Decizia nr. 155/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia-Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 159 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ștefan Cazacu în Dosarul nr. 13.863/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.478D/2022.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției, ca inadmisibilă, apreciind că, în realitate, sunt invocate situații de fapt, ce nu au legătură cu dispozițiile de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 26 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 13.863/3/2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 159 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ștefan Cazacu într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (3) , ale
art. 16
și
53 , precum și dispozițiilor
art. 6
și
13 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că nu și-a putut dovedi vechimea în muncă realizată în temeiul unor contracte de colaborare încheiate înainte de anul 1990, deoarece
Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996
nu prevede un termen de păstrare a acestor contracte mai mult de 10 ani.
6.
Potrivit Notei Ministerului Muncii și Protecției Sociale - Direcția generală a legislației muncii nr. 53.057 din 31 ianuarie 1991 și Notei privind vechimea în muncă a persoanelor care au lucrat în calitate de colaboratori externi, întocmită de Ministerul Muncii - Direcția generală a legislației muncii nr. 711 din 30 martie 1998, perioadele de colaborare impresariate de fosta Aria - în prezent Artexim - vor fi asimilate perioadelor contributive și vor fi avute în vedere la stabilirea vechimii în muncă a artiștilor colaboratori numai dacă adeverințele sunt însoțite de copii certificate pentru conformitate cu originalul ale documentelor primare în baza cărora au fost eliberate (contracte de colaborare, state de plată). Prin Circulara Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 399 din 29 iulie 1998 s-a stabilit că, în cazul în care nu s-a reținut contribuția prevăzută de lege la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru aceste perioade, se vor utiliza salariile minime pe economie la acea dată. Acest punct de vedere este în conformitate și cu
art. 5 alin. (2) din Decretul nr. 389/1972 , ce a prevăzut că nedepunerea contribuției pentru asigurări sociale de stat nu afectează plata drepturilor de asigurări sociale cuvenite celor asigurați.
7.
Admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 159 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 263/2010
ar determina probarea prin orice mijloc de probă de către artiștii acrobați a perioadei de lucru cu contract de colaborare, la fel ca în cazul agricultorilor.
8.
Dispozițiile de lege criticate prevăd, în cazul agricultorilor, probarea vechimii în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001 și cu alte documente prevăzute de lege, pe lângă carnetul de muncă și asigurări sociale.
9.
Or, aceste dispoziții de lege sunt discriminatorii în privința artiștilor acrobați, care nu își pot dovedi vechimea în muncă, deoarece contractele de colaborare nu au mai fost păstrate în arhiva instituțiilor publice, contrar prevederilor
art. 16 din Constituție .
10.
Chiar și în cazul artiștilor acrobați care au lucrat cu contracte de colaborare poate fi recunoscută vechimea în muncă a acestora, deoarece, la data la care au fost încheiate contractele de colaborare, exista obligația angajatorului de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, indiferent de forma în care se realizau aceste venituri, de fondul din care se plăteau și de durata contractului de muncă, conform
art. 1 din Decretul nr. 389/1972
cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat.
11.
Dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece împiedică accesul efectiv la justiție al justițiabilului și impune acestuia în probațiune o sarcină imposibilă.
12.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.
13.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
14.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 159 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut:
–
Articolul 159
:
„(1) Pentru perioadele prevăzute la
art. 16 lit. a)
și
art. 17 , dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. (1^1) În situații excepționale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condițiile legii, angajatorii au încetat activitatea și/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată, perioadele prevăzute la
art. 16 lit. a)
pot fi valorificate pe baza informațiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă, existente în arhiva electronică creată în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005
privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, dacă informațiile introduse în baza de date, în cadrul activității de preluare din carnetele de muncă, sunt identice cu cele din carnetele de muncă scanate. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă, cât și carnetele de muncă scanate.“
17.
Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:
art. 1 alin. (3)
privind statul român,
art. 16
referitor la egalitatea în drepturi și
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, susține că sunt încălcate prevederile
art. 6
și
13 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la un remediu efectiv.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia invocă existența unui tratament juridic discriminatoriu între categoria socioprofesională din care face parte - artiști acrobați - și agricultori, care beneficiază, în opinia sa, de posibilități mai largi de a-și dovedi vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă.
19.
Examinând dispozițiile de lege criticate prin prisma acestor critici, Curtea reține că acestea fac parte din
capitolul IX „Dispoziții tranzitorii“ din Legea nr. 263/2010 . În acest context, dispozițiile
art. 159 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
stabilesc actele prin care se poate dovedi vechimea în muncă, timpul util la pensie pentru agricultori și durata de asigurare, pentru perioadele prevăzute la
art. 16 lit. a)
și
art. 17 din aceeași lege . În mod concret, legiuitorul are în vedere perioadele în care stagiul de cotizare îl constituie vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001 [ art. 16 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ], respectiv perioadele care constituie stagiu de cotizare, întrucât persoana a acumulat perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, ori pentru perioadele realizate în condiții speciale și condiții deosebite de muncă; s-a aflat, până la data de 1 aprilie 2001, în una dintre situațiile asimilate stagiului de cotizare menționate la
art. 49 din aceeași lege ; a avut stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare; sau agricultorii au realizat timpul util la pensie, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001 ( art. 17 din Legea nr. 263/2010 ). Pentru aceste perioade, dovada se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.
20.
Dispozițiile
art. 159 alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010
au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea
art. 159 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020. În nota de fundamentare a acestui act normativ s-a arătat că prin completarea
cu art. 159 alin. (1^1)
s-a avut în vedere necesitatea instituirii unui cadru normativ care să protejeze dreptul la pensie în situația în care acesta este afectat de faptul că anumite perioade de stagiu de cotizare și venituri nu pot fi valorificate din cauze determinate de pierderea, deteriorarea sau distrugerea carnetelor de muncă sau a altor documente primare, cauze independente de voința solicitanților drepturilor de pensie. De asemenea, s-a ținut cont că, în vederea stabilirii drepturilor de pensie, se impune crearea cadrului legal pentru folosirea bazei de date ce conține carnetele de muncă scanate, măsură de natură să sprijine o categorie de persoane aflată de multe ori în imposibilitatea dovedirii stagiilor de cotizare și a veniturilor realizate în timpul activității profesionale. Totodată, s-a luat în considerare necesitatea creării cadrului legal pentru utilizarea, la stabilirea drepturilor de pensie, a informațiilor din arhiva electronică creată la nivelul caselor de pensii pentru acele situații excepționale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condițiile legii, când angajatorii și-au încetat activitatea și/sau arhiva acestora nu mai poate fi identificată, situații intervenite ulterior creării arhivei electronice, și s-a apreciat că este absolut necesară crearea cadrului legal pentru valorificarea arhivei electronice la stabilirea drepturilor de pensie, respectiv a bazei de date ce conține informațiile din carnetele de muncă scanate, cu atât mai mult cu cât persoanele cărora li se adresează prezentul act normativ nu mai pot realiza alte venituri din cauza intervenirii riscului bătrâneții.
21.
Ca urmare, prin
art. 159 alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010 , legiuitorul a prevăzut soluții pentru valorificarea ca stagiu de cotizare a vechimii în muncă realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 - data intrării în vigoare a
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale -, în cazul în care carnetul de muncă a fost distrus, degradat sau pierdut, iar angajatorii și-au încetat activitatea și/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată.
22.
Contrar susținerilor autorului excepției, dispozițiile de lege criticate nu se referă în mod exclusiv la agricultori, ci sunt aplicabile tuturor persoanelor care au realizat vechime în muncă anterior datei de 1 aprilie 2001.
23.
Menționarea agricultorilor în cuprinsul
art. 159 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
este făcută în legătură cu menționarea „timpului util“ luat în calculul stagiului de cotizare și care reprezintă perioada în care foștii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole, potrivit prevederilor
privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea
privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Această perioadă este specifică doar pentru agricultori, motiv pentru care aceștia sunt precizați în sintagma „a timpului util la pensie pentru agricultori“.
24.
Cu toate acestea, posibilitatea dovedirii vechimii în muncă și cu alte documente decât carnetul de muncă ori carnetul de asigurări sociale este recunoscută și altor categorii socioprofesionale decât agricultorii, cu condiția de a se încadra în rândul actelor recunoscute și de a îndeplini condițiile stabilite de legiuitor pentru aceasta. În acest sens, se amintește că dispozițiile
art. 124 din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, prevăd că în situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menționate la
art. 16 lit. a)
din Legea nr. 263/2010 , acestea vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă; d) menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; e) funcția, meseria sau specialitatea exercitată; f) salariul tarifar de încadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; h) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat. Actele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
25.
Faptul că legiuitorul stabilește ce acte pot fi valorificate în vederea dovedirii perioadelor de muncă ce sunt luate în calculul stagiului de cotizare, precum și condițiile pe care aceste acte trebuie să le îndeplinească pentru a fi luate în considerare în vederea acordării dreptului la pensie nu constituie o restrângere a exercițiului dreptului la pensie, ci se circumscrie competenței exclusive a legiuitorului de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, potrivit prevederilor
art. 47 alin. (2) din Constituție
(a se vedea în acest sens
Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). În contextul avut în vedere, condițiile impuse de legiuitor - detaliate în cuprinsul
art. 124 din Normele
de aplicare a prevederilor
- au în vedere garantarea autenticității actelor care dovedesc perioadele luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare.
26.
Așa fiind, Curtea apreciază că susținerile privind existența unui tratament discriminatoriu, contrar prevederilor
art. 16 alin. (1) din Constituție , precum și cele referitoare la restrângerea neconstituțională a exercițiului dreptului la pensie sunt lipsite de temei.
27.
Aprecierea dacă, în cauză, autorul excepției, prin actele pe care le prezintă, se încadrează în condițiile legii pentru a dovedi vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 excedează competenței instanței de contencios constituțional, fiind atributul exclusiv al instanței de judecată.
28.
În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu împiedică persoana interesată să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor sau intereselor sale legitime, astfel că aceasta este neîntemeiată.
29.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Cazacu în Dosarul nr. 13.863/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 159 alin. (1)
și (1^1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.