Decizia nr. 750/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Legea nr. 241/2005

pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, „în forma aflată în vigoare la data săvârșirii faptei de către inculpat și până la data de 31 ianuarie 2014“, excepție ridicată de Milică Sofronie în Dosarul nr. 3.996/118/2017/a1 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 533 D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se susține că modalitatea de calcul al prejudiciului produs prin infracțiunea de evaziune fiscală reglementată prin textul criticat constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii. Referitor la eventualele aspecte de aplicare neunitară a dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , se arată că, prin

Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015 , Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în

Legea nr. 241/2005 , instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile

Codului de procedură fiscală . Se face trimitere și la

Decizia Curții Constituționale nr. 258 din 6 mai 2014 , paragrafele 23, 25-27.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 11 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.996/118/2017/a1, Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 10 din Legea nr. 241/2005

pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, „în forma aflată în vigoare la data săvârșirii faptei de către inculpat și până la data de 31 ianuarie 2014“ excepție ridicată de Milică Sofronie, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care a fost respinsă cererea formulată de inculpații din cauză privind restituirea cauzei la procuror.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că noțiunea de „prejudiciu“ din cuprinsul prevederilor

art. 10 din Legea nr. 241/2005

este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu reiese din cuprinsul textului criticat sau al unei alte dispoziții legale dacă aceasta se referă doar la paguba efectiv produsă sau are în vedere și accesoriile acesteia. Se arată că prejudiciile la care fac trimitere dispozițiile legale criticate au în vedere doar pagubele produse prin săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și că accesoriile fac obiectul pretențiilor civile, urmând a fi avute în vedere la soluționarea laturii civile a cauzei. Se arată că în același sens este și

Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015

referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 19 din Codul de procedură penală , prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în

Legea nr. 241/2005 , instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile

Codului de procedură fiscală . Se mai susține că, prin

art. 79 pct. 2 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, legiuitorul a înlocuit cuvântul „prejudiciu“ cu sintagma „pretențiile părții civile“, operațiune legislativă ce denotă că sensul noțiunii de „prejudiciu“ din cuprinsul

art. 10 din Legea nr. 241/2005

este cel arătat de autorul excepției. În fine, se susține că ambiguitatea noțiunii criticate rezultă și din jurisprudența diferită a instanțelor, care, în aplicarea prevederilor

art. 10 din Legea nr. 241/2005

au constatat că prejudiciul la care textul face trimitere are în vedere paguba certă produsă prin fapta prevăzută de legea penală, fără penalități sau dobânzi.

6.

Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, textul criticat fiind nepredictibil, întrucât nu arată dacă noțiunea de prejudiciu indică suma efectiv datorată bugetului de stat fără penalități și majorări de întârziere sau, dimpotrivă, dacă le include și pe acestea din urmă. Se susține că acest aspect este relevant din perspectiva

corectei încadrări juridice a faptei, cu consecințe directe asupra limitelor legale ale pedepsei.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 10 din Legea nr. 241/2005 , în forma aflată în vigoare la data săvârșirii faptei de către inculpat și până la data de 31 ianuarie 2014. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul critică dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005

pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, în forma acestora în vigoare la data săvârșirii faptelor (deci anterioară Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013) care au următorul cuprins: „(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.“

11.

Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

cu privire la calitatea legii.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției invocă problema modalității de stabilire a prejudiciilor produse prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută la

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , respectiv dacă organele judiciare, cu prilejul stabilirii întinderii acestor prejudicii au în vedere și penalitățile sau dobânzile aferente sumelor reprezentând pagubele produse prin comiterea faptelor. Acest aspect nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate, ci vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate de către organele judiciare (a se vedea, în același sens,

Decizia nr. 179 din 28 martie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 20 mai 2019, paragraful 39). Or, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“.

13.

Mai mult, în condițiile existenței unei practici neuniforme la nivelul instanțelor naționale referitoare la metoda de calcul a prejudiciilor la care fac trimitere prevederile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , revine Înaltei Curți de Casație și Justiție misiunea de a se pronunța asupra variantei corecte de aplicare a dispozițiilor legale analizate, conform competenței sale constituționale prevăzute la

art. 126 alin. (3) din Constituție .

14.

Pentru aceste considerente, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005

urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005

pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Milică Sofronie în Dosarul nr. 3.996/118/2017/a1 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 octombrie 2020.