Decizia nr. 536/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 255/2010 14 decembrie 2010 (prevederi anume) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 22 alin. (4)
și
(6) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Georgeta Hopârtean, Dacian Hopârtean și Dragoș Hopârtean în Dosarul nr. 1.869/107/2019 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 13D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 81D/2020 și nr. 1.224D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Silvia Angela Kmen și Emil Vladimir Kmen și, respectiv, de Adrian Călin Basaraba și Perla Camelia Basaraba în dosarele nr. 1.736/107/2019 și nr. 3.240/107/2019 ale aceleiași instanțe.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 81D/2020 și nr. 1.224D/2020 la Dosarul nr. 13D/2020.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
7.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 81D/2020 și nr. 1.224D/2020 la Dosarul nr. 13D/2020, care a fost primul înregistrat.
8.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că problema de drept în discuție a fost rezolvată prin
Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9.
Prin încheierile din 4 decembrie 2019, 17 decembrie 2019 și 15 iulie 2020, pronunțate în dosarele nr. 1.869/107/2019, nr. 1.736/107/2019 și nr. 3.240/107/2019, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 22 alin. (4)
și
(6) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Excepția a fost ridicată de Georgeta Hopârtean, Dacian Hopârtean și Dragoș Hopârtean, de Silvia Angela Kmen și Emil Vladimir Kmen și, respectiv, de Adrian Călin Basaraba și Perla Camelia Basaraba în cauze având ca obiect cereri de stabilire pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010
încalcă dispozițiile
art. 44 alin. (3) din Constituție
referitoare la dreapta despăgubire ce trebuie acordată în caz de expropriere, întrucât obligă experții care realizează expertiza imobilului în scopul stabilirii valorii acestuia, precum și instanța de judecată să țină seama de expertizele întocmite de camerele notarilor publici, astfel că despăgubirea nu acoperă în totalitate prejudiciul suferit de către cel expropriat. O dreaptă despăgubire se poate stabili doar printr-o evaluare realizată printr-o examinare individuală a imobilului expropriat, nu prin una generică, minimală și orientativă care nu poate reflecta valori de piață individuale.
11.
Se mai susține că
art. 22 alin. (4)
și
(6) din Legea nr. 255/2010
este neconstituțional și prin raportare la dispozițiile
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 44 alin. (2) din Constituție . În argumentarea acestei afirmații se arată că, prin prevederile legale criticate, s-a creat un al doilea mecanism de calcul al despăgubirii pentru situația în care expropriatul este nemulțumit de cuantumul acesteia, în plus față de cel stabilit prin
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cele două modalități/mecanisme coexistând. Astfel, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată în prezent prin două legi în vigoare, respectiv
și
Legea nr. 255/2010 . Din conținutul acestor două legi rezultă că acestea sunt aplicabile în funcție de tipul de utilitate publică specific exproprierii ce are loc. Dacă imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de
art. 6 din Legea nr. 33/1994 , calculul se face conform
art. 21-27
din lege, și anume despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor experții și instanța de judecată țin seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în calcul și dovezile prezentate de către aceștia. În cazul în care imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de
art. 2 din Legea nr. 255/2010 , despăgubirea se va acorda conform
art. 22 alin. (4)
și
(6)
din această lege, respectiv instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, iar experții și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. Practic, în această din urmă modalitate, experții și instanța vor prelua prețul oferit de expropriator, întrucât, potrivit
art. 5 din Legea nr. 255/2010 , despăgubirea se stabilește prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare realizat prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Autorii excepției afirmă, așadar, că persoanele îndreptățite la despăgubiri primesc un tratament juridic diferențiat și discriminatoriu în ceea ce privește calculul acestor despăgubiri, astfel că dreptul de proprietate nu este ocrotit și protejat în mod egal, deși titularii se află în situații identice, similare sau asemănătoare, respectiv în cazul unei exproprieri pentru utilitate publică.
12.
Se mai susține, totodată, că persoana îndreptățită este îngrădită în dreptul său de a se adresa justiției, nebeneficiind de un proces echitabil în măsură să îi ofere o despăgubire dreaptă. Aceasta, deoarece
art. 22 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 255/2010
limitează instanța la a verifica doar dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, neputând hotărî cu privire la cuantumul acestora, așa cum prevede expres
art. 44 alin. (6) din Constituție , și anume că despăgubirile se stabilesc în caz de divergență prin justiție, în lipsa unui acord comun cu proprietarul.
13.
Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că prevederile
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010
sunt neconstituționale, raportat la prevederile
art. 16 alin. (1)
și
art. 44 alin. (3) din Constituție , întrucât justa despăgubire la care face referire norma constituțională are în vedere despăgubirea persoanei expropriate cu o sumă de bani care să reprezinte valoarea reală a imobilului, și nu o valoare pur formală. În plus, discriminarea nu presupune doar aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate în situații asemănătoare, ci și aplicarea unui tratament similar unor persoane aflate în situații cu totul diferite. Stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici nu face decât să egalizeze nejustificat și în mod arbitrar valoarea tuturor imobilelor situate în anumite zone, ca și cum toate aceste imobile ar avea aceeași valoare (indiferent de dotări, materiale folosite etc.). Or, în speță, stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici încalcă, în opinia instanței, dreptul de proprietate al persoanei expropriate, având în vedere că nu există o „justă despăgubire“ în sensul textului constituțional. În ceea ce privește
art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 , instanța apreciază că nu încalcă niciuna dintre prevederile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că asigură accesul la o instanță de judecată care verifică respectarea legii, putând dispune inclusiv sesizarea Curții Constituționale.
14.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 22 alin. (4)
și
(6) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin
Legea nr. 233/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conținut:
–
Articolul 22
alin. (4) și (6):
(4)
Instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. (...)
(6)
Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“
18.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în fața legii,
art. 21 alin. (1)-(3)
privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil,
art. 44 alin. (2) ,
(3)
și
(6)
privind garantarea și ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată, condițiile exproprierii și stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii.
19.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică dispozițiile
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 , care prevăd, în ceea ce privește determinarea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor acordate proprietarilor imobilelor expropriate, că atât experții solicitați în cadrul procesului să realizeze un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului, cât și instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, fără ca legea să facă referire la prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării survenite prin
Legea nr. 233/2018 . Prin legea menționată a fost eliminată din conținutul normativ al
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010
trimiterea la prevederile
art. 26 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care statuau în mod inechivoc faptul că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
20.
Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici identice, referitoare la faptul că prin noua modalitate de determinare a despăgubirii s-ar încălca dispozițiile
art. 44 alin. (3) din Constituție , care impun stabilirea unei drepte despăgubiri, întrucât nu mai este posibilă realizarea unei evaluări corecte a imobilului, corespunzătoare valorii reale a acestuia. Astfel, prin
Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022 , nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, instanța de contencios constituțional a reținut că problema raportului dintre
și
a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin
Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021
privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010
și ale
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunțată, Înalta Curte a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, statuând că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010
se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 .
21.
Așadar, în conformitate cu dezlegarea de drept dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, determinarea cuantumului despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc potrivit criteriilor evidențiate de instanța supremă, care conduc la stabilirea unei valori juste și echitabile a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului, aptă să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reține critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile
art. 44 din Legea fundamentală .
22.
Totodată, Curtea Constituțională a apreciat, prin decizia mai sus menționată, că nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor
art. 16 din Constituție , întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea
art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010
prin comparație cu cel reglementat de
Legea nr. 33/1994 , de vreme ce
este o lege specială în raport cu
23.
În fine, Curtea Constituțională a apreciat că este neîntemeiată și critica formulată cu privire la dispozițiile
art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 , potrivit cărora instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală care nu împiedică dreptul de acces liber la justiție și nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanțele urmând ca, în lumina deciziei citate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor
art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție .
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Georgeta Hopârtean, Dacian Hopârtean și Dragoș Hopârtean, de Silvia Angela Kmen și Emil Vladimir Kmen și, respectiv, de Adrian Călin Basaraba și Perla Camelia Basaraba în dosarele nr. 1.869/107/2019, nr. 1.736/107/2019 și nr. 3.240/107/2019 ale Tribunalului Alba - Secția I civilă și constată că prevederile
art. 22 alin. (4)
și
(6) din Legea nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.