Decizia nr. 507/2022

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal , excepție ridicată de Valeriu Mihai Surcel în Dosarul nr. 14.864/1.748/2016* al Judecătoriei Cornetu, de Teodor Visalom în Dosarul nr. 46.378/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a II-a penală, respectiv de Andrei Viorel Marin, de Răzvan Sorin Balaban și de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. 1.608/330/2018 al Judecătoriei Urziceni.

2.

Dezbaterile au avut loc la data de 27 octombrie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, când Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea dosarelor nr. 3.094D/2021 și nr. 935D/2022 la Dosarul nr. 2.378D/2020, care a fost primul înregistrat. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 octombrie 2022, când, în temeiul dispozițiilor

art. 57 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 2 noiembrie 2022, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

3.

Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 14.864/1.748/2016*, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal .

4.

Prin Încheierea din 7 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 46.378/3/2016 (2.274/2020), Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal , cu referire la sintagma „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe“.

5.

Prin Încheierea din 4 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.608/330/2018, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal , cu referire la sintagma „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe“.

6.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Valeriu Mihai Surcel, de Teodor Visalom, de Andrei Viorel Marin, de Răzvan Sorin Balaban și de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în cauze penale în care a fost invocată prescripția răspunderii penale a inculpaților - autori ai excepției de neconstituționalitate.

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că normele penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale și convenționale invocate,

întrucât, ca urmare a declarării ca neconstituțională a sintagmei „oricărui act de procedură“ prin

Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 , textul de lege este lipsit de previzibilitate, astfel încât nu permite destinatarului normei să își regleze conduita în funcție de ipoteza normativă a legii, prin raportare la actele întreruptive ale prescripției penale. Chiar dacă se acceptă teza potrivit căreia dispozițiile

art. 155 alin. (1) din Codul penal

sunt încă în vigoare, sintagma „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe“ - în lipsa „cazurilor și situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale“ - este imprecisă, neclară și susceptibilă de interpretări arbitrare, situație incompatibilă cu exigențele de calitate și claritate impuse normelor penale și cu imperativul respectării securității juridice. Susțin că exigența de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice se impune atât pentru persoana asupra căreia se răsfrânge norma respectivă, cât și pentru organele judiciare chemate să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. Achiesează la opinia instanței supreme potrivit căreia dispozițiile

art. 155 alin. (1) din Codul penal , cât privește sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, sunt inaplicabile, având un caracter neconstituțional.

8.

Judecătoria Cornetu apreciază că norma criticată, în forma actuală și prin raportare la motivarea Curții Constituționale din

Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 , este suficient de clară pentru a ghida comportamentul social al persoanelor având pregătire medie.

9.

Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, deși instanța de contencios constituțional nu a prevăzut în dispozitivul

Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018

că termenul de prescripție se întrerupe numai dacă este vorba despre acte care se comunică suspectului sau inculpatului în procesul penal, acest lucru reiese cu evidență din considerentele deciziei. Atât dispozitivul, cât și considerentele pe care se sprijină acesta au putere de lucru judecat (a se vedea, spre exemplu,

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 ,

Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 ), fiind general obligatorii și impunându-se cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. Or, de vreme ce considerentele expuse îndeosebi în paragraful 28 și următoarele ale deciziei menționate fundamentează însăși soluția dată criticii de neconstituționalitate, rezultă, în mod evident, caracterul obligatoriu al acestora. Arată că, în paragraful 24 al

Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 , s-a reținut că întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale devine eficientă, producându-și efectele, într-o manieră completă, doar în condițiile existenței unor pârghii legale de încunoștințare a persoanei în cauză cu privire la începerea unui nou termen de prescripție. Or, o astfel de procedură de aducere la cunoștință poate consta tocmai în comunicarea acelor acte efectuate în cauză, ce au ca efect curgerea unui nou termen de prescripție a răspunderii penale.

10.

Judecătoria Urziceni, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu a comunicat opinia sa cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.

11.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 155 alin. (1) din Codul penal . Prin

Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal , este neconstituțională. Ulterior sesizării Curții în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, instanța de control constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 155 alin. (1) din Codul penal

sunt neconstituționale, textul de lege criticat fiind modificat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022

pentru modificarea

art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022. Curtea se va pronunța însă asupra dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal

în forma în care acestea au produs efecte în cauză - și anume în redactarea anterioară modificării aduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022

-, având următorul cuprins: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.“

15.

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5) , potrivit căruia, în România, respectarea

Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale

art. 21

referitor la accesul liber la justiție, ale

art. 23

privind libertatea individuală și ale

art. 126 alin. (1)

și

(3)

referitor la instanțele judecătorești. De asemenea, invocă prevederile

art. 20 din Legea fundamentală

referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării în prezentele cauze, prin

Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 , precitată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 155 alin. (1) din Codul penal

sunt neconstituționale.

17.

În considerentele deciziei menționate anterior, Curtea a observat că, prin

Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal , este neconstituțională. În context, Curtea a constatat că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancționate prin

Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 .

18.

În consecință, Curtea a constatat că, în condițiile stabilirii naturii juridice a

Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018

ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit

art. 147 din Constituție , pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în

vigoare a unui act normativ care să clarifice norma - prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale - fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

19.

Curtea a constatat că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit

Legii fundamentale

și al pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că rațiunea care a stat la baza pronunțării

Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018

nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal

la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a reținut că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile

art. 154 din Codul penal

nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale.

20.

În acest condiții, Curtea a constatat că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Legea fundamentală , care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația

Constituției . Totodată, Curtea a constatat că, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile

art. 147 alin. (4) din Constituție , ignorând efectele obligatorii ale

Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 , cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. Așa încât Curtea a constatat că, pentru restabilirea stării de constituționalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripției răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menționate.

21.

Având în vedere că, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că

Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 , precitată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezentele cauze - prin încheierile din 8 decembrie 2020, din 7 octombrie 2021, respectiv din 4 martie 2022 - Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal

a devenit inadmisibilă.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi^1, ^1 Cu opinia separată a doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, în sensul celei formulate la

Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (1) din Codul penal , excepție ridicată de Valeriu Mihai Surcel în Dosarul nr. 14.864/1.748/2016* al Judecătoriei Cornetu, de Teodor Visalom în Dosarul nr. 46.378/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a II-a penală, respectiv de Andrei Viorel Marin, de Răzvan Sorin Balaban și de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. 1.608/330/2018 al Judecătoriei Urziceni.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu, Curții de Apel București - Secția a II-a penală și Judecătoriei Urziceni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2022.