Decizia nr. 62/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 134 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia-Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 134 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii . Excepția a fost ridicată de Petre Cătălin Iordache în Dosarul nr. 7.370/63/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.280D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că este opțiunea legiuitorului dacă include sau nu pauzele în programul de muncă. Consideră că nu se produce nicio încălcare a dreptului la muncă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.370/63/2018, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 134 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii . Excepția a fost ridicată de Petre Cătălin Iordache într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu de muncă.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate, care prevăd că pauzele, cu excepția dispozițiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil și din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă, contravin prevederilor constituționale ale
art. 41 alin. (3) , potrivit cărora durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore, întrucât dau posibilitatea angajatorului să aplice în mod discreționar normativele din domeniu.
6.
Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, dispozițiile de lege criticate nefiind contrare prevederilor constituționale ale
art. 41 alin. (3) .
7.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 134 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziții potrivit cărora: „Pauzele, cu excepția dispozițiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil și din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.“
11.
Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale
art. 41 alin. (3) , potrivit cărora durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că ceea ce critică autorul excepției nu privește conținutul art. 134 alin. (3) din Legea nr. 53/2003
per se, ci faptul că angajatorul ar putea să aplice în mod discreționar aceste dispoziții legale, astfel încât să se depășească durata normală a zilei de lucru de 8 ore.
13.
Curtea reține că prevederile constituționale ale
art. 41 alin. (3) , potrivit cărora durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore, sunt preluate în conținutul
art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 , potrivit cărora „Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână“. Potrivit
art. 111 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 , timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și își îndeplinește sarcinile și atribuțiile, conform prevederilor contractului individual de muncă, ale contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare.
14.
Prin urmare, atât prevederile constituționale ale
art. 41 alin. (3) , cât și cele ale
art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
pot fi înțelese doar în sensul că se referă exclusiv la perioada în care salariatul prestează munca, fiind excluse perioadele de pauze, cu excepțiile permise de lege.
15.
Aspectele învederate de autorul excepției privesc modul de interpretare și aplicare a acestor dispoziții legale, inclusiv elemente de fapt care țin de o eventuală atitudine abuzivă a angajatorului. Or, aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, care să poată fi supuse controlului de constituționalitate, ci aspecte de fapt ce revin în mod exclusiv controlului instanței de judecată.
16.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 134 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , excepție ridicată de Petre Cătălin Iordache în Dosarul nr. 7.370/63/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.