Decizia nr. 246/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 165/2013 16 mai 2013 (prevederi anume) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalen…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina Loredana Gulie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 25.042/3/2020 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.002D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.640D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 2.551/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 2.640D/2021 la Dosarul nr. 1.002D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.640D/2021 la Dosarul nr. 1.002D/2021, care este primul înregistrat.
6.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, invocând în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 18 martie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.5042/3/2020, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
8.
Prin Decizia civilă nr. 593A din 9 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.551/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin
9.
Excepția a fost invocată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de compensare emise de aceasta.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin
art. I din Legea nr. 219/2020 , cuprind o reglementare aproape identică cu cea pentru care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat înainte de promulgarea legii, legea de aprobare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020
pentru suspendarea aplicării prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii.
11.
Se susține că norma criticată este neconstituțională prin prisma faptului că persoanele îndreptățite, foști proprietari sau moștenitorii acestora, beneficiază de un cuantum al punctelor
compensatorii diferit, condiționat de două situații distincte, independente de voința lor, respectiv pentru situația în care statul român a tranzacționat dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare și pentru situația în care statul român nu a tranzacționat acest drept. Or, situația persoanelor îndreptățite la restituire, potrivit
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, este aceeași, și anume cea de proprietari ai imobilelor la momentul preluării. Discriminarea decurge din faptul că, independent de voința foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, ulterior preluării imobilelor, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate de către statul român a generat mai multe situații care au dus sau nu la tranzacționarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor preluate. Cu alte cuvinte, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubire pentru persoanele îndreptățite la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte. Practic,
creează o dublă măsură în ceea ce privește regimul juridic instituit pentru grupuri care au drepturi legale egale, dar care beneficiază de grade diferite de protecție legală. Aceste măsuri duble sunt nejustificate, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii. Astfel, se susține că grila notarială, ca unic standard de evaluare, trebuie să se aplice tuturor persoanelor îndreptățite, foști proprietari sau moștenitori, independent de orice deosebire decurgând din regimul juridic pe care imobilul notificat l-a dobândit ulterior preluării.
12.
Prin urmare, se susține că prevederea legală criticată nu întrunește cerințele de claritate, previzibilitate și predictibilitate, proprii tehnicii de redactare a actelor normative. De pildă, s-ar crea mari dificultăți de interpretare a prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , în forma actuală, în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestora ar conveni desființarea convenției prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terțe persoane. Astfel, în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestora ar conveni desființarea convenției prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terțe persoane, nu se cunoaște la care grilă se poate recurge pentru calcularea punctelor acordate în compensare, având în vedere dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin
Decizia nr. 30 din 2 martie 2020
pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea
art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în coroborare cu
art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce conferă reglementării
un caracter echivoc.
13.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind încălcate dispozițiile
art. 16 din Constituție .
14.
Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind încălcate dispozițiile
art. 16 din Constituție . Invocă în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020 .
15.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
16.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:
17.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
18.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.011 din 30 octombrie 2020, având următorul conținut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“
19.
În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 -
Egalitatea în drepturi,
art. 21 -
Accesul liber la justiție,
art. 44 -
Dreptul de proprietate privată,
art. 53 -
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
20.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin
Decizia nr. 189 din 18 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt neconstituționale.
21.
Prin urmare, se va reține cauza de inadmisibilitate prevăzută de
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
22.
Totodată, Curtea mai reține faptul că, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform
art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă .
23.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 25.042/3/2020 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și, respectiv, în Dosarul nr. 2.551/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.