Decizia nr. 484/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia-Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 99 alin. (3)
raportat la
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Victor Buzamet în Dosarul nr. 3.532/62/2016 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 360D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că situațiile în care se găsesc categoriile de persoane comparate de autorul excepției sunt diferite, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.532/62/2016, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 99 alin. (3)
raportat la
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Victor Buzamet cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva Hotărârii nr. 15.716 din 30 mai 2016, emisă de Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații București, și Deciziei nr. 223.108 din 15 februarie 2011, emisă de Comisia Centrală de Contestații București.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , care prevăd că pensionarii care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei de pensionare nu beneficiază de majorarea punctajului lunar pentru perioadele în care cumulează pensia cu veniturile de natură salarială, sunt discriminatorii în raport cu prevederile alin. (1) ale aceluiași articol de lege, care prevăd beneficiul majorării punctajului lunar atunci când, după împlinirea vârstei legale de pensionare, asiguratul contribuie cu venituri de altă natură decât salariul. Consideră că diferența de tratament juridic, care are în vedere natura veniturilor realizate, este nerezonabilă, arbitrară și distorsionează însăși rațiunea dispozițiilor
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .
6.
Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale. În acest sens, arată că situațiile reglementate de
art. 99 din Legea nr. 263/2010
nu instituie privilegii sau discriminări între cetățenii beneficiari ai uneia dintre categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii și nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece tratamentul egal se impune pentru cetățenii aflați în situații identice. Arată că dispozițiile
art. 99 alin. (1)
și
(3) din Legea nr. 263/2010
au în vedere două categorii de cetățeni, respectiv asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare și pensionarii pentru limită de vârstă beneficiari ai unei pensii corespunzătoare acestei categorii, care, după data înscrierii la pensie, au realizat stagiu de cotizare, cumulând pensia cu veniturile în raport cu care sunt datorate contribuții de asigurări sociale, având, prin urmare, dublă calitate, de beneficiar și de asigurat. Astfel, tratamentul diferențiat, constând în majorarea punctajului lunar, conform celor prevăzute de
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , este justificat de calitatea și situația diferită a celor două categorii de cetățeni - doar contribuabil, în cazul primei categorii de cetățeni, respectiv contribuabil și beneficiar, simultan, în cazul celei de-a doua categorii.
7.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 99 alin. (3)
raportat la
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:
–
Articolul 99
alin. (1) și (3) : „(1) Pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%. [...]
(3) Majorarea punctajului lunar prevăzută la alin. (1) nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.“
11.
Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea apreciază că, în realitate, critica formulată vizează doar dispozițiile
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în a căror ipoteză se încadrează autorul excepției, astfel că doar acestea vor fi supuse controlului de constituționalitate.
12.
Autorul excepției susține că textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituție:
art. 1 alin. (3)
referitor la caracteristicile statului român,
art. 16 alin. (1)
referitor la egalitatea în drepturi și
art. 47
privind nivelul de trai. De asemenea, consideră că sunt înfrânte prevederile
art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului , ale
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și ale
art. 1 din Protocolul nr. 12
la convenția mai sus amintită, referitor la interzicerea generală a discriminării.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției invocă existența unei diferențe de tratament discriminatorii între persoanele încadrate în ipoteza
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
în raport cu cele încadrate în alin. (1) din același articol de lege. În motivarea criticii de neconstituționalitate arată că, în timp ce persoanele care cumulează pensia cu veniturile de natură salarială - așa cum este cazul său - nu pot beneficia de o majorare a punctajului aferent perioadei de contribuție la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele care cumulează pensia cu alte tipuri de venituri beneficiază de acest drept, potrivit dispozițiilor
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .
14.
Examinând această critică, Curtea constată că pretinsul caracter discriminatoriu al dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate derivă, în realitate, dintr-un mod eronat de interpretare a dispozițiilor
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 . Astfel, acest text de lege se referă la „asigurați“, respectiv, așa cum reiese din
art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 , la persoanele fizice pentru care angajatorul/entitatea asimilată angajatorului este obligat/ă să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală și care, pe baza declarației individuale de asigurare, datorează contribuția de asigurări sociale, potrivit prevederilor
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele fizice ce achită contribuția de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare socială, potrivit
Legii nr. 263/2010 . Într-o redactare mai detaliată, dispozițiile
art. 72 din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011
pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, arată că beneficiază de majorarea punctajului lunar prevăzută la
art. 99 alin. (1) și (2) din lege
persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind stagiul minim de cotizare/stagiul minim de cotizare în specialitate și vârsta standard de pensionare prevăzută în
anexa nr. 5
sau, după caz,
anexa nr. 6 la lege , contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii.
15.
Prin urmare, dispozițiile
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
sunt aplicabile doar persoanelor care au calitatea de contribuabil, îndeplinesc condițiile de stagiu minim de cotizare și vârstă standard de pensionare, astfel că, potrivit
art. 55 din Legea nr. 263/2010 , ar putea solicita acordarea dreptului la pensie, dar optează să nu solicite acest drept și continuă să contribuie la sistemul public de pensii. Contrar celor susținute de autorul excepției, legiuitorul nu face nicio distincție referitoare la natura veniturilor din care se reține contribuția la sistemul public de pensii. Norma încurajează menținerea calității de contribuabil și amânarea solicitării dreptului la pensie, obiectivul fiind acela al creșterii veniturilor sistemului public de pensii și al scăderii cheltuielilor din acesta.
16.
Ipoteza
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
se referă la persoanele care au calitatea de pensionar și care beneficiază, prin urmare, de plata drepturilor din sistemul public de pensii. Acestea pot valorifica stagiul de cotizare realizat ulterior pensionării, dispozițiile
art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010
dispunând că pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii. Cu toate acestea, nu beneficiază de majorarea punctajului prevăzută de
art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .
17.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (în acest sens,
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, prin prisma obiectivului urmărit de legiuitor, Curtea apreciază că pensionarii din sistemul public de pensii care cumulează pensia cu veniturile salariale se află într-o situație diferită față de contribuabilii la acest sistem care, deși îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea pensiei, nu au solicitat acest drept. Prin urmare, tratamentul juridic diferit nu are valențe discriminatorii, contrare dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, astfel că excepția de neconstituționalitate apare ca fiind neîntemeiată.
18.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Buzamet în Dosarul nr. 3.532/62/2016 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.