Decizia nr. 81/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din capitolul VIII - „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ din anexa nr. V - „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Carmen Oana Cadea în Dosarul nr. 6.497/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.432D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate reprezintă, în realitate, o măsură de protecție a magistraților care ocupă funcții de conducere, în sensul neafectării drepturilor salariale câștigate, raportat la funcția de execuție. De altfel, dispozițiile de lege criticate s-au regăsit și în conținutul

Legii-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fiind analizate de Curtea Constituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Sentința civilă nr. 2.184 din 10 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.497/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din capitolul VIII - „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ din anexa nr. V - „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Carmen Oana Cadea într-o cauză având ca obiect cererea referitoare la anularea unui act administrativ privind salarizarea și emiterea unui nou ordin de salarizare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că este judecător care funcționează în cadrul unui tribunal, dar a fost promovată pe loc cu grad de curte de apel și beneficiază de o indemnizație corespunzătoare acestui grad profesional. Această indemnizație corespunzătoare funcției de execuție are un cuantum superior celei aferente funcției de președinte de secție exercitate de un judecător cu grad de tribunal care funcționează la instanța corespunzătoare gradului profesional deținut.

6.

Dispozițiile de lege criticate înlătură pentru judecătorii care dețin un grad profesional superior instanței la care funcționează și exercită și o funcție de conducere în cadrul acestei instanțe dreptul la indemnizația corespunzătoare funcției de conducere. Sunt încălcate astfel dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării.

7.

Autoarea excepției arată că atribuțiile corespunzătoare funcției de conducere sunt stabilite de

art. 24 din anexa

la

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015

pentru aprobarea

Regulamentului

de ordine interioară al instanțelor judecătorești, fără vreo distincție raportată la gradul profesional deținut de judecător ori la instanța în care exercită funcția de conducere.

8.

Judecătorii cu grad profesional corespunzător instanței în cadrul căreia exercită funcția de conducere beneficiază de indemnizația aferentă funcției de conducere, situație care nu este incidentă judecătorilor cu grad profesional superior instanței în care funcționează ca președinți de secție/vicepreședinți/ președinți. Sarcinile președintelui de secție sunt suplimentare activității de judecată și vizează organizarea și controlul activității administrativ-judiciare a secției astfel încât indemnizația corespunzătoare funcției de conducere nu are legătură cu activitatea de judecată propriu-zisă.

9.

Nu există vreo condiționare reciprocă între promovarea pe loc în funcții de execuție și numirea într-o funcție de conducere. Întrucât atribuțiile funcției de execuție nu se suprapun peste cele specifice funcției de conducere, nici salarizarea funcției de conducere nu poate depinde de salarizarea funcției de execuție.

10.

Autoarea excepției susține și că textul de lege criticat încalcă dispozițiile

art. 41 alin. (1) din Constituție , care consacră dreptul la muncă, întrucât au un efect inhibitor asupra judecătorilor care dețin un grad profesional superior instanței în care funcționează în ceea ce privește ocuparea unei funcții de conducere, în condițiile în care pentru exercitarea atribuțiilor suplimentare nu se prevede în situația lor dreptul la o remunerație corespunzătoare. În consecință, nu mai există libertatea de alegere de vreme ce legiuitorul impune o restricție de ordin pecuniar.

11.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal arată că tratamentul juridic diferit pe care îl critică autoarea excepției nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, în măsura în care elementul care îi îndreptățește pe colegii care primesc cota de 5% - îndeplinirea unor atribuții de conducere - este incident și în cazul său. În ceea ce privește prevederile

art. 41 alin. (1) din Constituție , apreciază că acestea nu sunt incidente.

12.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 10 alin. (2) din capitolul VIII - „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ din anexa nr. V - „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, dispoziții potrivit cărora: „Judecătorii și procurorii numiți în funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor își păstrează indemnizația lunară de încadrare și celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcției de execuție pe care o dețin, dacă acestea sunt mai favorabile.“

16.

Autoarea excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor texte din

Constituție: art. 16

privind egalitatea în drepturi și

art. 41 alin. (1)

referitor la dreptul la muncă.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din

anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017

prin care se reglementează salarizarea pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională.