Decizia nr. 795/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 și art. 88 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Artur Timofte în Dosarul nr. 489/99/2018 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 458D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de autorul excepției, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Sentința civilă nr. 234 din 15 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 489/99/2018, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Artur Timofte.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 44 ,
15 ,
20 ,
21 ,
50
și
52 . În acest sens, arată că nimeni nu avea dreptul să îi diminueze pensia prin recorelări, recalculări, prin înlocuirea stagiului complet de cotizare de 25 de ani, conform
anexei nr. 2 la Legea nr. 19/2000 , cu stagiul complet de cotizare de 35 de ani, din anexa nr. 5 la aceeași lege, prin diminuarea punctajului mediu anual de la valoarea de 3,43646 puncte la valoarea de 1,68007 puncte și prin neacordarea unor majorări ale punctului de pensie. De asemenea, arată că prevederile constituționale nu prevăd condiționarea garantării creanțelor asupra statului - respectiv pensiile - de contestarea în termen a deciziilor de pensionare.
7.
Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că instituirea unor condiții sau termene pentru introducerea unor acțiuni în justiție nu poate fi apreciată ca lezând dreptul de acces la instanță sau dreptul de proprietate și nici dreptul la protecție
specială a persoanelor cu handicap. Dispoziția legală criticată nu încalcă nici principiul neretroactivității legii câtă vreme se aplică doar deciziilor de pensie emise după intrarea sa în vigoare. În susținerea opiniei sale, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 439 din 10 mai 2007
și
Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011 .
8.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare. Curtea constată că
a fost abrogată prin
art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reținute prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și constatările instanței de judecată referitoare la incidența în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000 , care au următorul conținut:
–
Articolul 87
:
Decizia emisă în condițiile
art. 86 alin. (1)
poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Decizia emisă în condițiile
art. 86 alin. (1)
poate fi anulată, la cererea titularului, în termen de 45 de zile de la comunicare.;
–
Articolul 88
: „Decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termen, este definitivă.“
12.
Autorul excepției susține că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:
art. 15 alin. (2)
referitor la neretroactivitatea legilor civile,
art. 20
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 21
privind accesul liber la justiție,
art. 50
referitor la protecția persoanelor cu handicap și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000
au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, analizând critici ce vizau încălcarea dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la pensie, Curtea, prin
Decizia nr. 439 din 10 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, și
Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 20 septembrie 2011, a reținut că „accesul liber la justiție nu este un drept absolut, a cărui exercitare nu ar putea fi condiționată prin lege de îndeplinirea unor cerințe prealabile și de respectarea unor termene de prescripție sau de decădere. Important este ca persoana care se consideră lezată în drepturile, libertățile sau interesele sale legitime să aibă efectiv posibilitatea de a se adresa instanței judecătorești competente, iar în cadrul judecării cauzei sale să beneficieze de toate garanțiile și mijloacele procedurale prevăzute, care condiționează desfășurarea unui proces echitabil. Atacarea în justiție a oricărui act juridic de dispoziție poate fi făcută în termenele stabilite de lege. În acest sens, textul de lege criticat este în conformitate cu dispozițiile
art. 21 din Constituție , deoarece prevede posibilitatea titularului dreptului de asigurări sociale, deci și a pensionarului, de a ataca decizia casei teritoriale de pensii cu contestație introdusă la tribunal în termen de 45 de zile de la data comunicării. Acest termen este rezonabil pentru persoana interesată să se convingă asupra corectitudinii stabilirii drepturilor sale și, dacă este cazul, să conteste decizia de pensionare. De asemenea, în fața instanței de judecată, beneficiază de toate drepturile procesuale legale“.
14.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
15.
În ceea ce privește celelalte critici formulate de autorul excepției, Curtea apreciază că acestea nu vizează dispozițiile
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000 , întrucât acestea nu se referă la recalcularea sau recorelarea pensiei și nici nu stabilesc stagiile de cotizare necesare pentru acordarea dreptului la pensie.
16.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Artur Timofte în Dosarul nr. 489/99/2018 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 87
și
art. 88 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.