, helyszínekhez; szavak, kifejezések magyarázata; egyszerubb ok- okozati összefüggések felismerése; a téma megragadása; kulcsszavak kikeresése a szövegbol; szövegtömörítés a lényeg/fo gondolat kiemelésével és átfogalmazásával; a lényeges és a kiegészíto/részletezo információk elkülönítése; az összetartozó információk kapcsolása; ismeretterjeszto szövegek tartalmának összefoglalása; a tényállítások és a
hipotézisek/vélemények megkülönböztetése
Elbeszél6 szövegek: helyszín és szerepl6k; az események lineáris, id6beli elrendezése az elbeszél6 szövegben; tárgyilagos és személyes néz6pont. A leíró szöveg rendez6elve: általános és egyedi jegyek; lényeges és kevésbé lényeges jellemz6k; egész-rész, fentr6l le–lentr6l fel, körkörös szervez6dés. Epikus szövegek: narrátor, cselekmény, szerepl6k/ szerepl6csoportok; egyszer(J tér- és id6vonatkozások az epikus szövegekben; a beszél6 és szerz6 viszonya az epikus szövegekben; az elbeszél6i néz6pont: küls6 és bels6 néz6pont; elbeszél6i és szerepl6i néz6pontok az epikus szövegekben, az epikus m(Jvek cselekményszerkezete ;
Lírai szövegek: líra, líraiság; az érzelmek közvetett és közvetlen kifejezése; a
lírai szöveg hangulata; vershangzás: ritmus, rím, rímfajták
Az irodalmi szöveg nyelvi megalkotottságának felismerése
A szóképek lehetséges jelentéseinek/asszociációs lehetoségeinek föltárása, kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok, a szóképek, a hasonlat és a szöveghatás/-hangulat között; az epikai közlésformák (elbeszélo, leíró, párbeszédes, monologikus) szövegbeli funkcióinak megfigyelése és értelmezése; a hosteremtés eljárásainak és a jellemzés fajtáinak megfigyelése
Szóképek és alakzatok: hasonlat, megszemélyesítés, metafora; felsorolás, ismétlés, ellentét, retorikai kérdés, halmozás, párhuzam, fokozás, túlzás, felkiáltás. Közlésformák: párbeszédes, elbeszél6, leíró. A szerepl6k rendszere: f6szerepl6k, mellékszerepl6k, epizódszerepl6k. A jellemteremtés eljárásai: közvetlen - narrátor, más szerepl6 általi - és közvetett - beszéltetés, cselekedtetés, környezet - jellemzés; cselekv6 és nem cselekv6 h6s, statikus és változó jellem; késleltetés, el6reutalás,
sejtetés az epikus szövegekben
Az olvasói tapasztalatok muködtetése a
Lírai és epikus mufajok felismerése; a mufaj jellemzo sajátosságainak felismerése, a
Irodalmi m(Jfajok: dal, leíró költemény, életkép, ballada, mese és mesefajták, monda és
különbözc mufajú irodalmi szövegek befogadásában
téma és mufaj összefüggéseinek felismerése; a mufaj és a hangnem/hangnemek közti összefüggés felfedezése
mondaváltozatok, humoreszk, novella, ifjúsági regény, regény, napló, levél, anekdota. Hangnemek: tárgyilagos, személyes, humoros,
komikus, tragikus, ironikus, ünnepélyes, patetikus, elégikus
Külsc tényvonatkozások és fiktív mozzanatok megkülönböztetése különbözc szövegekben
A köznapi szövegek valóságvonatkozásainak megfigyelése; tényállítások és hipotézisek/ vélemények/ ízlésítéletek megkülönböztetése; a valószeru és valószerutlen, illetve valósnak tuno elemek megkülönböztetése, a valóságot átformáló/torzító eljárások felismerése; a muvön kívüli valóságnak megfeleltetheto és a fiktív elemek elkülönítése; a manipulatív szándék felismerése; a fiktív tér, a fiktív ido és a fiktív cselekménymozzanatok felismerése, a reális élethelyzet/léttapasztalat felismerése az irodalmi mu fiktív világában; motívumok kontextuális
vizsgálata
Néz6pont: az objektív és szubjektív leírás eszköztára. A tárgyilagos és személyes néz6pont kifejez6eszközei.
Tömegkommunikáció és manipuláció; tény és vélemény
Az irodalmi szöveg értékviszonyainak felismerése
A szereplok által közvetített értékek/értékrendek azonosítása az elbeszélo szövegekben
Alapvet6 erkölcsi értékek: anyagi értékek, szellemi értékek, erkölcsi értékek, érzelmi értékek
Írásbeli szövegalkotás
Specifikus kompetenciák
Képességek, készségek és tartalmak
Különbözc típusú szövegek alkotása a kommunikációs funkciók muködtetésével
Történet összefoglalása/újraírása a címzett és nézopont megváltoztatásával; szövegtranszformáció: párbeszédbol elbeszélés, elbeszélésbol párbeszéd, megadott szöveghez eltéro befejezés illesztése, a történet folytatása, egy-egy szereplo további sorsának elképzelése, szöveg szukítése, bovítése; bekezdések írása megadott tételmondattal, megadott kulcsszavak használatával, kezdo
és/vagy zárómondattal
Elbeszél6 szövegek: kronologikus beszámoló, történetmondás, személyes történetmondás, napló, internetes napló, útirajz, tudósítás, élménybeszámoló)
Tárgyleírás, helyleírás valóságos vagy elképzelt helyszínrol; tájleírás; személyleírás; jellemzés
Leíró szövegek: személyleírás, jellemzés, önjellemzés, tárgyleírás, helyleírás, ismertetés, ismeretterjeszt6 szövegek
Reflektált szövegalkotás
különbözc beszédhelyzetekben,
Véleménynyilvánítás az értékítélet indoklásával, érvek felkutatása,
rendszerezése; az érvek meggyozo megformálása; érvek
Dokumentum szövegek: tájékoztató, utasító és meggy6z6
szövegek, ajánlás. Hagyományos magánlevél, e-mail, ajánlások,
a beszédhelyzethez igazodó komplex szövegek alkotása
és ellenérvek egymás mellé állítása; konklúzió
naplóbejegyzés
A kommunikációs helyzethez igazodó tudatos válogatás a
stílusjegyek és regiszterek között
A beszédszándéknak megfelelo, kulturált nyelvi regiszter megválasztása
Szövegalkotás megadott témában, céltételezés/funkció: az írói szándék és a címzett (egyén, csoport,
nyilvánosság) figyelembevétele; néz6pont, állásfoglalás, meggy6zés
Helyesírás
Helyesírási készségek alkalmazása önállóan alkotott szövegekben
Mondatfajták és írásjelek; az egyszer(J és az összetett mondat központozása; a párbeszéd és az idézet írásmódja; a hangok hosszúságának szabályzatnak megfelel6 jelölése a begyakorolt szókészlet körében; az egybeírás és különírás gyakoribb típusai; az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszer(Jbb földrajzi nevek helyesírása; hangjelölés a gyakrabban el6forduló idegen szavakban; a számok bet(Jkkel való írása, keltezés, számneves szerkezetek egybe- és különírása; az igealakokkal, f6nevek, melléknevek és névmások alakjával kapcsolatos helyesírási készségek;
szóelválasztás
A nyelvi megformálásra való érzékenység és igényesség a szóbeli és írásbeli kommunikációban
Specifikus kompetenciák
Képességek, készségek és tartalmak
Az elemi mondat nyelvi megformálásának mint viszonyrendszernek a megértése
Események idobelisége és idorendisége, az események nem tényszeru voltára utaló nyelvi eszközök, a tagadás és negatív jellemzés nyelvi eszközei
Események id6ben lehorgonyzásának nyelvi eszközei, az id6re jelöletlen igealakok értelmezése, id6jelölés az igei és névszói állítmányú mondatban; kronológia. Módra jelölt igealakok, - hat/-het képz6s igék,
módosítószók. A negatív jellemzés eszközei
Események, körülmények és résztvevok leképezodése a mondat egységeire (A mondat struktúrája: az ige és vonzatai, mondatrészek; az igekötok és egyéb igemódosítók; igei poliszémia; muvelteto, kölcsönös, visszaható ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymástól való függése
Eseményszerkezet és mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a f6névi csoport jelöletlensége; személyes névmás és A–Á egyeztetés. Az ige tárgyi vonzata: a tárgyi szerep(J f6névi csoport esetragja; tárgyas igék és a határozottsági egyeztetés. A határozói szerep(J f6névi csoport mint vonzat vagy szabad b6vítmény; esetragok, névutók a határozói f6névi csoporton; határozószók. B6vítmények összefüggései: visszaható és
kölcsönös névmás .
Névszói (f6névi
és melléknévi) állítmány és vonzatai; birtoklásállítás és birtokos névmás
Az események szereploire való utalások nyelvi eszközei
A f6névi csoport bels6 szerkezete: nével6 és referencialitás; köznév és tulajdonnév; névmások: személyes névmás ragos és névutós alakja, deiktikus szerep(J mutató névmás, általános és határozatlan névmás. F6névi módosítók - „jelz6k” - : melléknévi és melléknévi igenévi módosító, számnévi módosító, f6névi módosító. Birtokos szerkezet, mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok és birtokos többessége.
Mennyiség és számosság
kifejezése: szám, számlálószó, többesjelek. )
Mondat- és szövegépítc eljárások jelentésének levezetése nyelvi szerkesztési jellemzck mentén
A szórend, a szó- és mondathangsúly és a mondatjelentés kétirányú viszonyai
Hangsúly, hanglejtés: szóhangsúly, mondathangsúly, f6hangsúly, kontrasztív hangsúly; grammatikai és kontextuális kötöttségek a hangsúlyozásban; mondatfajta- jelöl6 dallamívek. Szórendi lehet6ségek és a kontextus; névmások és topiktartás/-váltás,
kontrasztivitás
Több esemény/jelenet nyelvi megjelenítése, a mondategész jelentése és a mondatok összefuzési módja közötti kapcsolat
Egyszer(J mondat és igenevek. Összetett mondat. Mellérendelés és mellérendel6 mondat: kapcsolatos mellérendelés, kronológia; ellentétes mellérendelés, elvárás és elvárástörlés; választó mellérendelés; következtet6 és magyarázó mellérendelés, ok és okozat. Köt6szók. Alárendel6 mondat: mutató névmás és utalószói funkció, vonatkozó névmás mint köt6szó, egyéb köt6szók; feltételesség és hasonlítás kifejezése mellékmondatokkal.
Mondatsorrend és közbeékelés.)
Különbözo kommunikációs szempontoknak megfelelo szövegek alkotása és szövegtranszformáció
Beszédcselekvések és beszédaktusok nyelvi markerei. Beszédszádékok és beszédaktusok. Egyes beszédaktusok sajátos szóosztályai: indulatszó, kérd6szó
- „névmás” -, tagadó- és tiltószó; mondatfajták. A társas érintkezés formulái, udvariassági repertoár, regiszterek, nyelvváltozat.
Szövegszer(Jség, grammatikai kapcsolóelemek; A szöveg mikro-
és makroszerkezete; témafolytonosság, kulcsszó, tételmondat; szövegpanelek: közmondások, szólásmondások, szavajárás, kifejezések stb.
Makroszerkezeti egység és szövegtípus.)
A szókészlet változásának és változatosságának, valamint a szavak szerkesztettségének felismerése
A nyelvi állandóság és változás jelenségei
Az elemkészlet változása és változatai id6ben: elavult szavak és jelentések, új szavak és jelentések; bels6 szóalkotás: szóképzés,
szóösszetétel; kölcsönzés, jelentésváltozás
A szavak jelentése, használati köre, a regiszter, az írott és beszélt nyelvi stílusok jellemzo szókészlete
Jelentés és kontextus. A jelentésmez6 tagolása. Állandósult szókapcsolat: idióma, helyzetmondat, klisé. Lexikális döntések: regiszter, néz6pont, szóhangulat, jelentésárnyalatok; jelentéstani kapcsolatok: szinonímia, antonímia, metaforikus jelentéskiterjesztés. Kihagyásos szerkezetek és metonimikus jelentéskiterjesztés. Grammatikai
és írásbeli homonímia
A szókincs rétegzettsége, nyelvváltozatok szókincsbeli és jelentésbeli eltérései
Az elemkészlet változatai társadalmi térben és földrajzi térben. A csoportidentitás nyelvi
jelöl6i
A társas-társadalmi együttéléshez szükséges nyelvi magatartás magánjellegu és kisközösségi helyzetekben
Beszédszándékok és egyes gyakori beszédcselekvések nyelvi repertoárja, a nyelv másokra gyakorolt hatása, a szövegek hatásmechanizmusa
Beszédszándékok. Beszédcselekvések és beszédaktusok. Szövegtípusok.
Szöveg és regiszter. Szöveg és stílus. )
Tényállítások és hipotézisek/vélemények, szövegben ki nem fejtett tartalmak
Háttérmondatok. Az irónia mint beszédszándék. Nyelvi manipuláció és meggy6zési
stratégiák
Nyelvváltozatok közötti eltérések a szöveg, a mondat, a szóalak vagy a hangzás szintjén, a különbözo változatok értéke, a kódváltás
Szöveg és helyzet. Szöveg és nyelvváltozat: regionális nyelvváltozat, kontaktusváltozat, sztenderd. Nyelvváltozat és identitás. A nyelvváltozatok és társadalmi megítélésük a
beszédhelyzet függvényében
Anexa nr. 4
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
Bucure'ti, 2020
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere
evaluarea
competențelor
de
redactare
a
unor
texte
argumentative
(motivarea apartenenței la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă.
Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen
Spezifische Kompetenzen
Lerninhalte
1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen
Schlüsselwörter herausschreiben
Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden
den Titel eines Textes erklären
gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Märchen, Ballade, Kurzgeschichte
Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzählung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel
die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau
die Problematik des Textes erkennen
Texte situationsgerecht verfassen
Spezifische Kompetenzen
Lerninhalte
2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen
einen Brief persönlichen Inhalts verfassen
einen Tagebucheintrag verfassen
eine Gestalt anhand von äußeren und inneren Merkmalen charakterisieren
einen Textinhalt aus verschiedenen Erzählperspektiven wiedergeben
einen Text sinnvoll fortsetzen
kurze Dialoge verfassen
die eigene Meinung schriftlich äußern
eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben
Hauptgedanken formulieren
einen Text nacherzählen
Fragen zur Klärung von Sinnzusammenhängen formulieren und beantworten
den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen
die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Präsens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine
persönliche Meinung äußern
2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen
Präfixe und Suffixe richtig gebrauchen
neue Wörter durch Zusammensetzung bilden
Wortfamilien bilden
Homonyme in bedeutungstragenden Sätzen verwenden
die Bedeutung der Wörter in verschiedenen Kontexten erschließen
Wortfelder zusammenstellen und erweitern
treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen
Programa pentru disciplina
Limba și literatura germană maternă
pentru
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
(începând cu anul școlar 2020-2021)
Spezifische Kompetenzen
Lerninhalte
-
abgeleitete und zusammengesetzte Wörter voneinander unterscheiden und bedeutungsgemäß in Sätze einbauen
2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmäßigkeiten in Texten anwenden
Interpunktion und Orthographie
Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekündigter direkter Rede und bei Aufzählungen, Anführungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzählungen und vor den meisten Konjunktionen
Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, die Groß- und Kleinschreibung
Morphologie
Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ
Gebrauch der Präpositionen mit dem richtigen Fall
die Deklination des Adjektivs
das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen
das Verb und seine Zeitformen (Präsens – Präteritum – Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I)
die Modalverben und ihre Zeitformen (Präsens und Präteritum)
die feste Verbindung zwischen Verb und Präposition anwenden
Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz)
die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Präsens, Präteritum, Perfekt und Futur I
das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt
Syntax
die Satzglieder erkennen: Subjekt, Prädikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Präpositionalobjekt), Temporal-, Konditional-, Konzessivbestimmung
das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Präpositionalattribut, Apposition)
Inhalt der Nebensätze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz und Konzessivsatz
Form der Nebensätze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)
Nebensätze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Konzessivsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt
Anexa nr. 5
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literareși nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
COMPETEN,E DE EVALUAT
raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
morfosintakticka analiza odreñenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u složenim recenicama;
odreñivanje korespondencije izmeñu delova recenice i složene recenice zavisnog odnosa;
poštovanje normi kniževnog jezika prilikom pismenog izražavanja;
raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja književnih tekstova;
pismeno izlaganje sižea i momenata narativnog tkiva date književne lektire;
raspoznavanje razlika izmeñu usmene i pisane književnosti;
elaboracija književnog komentara; karakterizacija književnih likova;
poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog i usmenog izražavanja.
Sadržaj:
Fonetika:
Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika
l
u
o ;
Recnik:
Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Složenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
Morfologija:
Znacenje i upotreba padeža; Neodreñeni i odreñeni pridevski oblici; Poreñenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
Sintaksa:
Složene recenice nezavisnog odnosa; Složene recenice zavisnog odnosa.
Književna
lektira :
Starac prevario divov; U cara Trojana kozje uši; Osnovna škola
od B. Nušica;
Car Lazar a carica Milica; Veletovci
od I.Andrica;
Geografija
od B.Nušica;
Analfabeta
od B. Nušica;
Hajduk Veljko
od V.St.Karadžica;
Kad mlidijah umreti
od B. Radicevica;
Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti
od L.Lazarevica;
Pop Cira i pop Spira
od S.Sremca;
O klasje moje
od A.Šantica;
Pokondirena tikva
od J.St.Popovica;
Kosa
od I. Andrica.
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere
evaluarea
competențelor
de
redactare
a
unor
texte
argumentative
(motivarea apartenenței la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă.
Recepcia písomného textu rôzneho druhu
Špecifické ciele
Obsah
a multimodálnych textov
a hlavných myšlienok v rôznych textoch, zhrnutie obsahu textu rôznych stupnov obt'ažnosti
a štruktúre naratívnych, deskriptívnych, epických, lyrických a dramatických textov
Literárne texty:
Moric, R.
–
Pe'ko ,
Podjavorinská, r..
–
Cakanka ,
Durícková,
M.
–
Žabia studna ,
Rúfus, M.
–
Rozhovor v parku so strážnym anjelom ,
l'udová balada
–
Išli hudci horou ,
P. O. Hviezdoslav
–
Zuzanka Hraškovie ,
Záborský J.
–
Tulipán a fialka ,
Horák,
J.
–
Sitniansky vatrár ,
Tajovský, J. G.
–
Na chlieb ,
Sládkovic,
A.
–
Martin ,
Tajovský, J. G.
–
Prvé hodinky,
Jesenský, J.
–
Doktor ,
Bujtar, P.
–
Aneta ,
Tajovský, J. G.
–
Statky-zmätky
Identifikácia dôležitých informácii zo súvislých, nesúvislých
Identifikácia témy
Prezentácia vlastných, tvorivých a kritických názorov na margo textov rôznych druhov
Kl'úcové slová, hlavná myšlienka, téma literárneho textu
Jednoduchá osnova
Text s prvkami rozprávania
Literárny text s prvkami rozprávania v próze a vo veršoch (autor, rozprávac, rozprávanie, príbeh, literárna postava, prostriedky charakteristiky, cas a priestor v literárnom texte, rozprávanie v I., II. a III. osobe, sujet literárneho diela/fázy sujetu, vedl'ajšie myšlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialóg v literárnom texte)
Neliterárny text s prvkami rozprávania
Literárny text s prvkami opisu v próze a vo veršoch
Neliterárny text s prvkami opisu
Informacný/výkladový text
Epika – text v próze
Lyrika – text vo verši (vyjadrovanie emócií a pocitov)
Dráma – text v prehovoroch (autor, postava ,
úloha scénických pokynov, úloha dialógu/prehovorov, herci, kulisy, kostýmy, osvetlenie, hudba)
Argumentacný text
Verzifikácia: verš, strofa, rým, stopa, rytmus
Percepcné stratégie textu:
Dojmy z precítaného textu, úvaha o jazykovej diverzite
Interpretacné stratégie:
Interpretácia umeleckých jazykových prostriedkov (personifikácia, prirovnanie, básnický prívlastok (epiteton), enumerácia, opakovanie, metafora, aliterácia, hyperbola, antitéza)
Prezentácia vlastných názorov na margo precítaných textov
Tvorba písomných komunikátov rôzneho druhu
Špecifické ciele
Obsah
Tvorba krátkych textov na známe témy, berúc do úvahy fázy tvorby textu a jeho špecifickú štruktúru za úcelom sprostredkovania myšlienok a informácii alebo porozprávania zažitých, príp. vymyslených skúseností.
Prispôsobenie písomného textu komunikacnej situácii a úcelu komunikácie
Sústavné uplatnovanie etických noriem tvorby textu a pravidiel súcasného slovenského jazyka
Vzhl'ad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu
Slohové postupy: naratívny slohový postup, deskriptívny slohový postup, vysvetl'ujúci slohový postup, naratívno- deskriptívny slohový postup, dialogický slohový postup, slohový postup s prvkami porovnávania, argumentacný slohový postup – poradie argumentov v texte
Textové predlohy/vzory slúžiace pri štruktúrovaní myšlienok: definícia, delenie a triedenie, príklady, „žurnalistické otázky” (Kto?, Co?, Kedy?, Kde?, Preco?)
Tvorba funkcných textov: list, pohl'adnica, žiadost', pozvánka, dotazník
Prispôsobenie písomného komunikátu zadanej téme
Štruktúra písomného komunikátu: úvod, obsah, záver, odseky
Štýl: gramatická správnost', používanie pravidiel slovenského pravopisu, myšlienková nadväznost', výrazová vecnost', primeranost', súvislost' a ucelenost', originalita, rozmanitost', strucnost'
Obsah, tvorba obsahov
Transformácia priamej reci na nepriamu rec
Interpretácia daných casti z precítaného textu, opis vyvolanej emócie (radost', prekvapenie, strach)
Správne, vhodné a efektívne používanie jazyka v procese písomnej komunikácie
Špecifické ciele
Obsah
a sémantických znalosti so syntaktickými
a morfologickými
Fonetika, ortografia a ortoepia
Lexikológia
Morfológia
Využívanie nadobudnutých znalostí tykajúcich sa komplexných morfosyntaktických štruktúr spisovného jazyka za úcelom správneho porozumenia a nuansového vyjadrovania komunikacných zámerov
Jasné vyjadrenie komunikacného zámeru prostredníctvom korelácie lexikálnych
Abeceda, klasifikácia hlások: samohlásky, dvojhlásky, spoluhlásky
Ortografická a ortoepická klasifikácia spoluhlások
Vybrané slová
Slovo, základná jednotka slovnej zásoby
Tvorba slov odvodzovaním, skladaním. Skratky a znacky.
Interné prostriedky obohacovania slovnej zásoby: neologizmy, odborné slová
Externé prostriedky obohacovania slovnej zásoby: lexikálne výpožicky
Sémantické kategórie: synonymá, antonymá, homonymá
Rozdel'ovanie slov na slabiky
Podstatné mená
Špecifické ciele
Obsah
znalost'ami zo súcasného spisovného jazyka
3.3Vedomé uplatnovanie pravidiel slovenského pravopisu za úcelom správnej komunikácie
3.4Analýza jazykových javov súcasného spisovného jazyka prostredníctvom nadobudnutých znalostí z oblasti syntaxe, morfológie, fonetiky, lexikológie a sémantiky
Veta – vetná syntax
Súvetie – súvetná syntax
Druh podstatných mien: všeobecné – vlastné, konkrétne – abstraktné, životné – neživotné, hromadné – pomnožné
Gramatické kategórie: rod, císlo, pád
Sklonovacie vzory podstatných mien: chlap, hrdina, dub, stroj, žena, ulica, dlan, kost', mesto, vysvedcenie, srdce, dievca
Pravopis vlastných podstatných mien
Prídavné mená
Druh prídavných mien
Gramatické kategórie: rod, císlo, pád
Sklonovacie vzory prídavných mien: pekný, cudzí, otcov/matkin, páví
Pravidelné a nepravidelné stupnovanie prídavných mien
Zhoda prídavného mena s podstatným menom
Slovesá
Gramatické kategórie: osoba, císlo, cas, spôsob
Casovanie slovies vo všetkých casoch a spôsoboch
Pomocné sloveso byt'
Zámená
Druh zámen: osobné, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie
Gramatické kategórie: rod, císlo, pád
Císlovky
Druh císloviek: základné, radové
Gramatické kategórie: rod, císlo
Pravopis císloviek
Príslovky
Príslovky miesta, casu, spôsobu a príciny
Tvorenie prísloviek
Stupnovanie a pravopis prísloviek
Veta. Interpunkcné znamienka
Jednoduchá veta a rozvitá veta
Klasifikácia viet podl'a obsahu, zloženia a clenitosti
Podmet
Vyjadrený podmet (jednoduchý a viacnásobný), nevyjadrený podmet
Prísudok: slovesný a neslovesný (menný), zhoda podmetu s prísudkom
Prívlastok: zhodný a nezhodný prívlastok
Predmet: priamy a nepriamy predmet
Príslovkové urcenie: miesta, casu, spôsobu a príciny
Prira'ovacie súvetie
Špecifické ciele
Obsah
príslovková miestna, casová, spôsobová a prícinná
Druhy prira'ovacích súvetí: prira'ovacie súvetie zlucovacie, prira'ovacie súvetie stupnovacie, prira'ovacie súvetie vylucovacie a odporovacie
Pravopis prira'ovacích súvetí
Podra'ovacie súvetie
Klasifikácia podra'ovacích súvetí: vedl'ajšia veta prívlastková, vedl'ajšia veta predmetová, vedl'ajšia veta
Prejavovanie empatického kultúrneho a interkultúrneho správania
Špecifické ciele
Obsah
Vyjadrovanie vlastného názoru na konkrétne tradície a hodnoty materskej kultúry alebo inej kultúry opísanej
v precítaných knihách
Argumentovanie vlastných stanovísk o identifikovaných vzoroch vo vlastnej
kultúre a v kultúre iných národov
Materinský jazyk – nevyhnutný zdroj pre osobný rozvoj a obohatenie kultúrnej vybavenosti
Slovenský jazyk a kultúra v Európe
Empatia a otvorenost'. My a tí druhí.
Anexa nr. 7
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
Bucure'ti, 2020
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse;
Njihova primjena u datom kontekstu;
Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u složenim recenicama;
Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa;
Poštovanje norma književnog jezika u pismenom izražavanju;
Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sažetka književnih tekstova;
Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog štiva date književne lektire;
Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane književnosti;
Izrada književnog komentara; karakterizacija književnih likova;
Poštovanje norma književnog jezika u pismenom i usmenom izražavanju.
Programa pentru disciplina
Limba și literatura croată maternă
pentru
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
(începând cu anul școlar 2020-2021)
Sadržaj:
Fonetika:
Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano ¨a¨; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija;
Rjecnik:
Podrjetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom;
Morfologija: Promjenjive vrste rijeci : Imenice – znacenje i uporaba padeža; Pridjevi – znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice – znacenje, podjela; Brojevi – znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena;
Nepromjenjive vrste rijeci : prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice – znacenje, uporaba;
Sintaksa : Nezavisno složene recenice; Zavisno složene recenice
Književna djela:
Ribar Palunko i njegova žena , Ivana Brlic-Mažuranic;
Orac Dragonja , Vladimir Nazor;
Legenda o Veroniki Desnickoj , narodna legenda;
Ona i ja , Zlatko Krilic;
Babina bilka,
hrvatska narodna pripovjetka;
Carobno zrcalo , Michael Ende;
Zlatni ljudi , Jadranka Klepac;
Mali Uckaric , Viktor Car Emin;
Voda , Vladimir Nazor;
Pravda , Vladan Desnica;
Može li covjek , Dragutin Tadijanovic;
Moj dom , Silvije Strahimir Kranjcevic;
Oblak , Dobriša Cesaric;
Alkar , Dinko Šimunovic;
Breza , Slavko Kolar.
Programa pentru disciplina
Limba și literatura croată maternă
pentru
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
(începând cu anul școlar 2020-2021)
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
Bucure'ti, 2020
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere
evaluarea
competențelor
de
redactare
a
unor
texte
argumentative
(motivarea apartenenței la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.
Receptarea mesajului scris, din texte literare 'i nonliterare, în scopuri diverse
Competențe specifice
Conținuturi asociate
1.1
dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;
moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog);
subiectul operei literare;
procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză);
sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;
trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;
texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă,
anunțul, știrea);
1.2
sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuației
Comunicarea scrisă
Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).
Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.
Contexte de realizare:
Fonetică 'i ortografie:
Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful.
Lexic:
Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;
Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor.
Gramatică:
personal in dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che,
reperarea unor informații esențiale dintr-un text;
completarea unui text lacunar;
recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text;
recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text;
utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.
Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.
Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.
Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific.
Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.
Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.
Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului in cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)
Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.
Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele
chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziția asertivă si imperativă.
noi etc.
1.3
identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor
- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.
Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent si trecut; concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).
Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente).
Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente)
Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente).
Interjecția: interjecții proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni – santo cielo, poveri noi, miseri
Utilizarea corectă 'i adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competențe specifice
Conținuturi asociate
2.1
redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă
redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale;
redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;
realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație;
redarea în scris a unor informații receptate prin lectură;
cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;
descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic și portret moral);
structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);
figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora;
sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;
genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic);
textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar;
redactare de mesaje, instrucțiuni;
completare de texte lacunare, rebus;
redactare de scrisori în registru familiar;
construirea unor scurte povestiri;
folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor;
diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite;
folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;
folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;
folosirea conectorilor adecvați;
folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;
rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;
identificarea structurii textului narativ;
sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context;
stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat;
identificarea secvențelor într-un text narativ;
structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).
2.2
utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație
elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului;
folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;
aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția.
Teme recomandate:
Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța;
Universul adolescenței: stiluri de viață;
Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie;
Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni, invenții și descoperiri;
Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli, călătorii;
Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante;
Obiceiuri
și
tradiții:
mâncăruri
specifice
sărbătorilor
tradiționale,
activități
specifice sărbătorilor tradiționale (reluare și îmbogățire);
Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme;
Universul cultural italian: trecut și prezent;
Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate și anunțuri în presă, radioul și televiziunea, internetul;
Umorismul.
Anexa nr. 9
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA RROMANI MATERNĂ
Bucure'ti, 2020
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
Programa,
bazată
pe
modelul
comunicativ-funcțional ,
recomandă
valorificarea
tuturor experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educației (formală, nonformală și informală), ale căror interferențe favorizează dezvoltarea la elev a competențelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conținuturile propuse.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii rromani materneîn producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
Programa de limba și literatura maternă rromani favorizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară, urmărind:
înțelegerea faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la mecanismele esențiale de generare a mesajului în comunicare orală și scrisă;
asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activități de ascultare, vorbire, lectură și scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;
cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical și gramatical, comune limbii rromani și altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;
dobândirea unor competențe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viață în școală și în afara ei;
asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale și europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective și morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere
evaluarea
competențelor
de
redactare
a
unor
texte
argumentative
(motivarea apartenenței la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.
Receptarea ,i redactarea textului scris de diverse tipuri
Competențe specifice
Conținuturi
1.1.
Prezentarea informa,iilor ,i a inten,iilor de comunicare din texte continue, discontinue ,i multimodale
Textul narativ literar – în proză
Textul epic
Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare
Textul dramatic 'i arta spectacolului
Textul liric
Versificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor
Textul argumentativ
1.2.
Redactarea unui text complex, în care să î,i exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje
Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I
Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare. Planul dezvoltat de idei
Textul narativ nonliterar
Textul descriptiv literar
Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația)
Autor, personaj dramatic
Rolul indicațiilor scenice
Rolul dialogului
Actori, decor, costume, lumini, muzică
Dialogul - în textul scris și în spectacol
Dialogul în textul nonliterar (interviul)
Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic
Strategii de interpretare: discuții pe marginea textelor citite, interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza)
Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii
Rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile.
Corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație. Tipare textuale de structurare a ideilor.
„Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sos8ar?).
Stil: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate
Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal
Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conținutul textului.
Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare.
Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
Rezumatul /planul de idei.
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
Expansiunea sau contragerea unei secvențe dintr-un text narativ sau descriptiv.
Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică).
Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvență a textului.
Caracterizarea unui personaj principal pozitiv sau negativ.
Caracterizarea unui personaj secundar pozitiv sau negativ.
Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ
Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului
Etica redactării: originalitate
Utilizarea corectă, adecvată ,i eficientă a limbii în procesul comunicării orale ,i scrise
Competențe specifice
Conținuturi
2.1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înțelegere corectă 'i exprimare nuanțată a intențiilor comunicative
Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin și feminin), număr (singular și plural), determinare (articol) și cele șapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental și vocativ). Flexiunea nominală
Adjectivul- tipurile acestuia (buxle și tang), gradele de comparație ale adjectivului. Realizări ale atributului: prin adjectiv, pronume, numeral
Topica în propoziție. Norme de punctuație
Verbul - modurile prsonale și nepersonale. Distincția între verbele tematice și verbele atematice. Posibilități combinatorii ale verbului.
Pronumele -tipurile și declinarea (pronumele personal/ i 3enutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i puchutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele refelexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni și pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni
Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât
Pronumele posesiv și exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcții verbale posesive (prezent, imperfect și perfect)
Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale
Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu. Posibilități combinatorii ale adjectivului
Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilități combinatorii ale numeralului și declinarea acestuia
Prepoziția (după origine, după conținutul lexical și după formă - tipurile)
Interjecția (simple și compuse). Rolul și expresivitatea
interjecției
Predicatul verbal și predicatul nominal
Subiectul
Atributul
Complementul
Construcții sintactice:
construcții active/ construcții pasive cu verbul a fi
construcții impersonale
construcții cu pronume reflexive
construcții incidente
construcții concesive și condiționale
Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
Apoziția. Norme de punctuație
Fraza. Subordonarea prin conjuncții și prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație
Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva,
completiva directă, completiva indirectă, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala
2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de lexic 'i semantică
Vocabular
Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor
Categorii semantice: sinonime, antonime
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază și cuvânt derivat, conversiunea
Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; împrumuturile lexicale
Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse
Familia lexicală
Câmpul lexical
Variație stilistică
Selecție lexicală în limba vorbită și în limba scrisă
Termeni științifici
Variații dialectale ale limbii
Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat
2.3. Valorificarea relației dintre normă, abatere 'i uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
Ortoepie 'i ortografie
Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar
Tipuri de sunete: Vocală. Consoană
Semivocală. Accentul. Silaba
Grupurile vocalice
Despărțirea în silabe
Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii rromani
Anexa nr. 10
PROGRAMA
pentru
EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a
(începând din anul 'colar 2020-2021)
DISCIPLINA
LIMBA .I LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
Bucure'ti, 2020
STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere
evaluarea
competențelor
de
redactare
a
unor
texte
argumentative
(motivarea apartenenței la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.
Receptarea textului scris de diverse tipuri
Competențe specifice
Continuturi
Limbajul poetic
argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretari multiple
Identificarea informatiilor importante din texte continue, discontinue si multimodale
Identificarea temei si a ideilor principale din texte diverse
Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv
Cuvinte-cheie, idee principala, tema
Planul simplu de idei. Textul narativ
Textul narativ literar
Coordonatele lumii fictionale: actiune, personaj, timp, spatiu
Analiza coordonatelor textului: analiza actiunii
Textul narativ nonliterar
Textul narativ
Textul descriptiv (literar/nonliterar)
Textul explicativ (aplicativ)
Figuri de stil: personificarea, comparatia
Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare
Dialogul in textul scris
Textul liric. Imnul
Versificatie. Rima. Ritmul
Elemente de limbaj poetic
Figuri de stil: personificarea, metafora, repetitia, enumeratia
Descrierea in poezie si proza (portretul)
Structura textului narativ. (logica actiunii, timpul si spatiul naratiunii)
Structura textului descriptiv
Structuri in textele epice si lirice
Discursul epic. Discursul liric
Texte care combina diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Textul epic: momentele subiectului, relatiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistica
Textul liric: tema, motive, eul liric. Compozitia textului.
Figuri de stil: invocatia/interogatia/exclamatia retorica inversiunea, repetitia
Forme strofice. Masura versurilor
Textul umoristic. Anecdota/Gluma
Valori etice si culturale in textul literar
Strategii de comprehensiune: compararea a doua sau mai multe texte sub aspectul continutului si al structurii;
Redactarea textului scris de diverse tipuri
Competențe specifice
Continuturi
Redactarea unui text scurt pe teme familiare, avand in vedere etapele procesului de scriere si structurile specifice, pentru a comunica idei si informatii sau pentru a relata experiente traite sau imaginate
Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere:
descoperirea unor subiecte din universul familiar
restrangerea unor teme la aspecte particulare
incadrarea in subiect
Prezentarea textului: asezarea in pagina;
Planul simplu de idei
Partile textului: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe
Stil: corectitudine gramaticala, respectarea conventiilor ortografice si de punctuatie
Utilizarea corecta, adecvata si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale si scrise
Competențe specifice
Continuturi
1. Aplicarea constienta a achizitiilor lexicale si semantice de baza, din limba ucraineana standard, pentru exprimarea corecta a intentiei comunicative
Cuvintele polisemantice. Polisemia in raporturile ei cu omonimia. Variatie stilistica
Gramatica
Complementul indirect
Ortoepie si ortografie
Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor dupa criteriul alfabetic. Dictionarul. Articolul de dictionar
Tipuri de sunete: Vocala. Consoana
Semnul moale. Inmuierea consoanelor
Sunete iotate; Accentul; Silaba; Apostroful
Corespondenta sunet-litera (redarea aceluiasi sunet prin litere diferite; sunete diferite redate prin aceeasi litera)
Scrierea si pronuntia cuvintelor care contin foneme specifice limbii ucrainene
Vocabular
Structura cuvantului. Cuvantul, unitate de baza a vocabularului; Cuvantul si contextul; forma si sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime
Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate. Limba literara, limba populara, limba vorbita, limba scrisa. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de imbogatire a vocabularului: interne si externe. Familia de cuvinte.
Variatii de registru
Constructia frazei in limba vorbita si in limba scrisa
Organizarea coerenta a textului: succesiunea ideilor, folosirea corecta a timpurilor verbale
Folosirea achizitiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru intelegere corecta si exprimare nuantata a intentiilor communicative
Aplicarea achizitiilor lingvistice pentru intelegerea si producerea unor texte diverse
Raportarea constienta la norma in exprimarea intentiei de comunicare, din perspectiva morfosintactica, fonetica si lexicala
Enuntul. Punctuatia
Propozitia simpla. Propozitia dezvoltata
Propozitia afirmativa. Propozitia negativa
Enunturi asertive, interogative, exclamative
Verbul (flexiunea verbului in raport cu numarul, persoana, modul si timpul). Moduri verbale: indicativul conditional- optativul, imperativul si infinitivul.
Substantivul: genul, numarul, cazurile .
Tipuri de substantive: comun, propriu, insufletit, neinsufletit.
Prepozitia
Pronumele.Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal in raport cu persoana, numarul, genul, cazul)
Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul.
Numeralul .
Clasificarea numeralelor.
Notiuni de sintaxa
Sintaxa propozitiei
Predicatul. Predicatul verbal si cel nominal
Subiectul. Subiectul exprimat si cel neexprimat
Atributul. Tipurile de atribute in limba ucraineana
Complementul. Complementul circumstantial de loc, de timp, de mod, de cauza. Complementul direct.
Partile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozitia, conjunctia, particula, interjectia
Manifestarea unui comportament empatic cultural si intercultural
Competențe specifice
Continuturi
Exprimarea unui punct de vedere fata de anumite traditii si valori ale culturii nationale sau ale unei alte culturi, descrise in cartile citite
Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate in
cultura proprie si in cultura altor popoare
Carte si cultura: elemente de cultura slavona in cultura ucraineana
Limba materna - sursa esentiala pentru dezvoltarea personala si pentru fmbogatirea bagajului cultural
Identitate personala; identitate nationala; diversitate culturala si lingvistica
Valori estetice si morale in creatiile literare (binele, adevarul, frumosul, tinutul natal, patrie si popor)
Empatie si deschidere. Noi si ceilalti
Valori culturale ucrainene in context european/mondial
Texte:
Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo,
Taras Shevchenko
Batko ta syn,
Petro Hulak-Artemovskyy
Vovk i Kit,
Leonid Hlibov
Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy,
Serhiykova
kvitka, Syniy olivets,
Vasyl' Sukhomlyns'kyy
Z kazochky dyadka Leva, Leliya, Pisenka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo,
Lesya Ukrayinka
Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!, Zemle, moya vseplodyushchaya, Malyy Myron ,
Ivan Franko
Molytva,
Maria Ciubica
SHKIL'NI USMISHKY
Pavlo Hal'chenko
Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak ,
Leonid Ivanovych Hlibov
Krasne pysannya,
Ivan Franko
Sestra ,
Marko Vovchok
V ODESINA PRYVOZI,
Humoresky Stepana Oliynyka dlya ditey
Zhenya i Syn'ko,
Viktor Blyznets
I zolotoyi y dorohoyi,
Taras Shevchenko
Malenkyy hrishnyk,
Mykhaylo Kotsyubynskyy
Dialoh u prerodi,
Maria Ciubica
Ridna mova,
Ilarion Hrabovycj
Nadia,
Lesia Ucrainka
Dva koliory,
D.Pavlycjko
Dva syny,
Marko Vovciok
Hreteva skiljna nauka ,
Ivan Franko
Kupovanyj rozum ,
H.Kvitka-Osnovianenko
Mova,
Maksym Rylskyj
Davnia Vesna...,
Lesia Uckrainka
Dobryj zarobok ,
Ivan Franko
Anexa nr. 11
PROGRAMA
pentru
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII
CLASEI a VIII-a
DISCIPLINA
MATEMATICĂ
București, 2020
PROGRAMA PENTRU
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
MATEMATICĂ
Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile
Programei școlare pentru disciplina
matematică, clasele a V-a – a VIII-a , aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
Subiectele de matematică pentru
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.
Matematica
are statut de disciplină obligatorie în cadrul
Evaluării Naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a.
COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE
Competențele generale ( CG ) și competențele specifice (CS)
CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar
V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate
V.CS1.2. Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate
V.CS1.3. Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte
VI.CS1.1. Identificarea unor noțiuni specifice mulțimilor și relației de divizibilitate în
VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a mărimilor direct sau invers proporționale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
VI.CS1.4. Recunoașterea fracțiilor echivalente, a fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a unui număr rațional
VI.CS1.5. Recunoașterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configurații
date
VI.CS1.6. Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghi
VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui
VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniare
VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame
VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date
VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date
VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date
VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configurație geometrică dată
VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime
VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice
VIII.CS1.3. Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații date
VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale
date
VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau
a volumului acestora
CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse
informaționale
V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice
V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice
VI.CS2.1. Evidențierea în exemple a relațiilor de apartenență, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de
divizibilitate cu 2, 5, 10 n
, 3 și 9 în
VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporții pentru organizarea de date
VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor
VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul:
x
a
b
,
x
a
b
,
x
:
a
b
a
0
,
ax
b
c
, unde
a
,
b
și
c
sunt numere raționale
VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarității unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare și a paralelismului sau perpendicularității a două drepte
VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului
VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea și aproximarea numerelor reale
VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme
de ecuații liniare
VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora
VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configurații geometrice
date
VII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului și ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relației de asemănare între triunghiuri
VII.CS2.7. Aplicarea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia
VIII.CS2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi
definite printr-o proprietate a elementelor ei
VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
VIII.CS2.3. Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau
formule
VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale date
VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor
elemente ale acestora
CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice
V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru
divizibilitate
V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare
VI.CS3.1. Utilizarea unor modalități adecvate de reprezentare a mulțimilor și de determinare a c.m.m.d.c. și
a c.m.m.m.c.
VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct/invers proporționale
VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice
VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice
VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de ecuații liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependențe funcționale și reprezentări ale acestora
VII.CS3.4. Utilizarea proprietăților patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
VII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme
VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii
VII.CS3.7. Deducerea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în
VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor
VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora
VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelor
VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice
CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de
rezolvare pentru o situație dată
CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic aunor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale
CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând mulțimile și divizibilitatea în
CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)
CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații
CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații date
CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor și a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale
CS4.2. Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniare
CS4.2. Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebric
CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume,
utilizând transformarea convenabilă a unităților de măsură
CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregi
CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor
CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționale
CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulțimea numerelor raționale
CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere
CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice
CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noțiunilor legate de dreaptă, unghi și cerc
CS4.5. Exprimarea proprietăților cercului și ale poligoanelor în limbaj matematic
CS4.5. Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor
geometrice
VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi
VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăților unor figuri geometrice folosind asemănarea
VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic
CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date
V.CS5.1. Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
V.CS5.2. Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea
unor calcule
V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei
configurații geometrice dintr-o problemă dată
VI.CS5.1. Analizarea unor situații date în contextul mulțimilor și al divizibilității în
VI.CS5.2. Analizarea unor situații practice cu ajutorul rapoartelor, proporțiilor și a colecțiilor de date
VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi
VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raționale
VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și de arce de cerc
VI.CS5.6. Analizarea unor construcții geometrice în vederea evidențierii unor proprietăți ale triunghiurilor
VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situații practice prin elemente de organizare a datelor
VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii
VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări
geometrice
VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relații metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuații
VIII.CS5.2. Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebric
VIII.CS5.3. Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinar
VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metrice
VIII.CS5.5. Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe date
CG6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii
V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului
V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)
V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelor
VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situații date utilizând mulțimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în
VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situații date în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale
VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și
interpretarea rezultatului
VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu numere raționale VI.CS6.5. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanțe și a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc
VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatului
VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere
VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând asemănarea triunghiurilor
VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând relații metrice în
triunghiul dreptunghic
VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații
VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuațiilor sau a formulelor de
calcul prescurtat
VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața reală
VIII.CS6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale
VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o
configurație spațială a unei situații date din cotidian
Conținuturi asociate
Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere
Subdomeniul: Mulțimi
Descriere, notații, reprezentări; mulțimi numerice/nenumerice; relația dintre un element și o mulțime; relații între mulțimi
Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
Mulțimi finite, cardinalul unei mulțimi finite; mulțimi infinite
Operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență
Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecția și reuniunea intervalelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operații cu numere naturale
Scrierea și citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
Adunarea numerelor naturale, proprietăți; scăderea numerelor naturale
Înmulțirea numerelor naturale, proprietăți; factor comun
Împărțirea cu rest zero a numerelor naturale; împărțirea cu rest a numerelor naturale
Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operații)
Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor
Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate și acolade
Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze
Divizibilitatea numerelor naturale
Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni
Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10 n
,
3 și 9; numere prime; numere compuse
Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicație: determinarea celui mai mare divizor comun ( c.m.m.d.c. ) și a celui mai mic multiplu comun ( c.m.m.m.c. ); numere prime între ele
Proprietăți ale divizibilității în
:
a a
, unde
a
;
a b
și
b c
a
c
, unde
a c
a
( b
c ), unde
a
,
b
,
c
;
a
bc
și
a , b
1
a
c
, unde
a
,
b
,
c
Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi
a , b , c
;
a b
și
Mulțimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea și ordonarea numerelor întregi
Adunarea numerelor întregi, proprietăți; scăderea numerelor întregi
Înmulțirea numerelor întregi, proprietăți
Împărțirea numerelor întregi când deîmpărțitul este multiplu al împărțitorului
Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri
Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale
Fracții ordinare ; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracții echivalente (prin reprezentări)
Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții ordinare
Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție
Amplificarea și simplificarea fracțiilor; fracții ireductibile
Aducerea fracțiilor la un numitor comun; adunarea și scăderea fracțiilor
Înmulțirea fracțiilor, puteri; împărțirea fracțiilor
Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară
Fracții zecimale ; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară
Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; transformarea unei fracții ordinare într- o fracție zecimală; periodicitate
Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară
Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare
Număr rațional ; mulțimea numerelor raționale; reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional; modulul; compararea și ordonarea numerelor raționale
Adunarea numerelor raționale; proprietăți; scăderea numerelor raționale
Înmulțirea numerelor raționale; proprietăți; împărțirea numerelor raționale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr rațional nenul; reguli de calcul cu puteri
Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale
Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional
Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical
C
C
C
Numere iraționale, exemple; mulțimea numerelor reale; incluziunile
; modulul unui număr real (definiție, proprietăți); compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări
b
Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, puteri cu exponent număr întreg); raționalizarea numitorului de forma
a
Media aritmetică ponderată a
n
numere reale,
n
2
; media geometrică a două numere reale pozitive
Domeniul de conținut: Algebră
Subdomeniul: Calcul algebric
Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la
putere); reducerea termenilor asemenea
Formule de calcul prescurtat
a
b
2
a 2
2 ab
b 2
, unde
a
b a
b
a 2
b 2
, unde
a ,
b
a ,
b
Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în
(factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)
Fracții algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)
Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații
Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identități
Ecuații de forma
ax
b
0
, unde
a ,
b
; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente
Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituției și/sau prin metoda reducerii
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare
Inecuații de forma
ax
b
0 ,
,
,
, unde
a ,
b
Ecuații de forma
ax
2
bx
c
0 , unde
a ,
b ,
c
Subdomeniul: Funcții
Produsul cartezian a două mulțimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanța dintre două puncte din plan
Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcționale prin tabele, diagrame și grafice
Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice
Funcții de forma
f
:
D
➔
,
f
x
ax
b
, unde
a
și
b
sunt numere reale și
D
este o mulțime finită
de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice
Domeniul de conținut: Geometrie
Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de
unghiuri
Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenții de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relații între puncte, drepte și plane (descriere, reprezentare, notații 1 )
Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă; puncte coliniare; „prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una”; pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
Drepte paralele (definiție, notație); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice
Distanța dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment;
simetricul unui punct față de un punct
Unități de măsură pentru lungime; unități de măsură pentru arie; unități de măsură pentru volum;
transformări ale unităților de măsură
Unghi: definiție, notații, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi 2 , unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuțit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade și minute sexagesimale
Unghiuri opuse la vârf, congruența lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
Drepte perpendiculare în plan (definiție, notație); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanța de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria față de o dreaptă
Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul
Triunghiul : definiție, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;
unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalități între elementele triunghiului
Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurența, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurență, cercul circumscris unui triunghi; înălțimile unui triunghi: definiție, construcție, concurența; medianele unui triunghi: definiție, construcție,
concurența
Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de congruență a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruență a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicații: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment
Proprietăți ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăți ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de
30
, mediana corespunzătoare ipotenuzei – teoreme directe și reciproce)
Segmente proporționale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui
Thales; împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date
Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanțelor folosind asemănarea
Proiecții ortogonale pe o dreaptă; teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi ascuțit
Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicații: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în situații practice a distanțelor folosind relații metrice
Patrulaterul
convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
Paralelogramul: proprietăți; aplicații în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de
greutate al unui triunghi
Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăți
Trapezul, clasificare, proprietăți; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăți
Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez
Cerc ; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde și arce în cerc, proprietăți: la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exteior la un cerc; lungimea cercului și aria discului
Pozițiile unei drepte față de un cerc; pozițiile relative a două cercuri
Poligoane regulate înscrise într-un cerc
Subdomeniul: Corpuri geometrice
Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări
Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secțiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă și trunchiul de con circular drept
Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălțimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanța dintre două plane paralele, înălțimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate; proiecții de puncte, de segmente și de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă și un plan, aplicație: lungimea proiecției unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un punct la un plan; calculul distanței dintre două plane paralele
Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate
Arii și volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept
Sfera: arie, volum
Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică
Subdomeniul: Rapoarte. Proporții
Rapoarte; proporții; proprietatea fundamentală a proporțiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; proporții derivate
Șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale; mărimi invers proporționale; regula de trei simplă
Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică
Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporționalității; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilități (aplicație la rapoarte)
Probleme de organizare a datelor; frecvență; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare și/sau
cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvențelor
Elemente de statistică: indicatorii tendinței centrale (frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine a
unui set de date)
Notă:
Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.
1
Notația
AB
reprezintă dreapta
AB
, segmentul
AB
, lungimea segmentului
AB
sau distanța de la punctul
A
la punctul
B
, în funcție de context.
AOB
AO
2
Notația
reprezintă atât unghiul
AOB
, cât și măsura unghiului
AOB
, în funcție de context.
Aprobate prin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.