Decretul-lege nr. 478/1938

Articolul 1

Pe lîngă dispozițiunile introduse pînă acum în vederea unificării, se extinde, cu începere dela 15 Octomvrie 1938, în tot cuprinsul Bucovinei: Codul civil român din 4 Decemvrie 1864, cu toate modificările ce i s'au adus pînă azi; Codul de procedură civilă din 14 Martie 1900, cu toate modificările aduse pînă azi; Codul comercial din 10 Mai 1887, cu toate modificările aduse pînă azi, precum și toate legile, regulamentele și dispozițiunile civile, comerciale, de procedura și penale de orice natura, asa cum sînt în vigoare azi în Vechiul Regat, fără nici o excepție.

Articolul 2

Pe aceeași dată de mai sus, toate codicele, legile, regulamentele și dispozițiunile neunificate și menținute pînă azi în vigoare prin art. 98 din Constituție, precum și toate dispozițiunile de orice natura, care ar fi contrarii legilor și regulamentelor române, arătate mai sus și extinse în Bucovina, precum și acestei legi, sînt și rămîn abrogate.

Articolul 3

Prescripțiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor fi reglementate după legile locale anterioare celei de fața.

Articolul 4

Actele întărite, potrivit legilor notariale, se vor investi cu formula executorie de judecătoria sau tribunalul din circumscripția reședinței notariale. Acțiunile și toate cererile introduse pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi judecate potrivit normelor procedurale în vigoare la data cererii, iar executările începute vor continua potrivit acelorași norme.

Articolul 5

Procesele pendinte la punerea în aplicare a acestei legi vor continua a fi judecate de către instanța înaintea căreia ele se găsesc.

Articolul 6

Cărțile funciare se mențin ca registre de publicitate. Constituirea, transmiterea și stingerea drepturilor reale imobiliare și a altor drepturi și acte supuse publicității se vor face după dispozițiunile legislației române introduse.

Articolul 7

Pînă la reglementarea definitivă a instituției notarilor publici, actualii notari publici vor continua sa funcționeze în localitatea în care la data punerii în aplicare a legii de față își au biroul, cu competința prevăzută de art. 2 din legea pentru autentificarea actelor. La caz de vacanta, notarii publici vor putea fi transferati, după cerere, de Ministerul Justiției, în locul devenit vacant. Atributiunea de grefier va fi îndeplinită de persoana desemnată de Ministerul Justiției, după propunerea notarului și avizul președintelui tribunalului circumscripției. În caz de lipsa sau împiedicare a notarului, președintele tribunalului va desemna, după propunerea acestuia, persoana care să-l înlocuiască; tot astfel se va urma în caz de lipsa sau împiedicare a grefierului. Inlocuitorul notarului public va trebui să fie major și licențiat în drept, iar în caz de lipsa de licentiati va putea fi un alt notar public sau o persoană din biroul sau, aprobată de președintele tribunalului. Însărcinarea de notar public este incompatibilă cu profesiunea de avocat și cu orice alta funcțiune publică. Notarul public și grefierul nu vor putea instrumenta în actele în care ar figura persoanele arătate de art. 274 din procedura civilă. Dosarele și registrele notarului public vor fi depuse la judecătoria circumscripției în care își are sediul, la sfîrșitul fiecărui an. Actele autentificate la notarul public vor fi investite cu formula executorie de judecătoria sau tribunalul în circumscripția cărora notarul își are sediul. Președintele tribunalului va avea asupra notarilor publici din circumscripția sa dreptul de privighere. În caz de abateri dela îndatoriri, tribunalul ca instanța disciplinară, sesizat de minister, va putea sa suspende pe notarul public pe termen de 15 zile, pînă la 6 luni, sau sa retragă notarului dreptul de a funcționa. În potriva hotărîrilor pronunțate de tribunale ca instanța disciplinară se poate face apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel. Afacerea se va cerceta, atît la prima instanța, cat și în apel, în camera de consiliu, cu citarea notarului și ascultarea Ministerului public. Taxele ce se pot percepe de notarii publici sînt acelea în vigoare la data legii de fața. Contestațiile la executare împotriva actelor notariale se vor indrepta la instanța care a încuviințat titlul executoriu.

Avizul Consiliului Legislativ, secția II, Nr. 23/1938.