Plan din 20 septembrie 2023

CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII

Directiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 - Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 - Planul de Management al Riscului la Inundații.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională "Apele Române" și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.

Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice.

Conform legislației naționale ( Legea apelor 107/1996

cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale "Apele Române" prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la Inundații - Ciclul ll - Sinteza Națională.

Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare). Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare și luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor și sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2.

Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv - în cazul României - la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv - în cazul României - la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.

Documentul de față reprezintă Planul de Management al Riscului la Inundații la nivelul fluviului Dunărea aferent Ciclului II de implementare a Directivei Inundații - perioada 2023 - 2027.

Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent fluviului Dunărea, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) - lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale.

Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România.

REZUMAT

În Capitolul 1 este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv a fluviului Dunărea. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți.

În cadrul Capitolului 2 sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o "fotografie" actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare - alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în subcapitolul 2.3 sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații - îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. - 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului. Capitolul 2 prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.-urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere, Capitolul 2 prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.

Capitolul 3 face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul fluviului Dunărea din Ciclul I și sinteza măsurilor cât și stadiul de implementare al acestora. Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul fluviului Dunărea în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.

În Capitolul 4 sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces.

Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații - Ciclul II pentru fluviul Dunărea este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în Capitolul 5. Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații - ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție pentru fluviul Dunărea (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării / atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip "win-win", măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.

Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul Capitolului 6. Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate.

În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul fluviului Dunărea. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.

Capitolul 8 se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru fluviul Dunărea.

În ultimul Capitol 9, este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru fluviul Dunărea.

CUPRINS

CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII

REZUMAT

CUPRINS

ABREVIERI

1.

Prezentarea generală a unității de management fluviul Dunărea

2.

Riscul la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea

2.1.

Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente

2.2.

Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente

2.3.

Evenimente semnificative de inundații

2.3.1.

Inundații istorice

2.3.2.

Evenimente semnificative

2.4.

Zone cu risc potențial semnificativ la inundații

2.5.

Hărțile de Hazard la Inundații

2.5.1.

Introducere

2.5.2.

Modelarea hazardului

2.5.2.1.

Date topografice și batimetrice

2.5.2.2.

Date hidrologice

2.5.2.3.

Modelarea hidraulică

2.5.2.4.

Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice

2.6.

Hărțile de Risc la Inundații

2.6.1.

Introducere

2.6.2.

Evaluarea Riscului la Inundații

2.6.2.1.

Date de intrare

2.6.2.2.

Modelarea riscului la inundații

2.6.2.3.

Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații

2.7.

Clasificarea și Identificarea posibilelor A.P.S.F.R..-uri tranzitorii

2.8.

Indicatori statistici

3.

Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării

3.1.

Sinteza măsurilor din Ciclul I

3.2.

Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I

3.3.

Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2)

4.

Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la inundații

4.1.

Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații

4.2.

Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații

5.

Ciclul II - Programul de Măsuri

5.1.

Cadrul metodologic general

5.1.1.

Prezentare generală

5.1.2.

Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție

5.1.3.

Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură

5.1.4.

Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri

5.2.

Măsuri de reducere al riscului la inundații dezvoltare la nivel național (categoria A)

5.3.

Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea (categoria B)

5.4.

Măsuri de reducere și răspuns în caz de urgență pentru reducerea riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea (categoria C)

5.5.

Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea

5.6.

Descrierea măsurilor de reducere al riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene

5.6.1.

Coordonarea cu Directiva Cadru Apă

5.6.2.

Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice

5.6.3.

Coordonarea și conformarea cu alte directive

5.6.4.

Coordonare internațională

6.

Planul de acțiune pentru implementare

6.1.

Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale)

6.2.

Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție):

6.3.

Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)

7.

Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații

8.

Implicarea părților interesate și consultarea publică

8.1.

Strategia de implicare a părților interesate (SHE)

8.1.1.

Informare și comunicare

8.1.2.

Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național

8.1.3.

Implicarea părților interesate la nivel regional

8.1.4.

Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI

8.2.

Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome

8.3.

Procedura de Evaluare Strategică de Mediu

9.

Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații

ANEXE

ABREVIERI

A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri

A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă

ACB - Analiză Cost - Beneficiu

A.C.N. - Administrația Canalelor Navigabile

A.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de Jos

AMC - Analiză Multi-criterială

A.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române"

A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

A.N.I.F. - Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare

A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie

A.N.P.M. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului

BEI - Banca Europeană de Investiții

B.H. - Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială

CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare

C.E. - Comisia Europeană

C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană

CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică

CFR - Compania Națională de Căi Ferate

C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă

C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență

C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență

C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional

C.N. - Compania Națională

C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

D.C.A. - Directiva Cadru Apă

D.I. - Directiva Inundații

EMP - Platforma de Management a Urgențelor

E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională

F.I.R. - Formație de intervenție Rapidă

F.S.E. - Fondul Social European

GLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național

G.N.M.- Garda Națională de Mediu

GTL - Grupuri Tehnice de Lucru

H.G. - Hotărâre de Guvern

HH - Hărți de Hazard la inundații

HR - Hărți de Risc la inundații

I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea

IDF - Intensitate - Durată - Frecvență

I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" - Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"

I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții

I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență

I.S.U.J. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean

M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne

M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale

M.C.I.D. - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

M.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

M.E.A.T. - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

M.Edu. - Ministerul Educației

M.E. - Ministerul Energiei

M.F. - Ministerul Finanțelor

M.I.P.E. - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

MNRA - Măsuri Naturale de Retenție a Apei

MRD - Managementul Riscului la Dezastre

MRI - Managementul Riscului la Inundații

M.T.I. - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

O.C.P.I. - Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

ONG - Organizație Neguvernamentală

OSC - Organizațiile Societății Civile

P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie

P.E.B. - Potențial Ecologic Bun

PIM - Proiect Integrat Major

PM - Program de Măsuri

P.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice

P.N.P.H. - Platforma Națională de Prognoză Hidrologică

P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență

POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă

PODD - Programul Operațional Dezvoltare Durabilă

POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare

REBAR - Registrul Național al Barajelor din România

REDIG - Registrul Național al Digurilor din România

SBN - Soluții Bazate pe Natură

S.A. - Societate pe Acțiuni

S.C.I. - Situri de importanță comunitară

S.E.B. - Stare Ecologică Bună

S.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă

S.G.A. - Sistem de Gospodărire a Apelor

S.H. - Spațiu Hidrografic

SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național

SIV - Soluții privind Infrastructura Verde

SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice

SNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații

S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică

SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre

STS - Serviciul de Telecomunicații Speciale

TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată

U.A.T. - Unitate Administrativ Teritorială

U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice

UoM - Unitate de Management

AED - Annual Expected Damage

AFU - Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații

A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații

AST - Appraisal Summary Tool

BRIGAID - Bridging the gap for innovations in disaster resilience

CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain

CAP - Common Alerting Protocol

CFPA - Confederation of Fire Protection Associations

DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation

DSS - Decision Support System

DTM - Digital Terrain Models

DQS - Data Quality Score

EFAS - European Flood Awareness System

EMP - Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor

FFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații Rapide

FFGS - Flash Flood Guidance System

FP-EG - Flood Protection Expert Group

GSM - Global System for Mobile Communications

I.E.D. - Industrial Emissions Directive

IMGIS-EG - Information Management and Geographical Information System Expert Group

IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control

LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging

RBM-EG - River Basin Management Expert Group

RO-ALERT - Sistem de avertizare a populației în situații de urgență

RO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații

RTC - Real Time Control

SEA - Strategic Environmental Assessment - Evaluare Strategică de Mediu

SHE - Stakeholder Engagement - Strategia de implicare a părților interesate

SuDS - Sisteme Sustenabile de Drenaj

TAG - Grupul Tehnic Consultativ

TETRA - TErrestrial Trunked RAdio

UoM - Unit of Management

VPN - Virtual Private Network

WWF - World Wildlife Fund

1.

Prezentarea generală a unității de management fluviul Dunărea

Caracteristici fizice

Fluviul Dunărea (F = 805.300 kmp), izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră (prin delta formată), curgând prin 10 țări și adunând afluenții de pe teritoriul altor 6 state. Traseul său este împărțit în trei părți: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena - Baziaș) și cursul inferior (Baziaș - Marea Neagră).

De la Baziaș, la intrarea pe teritoriul țării, până la vărsarea în Marea Neagră, este definit cursul inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul României de 7

Administrații Bazinale de Apă respectiv Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral.

Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% din lungimea fluviului), se situează pe teritoriul României formând graniță cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) și Ucraina (53,9 km) și este partea cea mai importantă ca debit și navigație.

Ținând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traversează, acesta este împărțit în 5 sectoare (după Ujvari, 1972) după cum urmează:

–

Defileul carpatic (144 km) între Baziaș și Gura Văii și primește contribuția a două bazine hidrografice de ordinul 1: Nera și Cerna, precum și al afluenților direcți dintre acestea. Formează granița cu Iugoslavia;

–

Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Văii și depresiunea Brațului Borcea. În această porțiune confluează cu patru râuri importante, care creează bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea și Argeș. În cea mai mare parte formează granița cu Bulgaria;

–

Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomiței și Balta mare a Brăilei, deci până la Brăila - Smârdan. Acest sector traversează teritoriul țării, despărțind Dobrogea de Muntenia. Confluează doar cu un singur râu important care formează un bazin de ordinul 1 și anume râul Ialomița;

–

Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde porțiunea dintre Brăila și intrarea în Delta Dunării, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din două bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret și Prut;

–

Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brațe principale - Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe - totalizează 5.500 km2, din care aproape 80% situată pe teritoriul României. În zona de vărsare Dunărea se ramifică formând o deltă largă; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km și lățimea, de la nord la sud, de 65 km.

Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 4.757 kmp, reprezentând o pondere de 2% din suprafața țării. Rețeaua hidrografică existentă în Delta Dunării este reprezentată de cele trei brațe ale Fluviului Dunărea, cu o lungime totală de 290 km și o densitate medie de 0,06 km/kmp. În afara celor trei brațe ale Fluviului Dunărea, există o rețea de canale, gârle, sahale, japșe și periboine, necadastrate, ce fac legătura între lacurile deltaice și cele trei brațe ale Fluviului Dunărea.

Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a Administrațiilor Bazinale de Apă

În România, Fluviul Dunărea și delta sa străbat toate formele principale de relief ( Anexa 1 ) de la intrarea în țară și până la vărsarea în Marea Neagra, respectiv zona de munte, de deal și de câmpie.

De la intrarea în țară (confluență râul Nera altitudine 67 m) și până la municipiul Orșova (aval de confluența cu râul Cerna, altitudine 69 m), fluviul Dunărea străbate Carpații Banatului prin Defileul Dunării (subunitățile de relief Depresiunea Moldova Nouă, Depresiunea Liubcova, Depresiunea Orșova). De la municipiul Orșova până aval de localitatea Gura Văii, fluviul Dunărea străbate Podișul Mehedinți și continuă prin Culoarul Drobeta - Bala, din Podișului Getic, până în aval de localitatea Crivina.

De aici fluviul Dunărea străbate, de la vest la est, Câmpia Română până la municipiul Călărași prin subunitățile de relief Câmpia Punghinei, Lunca Bistrețului, Lunca Jiu - Jieț, Lunca Potelului, Lunca Suhaei, Lunca Pasărea, Lunca Greaca, Lunca Călărașului și Lunca Sălciei. Pe aceasta porțiune fluviul Dunărea colectează apele din patru bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Jiu, Olt, Vedea, Argeș.

De la localitatea Călărași și până la Galați, Dunărea își schimbă direcția de curgere către nord traversează teritoriul țării prin Câmpia Română, prin subunitățile de relief Balta Borcei și Balta Brăilei, despărțind Dobrogea de Muntenia. Pe această porțiune fluviul Dunărea colectează apele din trei bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Ialomița, Siret și Prut.

De la Galați și până la Tulcea fluviul Dunărea își schimba iar direcția de curgere către est străbătând în continuare Câmpia Română, prin Balta Isaccei iar de aici, continuă să curgă până la Marea Neagră prin Delta Dunării formată în Câmpia Deltaică și Lagunară a Dobrogei.

Lunca și Delta Dunării include cele mai noi formațiuni la zi de pe teritoriul țării. Au un fundament cristalin faliat peste care se suprapun depozite triasice, jurasice, apoi formațiuni de luncă și deltaice cuaternare. Din punct de vedere geologic, zona de studiu aparține de la vest la est:

–

Orogenului Carpaților Meridionali reprezentat de Domeniul Danubian (fundament metamorfic și formațiuni paleozoice, mezozoice și Neogene, la care se adaugă depozite cuaternare), Pânza de Severin (formațiuni de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior, reprezentate de gresii calcaroase, marnocalcare, șisturi argiloase, microconglomerate calcaroase, depozite flișoide), Pânza Getică și Pânza Supragetică;

–

Platformei Moesice în care se disting două etaje structurale, fundamentul (soclul) format în principal din șisturi cristaline și cuvertura, alcătuită din depozite sedimentare;

–

Orogenului Nord - Dobrogean cu structură diversificată, și reprezentat de Promontoriul Nord - Dobrogean, Pânza de Măcin, Pânza de Niculițel și Pânza de Tulcea, între care există relații de încălecare de vârstă alpină;

–

Platforma Scitică reprezentată de unitatea geologică a Depresiunii Pre-Dobrogene unde este situată Delta Dunării. Construcția actuală a Deltei Dunării s-a făcut în cursul Pleistocenului Superior și în Holocen, în cursul mai multor faze de progradare și regresiune, caracterizate prin formarea unor lobi succesivi (Panin, 1989).

Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație.

Prezintă o importanță deosebită textura și structura, acestea influențând puternic infiltrația. Solurile dominante întâlnite în valea Dunării, aparțin următoarelor clase:

–

protisoluri și antrisoluri cu tipurile erodisoluri, litosoluri, nisipuri, protosoluri aluviale, psamosoluri, soluri aluviale, stâncărie, cu textură de la argiloasă până la nisipolutoasă întâlnite în lungul cursurilor de apă și la vărsarea Dunării în Marea Neagră;

–

hidrisoluri de tipul gleiosol cu textură de la argiloasă până la nisipoasă întâlnite în special în Balta mare a Ialomiței, Balta mare a Brăilei și Delta Dunării;

–

clase suplimentare (ape) cu tipurile lacuri și bălți, mlaștini întâlnite în lunca Dunării și în Deltă;

–

cernisoluri cu tipurile cernoziom, rendzine, kastanoziom, cu textură de la argiloasă până la nisipolutoasă întâlnite, pe suprafețe restrânse la est de Balta mare a Ialomiței și Balta mare a Brăilei și în Delta Dunării

–

luvisoluri cu tipurile preluvosol și luvosol cu textură de la lutoasă până la nisipoasă întâlnite în special în zona lacului de acumulare Porțile de fier II, dar și pe zone restrânse în zona lacului de acumulare Porțile de Fier I

–

cambisoluri cu tipurile districambosol și eutricambosol cu textură de la argiloasă până la lutoasă întâlnite în zona lacului de acumulare Porțile de Fier I

–

histisoluri de tipul histosol cu textură lutoargiloasă sau lutoasă întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunării;

–

salsodisoluri de tipul solonceac cu textură de la lutoargiloasă până la nisipoasă întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunării.

Clima fluviului Dunărea în cursul inferior are în ansamblu caracter temperat-continental, peste care se suprapun influențele generate de anumite tipuri de circulație a maselor de aer: influențe oceanice și submediteraneene, determinate de ciclonii de pe Atlantic și cei de pe Mediterană, cu frecvență mai mare în sectorul de defileu și în sud-vestul Olteniei, dar și în aval până aproape de Giurgiu; influențe de ariditate, generate de anticiclonii euro-asiatici, resimțite, mai ales, în sectorul Turnu Măgurele-Tulcea, dar și dincolo de acestea, spre cele două extremități (până la Drobeta-Turnu Severin spre vest și până la Sulina, spre est); influențe pontice, generate de ciclonii mediteraneeni și de pe Marea Neagră cu evoluție retrogradă, mai pregnante în Delta Dunării, dar și mai spre vest, în sectorul de Bălți.

Valorile medii anuale ale radiației solare globale totalizează circa 120 kcal/cmp în Defileul Dunării fiind cele mai mici din tot cursul fluviului; >127,5 kcal/cmp pe suprafața luciului apei, a luncii și a teraselor (zona Câmpiei Române); >135 kcal/cmp în sectorul fluvio-maritim, sub influența suprafețelor de apă din Delta Dunării și Marea Neagră, fiind cele mai mari din țară. Fenomenul este în legătura directă cu durata mare de strălucire a Soarelui din cursul unui an, care în defileu este sub 2.100 ore (la Orșova ajunge la 1.911 ore) iar în sectorul cel mai sudic al fluviului este 2.250+2.500 ore, fenomen specific zonelor de litoral, caracterizat prin descendența maselor de aer sub influența luciilor de apă.

Contrastele termice dintre iarnă și vară sunt mai atenuate (cu 2 - 3 °C) în sectorul vestic de defileu unde influența fluviului este dublată de influențele submediteraneene (comparativ cu cel estic, de ariditate): ele cresc cu circa 2 - 3 °C în sectorul estic cu influențe continentale de ariditate și sunt din nou atenuate cu circa 2 °C în cel deltaic, datorită influențelor pontice; de asemenea, fenomenele de îngheț sunt mai întârziate toamna. Deasupra fluviului și în teritoriul limitrof există o umezeală relativă ridicată a aerului (76% media anuală): vaporii de apă rezultați sunt difuzați, prin intermediul brizelor deasupra uscatului limitrof pe circa 4 - 5 km distantă în interiorul Câmpiei Române devenind astfel, o sursă permanentă de umezire a aerului.

Precipitațiile cresc din amonte în aval, astfel în zona defileului fiind sub influența creșterii altitudinii munților limitrofi (care amplifică procesele frontale de dezvoltare a convecției termice și activitatea ciclonică) acestea înregistrează valori de 610 mm la Moldova Veche, 625 mm la Berzasca și 725 mm la Orșova. Apoi pe restul traseului valorile precipitațiilor descresc ca în urma atenuării influenței aerului maritim, de la vest la est și a creșterii în același sens a gradului de continentalism înregistrând valori de 700 mm la Drobeta-Turnu Severin, 571 mm la Calafat, 552 mm la Corabia, 535 mm la Turnu Măgurele și 507 mm la Călărași. De aici precipitațiile scad sub 475 mm în sectorul de Bălti (Fetești 470 mm, Cernavodă 445 mm, Hârșova 436 mm) ca o consecință a slăbirii convecției termice deasupra apei, rămânând asemănătoare pe tronsonul Galați (458 mm) - Isaccea (445 mm) și scad sub 445 mm în sectorul deltaic (Tulcea 442 mm, Gorgova 410 mm) și chiar sub 350 mm în zona litorală (Sulina 343 mm).

Fluviul Dunărea colectează direct și indirect prin Tisa, apele majorității râurilor din România (98% din suprafața țării) cu excepția unor râuri din Dobrogea, care se varsă în Marea Neagră sau în lacurile litoralului mării.

Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Dunărea ( Anexa 2 ), de pe teritoriul României, este format din 179 cursuri de apă cadastrate fără afluenții de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut) cu o lungime totală de 4.540 km și care drenează o suprafață de 33.250 kmp, densitatea rețelei hidrografice fiind de 0,149 km/kmp, față de media pe țară de 0,33 km/kmp.

Din punct de vedere al resursei de apă, Fluviul Dunărea are la intrarea în țară un stoc mediu de 174 mld.mc/an ar putea fi cea mai bogată sursă de apă. Caracterul său internațional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale și din acest motiv se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre în secțiunea Baziaș, adică cca. 87 mld.mc. Raportul dintre debitele minime și maxime variază între 1/5 și 1/8.

În prezent, rețeaua hidrometrică națională a fluviului Dunărea pe sectorul românesc cuprinde 38 de stații hidrometrice ( Anexa 2 ), uniform amplasate pe tot cursul Dunării până la intrarea în deltă și 68 în interiorul Deltei Dunării. Monitorizarea regimului scurgerii de apă, aluviuni și săruri, precum și a morfologiei albiei Dunării, a brațelor acesteia și a rețelei de gârle și canale din Delta Dunării se realizează, printr-un program complex de observații și măsurători hidrometrice complete de către stațiile hidrologice ce aparțin Administrațiilor Bazinale de Apă Jiu, Argeș-Vedea și Dobrogea-Litoral, respectiv: Stația Hidrologică Drobeta Turnu Severin (tronsonul Baziaș - Calafat), Stația Hidrologică Giurgiu (tronsonul Bechet - Chiciu Călărași și Călărași), Stația Hidrologică Cernavodă (tronsonul aval Chiciu Călărași - Grindu), Stația Hidrologică Tulcea (tronsonul Isaccea - Ceatal Izmail și interiorul Deltei Dunării), Stația Hidrologică Sulina (tronsonul Crișan - Sulina Gură și delta maritimă a brațului Sulina)

Debitul mediu multianual al fluviului nu are o valoare constantă (tabelul 1), aceasta depinzând de lungimea perioadei de timp luată în considerare. Astfel conform celor prezentate în lucrarea Dunărea între Baziaș și Ceatal Izmail editată în anul 1967, debitul mediu multianual la postul hidrometric Orșova era de 5.420 mc/s pentru un interval de calcul de 122 ani și de 5.390 mc/s, dacă intervalul de calcul era de 42 ani (1921-1962). Alte studii ulterioare dau valori diferite pentru debitele medii multianuale.

Tabelul 1. Debite medii multianuale ale fluviului Dunărea la principalele stații hidrometrice

Stație hidrometrică

Element hidrografic

Perioadă de analiză

Debite medii multianuale (mc/s)

Baziaș

Fluviul Dunărea

1976 - 2019

5380

Orșova

Fluviul Dunărea

1838 - 2019

5451

Drobeta - Turnu Severin

Fluviul Dunărea

1971 - 2019

5370

Gruia

Fluviul Dunărea

1932 - 2019

5503

Corabia

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

5694

Giurgiu

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

5945

Oltenița

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

6052

Chiciu Călărași

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

6077

Cernavodă

Brațul Dunărea Veche

1960 - 2019

2397

Vadu Oii

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

6162

Smârdan

Brațul. Macin

1966 - 2019

702

Brăila

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

6078

Isaccea

Fluviul Dunărea

1976 - 2019

6493

Ceatal Izmail

Fluviul Dunărea

1921 - 2019

6437

În cei mai mulți ani, la sfârșitul primăverii se declanșează ploile de primăvară care pot genera viituri prin intensitatea lor sau prin suprapunerea apelor mari de primăvară rezultate din topirea zăpezilor. Uneori pot avea loc în continuarea lor, sau pot forma valuri de viituri (doua sau mai multe). Trecerea de la apele mari de primăvară la viiturile de primăvară se determină analizând sursa acestora: topirea zăpezii, alimentarea mixtă, alimentarea exclusivă din ploi. La începutul perioadei de vară, în condițiile unor situații climatice și hidrologice deosebite, pot apărea viituri de vară în continuarea celor de primăvară.

Urmărind variația cronologică a debitelor maxime lunare se poate observa că scurgerea maximă (tabelul 2) prezintă caracteristica generală a hidrografului tip, iar valorile cele mai mari se înregistrează cu precădere în lunile aprilie-mai. De asemenea, se poate observa și o tendință de creștere în timp a valorilor maxime înregistrate în lunile martie și aprilie și de descreștere în lunile mai și iunie.

Tabelul 2. Debite maxime ale fluviului Dunărea la principalele stații hidrometric

Stație hidrometrică

Element hidrografic

Perioadă de analiză

Debite maxime (mc/s)

Luna și an producere

Baziaș

Fluviul Dunărea

1976-2019

15800

IV.2006

Orșova

Fluviul Dunărea

1838-2019

15900

IV.1895

Drobeta - Turnu Severin

Fluviul Dunărea

1971-2019

15800

IV.2006

Gruia

Fluviul Dunărea

1932-2019

15800

IV.2006

Corabia

Fluviul Dunărea

1931-2019

16000

IV.2006

Giurgiu

Fluviul Dunărea

1931-2019

16300

IV.2006

Oltenița

Fluviul Dunărea

1931-2019

16200

IV.2006

Chiciu Călărași

Fluviul Dunărea

1931-2019

16200

IV.2006

Cernavodă

Brațul Dunărea Veche

1960-2019

7000

IV.2006

Vadu Oii

Fluviul Dunărea

1931-2019

16200

IV.2006

Smârdan

Brațul. Macin

1966-2019

2080

V.1980

Brăila

Fluviul Dunărea

1931-2019

15800

IV.2006

Isaccea

Fluviul Dunărea

1976-2019

16940

VII.2010

Ceatal Izmail

Fluviul Dunărea

1921-2019

15900

IV.2006

În general, în decursul unui an, scurgerea minimă (tabelul 3) pe Dunăre se înregistrează la începutul primăverii, toamna sau iarna, iar cele mai mici valori ale debitelor se produc în iernile cu temperaturi foarte scăzute, când sunt influențate de evoluția formațiunilor de gheață.

Tabelul 3. Debite minime ale fluviului Dunărea la principalele stații hidrometrice

Stație hidrometrică

Element hidrografic

Perioadă de analiză

Debite

minime

(mc/s)

Luna și an producere

Baziaș

Fluviul Dunărea

1976 - 2019

1400

I.1985

Orșova

Fluviul Dunărea

1838 - 2019

1010

I.1985

Drobeta - Turnu Severin

Fluviul Dunărea

1971 - 2019

1060

X.1985

Gruia

Fluviul Dunărea

1932 - 2019

990

I.1985

Corabia

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

1350

I.1954

Giurgiu

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

1485

I.1954

Oltenița

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

1490

I.1954

Chiciu Călărași

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

1530

I.1947

Cernavodă

Brațul Dunărea Veche

1960 - 2019

226

XII.2011

Vadu Oii

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

1540

I.1947

Smârdan

Brațul. Macin

1966 - 2019

34.6

IX.1992

Brăila

Fluviul Dunărea

1931 - 2019

1024

VI.1942

Isaccea

Fluviul Dunărea

1976 - 2019

1970

IX.2003

Ceatal Izmail

Fluviul Dunărea

1921 - 2019

1440

X.1921

Pe fluviul Dunărea există 2 acumulări permanente situate pe teritoriul Administrațiilor Bazinale de Apă Banat și Jiu. Cele 2 lacuri de acumulare sunt Porțile de Fier I (realizat în anul 1972 cu un volum total de 2400 mil. mc) și Porțile de Fier II (dată în folosință în anul 1986 cu un volum de 830 mil. mc). Aceste lacuri nu au volume de atenuare a viiturilor.

Majoritatea lacurilor și bălților naturale sunt localizate în lunca inundabilă a fluviului. Lacurile naturale din Lunca Dunării au o mare diversitate genetică. Dezvoltarea lor este bazată pe formarea rețelei hidrografice și pe procesele de sufozie mecanică și acumulare eoliană a nisipurilor. Procesul de alimentare a acestor lacuri este strâns legat de regimul hidrologic al fluviului, de condițiile hidrogeologice și de aportul cursurilor de apă care se varsă în acestea. Inundațiile care se produc în lunca neîndiguită asigură umplerea și întreținerea cu apă a depresiunilor lipsite de un bazin de recepție propriu. Prezența stratului freatic aproape de suprafață (0-2 m adâncime) contribuie la menținerea apei lacurilor din luncă. Atât procesul de umplere cu apă a lacurilor, cât și procesul de aluvionare a cuvetelor lacustre sunt dependente și de durata menținerii nivelurilor maxime ale Dunării. Aceste lacuri se găsesc pe teritoriile administrate de Administrațiile bazinale de apă Jiu, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița și Dobrogea - Litoral.

Apele subterane din zona de studiu sunt reprezentate atât de acvifere freatice (cu nivel liber) cât și de acvifere de adâncime (cu nivel ascensional). Acestea constituie corpuri de apă subterană, identificarea și delimitarea lor făcându-se conform prevederilor Directivei Cadru Apă 60/2000/EC. În lungul fluviului Dunărea au fost delimitate un număr de 10 corpuri de apă subterană, dintre care 4 corpuri sunt de tip poros permeabil delimitate în depozite de vârstă cuaternară și hologenă, 4 corpuri de tip fisural-carstic, delimitate în depozite de vârstă triasică, 2 corpuri de tip carstic-fisural delimitat în depozite de vârstă jurasică - cretacică.

Conform Planului de management actualizat (2021) al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apele costiere, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, pe setorul românesc al fluviului Dunărea au fost identificate 112 corpuri de apă de suprafață și 10 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul4 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 112 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente teritoriului riveran al fluviului Dunărea a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare calitativă (chimică) bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață pentru fluvial Dunărea în sectorul romînesc se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și datele sunt disponibile la www.rowater.ro.

Tabelul 4. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul fluviului Dunărea

Numărul corpurilor de apă

Starea ecologică/potențial ecologic

Starea chimică

Foarte bună

Bună

Moderată

Slabă

Proastă

Bună

Nu ating starea chimică bună

112

83

-

18

5

6

112

-

Biodiversitatea zonei riverane fluviului Dunărea pe sectorul românesc este foarte bogată, datorită unui mozaic de habitate diferite, dezvoltate pe o geomorfologie variată. Vegetația lemnoasă este reprezentată de păduri de fag, gorun, în amestec cu alte specii de foioase, cătina roșie, stejar pufos, cer, gârniță, arțarul tătăresc, păducelul, lemnul câinesc, măceșul, etc.

În lunca Dunării se întâlnesc păduri aluviale, cu o importanță ecologică deosebită, de arin negru, frasin, salcie, plop, mojdrean, stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm de câmp, plop alb, plop negru, răchită, răchită albă, cer, gârniță, cărpiniță, sparanghel sălbatic, salcâm, salcie plângătoare, plop tremurător, plop hibrid, corcoduș, dud alb, tei, ulm, soc negru, măceș etc. Tufărișurile sunt reprezentate de specii precum cătina roșie și cătina mică. Vegetația palustră, cantonată în microdepresiunile cu apă permanentă, în canalele colmatate sau în lungul apelor curgătoare, pe aluviunile permanent umede sau băltite, este reprezentata de stuf, papură, trestie, pipirig, rugină, sânziene de apă, etc.

Speciile de amfibieni și reptile sunt reprezentate de tritonul cu creastă dobrogean, izvorașul cu burta roșie (specii de interes comunitar), broasca mare de lac, broasca mică de lac, șopârla de iarbă, gușterul, șarpele de apă, șarpele rău, șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa de apă. Pâlcurile de pădure reprezintă teritoriul de cuibărit pentru specii ca dumbrăveanca, silvia porumbacă, presura de grădină, sfrâncioc cu frunte neagră, fâsă de câmp, sfrâncioc roșiatic, codobatura albă și cea galbenă, pupăza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea roșcată, silvia mică, cea de câmp, cea de zăvoi și cea cu capul negru, pitulicea mică, muscarul sur, cinteza de pădure, sticletele, botgrosul, presura sură, presura galbenă, cănărașul, florintele, câneparul, acvila țipătoare mică, șorecarul mare, etc.

Avifauna zonei este bogată, fiind reprezentată prin specii care cuibăresc, precum pescărașul albastru, pasărea ogorului, dumbrăveanca, stârcul de noapte, cormoranul pitic, presura de munte, presura bărboasă, rândunica roșcată, drepneaua mare, pietrarul mediteranean, lăstunul de stâncă și prin specii migratoare ca chirighița cu obraz alb, chirighița neagră, lebăda de iarnă, loptătarul, chira cu fruntea albă, chira de baltă, fluierarul cu picioare verzi și cu picioare roșii, fugaciul de țărm, sitarul de mal, fugaciul roșcat, nagâțul, fluierarul de zăvoi, culicul mare, fugaciul mic, becațina mare, prundărașul gulerat mare, fugaciul pitic, fluierarul negru, stârci, egrete, rațe, lișițe, pescăruși, lopătari, culici, cormorani, corcodei, lebedele etc.

Ihtiofauna zonei este bine reprezentată de specii de interes conservativ european precum cegă, scrumbia de Dunăre, avatul, zvârluga, porcușorul de nisip, țiparul, sabița, boarea, răspărul, pietrarul, fusarul, ghiborțul de râu. Alte specii de pești identificate în cadrul sitului sunt știuca, babușca, cleanul, văduvița, obletele, plătica, morunașul, somnul, sabiță, crap, caras, lin, biban, șalău etc. Bibanul, șalău și carasul fiind specii de apă stătătoare și lin curgătoare și-au găsit în zona Lacurilor de acumulare Porțile de Fier condiții prielnice de trai și reproducere iar plătica și babușca, fiind pești generativ-limnofili, și-au găsit condiții prielnice doar de reproducere.

Conform Registrului zonelor protejate*1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în zona riverană a fluviului Dunărea pe sectorul românesc situația zonelor protejate este următoarea:

*1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" și este întocmit art. 6 a Directivei Cadru Apă. Acest registru include următoarele categorii de zone protejate: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere.

–

Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 263 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat:

() 16 captări de apă din sursele de suprafață pentru populației;

() 247 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 222 pentru alimentarea cu apă a populației și 25 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 21.971,44 mil.mc, iar cel din sursele subterane a fost de 102.402,87 mil.mc.

–

Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial pe baza capturilor semnificative ale speciilor de pesti de apă dulce interioară (crap, caras, plătică, morunas, mreană, babuscă, rosioară, bâtcă, avat, somn, salău, stiucă, biban, lin, săbiță, novac, cosas, ciprinide asiatice, scrumbie de Dunăre) raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019 sunt Delta Dunării și fluviul Dunărea;

–

Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 18 zone (46 de arii protejate) pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acesteia este aproximativ 12.094 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, toate cele 4 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 13 situri de importanță comunitară. Traversând toate formele de relief fluviului Dunărea a favorizat instituirea unor arii protejate în imediata apropiere a sa, dintre acestea evidențiindu-se cele trei arii protejate, din trei sectoare diferite ale Dunării, respectiv: Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și Rezervația Biosferei Delta Dunării. La acestea se adaugă alte rezervații și arii protejate de dimensiuni mai mici, majoritatea incluse în cele trei arii protejate de mai sus, precum și o serie de parcuri naturale și naționale (de exemplu: Parcul Natural Comana, Parcul Național Munții Măcin, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior).

–

Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți

–

Zone pentru îmbăiere - zonă de îmbăiere este localizată în orașul Tulcea (Lacul Ciuperca).

Caracteristici sociale și economice

Din punct de vedere administrativ, zona riverană fluviului Dunărea cuprinde 139 de unități administrativ teritoriale din județele Brăila, Constanța, Galați, Tulcea (aparținând regiuni de dezvoltare Sud-Est), Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman (aparținând regiuni de dezvoltare Sud-Muntenia), Dolj, Mehedinți, Olt (aparținând regiuni de dezvoltare Sud-Vest Oltenia) și Caraș-Severin (aparținând regiuni de dezvoltare Vest). În cele 139 de unități administrativ teritoriale se găsesc 341 de localități din care 11 sunt municipii, 10 sunt orașe (în a căror componență intră pe lângă localitățile de reședință și un număr de 18 sate) și 117 de comune (având în componență pe lângă localitățile de reședință și 185 de sate). Populația totală aferentă celor 139 de unități administrativ teritoriale riverane fluviului Dunărea era, conform recensământului din 2011, de 1.292.115 locuitori (reprezentând 6,4 % din populația totală a României), din care 886.839 locuitori în mediul urban (69 %) și 405.276 locuitori în mediul rural (31 %).

Zona riverană fluviului Dunărea aparține predominant mediului rural, fiind ocupat cu terenuri agricole (arabil, pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole) - 57% din suprafața totală a zonei riverane fluviului Dunărea ( Anexa 3 ). Terenurile arabile ocupă cea mai mare suprafață (49% din suprafața totală a zonei riverane fluviului Dunărea), pe care se cultivă în special porumb boabe, grâu, secară, floarea soarelui, legume și cartofi. Restul suprafeței de 43% din suprafața totală a zonei riverane fluviului Dunărea este ocupată cu ape, bălți (54%), păduri și altă vegetație forestieră (31%), construcții (7%), terenuri degradate și neproductive (4%) și căi de comunicații și căi ferate (4%).

Activitatea economică a zonei riverane fluviului Dunărea este reprezentată în special de activitățile din domeniul agricol, precum cultivarea terenurilor și creșterea animalelor.

Activitățile industriale sunt concentrate în special în apropierea zonelor urbane și sunt reprezentate de industria chimică, producția și prelucrarea metalelor, industria prelucrării hârtiei și a lemnului, gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, producția de energie electrică, industria alimentară etc.

Infrastructura rutieră și feroviara existentă în zona riverană fluviului Dunărea ocupă cca. 1% din suprafața totală a unităților administrativ teritoriale riverane fluviului Dunărea. Rețelele stradale au ponderea cea mai mare (41% din lungimea totală a infrastructuri rutiere), fiind urmate de drumurile comunale (20% din lungimea totală a infrastructuri rutiere), drumurile naționale (19% din lungimea totală a infrastructuri rutiere), drumurile județene (15% din lungimea totală a infrastructuri rutiere), drumuri europene (4% din lungimea totală a infrastructuri rutiere) și autostrada A2 București-Constanța "Autostrada Soarelui" (1% din lungimea totală a infrastructuri rutiere). Rețeaua feroviară reprezintă circa 12% din lungimea totală a căilor de comunicație și cuprinde porțiuni din magistralele 700 București Nord-Galați, 800 București Nord- Mangalia și 900 Jimbolia-București Nord.

Regiunea este deservită de aeroportul "Delta Dunării" Tulcea situat la 15 km față de Municipiul Tulcea iar, la Fetești, se găsește Baza Aeriană 86 Fetești cu regim militar.

Transportul naval reprezintă o ramură importantă fiind asigurată de cea mai importantă cale navigabilă din România, pe o lungime de 1.691 km din care 1.075 km Dunărea navigabilă internațională, 524 km brațele navigabile ale Dunării și 92 km căi navigabile artificiale (canalele Dunărea - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari).. Principalele porturi fluviale în partea românească, din acest sector sunt: Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași și Cernavodă. Porturile fluvio-maritime - Galați, Brăila, Tulcea - sunt porturi interioare cu tradiție, situate la intersecția celor doua tipuri de cai navigabile, maritimă și fluvială. Cele două amenajări hidrotehnice Porțile de Fier I și Porțile de Fier II asigură și condiții de navigație.

În ceea ce privește punctele de traversare a Dunării pe sectorul românesc, acestea sunt: podul Giurgiu - Ruse, punct de trecere a frontierei România - Bulgaria (rutier și feroviar), podurile Fetești - Cernavodă (rutier și feroviar), podul Calafat - Vidin (rutier și feroviar), podul Giurgeni - Vadul Oii (rutier) și barajul Porțile de Fier I (rutier), punct de trecere a frontierei între România și Serbia. Un alt mod de trecere a Dunării este realizat prin traversarea cu bacul: la Moldova Veche, Svinița și Orșova între România și Republica Serbia, la Calafat, Bechet, Turnu Măgurele, Giurgiu, Oltenița și Călărași între România și Republica Bulgaria și pe teritoriul României: la Brăila, Galați și Tulcea.

Principalele zone de recreere din zona riverană fluviului Dunărea sunt reprezentate de ariile protejate, parcurile din zonele urbane și siturile arheologice.

Pe teritoriul zonei riverane fluviului Dunărea se găsesc 248 unități de cazare (la nivelul anului 2013). Cele mai multe dintre acestea se găsesc în perimetrul ariilor protejate Cursul Dunării (între Baziaș și Porțile de Fier) și Delta Dunării, iar restul sunt situate de regulă în zonele urbane sau în vecinătatea acestora.

În zona riverană fluviului Dunărea există 762 situri arheologice, situate pe teritoriul a 109 unități administrativ teritoriale conform Repertoriul Arheologic Național, din care 302 sunt considerate monumente istorice. Cele mai multe se găsesc în unitățile administrativ teritoriale ale județelor Constanța și Caraș - Severin. Dintre acestea cele mai întâlnite sunt siturile de tip așezare, tumul, necropola, cetate etc.

2.

Riscul la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea

2.1.

Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente

Lunca Dunării pe teritoriul României, între Gruia (aval Porțile de Fier II) - km 851 și Isaccea - km 108, are o suprafață de circa 530,5 mii.ha

Sunt enumerate în continuare reperele cronologice ale concepțiilor de amenajare și realizare a lucrărilor pe sectorul românesc al fluviului Dunărea:

–

Lucrări de îndiguire

–

1895: Prima lucrare de îndiguire s-a realizat în Delta Dunării pe o suprafață de 467 ha, la Mahmudia, cu sprijinul unor specialiști străini dar din cauza insuficienței studiilor lucrarea nu a dat rezultatele scontate;

–

1906: Primele lucrări de îndiguiri ale Luncii Dunării s-au realizat în anii 1904-1906: Chirnogi - 1.058 ha, Simoiu (Mânăstirea) - 334 ha, Luciu Giurgeni - 3.150 ha. Inițial, lucrările au dat rezultate satisfăcătoare; ulterior, digurile au fost depășite la ape mari;

–

1906 - 1908 se realizează îndiguirea de la Spanțov (1.780 ha), prima cu diguri cu secțiune mare executată de Direcția "Pescarilor Statului", sub conducerea dr. Gr. Antipa, care menționa că "împrejurările de atunci manifestau un curent puternic pentru îndiguiri ...".

–

1910, apare "Legea pentru punerea în valoare a pământurilor din zona de inundație a Dunării" și se înființează Serviciul de îmbunătățiri funciare, condus de ing. Anghel Saligny (decret regal Carol I, nr. 3838/22.12.1910). Prin lege, se stabilesc principiile de bază ale amenajării Luncii Dunării:

–

diguri insubmersibile - pe circa 180.000 ha;

–

terenurile îndiguite să fie destinate numai agriculturii, fără alternanță cu piscicultura;

–

este necesară execuția de drenaje și stații de pompare pentru evacuarea apelor în exces din interior;

–

numai terenurile joase să fie amenajate piscicol.

–

1925 - 1928: îndiguiri existente - 23.370 ha, din care 14.230 ha cu diguri insubmersibile (Oltenița - Dorobanțu: 12.450 ha), dar fără amenajări interioare; de unde rezultate economice nesatisfăcătoare.

–

1929: se instituie Comisia "îndiguirilor regiunilor inundabile ale râurilor și fluviilor" în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor (M.A.D.), care reia în discuție problemele din 1912. Dezbaterile lucrărilor s-au desfășurat în cadrul Comisiei îndiguirilor, pe subcomisii: Subcomisia tehnică de îndiguiri (condusă de ing. Elie Radu) ajunge la următoarele concluzii:

–

îndiguirea totală a Dunării, de la Calafat la Brăila, cu diguri continue insubmersibile, la apele din 1897, este exclusă;

–

digurile insubmersibile se pot executa pe suprafețe restrânse, pentru a nu provoca supraînălțarea apelor Dunării și inundarea porturilor, orașelor și satelor;

–

bălțile mari, pășunile, pădurile de bălți, care pot restrânge locurile de reproducție a peștilor, sunt excluse de la îndiguiri; gârlele de alimentare a bălților vor rămâne în legătură cu Dunărea;

–

bălțile Insulei Brăilei vor fi amenajate pentru pescuit, pășuni și păduri, eventual culturi;

–

în proiectele de lucrări se vor avea în vedere interesele apărării naționale;

–

pădurile din incinte vor fi scoase din regim silvic.

–

1929-1931: s-au realizat îndiguiri submersibile, pe 20.000 ha, care au fost depășite și spălate de apele mari din perioada 1932-1942.

–

1939: se înființează Serviciul de îmbunătățiri funciare (din 1944 - Direcția de îmbunătățiri funciare).

–

1945: suprafața de terenuri cu diguri submersibile era de circa 52.000 ha. Pierderile teritoriale din perioada 1940 -1944 și seceta din anii 1946 - 1947 au determinat introducerea în cultura agricolă a noi terenuri: luncile inundabile, în primul rând Lunca Dunării. Consiliul de Ameliorații recunoaște ineficacitatea digurilor joase și stabilește redimensionarea acestora: adoptându-se asigurarea de calcul de 1% - pentru digurile insubmersibile și nivelul de 5 sau 10% pentru digurile submersibile.

–

1947: se începe completarea și supraînălțarea digurilor vechi pe 55.000 ha și îndiguirea unor terenuri noi. Sunt realizate îndiguirea: Oltenița - Surlari - Dorobanțu ș.a.

–

1949: Se constituie "Comisia pentru delimitarea regiunii inundabile a Dunării", care stabilește principala folosință a Luncii: 330 mii ha - agricol, 159 mii ha - luciu de apă, tufăriș, mlaștini, 75 mii ha - păduri, din care au fost reținute pentru ameliorații agricole - 223,5 mii ha (147 mii ha, în zona Calafat - Cernavodă, 56,5 mii ha în zona Cernavodă - Isaccea și 20 mii ha în Delta Dunării).

–

1960: Institutul de proiectări agricole (I.P.A., înființat în 1950) elaborează Studiul general al Luncii Dunării, în care se propune îndiguirea și amenajarea hidroameliorativă a unităților insulare și de pe malul dobrogean.

–

1962: I.P.A.C.H. - Institutul pentru Planuri de amenajare și Construcții hidrotehnice elaborează "Planul general de amenajare a Luncii Dunării", pentru spațiul dintre Gruia (km 851) și Isaccea (km 108), pentru 530.500 ha terenuri inundabile. Conform Planului de amenajare, structura categoriilor de folosință a terenurilor din Lunca Dunării, în regim natural de inundabilitate, era: arabil 158.100 ha, pășuni și fânețe naturale 122.500 ha, vii și livezi 2.600 ha, păduri 100.200 ha, lacuri și bălți 77.000 ha, mlaștini și stufăriș 66.300 ha, construcții și neproductiv 3.700 ha.

–

Pentru îmbunătățirea regimului de scurgere al apelor Dunării și structurii folosinței terenului în cadrul Schemei s-au delimitat 56 unități - incinte apărate realizate astfel:

–

anterior 1962: 18 unități - 101.000 ha;

–

1963 - 1971: 24 unități - 289.000 ha;

–

1971 - 1990: 14 unități - 41.800 ha;

–

total - 431.800 ha care reprezintă 81,4% din suprafața inundabilă a Luncii Dunării.

Digurile s-au proiectat și realizat cu un coronament la nivelul maxim al Dunării de 1% (din 1897), plus o "gardă" de 1 m, pentru sectorul amonte Călărași; și un nivel de 5% - 10%, aval de Călărași.

–

1965 și 1970: viitura pe o durată de 2-4 luni, care verifică/confirmă concepția de amenajare cu diguri insubmersibile din schema propusă în 1962: îndiguirile au condus la creșteri de nivel care se înscriu în cotele coronamentului digurilor. Nu s-au produs depășiri ale digurilor.

–

1990: Situația lucrărilor de apărare și hidroameliorative realizate, constau din:

–

diguri tip "Dunăre" - 1.158 km (1 km/375 ha aparate);

–

lucrări de desecare - 418.000 ha; (96,8% din terenurile aparate) cuprinzând: 10.150 km canale (24,3 m/ha); 118 stații de pompare - 419 mc/s din care 15 reversibile; 79 stații prepompare (142 mc/s);

–

22.500 ha drenaj închis;

–

183.000 ha amenajări de irigații;

–

42.000 ha orezării;

–

1.140 ha amenajări piscicole: 8 incinte agropiscicole; 1 incintă piscicolă.

Schema incintelor îndiguite la Dunăre este prezentată schematic în

Anexa 4 .

–

Amenajări pentru navigație

–

Primele lucrări inginerești 1834 - lucrări de regularizare a albiei fluviului în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație la ieșirea Dunării din defileu.

–

1856 - încep cele mai mari lucrări hidrotehnice de regularizarea a albiei Dunării pentru navigație:prima dintre aceste lucrări a fost realizată între anii 1857 - 1861 și a vizat gura de vărsare a brațului Sulina. Lucrările de la gura brațului Sulina au constat în execuția a două diguri situate la distanța de 180 m între ele. La inaugurarea lucrărilor (3 septembrie 1861), digul de nord avea o lungime de 1.412 m, iar cel de sud 1.212 m. Adâncimea la bară ajunsese la 17 picioare și jumătate (5,33 m), adică dublul adâncimii existente la începerea lucrărilor și cu 2 picioare mai mult decât cea proiectată. Acest prim succes a avut ca urmare, transformarea lucrărilor concepute inițial ca lucrări provizorii, în lucrări cu caracter permanent.

–

1858 - 1902 - lucrări de rectificare a traseului brațului Sulina prin tăierea câturilor, adâncirea și calibrarea secțiunii sale transversale. Traseul a fost scurtat cu 21,2 km (de la 83,8 km la 62,6 km). Rectificarea traseului nu a ridicat probleme speciale decât sub aspectul volumelor de terasamente (cca. 25 mil. mc). În schimb, consecințele au fost cu totul neprevăzute. Debitele lichide transportate pe brațul Sulina, datorită scurtării, sau dublat, aportul acestui braț crescând de la 7% la 16% din debitul total al Dunării. Este evident că în aceeași proporție au crescut și debitele solide, fapt ce a condus la dificultăți de întreținere a adâncimilor la gura de vărsare. Este interesant de subliniat că datorită situației favorabile a adâncimilor, lucrările de dragaj pe "canalul" Sulina și la gura sa au început abia în anul 1894. Dificultățile nu întârzie să apară. Datorită creșterii bancului de sud și a înnisipării golfului Mosura datorită aportului considerabil de aluviuni al brațului Starâi-Stambul din delta secundară a Chiliei, adâncimile naturale la bară scad în ultimii ani în proporție îngrijorătoare. Ca urmare volumele de lucrări cresc considerabil. Lungimea digurilor executate a atins în anul 1973 aproape 8 km, iar volumul dragat aproape 50 de mil. mc.

–

După 1900 - numeroase lucrări locale și de mai mică anvergură.

–

Regimul hidrologic alimentat de ploi și zăpezi a făcut posibilă navigația pe Dunăre în tot timpul anului, iar condițiile de mediu și resursele de hrană oferite au facilitat dezvoltarea așezărilor umane. Au luat astfel naștere numeroase porturi fluviale, adevărate porți spre lumea europeană, prin care circulă un număr mare de călători, turiști și cantități importante de mărfuri. Între porturile românești cunoscute sunt Orșova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu Măgurele, Oltenița.

–

Porturi fluvial-maritime: Brăila, Galați, Tulcea și Sulina.

–

Porturi fluviale: pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta-Albă - Midia - Năvodari.

–

Amenajări hidroenergetice

–

În prezent, pe sectorul românesc al Dunării sunt în funcțiune două amenajări hidrotehnice: Porțile de Fier I și Porțile de Fier II. Aceste amenajări hidrotehnice sunt destinate atât producerii energiei hidroelectrice, cât și ușurării condițiilor de navigație.

Sistemul de apărare împotriva inundațiilor aferent fluviului Dunărea este format din derivații, îndiguiri, acumulări permanente și lucrări de descărcare al apelor.

Fluviului Dunărea dispune de 11 derivații cu o lungime totală de 182.600 m, toate aparținând de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral. Cele mai multe derivații sunt situate în Delta Dunării și fac legătura între brațele Dunării și lacuri, iar cele mai importante sunt Canal Dunăre - Marea Neagră și Canal Poarta Albă - Midia Năvodari care asigură navigația până la Marea Neagră.

Lungimea totală a digurilor longitudinale la Dunăre este de 1.267 km situate pe teritoriul administrat de Administrațiile Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral și care apără împotriva inundațiilor circa 130 localități.

În ceea ce privește acumulările permanente de apă, Fluviul Dunărea dispune pe sectorul românesc al său de 2 acumulări, Porțile de Fier I (realizată prin bararea fluviului) și Porțile de Fier II (realizată prin bararea fluviului și a brațului Gogoșu prin două baraje transversale).

În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente riverane fluviului Dunărea. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor pentru fluviul Dunărea se regăsesc în

Anexele 4-8 .

2.2.

Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente

Sistemul de avertizare-alarmare

Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor

Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014

privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004

privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale

Legii 15/2005

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004

cu modificările și completările ulterioare, precum și ale

Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019

pentru aprobarea documentului " Regulamentul

privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică,precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră".

Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:

–

previziunea și prevenirea;

–

prioritatea potecției și salvării vieții omenești;

–

respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

–

asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;

–

cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare;

–

transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

–

continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora;

–

operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.

Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru:

–

avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;

–

declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență;

–

punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată;

–

intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;

–

acordarea de ajutoare de urgență;

–

instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de

Art. 93 din Constituția României , republicată;

–

solicitarea sau acordarea de asistență internațională;

–

acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice;

–

alte măsuri prevăzute de lege.

În conformitate cu prevederile

Art.8 din "Regulamentul

privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin

Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 , deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora.

Sistemul actual de avertizare-alarmare a populației pe Dunăre în aval de Porțile de Fier I și II până la vărsarea în Marea Neagră este bazat pe sirenele existente în localități, în cele mai multe cazuri uzate moral și depășite din punct de vedere tehnic. Este necesară analiza în cadrul proiectelor viitoare a realizării unor sisteme de avertizare-alarmare în localități, bazate pe scenariile de rupere ale digurilor și pe informațiile furnizate din sistemul de monitorizare al Dunării realizat prin Proiectul Danube-Water.

Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare.

În acest sens, conform prevederilor

Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019

se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare".

Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional , planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor

HG nr.846/2010 ) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți.

Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare:

–

WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române"

–

proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România.

–

în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice.

–

pentru deservirea sectorului dunărean și al afluenților principali ai Dunării au fost înființate și dotate cu materiale și echipamente de intervenție șase Centre de Intervenție Rapidă (C.I.R.) în Craiova - județul Dolj, Mihăilești - județul Giurgiu, Slobozia - județul Ialomița, Constanța - județul Constanța, Șendreni - județul Galați și Tulcea - județul Tulcea.

–

Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afecerilor Interne

–

sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a

Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017 .

–

acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.)

–

DAREFFORT- Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

–

proiectul DAREFFORT analizează stadiul actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și realizează propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și de colaborare între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații

–

obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; relizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testara și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice.

–

Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie

–

obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale;

–

prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local.

–

Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

–

obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății;

–

prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice.

Sistemul informațional hidrometeorologic

Conform prevederilor

Art. 60 din Regulamentul

aprobat prin

Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 , sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.

Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:

–

Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice;

–

Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;

–

Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;

–

Comitetele Județene pentru Situații de Urgență;

–

Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene;

–

Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc.

Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional în figura 2 și figura 3.

Figura 2. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național

Figura 3. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional

Structura și funcțiile sistemului informațional

La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice:

–

Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene);

–

Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă;

–

Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;

–

Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În figura 4 este redată schema fluxului informațional - operativ - decizional.

Figura 4. Schema fluxului informațional-operativ-decizional

Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).

Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.

Ca regulă generală, la nivelurile 2 și 3, centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.

Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.

La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:

–

Colectarea datelor și informațiilor;

–

Transmiterea datelor și informațiilor;

–

Procesarea datelor și informațiilor;

–

Stocarea datelor și informațiilor;

–

Diseminarea datelor și informațiilor;

–

De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție.

Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:

–

stații hidrometrice și posturi pluviometrice;

–

acumulări permanente și nepermanente;

–

posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române"

–

prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă:

–

date furnizate din rețeaua A.N.M.:

–

de la stații meteorologice și posturi pluviometrice;

–

prognoze și avertizări meteorologice;

–

hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.;

–

date obținute din activitatea de prognoză hidrologică:

–

prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.;

–

detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă.

Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor aferent fluviului Dunărea, provin de la:

–

radare meteorologice (Craiova, București și Constanța): informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.;

–

102 stații hidrometrice ale Fluviului Dunărea;

–

5 stații hidrologice ale Fluviului Dunărea;

–

19 stații meteo ale C.M.R. Muntenia/A.N.M.;

–

5 stații pluviometrice ale C.M.R. Muntenia /A.N.M;

La nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciilor P.B.H.H. și a dispeceratelor Administrațiilor Bazinale de Apă și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R.. Situația Administrațiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Argeș - Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral se prezintă astfel:

–

Administrația Bazinală de Apă Banat

–

S.G.A. Caraș-Severin realizează monitorizarea prin:

–

1 stație meteorologică (Moldova Veche) ale C.M.R./A.N.M.

–

Administrația Bazinală de Apă Jiu

–

S.G.A. Mehedinți realizează monitorizarea prin:

–

11 stații hidrometrice din care 7 sunt automatizate;

–

1 stații hidrologice (Drobeta-Turnu Severin);

–

3 stații meteorologice (Drobeta-Turnu Severin, Calafat și Bechet) ale C.M.R./A.N.M.;

–

2 stații pluviometrice a C.M.R./A.N.M.;

–

Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea

–

S.G.A. Teleorman realizează monitorizarea prin:

–

2 stații meteorologice (Turnu Măgurele și Zimnicea) ale C.M.R./A.N.M.;

–

S.G.A. Giurgiu realizează monitorizarea prin:

–

8 stații hidrometrice din care 8 sunt automatizate;

–

1 stații hidrologice (Giurgiu);

–

2 stații meteorologice (Giurgiu și Oltenița) ale C.M.R./A.N.M.;

–

Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița

–

S.G.A. Călărași realizează monitorizarea prin:

–

2 stații meteorologice (Călărași și Fetești) ale C.M.R./A.N.M.;

–

S.G.A. Brăila realizează monitorizarea prin:

–

1 stație meteorologică (Brăila) ale C.M.R./A.N.M.;

–

Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad

–

S.G.A. Galați realizează monitorizarea prin:

–

1 stație meteorologică (Galați) ale C.M.R./A.N.M.;

–

Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral

–

S.G.A. Tulcea realizează monitorizarea prin:

–

67 stații hidrometrice din care 4 sunt automatizate;

–

2 stații hidrologice (Tulcea și Sulina);

–

5 stații meteorologice (Tulcea, Gorgova, Mahmudia, Sulina și Sfântu Gheorghe) ale C.M.R./A.N.M.;

–

2 stație pluviometrică a C.M.R./A.N.M. ( Tulcea și Sulina);

–

S.G.A. Constanța realizează monitorizarea prin:

–

16 stații hidrometrice din care 10 sunt automatizate;

–

1 stații hidrologice (Cernavodă);

–

2 stații meteorologice (Cernavodă și Hârșova) ale C.M.R./A.N.M.;

–

1 stație pluviometrică (Cernavodă) a C.M.R./A.N.M.;

De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice etc. aferente Administrațiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral, concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie.

Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:

–

rețeaua de radiocomunicație;

–

rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax;

–

rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin;

–

rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române".

Procesarea datelor și informațiilor este realizată în primă fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul Administrațiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane.

Stocarea datelor și informațiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (Administrațiile Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și Administrațiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral.

Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale Administrațiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate, avându-se în vedere precipitațiile înregistrate și cele prognozate, situația hidrologică actuală, informațiile sunt diseminate și în final sunt realizate prognozele/avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituțiilor județene și locale implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.

Structurile de intervenție, sunt compuse din:

–

Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție);

–

Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații;

–

Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie).

În conformitate cu prevederile

Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019

- " Regulamentul

privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.

În conformitate cu prevederile prin

Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 458/78/2019

- " Regulamentul

privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Administrațiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.

2.3.

Evenimente semnificative de inundații

2.3.1.

Inundații istorice

În anul 2010, pe sectorul românesc al fluviului Dunărea s-au înregistrat în perioada mai - iulie numeroase pagube, după cum urmează:

–

au fost afectate localități din județul Călărași, inundate suprafețe importante de terenuri și a fost afectat digul local din localitatea Călărași

–

a fost afectat județul Constanța și s-au înregistrat pagube semnificative asupra caselor și gospodăriilor, asupra drumurilor, terenurilor, construcțiilor hidrotehnice; fluviul Dunărea a produs o bresă în dig în zona Ciobanu - Gârliciu și a afectat digul de la Ostrov.

–

în iulie, orașul Galați a fost afectat de revărsarea fluviului Dunărea dar și de incapacitatea de preluare a rețelei de canalizare ca urmare a precipitasiilor abundente; tot odată au fosat afectate și digurile de la Badalan, Bratesu de și cel de contur Brates

–

la Brăila, datorită revărsării fluviului Dunărea au fost afectați 2,7 km de dig

–

la Giurgiu a fost afectat digul braț Dunărica

–

în județul Ialomița, revărsarea fluviului Dunărea și a scurgerillor de pe versanți s-au produs pagube asupra caselor, anexelor gospodărești, drumurilor, terenurilor etc. și a afectat digul brațului Borcea

–

în județul Teleorman, la Islaz, a fost afectat digul și s-au înregistrat pagube în localitățile Corabia și Garcov

–

au fost afectate case, anexe gospodărești, terenurilor etc. în localitățile din Delta Dunării, județul Tulcea

Anul 2013 a fost mai puțin bogat în evenimente istorice. Revărsarea fluviului Dunărea a inundat suprafețe semnificative de terenuri în perioada aprilie-mai (localități din județul Dolj), localitățile Corbia și Garcov din județul Olt iar în septembrie a afectat municipiul Galați. În județul Teleorman în localitatea Lisa datorită ridicării nivelului freatic au fost afectate terenuri.

În anul 2014 fluviul Dunărea a produs prin revărsare inundarea unor suprafețe de terenuri în județele Mehediți (localitatea Gîrla Mare), Dolj, Olt (la Corabia și Garcov)și Giurgiu. În luna mai, 2014, fluviul Dunărea s-a revărsat și a crescut nivelul pânzei freatice, fenomenul având o durată de 14 zile. Stațiile hidrometrice Calafat și Bechet, înregistrând creșteri de nivel a fluviului Dunărea. Tot în anul 2014 dar în luna iulie ca urmare a precipitațiilor abundente s-au format scurgeri de pe versanți și băltiri, fenomene ce au durat 11 zile.

În anul 2016, luna martie, datrorită nivelului ridicat al pânzei freatice s-au inundat terenuri în unele localități din județul Teleorman, iar în luna mai, datorită precipitațiilor abundente care au condus la formarea băltirilor și scurgerilor de pe versanți în zona Lazu, Barda, Colibași și Bobaita.

Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în sectorul românesc al Fluviului Dunărea în perioada 2010-2016 au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare al riscului la inundații.

2.3.2.

Evenimente semnificative

Identificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde Articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".

Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România în Ciclul II, au evidențiat următoarele:

–

buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea I.C.P.D.R. - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);

–

România a raportat evaluareal riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor;

–

nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise.

În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2, capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.

*2 Metodologia privind desemnare a zonelor cu risc potențial semnifictaiv la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară al riscului la inundații - Fluviul Dunărea pentru Ciclul II realizat în anul 2019

Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.

Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioadă mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice.

Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informații relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.

În Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu/afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50). Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiției ca precipitațiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvență de apariție mai mică de 10%.

Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare al riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în figura 5.

Figura 5. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială

Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.

Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințele potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în:

–

considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate;

–

considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul prezent, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor socio-economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS.

Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:

–

anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare;

–

indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora;

–

pagubele indirecte nu sunt cuantificate.

Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, a fost identificat 1 eveniment istoric semnificativ de inundații de tip fluvial aferent teritoriului riveran al fluviului Dunărea, a căror elemente carcateristice sunt prezentate în tabelul 5 și reprezentat în

Anexa 9 .

Tabelul 5. Evenimente istorice semnificative (fluvial) identificate în Ciclul II aferente fluviului Dunărea

Nume eveniment

Tip inundație

Sursă inundație

Data debut eveniment

Durata inundației (zile)

Dunărea Br. Borcea - loc. Stelnica

istorică

fluvială

10.05.2014

26

Lungime sector de râu (km)

Probabilitate

Mecanism

Caracteristici

Consecințe

9,63

7%

A21, A23

A35, A38

B42

Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură

În ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare acestea nu au fost identificate la nivelul fluviului Dunărea.

2.4.

Zone cu risc potențial semnificativ la inundații

Articolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații prevede ca, pe baza evaluării preliminare al riscului la inundații, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potențial semnificativ la inundații sau se constată posibilitatea apariției acestor fenomene.

Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare al riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Adminstrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.

În scopul definirii zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*3, capitolul 4.4. Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.

*3 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inndații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară al riscului la inundații - Fluviul Dunărea pentru Ciclul II realizat în anul 2019

În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de:

–

zonele prevăzutele cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km);

–

rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - M.M.P. și A.N.A.R.);

–

tronsoanele de curs de apă/zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv înfășurătoarea acestor inundații istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.

Pentru zonele A.P.S.F.R.. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio - economice importante.

În schimb, în Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale:

–

evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R..-urilor au fost selectate numai tronsoanele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și/sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200;

–

evaluareal riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, scoli, infrastructura de transport etc.);

–

specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe.

Informații disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:

–

sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R.. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.;

–

sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 2010-201, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-economic) > 200;

–

inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200;

–

zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R..-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.;

–

extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și al riscului aferent*4 - Risc FF (flash flood) = 3 - 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5

*4 Metodologia de determinare a hazardului și al riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. - C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice)

–

rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN*5, respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide - indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 - 5;

*5 "Vulnerabilitatea așezărilor și mediului la inundații în România în contextul modificărilor globale ale mediului - VULMIN", 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcția 3: Mediu, PN-II-PT- PCCA-2011-3.1-1587

–

localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar;

–

zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy - GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului;

–

date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale).

Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în figura 6.

Figura 6. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II

În cadrul ciclului II de implementare al Directivei Inundații 2007/60/C.E. la nivelul fluviului Dunărea nu au fost identificate noi zone A.P.S.F.R.., Dunărea fiind integral declarată ca zonă A.P.S.F.R.. în etapa 1 a ciclului I de implementare a Directivei (respectiv, 23 de areale; ulterior, în etapa de realizare a hărților de hazard și risc la inundații - etapa 2 de implementare a Directivei Inundații, ca urmare a preluării rezultatelor din proiectul Danube FloodRisk, unde modelarea a fost realizată în mod unitar și integral pe întreg cursul fluviului, cele 23 areale au fost unite într-o singură zonă cu o lungime totala de 1.074,1 km).

Cea de a doua zonă A.P.S.F.R.. se referă la sector litoral localitatea Sulina - localitatea Sfântul Gheorghe.

În tabelul 6.1 și figura 6.1 sunt prezentate cele 2 zone cu risc potențial semnificativ la inundații desemnate pentru ciclul II de raportare la nivelul sectorului românesc al Fluviului Dunărea.

Cele 2 zone A.P.S.F.R.. din sursă fluvială (reprezentând cele două Cicluri de implementare) sunt enumerate în tabelul 6 și reprezentate în

Anexa 10 .

Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea-Ciclul II

Nr.

crt.

Cod de identificare

Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații

Lungime

(km)

Ciclul de raportare

Sursa

Mecanism

Caracteristici

Consecințe

1

RO1000-14.01… -

01A

Dunărea - localitatea Drobeta Turnu Severin

1073,84

ciclul I unite

fluvială

A21, A22, A23

A35, A38

B11, B12, B22, B31, B41, B42, B43, B44

2

RO1000-14.01… - 24A

Sector litoral localitatea Sulina - localitatea Sfântul Gheorghe

33,77

ciclul I

fluvială

A21

A35

B11, B22, B44

Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A22 - Depășirea infrastructurii de apărare, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, Bll - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra comunității, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B31 - Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice

2.5.

Hărțile de Hazard la Inundații

2.5.1.

Introducere

În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., în cadrul proiectului RO-FLOODS*6 a fost elaborat un nou cadru metodologic*7 pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații*8 (PMRI), de auditul*9 UE privind implementarea Directivei Inundații în România dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.

*6 https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf

*7 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-și-investitii-achiziții/proiecte-implementate-în-curs-de-implementare/proiecte-în-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/. Rezultate proiect 2

*8 EU overview of methodologies used în preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%200verview%20Report.pdf

*9 European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress în assessing risks, while planning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211

Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină.

Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă, nu a fost luată în considerare în acest ciclu.

Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.

Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea este afectată de inundații care uneori duc la cedarea digurilor. Aceste breșe se produc de-a lungul întregii părți îndiguite, în cele mai multe cazuri din cauza surpării malurilor. Există și cazuri în care infiltrațiile în diguri cauzează probleme. Viiturile ce se produc pe Dunăre sunt de obicei foarte lungi, rezultând în debite extreme ce durează de la săptămâni până la câteva luni. Acest lucru poate afecta digurile (saturație sau infiltrație), dar poate duce și la impacturi mai mari atunci când se produce o breșă.

2.5.2.

Modelarea hazardului

Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei. Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, a informațiilor privind clădirile, obiectivele civile și industriale din zonele analizate, a informațiilor despre utilizarea terenului, a datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică.

Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R..-urile din A.B.A. Siret raportate la Comisia Europeană în Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:

–

Scenariul cu probabilitate redusă (p0,2%/p0,1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 500 ani/1000 de ani);

–

Scenariul cu probabilitate medie (p1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani);

–

Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + CC);

–

Scenariul cu probabilitate mare (p10% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani).

Totodată, în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p33% și p0,5%.

Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea include 2 A.P.S.F.R.-uri. Fluviul Dunărea în România este raportat ca un singur A.P.S.F.R. cu o lungime de 1073,64 km, începând de la Porțile de Fier II și până în dreptul Municipiului Tulcea. Întregul A.P.S.F.R. este modelat în cadrul primului ciclu de implementare al Directivei Inundații.

Al doilea A.P.S.F.R. (sectorul litoral dintre Sulina și Sfântu Gheorghe) este un A.P.S.F.R. cu sursă marină și are o lungime de 33,74 km. Acest A.P.S.F.R. a fost studiat în cadrul celui de-al doilea ciclu de implementare al Directivei Inundații.

Pentru cele două A.P.S.F.R.-uri au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații noi pentru a lua în considerare scenariul corespunzător considerării efectului schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% - p1%+CC.

Figura 7 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă sectoarele de A.P.S.F.R. modelate în Ciclul I, în timp ce liniile colorate în roșu și violet reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II. Linia violet reprezintă A.P.S.F.R.-ul cu sursă marină, iar liniile în roșu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.

Figura 7. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea

2.5.2.1.

Date topografice și batimetrice

În cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR în cadrul ciclului, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10. Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care a fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu DTM-ul utilizat în Ciclul I.

*10 http://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-în-curs-de-implementare/proiecte-în-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3

În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 2 m în albia minoră și o rezoluție mai grosieră în albia majoră*11.

*11 http://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/

2.5.2.2.

Date hidrologice

Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele realizate în Ciclul II (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat în mod integrat.

În cele mai multe cazuri însă, datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal și în punctele de confluență cu afluenții.

Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere.

Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care influențează curgerea în cadrul unui A.P.S.F.R.. Toate modelele produse în Ciclul II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p33%, p10%, p1%, p0,5%, p0,1%).

2.5.2.3.

Modelarea hidraulică

La nivelul fluviului Dunărea, A.P.S.F.R.-ul fluvial cu o lungime de 1073,64 km a fost raportat în întregime folosind rezultatele modelării din Ciclul I de implementare al Directivei Inundații.

În cazul A.P.S.F.R.-ului cu sursă marină (sectorul litoral dintre Sulina și Sfântu Gheorghe) a fost aplicată abordarea de Nivel 2: analiza GIS prin intersectarea nivelului apei mării cu DTM-ul.

Sectoarele propuse pentru simularea scenariilor de breșe la diguri, cu o lungime totală de 214,97 km, au fost analizate folosind programul HEC-RAS, utilizând curgerea în regim nepermanent și au fost folosite modele 1D-2D (în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce în albia majoră a fost utilizată modelarea 2D).

2.5.2.4.

Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice

Schimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustarea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% cu coeficienții de creștere fiind de 10% pentru A.P.S.F.R.-ul fluvial și de 15% pentru A.P.S.F.R.-ul cu sursă marină.

2.6.

Hărțile de Risc la Inundații

2.6.1.

Introducere

Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată , pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip pas cu pas pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.

Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor A.P.S.F.R.-urile din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+cc) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte).

Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații - impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație.

Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.

2.6.2.

Evaluarea Riscului la Inundații

Hărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații.

Hărțile de risc la inundații pentru cele 2 A.P.S.F.R.-uri ale Unității de Management aferente Fluviului Dunărea raportate la Comisia Europeană în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/C.E..

În Ciclul II, evaluarea riscului la inundații pentru cele 2 A.P.S.F.R.-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p1%+cc).

Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte și care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice.

Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:

–

consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement;

–

consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare;

–

consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală;

–

consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități.

2.6.2.1.

Date de intrare

Au fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.

Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul:

–

Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 scenarii de inundații (p10%, p5%, p1%, p1%+cc, p0,1%) au fost utilizate pentru A.P.S.F.R.-ul fluvial ale cărui rezultate de hazard au fost modelate integral în Ciclul I și rezultatele a 6 scenarii de inundații (p33%, p10%, p1%, p1%+cc, p0,5%, p0,1%) pentru A.P.S.F.R.-ul din sursă marină modelat integral în Ciclul II;

–

Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile;

–

Nu au fost utilizate rastere de viteze pentru A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale deoarece nu au fost definite pentru Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea.

Pentru a obține date detaliate privind expunerea*12 care acoperă teritorii de-a lungul tuturor A.P.S.F.R.-urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite.

*12 http://rowater.ro/despre-noi/dezvolater-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-în-curs-de-implementare/proiecte-în-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3

Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale; obiectivele sociale (incluzând scoli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci); patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mânăstiri; clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc.

Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.*13.

*13 http://www.mmediu,ro/articol/date-gis/434

Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea.

2.6.2.2.

Modelarea riscului la inundații

Pentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14. Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.

*14 https://www.ibarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/

Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într-o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri - 50 mp, iar pentru terenurile agricole - 2500 mp.

De asemenea, pentru a evita supraevaluarea pagubelor pentru clădirile rezidențiale, având în vedere specificul românesc, se ia în calcul un prag de 30 cm pentru clădirile rezidențiale pentru a lua în considerare cota intrării în clădire (cota soclului), astfel că pentru adâncimea apei cu valori mai mici sau egale cu 30 cm, nu s-au calculat pagube pentru clădirile rezidențiale.

Fiecărui element expus i se atribuie o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe s-au calculat ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.

Pagubele tangibile indirecte constau în costuri generate de intervenții pentru situațiile de urgență, costuri cauzate de întrerupere a traficului și de întrerupere a activității agenților economici. Costurile generate de intervenții pentru situațiile de urgență sunt egale cu 10% din pagubele tangibile directe. Acestea sunt calculate într-o etapă de post-procesare. Costurile cauzate de întreruperea activității agenților economici sunt calculate folosind aceeași abordare ca și pentru pagubele directe tangibile (folosind o curbă de vulnerabilitate și o valoare expusă). Costurile cauzate de întreruperea traficului au fost calculate pentru autostrăzi și drumuri naționale.

Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, care în general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.

Pentru calculul Pierderii de Vieți Omenești, metoda SUFRI*15 nu a fost utilizată deoarece nu au fost definite A.P.S.F.R.-uri pluviale sau din inundații din viituri rapide. Pentru A.P.S.F.R.-ul fluvial și pentru cel din sursă marină a fost utilizată metoda Jonkman*16 pentru a calcula Pierderea de Vieți Omenești.

*15 Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI method for pluvial and rivier flooding risk assessment în urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011

*16 SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of life due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008 SN Jonkman. Loss of life estimation în flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007

Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Pentru a minimiza probabilitatea erorilor umane, acestea au fost implementate folosind scripturi în Python.

Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculează pe baza numărului de victime - se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N = 3 pentru inundații din viituri rapide, N = 2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite = Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.

Numărul total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte (cum ar fi Tulburarea de Stres Post-traumatic) este egal cu 25% din totalul populației afectate. Se calculează valoarea monetară asociată numărului total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte pentru a determina pagubele intangibile indirecte.

Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculată prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere.

În funcție de disponibilitatea datelor de hazard, pentru calculul Pagubelor Anuale Preconizate au fost utilizate rezultatele unui număr de 4 sau 6 scenarii de inundații, fiind calculată ca integrală a graficului de pagube-probabilitate anuală de depășire folosind discretizarea. Pagubele Anuale Preconizate pentru momentul prezent au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard.

2.6.2.3.

Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații

Pentru cele 2 A.P.S.F.R.-uri, riscul la inundații a fost evaluat pentru un scenariu incluzând schimbările climatice (p1%+CC).

Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p1%+CC.

În funcție de disponibilitatea datelor privind hazardul, pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice au fost utilizate rezultatele a 4 sau 6 scenarii de hazard la inundații. Este folosită aceeași formulă ca și pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent, dar din cauza indisponibilității rezultatelor altor probabilități anuale de depășire cu schimbări climatice integrate, a fost necesară o procedură de ajustare pentru a modifica probabilitățile anuale de depășire a evenimentelor. Pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice, au fost determinate probabilitățile anuale de depășire viitoare ale scenariilor de referință disponibile, luând în considerare factorul de creștere asociat schimbărilor climatice specific pentru fiecare A.P.S.F.R..

2.7.

Clasificarea și Identificarea posibilelor A.P.S.F.R..-uri tranzitorii

A.P.S.F.R..-urile Tranzitorii reprezintă acele zone pentru care evaluarea riscului a indicat o scădere a riscului/un risc scăzut. Această categorie de A.P.S.F.R.-uri încă sunt abordate în PMRI-uri, pentru a asigura continuitatea între ciclurile Planului de Management al Riscului la Inundații și pentru a facilita implementarea oricăror angajamente restante care decurg din îndeplinirea obiectivelor.

Deoarece în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate A.P.S.F.R.- urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei PFRA a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații din cauza lipsei de informații.

Pe baza rezultatelor evaluării hazardului și a riscului la inundații, a fost calculată o valoare (medie) a Valorilor Pagubelor Preconizate la nivel național și de Unitate de Management. Pentru valorile de hazard, aceasta a fost calculată având în vedere suprafața inundată, iar pentru valorile de risc, aceasta a fost calculată luând în considerare pagubele totale, ambele pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%. Pentru fiecare A.P.S.F.R. au fost adăugate pe un grafic zona inundată și pagubele totale calculate pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% (figura 8) și astfel au fost determinate posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii, luând în considerare valorile la nivel național. În ceea ce privește identificarea A.P.S.F.R.-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice etc.). În urma analizei, nu au fost identificate A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii în cadrul Unității de Management aferentă Fluviului Dunărea.

Figura 8. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile aferente Unității de Management a Fluviului Dunărea

Figura 9 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din sursă fluvială aferente Unității de Management a Fluviului Dunărea.

Figura 9. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale aferente Unității de Management a Fluviului Dunărea

Deoarece la nivel național există doar 17 A.P.S.F.R.-uri pluviale și 3 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul Unității de Management a Fluviului Dunărea, există 1 A.P.S.F.R. din sursă marină și niciun A.P.S.F.R. din sursă pluvială.

2.8.

Indicatori statistici

Pe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (tabelele 7 + 9).

Tabelul 7. Rezultate privind suprafața inundabilă pentru Unitatea de Management a Fluviului Dunărea - toate sursele de inundație

Probabilitatea Anuală de Depășire

Suprafața inundabilă totală

(p%)

(ha)

3,33%

6.719

1%

149.592

1%+CC

652.586

0,1%

672.759

Tabelul 8. Rezultate privind suprafața inundabilă pentru Unitatea de Management a Fluviului Dunărea - sursa fluvială

Probabilitatea Anuală de Depășire

Suprafața inundabilă totală

Suprafața inundabilă specifică

Lățimea medie a zonei inundabile

(p%)

(ha)

(ha/km)

(m)

3,33%

136.288

126,92

1.269

1%

137.234

127,80

1.278

1%+CC

638.504

594,60

5.946

0.,1%

657.688

612,46

6.125

Tabelul 9. Rezultate privind suprafața inundabilă pentru Unitatea de Management a Fluviului Dunărea - sursa marină

Probabilitatea Anuală de Depășire

Suprafața inundabilă totală

Suprafața inundabilă specifică

Lățimea medie a zonei inundabile

(p%)

(ha)

(ha/km)

(m)

3,33%

6.719

199,14

1.991

1%

12.358

366,28

3.663

1%+CC

14.082

417,37

4.174

0,1%

15.072

446,70

4.467

Pe lângă rezultatele privind hazardul, pagubele totale au fost calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Pagubele sunt prezentate agregat și pe categorii separate în funcție de natura lor - directe sau indirecte, tangibile sau intangibile (a se consulta explicația din subsolul tabelului) - și de sectoarele de activitate. Rezultatele sunt prezentate în tabelele 10+12.

Tabel 10. Rezultate privind elementele expuse, pierderile și pagubele potențiale pentru Unitatea de Management a Fluviului Dunărea - toate sursele de inundație

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale

3,33%

1%

1%+CC

0,1%

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice

Populația afectată (număr locuitori)

737

903

123.725

148.437

1.097

1.816

Pagube totale (milione €)

82,8

122,2

5.974,6

10.966,5

67,7

112,8

Pagube totale tangibile directe (milioane €)

56,9

84,6

4.186,0

7.135,7

45,5

75,7

Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)

11,3

18,0

919,8

1.544,2

9,9

16,5

Pagube totale intangibile directe (milioane €)

14,6

19,6

858,0

2.273,6

12,2

20,5

Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)

0,1

0,1

10,8

13,0

0,1

0,2

Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)

Rezidențial

17,18

22,86

1.123,28

2.734,89

15,08

25,31

Comerț

9,55

11,33

170,90

334,25

2,20

3,62

Industrie

12,28

18,92

1.404,31

2.311,23

14,76

24,59

Patrimoniu cultural

0,10

0,14

16,56

26,44

0,17

0,28

Utilități

1,74

2,41

32,03

63,68

0,42

0,69

Sănătate

0,00

0,00

33,78

52,32

0,33

0,56

Educație

0,11

0,28

29,93

59,05

0,35

0,58

Clădiri ale infrastructurii de transport

2,33

3,54

26,93

45,38

0,36

0,57

Infrastructura de transport

9,82

21,01

195,55

274,03

2,25

3,64

Agricultură

3,84

4,10

1.150,71

1.232,87

9,56

15,82

Tabelul 11. Rezultate privind elementele expuse, pierderile și pagubele potențiale pentru Unitatea de Management a Fluviului Dunărea - sursa fluvială

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale

3,33%

1%

1%+CC

0,1%

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice

Populația afectată (număr locuitori)

725

884

123.702

148.408

1.093

1.811

Pagube totale (milione €)

82,7

121,9

5.974,2

10.965,9

67,6

112,8

Pagube totale /km (milione €/km)

0,077

0,114

5,563

10,212

0,063

0,105

Pagube totale tangibile directe (milioane €)

56,9

84,4

4.185,7

7.135,3

45,5

75,7

Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)

11,3

18,0

919,7

1.544,1

9,9

16,4

Pagube totale intangibile directe (milioane €)

14,5

19,5

857,9

2.273,5

12,2

20,5

Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)

0,1

0,1

10,8

13,0

0,1

0,2

Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)

Rezidențial

17,17

22,80

1.123,15

2.734,67

15,07

25,30

Comerț

9,55

11,32

170,89

334,21

2,20

3,62

Industrie

12,28

18,92

1.404,31

2.311,23

14,76

24,59

Patrimoniu cultural

0,10

0,14

16,56

26,44

0,17

0,28

Utilități

1,74

2,41

32,03

63,68

0,42

0,69

Sănătate

0,00

0,00

33,78

52,32

0,33

0,56

Educație

0,11

0,28

29,93

59,05

0,35

0,58

Clădiri ale infrastructurii de transport

2,33

3,53

26,89

45,31

0,35

0,57

Infrastructura de transport

9,78

20,92

195,44

273,89

2,23

3,62

Agricultură

3,84

4,10

1.150,71

1.232,87

9,56

15,82

Tabelul 12. Rezultate privind elementele expuse, pierderile și pagubele potențiale pentru Unitatea de Management a Fluviului Dunărea - sursa marină

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale

3,33%

1%

1%+CC

0,1%

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent

Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice

Populația afectată (număr locuitori)

12

19

23

29

4

5

Pagube totale (milione €)

0,1

0,2

0,4

0,6

0,0

0,0

Pagube totale /km (milione €/km)

0,002

0,007

0,012

0,019

0,001

0,001

Pagube totale tangibile directe (milioane €)

0,0

0,2

0,3

0,5

0,0

0,0

Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)

0,0

0,0

0,0

0,1

0,0

0,0

Pagube totale intangibile directe (milioane €)

0,0

0,1

0,1

0,1

0,0

0,0

Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)

Rezidențial

0,00

0,07

0,13

0,22

0,01

0,01

Comerț

0,00

0,01

0,02

0,04

0,00

0,00

Industrie

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Patrimoniu cultural

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Utilități

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Sănătate

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Educație

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Clădiri ale infrastructurii de transport

0,00

0,01

0,03

0,08

0,00

0,00

Infrastructura de transport

0,04

0,09

0,11

0,14

0,01

0,02

Agricultură

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.

Populația afectată: Populația totală potențial afectată de un eveniment de inundație - afectată atunci când adâncimea apei este mai mare de 0 m.

Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetari

Pagube totale tangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (pagube cauzate caselor, spitalelor etc.).

Pagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).

Pagube totale intangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, decese și persoane rănite din cauza inundațiilor)

Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul post-traumatic).

3.

Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării

3.1.

Sinteza măsurilor din Ciclul I

În definirea celor mai relevante măsuri la nivelul Adminstrațiilor Bazinale de Apă într-un mod unitar, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC a fost utilizat Catalogul de masuri potențiale la nivel național*17 pentru reducerea riscului la inundații. Catalogul cuprinde 23 de tipuri de măsuri (structurale și nestructurale) ce urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații: prevenire, protecție, conștientizarea publicului, pregătire, răspuns și refacere/reconstrucție

*17 Catalogul de măsuri potențiale la nivel național pentru reducerea riscului la inundații din Ciclul I este prezentat în Anexa 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la inundații la nivelul Administra'iilor Bazinale de Apă din Ciclul I

În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse în Ciclul I de către autoritățile/instituțiile cu responsabilități și sarcini specifice în managementul riscului la inundații au fost clasificate în trei categorii în funcție de nivelul de aplicare pentru care au fost stabilite autoritățile responsabile de implementarea lor dar și autoritatea responabilă de urmărirea implementării acestora, după cum urmează:

–

Măsuri cu aplicabilitate la nivel național - reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizațional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundații, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor "actorilor" și de folosirea eficientă a resurselor disponibile;

–

Măsuri cu aplicabilitate la nivel bazinal (de Administrație Bazinală de Apă) - măsuri ce țin de soluțiile organizatorice și tehnice al căror efect vizează îmbunătățirea managementului riscului la inundații la nivelul întregului teritoriu al Administrașiei Bazinale de Apă. Sunt măsuri absolut necesare și obligatorii în procesul de protecție împotriva inundațiilor, asigurând o bună funcționare a întregii infrastructuri actuale de protecție împotriva inundațiilor; unele dintre aceste măsuri constau în activități desfășurate permanent, absolut necesare;

–

Măsuri cu aplicabilitate la nivel de zonă A.P.S.F.R.. - măsuri specifice, "localizate" fie pe zonă A.P.S.F.R.., fie, după caz, pe afluenți sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra sectoarelor/zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.

Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. fluvial Dunărea aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în figura 10 iar în figura 11 (numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități).

Figura 10. Autoritățile care au propus măsuri și nivelul de aplicare al acestora pentru fluviul Dunărea

Figura 11. Tipul*18 și numărul de măsuri propuse de diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent fluviului Dunărea *18 RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; R0_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice

În perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și de-a lungul fluviului Dunărea pe sectorul românesc, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în capitolul 2.2. pe lângă acestea de menționează și următoarele proiecte:

–

DANUBE FLOODPLAIN - Reducing flood risk through floodplain restoration, implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, cu scopul principal de a îmbunătății gestionarea transfrontalieră a apei și prevenirea riscului la inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru conservarea biodiversității. Astfel, au fost inventariate și clasificate zonele umede din lunca inundabilă a Dunării iar pentru zonele pilot selectate a fost evaluată eficiența măsurilor propuse.

La nivelul fluviului Dunărea în Ciclul I a fost declarată 1 zonă A.P.S.F.R.. pentru care au fost identificate și prioritizate măsurile de reducere a riscului la inundații*19. În tabelul 13 se prezintă în funcție de tip, numărul de măsuri relevante/concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I, cu aplicabilitate la nivelul zonei A.P.S.F.R.. la nivelul fluviului Dunărea și în figura 12 sunt prezentate numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pentru acaestă zonă A.P.S.F.R.. a fluviului Dunărea.

*19 Identificarea și prioritizarea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I s-a realizat conform Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost - beneficiu

Tabelul 13. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonei A.P.S.F.R.. - fluviul Dunărea

Denumire tip masură

Denumire măsură concretă

Nr. de măsuri

Cod măsură

Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07

Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile

1

RO_M07-1

Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R.. - urilor

2

RO_M07-2

Menținerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare

1

RO_M07-3

Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08

Marirea capacitatii de tranzitare prin redimensionarea podurilor

1

RO_M08-1

Măsuri de asigurare a capacităților de desecare/drenaj

12

RO_M08-2

Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată - RO_M10

Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.)

3

RO_M10-1

Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11

Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie

5

RO_M11-3

Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale

3

RO_M11-4

Masuri pentru creșterea rezilienței populației (Implementarea și adaptarea de masuri de protecție la diverse obiective - clădiri, construcții) - RO_M12

Praguri/diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusa ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie sa includă și sisteme de drenaj și evacuare apă din incinta protejata)

4

RO_M12-3

Măsuri de supraveghere, urmarirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și intreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare – RO_M13

Măsuri de modernizare, consolidare a construcțiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă

7

RO_M13-2

Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor

34

RO_M13-3

Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de aparare existente la condițiile schimbărilor climatice – RO_M14

Supraînălțarea lucrărilor de indigurire/aparare existente

4

RO_M14-2

TOTAL

77

Cele mai multe dintre măsurile concrete propuse sunt măsuri de tipul măsurile de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (RO_M13 - 53%), urmează alte măsuri de reducere a nivelului apei (R0_M08 - cca. 17%).

Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R.. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.

Astfel, la nivelul fluviului Dunărea, în Ciclul I, au fost definite 3 proiecte integrate majore (PIMuri):

–

Redimensionarea ecologică și economică în sectorul românesc al Luncii Dunării inferioare - Evaluarea lucrărilor și amenajărilor necesare;

–

Apărarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții;

–

Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectoarele identificate cu risc tehnologic semnificativ: Giurgiu - Malu Roșu - Goștinu - Greaca - Argeș, Oltenița-Surlari-Dorobanțu, Borcea de Sus - Borcea de Jos, Hârșova-Ciobanu, Călmățui-Gropeni-Chișcani, Măcin-Smârdan;

3.2.

Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I

Conform Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații (Anexa V. - partea A.II.1 a acesteia), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. - 2016 necesită monitorizate.

De asemenea, în capitolul 5 al Planurilor de Management al Riscului la Inundații ale Administrațiilor Bazinale de Apă și al fluviului Dunărea aprobate prin

HG 972/2016

se menționează că "Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală acestora vor fi realizate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Interministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de Administrație Bazinală de Apă/zonă cu risc potențial semnificativ la inundații vor fi monitorizate în cadrul Administrației Naționale "Apele Române"/Administrațiilor Bazinale de Apă, cu raportare anuală către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și în cadrul Comitetelor de Bazin."

Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul primului Ciclu al Directivei Inundații 2007/60/C.E. s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20. Această activitate s-a realizat cu colaborarea Adminstrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române"și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute aceste instituții.

*20 Formatele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.

În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) fluviului Dunărea, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (tabelul 14 și figura 12).

Tabelul 14. Situația centralizatoare privind stadiul de realizare al tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. fluviul

Codul

măsurii

Nivel de aplicare al măsurii

TOTAL

Național

Local (zonă A.P.S.F.R..)

Ministerul Mediului,

Apelor și Pădurilor

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

fluviul Dunărea

Gărzi Forestiere

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

neîncepute

în derulare

finalizate

neîncepute

în derulare

finalizate

neîncepute

în derulare

finalizate

neîncepute

în derulare

finalizate

neîncepute

în derulare

finalizare

RO_M01

1

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

RO_M07

0

0

0

0

0

0

2

0

2

0

0

0

2

0

2

RO_M08

0

0

0

2

0

1

0

0

0

3

0

7

5

0

8

RO_M10

0

0

0

2

0

0

0

0

0

1

0

0

3

0

0

RO_M11

0

0

0

6

1

1

0

0

0

0

0

0

6

1

1

RO_M12

0

0

0

4

0

0

0

0

0

0

0

0

4

0

0

RO_M13

0

0

0

5

14

22

0

0

0

0

0

0

5

14

22

RO_M14

0

0

0

1

1

2

0

0

0

0

0

0

1

1

2

TOTAL

1

0

0

20

16

26

2

0

2

4

0

7

27

16

35

1

62

4

11

78

NOTĂ: RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M12 - măsuri pentru creșterea rezilienței populației (Implementarea și adaptarea de masuri de protecție la diverse obiective - clădiri, construcții); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mente na nța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M 14-măsuri de adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbări lor climatice.

Figura 12. Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile responsabile de implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. fluviul Dunărea (2016)

Analizând datele disponibile, se desprind următoarele concluzii privind gradul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I, în funcție de autoritățile implicate în propunerea de măsuri concrete P.M.R.I. fluviul Dunărea (2016):

–

Administrațiile Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral au propus 80% din măsurile din plan. Dintre acestea, în perioada 2017-2022 au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 68% din măsurile propuse însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată etc.) și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare sau se află la stadiul de contractare a serviciilor de proiectare și execuție, sau sunt lucrări propuse a fi finanțate din programul Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.). Tot legat de acest aspect, se menționează că au fost identificate 2 lucrări care nu se mai află în administrarea A.B.A. ci în administrarea Ministerului Transporturilor (punerea în siguranță a stăvilarului Cernavodă, județul Constanța, drumul de legatura dintre localitățile Macin și Smârdan), o lucrare (subtraversare dig Ciobanu - Gârliciu, județul Constanța) l-a care s-a renunțat (în urma condiționărilor A.N.I.F.) și o altă lucrare (tronson dig Oltina) care se află în proces de transfer din administrarea A.N.P.A. în administrarea A.B.A. Dobrogea-Litoral.

–

Gărzile Forestiere au propus 5% din măsurile din plan: jumătate din lucrări sunt neîncepute iar jumătate sunt finalizate;

–

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a propus 14% din măsurile din plan (reabilitarea și modernizarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare): mai mult de jumătate sunt finalizate, celelalte nefiind începute deoarece se află la stadiu de actualizare documentație.

În perioada dintre data publicării Planului de Management al Riscului la Inundații al fluviului Dunărea pe sectorul românesc din Ciclul I și anul 2022, nu s-au realizat alte obiective de investiții, suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I.

3.3.

Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2)

Conform Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații la art. 7(2), Comisia Europeană stipulează că Statele membre stabilesc obiective corespunzătoare pentru gestionarea riscului de inundații pentru zonele identificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) și pentru zonele aflate sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (b), axându-se pe reducerea potențialelor efecte negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică și, dacă se consideră că este cazul, și pe inițiativele nestructurale și/sau pe reducerea probabilității de inundație.

În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:

–

Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice):

–

evitarea/prevenirea unor riscuri noi,

–

reducerea riscurilor existente,

–

creșterea rezilienței,

–

conștientizarea publicului.

–

Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale):

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport;

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice;

–

managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole;

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții;

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității;

–

suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.;

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman;

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare;

–

minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural.

În vederea urmăririi atingerii acestor obiective s-au utilizat indicatori (ca ținte cuantificabile). Astfel, fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (tabelul 15).

Tabelul 15. Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%)

Criterii de bază

Nr. indicatori

Obiective

Indicatori

Cerință minimă

Țintă aspirațională

1

Economic

I1

Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport

Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații

Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundații

Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0

I2

Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice

Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații

Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații

Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații la 0

I3

Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole

Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații

Nu se aplică

Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0

2

Social

I4

Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții

Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații

Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații

Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0

I5

Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității

Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații

Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații

Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0

3

Mediu

I6

Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.

Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundatii)

Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/"potențialul ecologic bun")

Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună"/"potențial ecologic bun")

3

Mediu

I7

Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman

Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații

Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații

Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0

I8

Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare

Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC-IED (96/61/C.E.), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/C.E.) supuse riscului la inundații

Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații

Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0

4

Patrimoniu cultural

I9

Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural

Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații

Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații

Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0

În continuare se prezintă modul de îndeplinire a obiectivelor de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I al Directivei Inundații.

La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:

–

evitarea/prevenirea unor riscuri noi:

–

reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă

–

creșterea rezilienței:

–

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Minsiterul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021

–

Întărirea capacității publice în implementarea PMRI - SNMRI, proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale

–

Bridging the gap for innovations în disaster resilience - BRIGAID, proiect internațional prin care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali

–

Studii de fundamentare pentru documentații de urbanism

–

conștientizarea publicului:

–

elaborare ghiduri:

–

Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019;

–

Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022;

–

Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații;

–

Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații.

Pentru fluviul Dunărea metoda de evaluarea a obiectivelor specifice stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații este una cantitativă. Atingerea obiectivelor specifice se cuantifică prin realizarea indicatorilor asociați. În urma analizei indicatoriilor ce se regăsesc la nivelul zonei A.P.S.F.R., s-a constatat că fiecare din cei 9 indicatori a fost identificat cel puțin o singură dată la nivelul fluviului Dunărea în zona A.P.S.F.R. aferentă.

În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru masuri propuse de A.B.A Buzău-Ialomița, A.B.A Prut-Bârlad, A.B.A Dobrogea-Litoral și perioada 2017-2021 pentru masuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 45% iar prin similitudine cu acesta se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent tot de 45%.

În ceea ce privește continuitatea măsurilor propuse în Ciclul I de către A.B.A Buzău-Ialomița, A.B.A Prut-Bârlad și A.B.A Dobrogea-Litoral pentru fluviul Dunărea, se menționează următoarele:

–

Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) - a fost propuse 3 măsuri dintre care 1 măsură a fost finalizată și 2 măsuri în curs de finanțare;

–

Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor existente / creșterea capacitîții de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10) - din cele 2 măsuri propuse, una dintre acestea se află în administrarea altei autorități pentru care există un acord emis pentru realizarea lucrărilor, iar cealaltă măsură este neîncepută ca urmare a condiționărilor ANIF;

–

Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) (cod RO_M11) - au fost propuse 8 măsuri dintre care 1 măsură este finalizată, 1 măsură este în derulare, 3 măsuri sunt considerate în PMRI_2 și alte 3 măsuri neîncepute cu finațare prin Planul Tehnic, anual, în funcție de situația din teren, de priorități sau de necesități;

–

Măsuri pentru creșterea rezilienței populației (Implementarea și adaptarea de masuri de protecție la diverse obiective - clădiri, construcții) (cod RO_M12) - au fost propuse 4 măsuri care sunt neîncepute, dintre care 3 măsuri au contractul de finanțare semnat și înaintat la A.B.A pentru demararea etapelor necesare implementării proiectului și 1 măsură pentru care se caută soluții de finanțare;

–

Măsuri de supraveghere, urmărie a comportării, expertize, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (cod RO_M13) - au fost propuse 41 măsuri dintre care 22 sunt finalizate, 13 măsuri fac parte din Planul Tehnic anual; din cele 6 măsuri neîncepute 1 măsură este propusă cu finațare prin PNRR, 1 măsură se află în administrarea altei autorități, s-au realizat alte lucrări , 1 măsură pentru care zona A.P.S.F.R. eferentă va fi acoperită de alte măsuri în PMRI_2, 1 măsură pentru zona A.P.S.F.R. care prin reanaliză s-a redus semnificativ riscul la inundații prin execuția unei alte lucrări și alte 2 lucrări care nu au finanțare;

–

Măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condișiile schimbărilor climatice (RO_M14) - au fost propuse 4 măsuri, dintre care 2 măsuri sunt realizate, 1 măsură este în derulare și 1 măsură propusă pentru finanțare PNRR.

4.

Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la inundații

4.1.

Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații

Pentru procesul de realizare a hărților de hazard și de risc la inundații, precum și a planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 12 unități de management și de elaborare a Programelor de Măsuri, în mod special, este importantă existența unor obiective clare. Conform cerințelor stipulate în articolul 7.2 din Directiva Inundații și având în vedere obiectivele aferente PMRI din cadrul primului ciclu de implementare, România a conceput o serie complexă de obiective pentru PMRI2.

Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii pentru a oferi îndrumare generală, descrie contextul aferent și stabili ambițiile generale pentru elaborarea PMRI2. Obiectivele agreate prezintă contextul general al PMRI2, precum și programele de măsuri aferente.

Definirea misiunii și obiectivele PMRI2

Definirea misiunii:

Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.

Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură.

Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.

Planurile de Management al Riscului la Inundații rezultate vor fi în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013-2020 și post 2020, dar și în conformitate cu alte directive și strategii europene relevante, etc.

Obiectivele PMRI2:

1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor.

2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației.

3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice.

4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural.

5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă.

6.

Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare și intervenție și răspuns în caz de urgență.

7. Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere.

8. Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă.

9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate.

Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea programelor de măsuri aferente acestui PMRI, măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:

A.

Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.

B.

Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R., și anume măsuri structurale și nestructurale la nivel local.

C.

Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.

Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 - 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul Unității de Management. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.

Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă.

Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de măsuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.

În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor.

Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor PMRI, au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În Capitolul 5.5 "Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele" este oferită o explicație detaliată în acest sens.

4.2.

Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații

Ca urmare a evaluării obiectivelor P.M.R.I. din cadrul primului ciclu de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui nou set de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II. În baza obiectivelor

Strategiei Naționale

de Management al Riscului la Inundații pe termen lung ( HG nr. 846-2010 ), a obiectivelor P.M.R.I. de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În figura 13 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.

Figura 13. Procesul de stabilire a obiectivelor

Definirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". TAG este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.

Ulterior, în luna martie 2021, a fost întocmită o Notă privind Instrucțiunile Tehnice cu privire la modul de utilizare a acestor noi obiective în vederea elaborării și alinierii Programelor de Măsuri (PM). Aceasta a oferit explicații cu privire la modul în care obiectivele aferente PMRI2 contribuie la identificarea măsurilor și stabilirea criteriilor și indicatorilor ce vor fi utilizați la evaluarea și prioritizarea măsurilor, precum și în scopuri de monitorizare în procesul de implementare. Nota privind Instrucțiunile Tehnice, precum și criteriile și indicatorii propuși au fost ulterior discutate și agreate cu toate Administrațiile Bazinale de Apă.

Noul set de obiective, corelat cu nota privind instrucțiunile, a fost ulterior utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri, după cum va fi explicat ulterior în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor PMRI.

5.

Ciclul II - Programul de Măsuri

5.1.

Cadrul metodologic general

5.1.1.

Prezentare generală

Pentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în Capitolul 4, a fost elaborat un program de măsuri complex. Acest program face distincția între trei categorii diferite de măsuri. Acestea sunt următoarele:

A.

Măsurile Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității, care sunt implementate la nivel național;

B.

Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R.-ului și respectiv al Unității de Management, și anume măsuri structurale și nestructurale;

C.

Măsurile de Pregătire, inclusiv de răspuns și refacere, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.

Învățând din Ciclul I, pentru Ciclul II a fost dezvoltată o nouă Metodologie privind elaborarea Programului de Măsuri care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor A.B.A-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A-urile și în particular A.B.A. Argeș-Vedea, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului I, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.

Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II ( Anexa 11 ) și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt apoi elaborate în detaliu.

Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum AFU., A.P.S.F.R..-uri și grupuri de A.P.S.F.R..-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul A.P.S.F.R..-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice de la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii.

În ambele cazuri, beneficiile tuturor măsurilor sunt evaluate ca pagube și pierderi viitoare evitate. În cazul pagubelor potențiale ale clădirilor rezidențiale, acestea sunt evaluate utilizând valoarea medie a pagubei potențiale per clădire pentru toată România. Pagubele potențiale actuale posibil a fi foarte scăzute în cazul clădirilor rudimentare ale Comunităților Vulnerabile și Marginalizate sunt ignorate aici, în favoarea acelei medii naționale. Intervențiile pentru zonele în care există comunități mari de acest tip primesc astfel un scor mai mare în ACB decât ar fi cazul. Fără această abordare (implementată, de exemplu, și în Marea Britanie), pagubele potențiale reduse ar conduce la mai puține intervenții propuse, lăsând aceste Comunități expuse unui risc mai mare decât cel planificat în altă parte în România.

În următoarea secțiune se face o prezentare generală a metodologiei de identificare și evaluare a măsurilor specifice de la nivel local din categoria B (prevenire și protecție). Metodologia este aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor Unităților de Management. Rezultatele aferente aplicării metodologiei sunt apoi prezentate în capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție pentru fluviul Dunărea (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C).

5.1.2.

Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție

Pentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care trebuie definite vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 de A.P.S.F.R.-uri. Pentru acest demers a fost concepută o metodologie sistematică ce va permite elaborarea unui program de măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident, Directiva Inundații 2007/60/C.E., dar și alte directive relevante, precum Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.

Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei sunt, în ordinea aferentă derulării procesului:

1.

Catalogul de Măsuri. Un catalog cu toate măsurile viabile cu fișele tehnice descriptive pentru cele mai relevante tipuri de măsuri;

2.

Etapa de screening. Screening-ul eventualelor măsuri de la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU);

3.

Etapa privind Strategia A.P.S.F.R.. Gruparea și prioritizarea măsurilor fezabile prin intermediul unei Analize Multi-cri- teriale (AMC) și respectiv a unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) simplificate de la nivel de A.P.S.F.R.;

4.

Etapa privind Strategia Unităților de Management. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii A.P.S.F.R.. sau măsuri unice) în cadrul fiecărui Unitate de Management, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC.

Pentru etapele privind Strategia A.P.S.F.R. și respectiv Strategia UoM, acest proces permite definirea unor strategii alternative solide, care pot fi evaluate și comparate între ele, astfel încât pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(-uri) să poată fi selectată alternativa preferată (recomandată). În Figura 14 este prezentată etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri.

Figura 14. Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri

5.1.3.

Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură

România intenționează să integreze soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde în strategiile de management al riscului la inundații. Acest demers este conform Pactului Ecologic European, orientărilor Comisiei Europene pentru managementul riscului la inundații și recomandărilor formulate de către numeroase organizații multilaterale, precum și de către mediul academic. România a acordat așadar o atenție specială identificării și integrării soluțiilor bazate pe natură, precum măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a PMRI pentru cel de-al doilea ciclu de implementare.

De fapt, metodologia Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiilor privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de Măsuri, care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite Unități de Management și A.P.S.F.R..-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de etapa privind Strategia aferentă Unităților de Management, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile). Măsurile verzi identificate cu privire la zonele inundabile din A.P.S.F.R..-urile aferente (pe cât posibil) respectă cerințele Directivei Cadru Apă și susțin Planul de Management al Bazinului Hidrografic și identificarea soluțiilor integrate de abordare a riscurilor și hazardurilor la inundații. Sunt incluse corelările cu procesul aferent Evaluării Strategice de Mediu (SEA) pentru a permite un transfer adecvat al informațiilor relevante,de exemplu cu privire la aspectele legate de biodiversitate.

În completarea Metodologiei aferente Programului de Măsuri, cu scopul susținerii procesului de elaborare a P.M.R.I. Ciclul II din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe.

5.1.4.

Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri

Schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care schimbările climatice vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei Inundații 2007/60/C.E., acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și hărților de risc la inundații, cât și în cadrul Programului de Măsuri elaborat, care sunt raportate în Planurile de Management al Riscului la Inundații. În această secțiune, vom descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea programului de măsuri.

Este de la sine înțeles faptul că în scopul livrării P.M.R.I. Ciclul II pentru toate Unitățile de Management, este asigurat un "design" conceptual al măsurilor. Pentru a asigura o evaluare de înalt nivel a costurilor aferente măsurilor, precum și o evaluare a impactului sunt luate în considerare următoarele aspecte:

–

Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.

–

Măsurile vor fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costuri pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece acestea nu sunt practice sau necesare în această etapă de planificare).

Evaluarea măsurilor din categoria B constă atât în ACB, cât și în AMC. În cele ce urmează sunt prezentate punctele de pornire relevante pentru realizarea ACB cu privire la includerea schimbărilor climatice în programul de măsuri:

–

ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite de 3 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R..-urile modelate detaliat în primul ciclu și, respectiv, 5 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R..-urile modelate în ciclul II.

–

În faza privind Strategia aferentă Unităților de Management, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste.

Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:

–

Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordantă cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice.

–

Evaluarea AMC (punctajul și ponderile) se bazează totuși pe condițiile actuale.

Abordarea specificată anterior pentru integrarea schimbărilor climatice în programul de măsuri este în concordanță cu practica UE și respectă cerințele Directivei UE privind Inundațiile.

5.2.

Măsuri de reducere al riscului la inundații dezvoltate la nivel național (categoria A)

Măsurile naționale, incluse în catalogul de măsuri, presupun activități care vor fi derulate la nivel național pentru a reduce riscul la inundații prin intermediul politicilor, documentelor orientative și instrumentelor, programelor/planurilor/strategiilor cu acoperire națională. De asemenea, acestea includ consolidarea și întărirea capacității instituționale. Măsurile naționale vizează consolidarea capacității de prevenire, protecție, precum și pregătire, răspuns în situații de urgență și refacere. Acestea includ măsuri ce urmează a fi implementate de către M.M.A.P. și autoritățile din domeniul apei, dar și măsuri care sunt planificate și vor fi implementate împreună cu reprezentanții altor sectoare principale, precum transport, agricultură sau dezvoltare urbană sau teritorială. Măsurile naționale definesc de asemenea direcția de urmat și creează premisele pentru planificarea și implementarea cu succes a măsurilor la nivel local (e.g., categoriile B și C).

Metodologia de identificare și prioritizare

Măsurile naționale au fost deja identificate pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații aferente primului ciclu de implementare. Progresul înregistrat cu privire la implementarea acestor măsuri a fost limitat. Lipsa implicării directe a diferitelor sectoare în elaborarea și implementarea acestor măsuri a fost identificată ca reprezentând principalul motiv pentru progresul lent înregistrat până în prezent.

Așadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori sentimentul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri.

Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care sunt definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, sunt discutate posibile soluții și măsuri, apoi sunt prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în PMRI2. Rezultatele (per sector) ale acestui proces sunt reprezentate inițial de o listă lungă de posibile măsuri, apoi de o listă scurtă de măsuri prioritare și, în final, de măsuri selectate cu prioritate ridicată care devin parte a PMRI2.. Măsurile specificate anterior sunt dezvoltate în fișele de proiect care servesc drept plan de bază al proiectelor pregătitoare pentru implementarea acestora. Prioritizarea listei scurte, precum și selectarea măsurilor care vor fi detaliate ulterior în cadrul fișelor de proiect au fost realizate în strânsă coordonare între M.M.A.P., A.N.A.R. și reprezentanții sectoarelor relevante.

După cum este specificat în Capitolul 3, obiectivele PMRI2 au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și viceversa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective.

Elaborarea listei lungi de măsuri

În perioada 2021 - sfârșitul anului 2022, procesul de elaborare a unor măsuri naționale cu prioritate ridicată a implicat numeroase discuții, acesta fiind agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte organizații și părți interesate relevante. Întâlniri sectoriale cu grupurile tehnice de lucru între autoritățile din domeniul apei din România (M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A) și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Sectorul de Dezvoltare Teritorială și Urbană), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ANIF (Sectorul Agricol), Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, CFR S.A., CNAIR S.A., CESTRIN S.A., AFDJ "Dunărea de Jos" etc. (Sector de Transporturi), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (Sectorul de Cercetare), Ministerului Energiei și Hidroelectrica S.A. (Sectorul Energetic), M.M.A.P. - Direcția Păduri și ROMSILVA (Sectorul Forestier), au oferit posibilitatea realizării unui schimb de idei detaliat cu privire la modul în care inundațiile ar putea afecta sectoare specifice și acțiunile necesare, identificarea barierelor aflate în calea coordonării și colaborării interinstituționale și constrângerile bugetare.

Spre finalul anului 2022, în urma organizării a numeroase reuniuni virtuale și reuniuni cu prezență fizică, M.M.A.P. și A.N.A.R. au avut posibilitatea de a propune o listă de potențiale măsuri care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri (a se consulta

Anexa 12 ).

Elaborarea listei scurte

Lista lungă de măsuri per total este una destul de ambițioasă. De asemenea, măsurile incluse în aceasta variază de la cele strategice la cele extrem de operaționale și se suprapun parțial. Astfel, a fost necesară comprimarea setului de măsuri pentru a ajunge la o listă scurtă de măsuri, prezentate în

Anexa 13

beneficiind de susținerea totală a autorităților și instituțiilor implicate.

Chestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor PMRI, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile compilate la chestionar sunt prezentate în

Anexa 14 .

Au fost agreate cinci priorități majore ce urmează a fi incluse în PMRI, după cum este menționat mai jos.

Tabelul 16. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale

Nr.

Măsuri prioritare

Contribuie la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II

Sectorul

Instituțiile

1

Integrarea managementului riscului la inundații în planificarea teritorială și urbană

- Elaborarea metodologiei de integrare Revizuirea/actualizarea legislației relevante

Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane

O1, O6, O9

Dezvoltare teritorială și urbană

MDLPA

M.M.A.P.

M.A.I

MF

2

Promovarea soluțiilor bazate pe natură/infrastructura verde pentru managementul riscului la inundații în mediul urban

- Înființarea biroului național de program, inclusiv asigurarea finanțării si constituirea grupului de lucru interinstituțional

- Identificarea site-urilor

- Implementarea proiectelor-pilot

- Monitorizare și evaluare

O1, O5, O6, O9

Dezvoltare teritorială și urbană

MDLPA

M.M.A.P.

MADR

3

Adaptarea infrastructurii (transport, lucrări hidrotehnice) la creșterea riscurilor de inundații cauzate de schimbările climatice:

- Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente

- Actualizarea /Optimizarea inventarului infrastructurii

- Prioritizarea activelor expuse riscului

O1, O3, O6, O7

Transport și gospodărirea apelor

M.M.A.P.

MTI

MDLPA

ME

ME

MADR

4

Program de control al eroziunii și torenților

- Analiza deficiențelor legislative existente

- Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional

- Selectarea locațiilor prioritare pentru intervenție Concept și implementare

- Monitorizare și evaluare

O1, O6, O7

Silvicultură și agricultură

MADR

M.M.A.P.

AAP

5

Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:

- Evaluarea P.M.R.I. Ciclul II

- Consolidarea colectării și administrării de date

- Monitorizarea modului de implementare a P.M.R.I. Ciclul II

- Planificarea elaborării P.M.R.I. Ciclul III

toate

Managementul riscului la inundații

M.M.A.P.

A.N.A.R.

I.N.H.G.A

Elaborarea Fișei de Proiect

Pentru promovarea ulterioară a implementării măsurilor prioritare identificate și pentru facilitatea implementării corespunzătoare a măsurilor de către instituția/iile responsabilă/e, au fost întocmite fișe de proiect specifice ce descriu în detaliu măsurile naționale, evaluează impactul acestora asupra obiectivelor, definesc responsabilitățile și prezintă o foaie de parcurs. Aceste fișe de proiect au fost elaborate ca bază pentru planurile de ale proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/masuri-naționale-fise-de-proiect/.

Măsurile propuse în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II:

–

M24-RO9 - Întreținerea albiilor cursurilor de apă (Nivel de aplicare: național/bazinal);

–

M31-RO17 - Remeandrarea cursului de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpăduri- rea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R..);

–

M31-RO18 - Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vege- tale)(Nivel de aplicare: bazinal/A.P.S.F.R..);

–

M35-RO41 - Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R..);

–

M35-RO42 - Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R..);

–

M33-RO29 - Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei)(Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.).

sunt lucrări curente de întreținere și reparații ale Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.

Lucrările se realizează în baza unei programări trimestriale/anuale la nivel de Administrație Bazinală de Apă, în funcție de gradul de amenajare dar și de specificul bazinului hidrografic, cât și de fondurile alocate anual.

Totodată, se intervine ori de câte ori este necesar ca urmare a unor evenimente hidrometeorologice periculoase înregistrate. Lucrările prevăzute inițial sunt reprogramate în funcție de prioritatea acestora, fondurile alocate fiind redistribuite în funcție de urgențele înregistrate.

5.3.

Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea (categoria B)

Această categorie de măsuri de prevenire și protecție propuse la nivelul A.P.S.F.R.. și mai apoi integrate și prioritizate la nivelul bazinului hidrografic reprezintă cea mai importantă parte a Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II la nivelul fluviului Dunărea. Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II joacă un rol important în elaborarea metodologiei specifice pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor de categorie B. În conformitate cu această metodologie (descrisă în prezentarea generală din secțiunea 5.1 și detaliată în cele ce urmează), au fost parcurse trei etape, și anume:

1.

Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening);

2.

Elaborarea Strategiei A.P.S.F.R.. constând în combinarea măsurilor în alternative (opțiuni) viabile și evaluarea acestora;

3.

Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (Unitate de Management) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri.

Toate aceste procese sunt în conformitate cu Directiva Inundații și cu alte directive relevante.

ETAPA DE SCREENING A MĂSURILOR

Primul pas în aplicarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri este procesul de Screening, care presupune parcurgerea următoarelor etape principale:

–

Delimitarea unităților de evaluare a inundațiilor (AFU) (Appraisal Flood Unit) - Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), având sursa fluvială, raportate către Comisia Europeană (2019) (secțiunea 2.4), au fost împărțite în unități de evaluare a inundațiilor (AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare și conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia spațiului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinala (baraje) și abordarea actuală a MRI (cum ar fi digurile). Astfel, în cazul Dunării au fost delimitate 1 A.P.S.F.R. fluvial și 1 A.P.S.F.R. costier.

–

Screening la nivel de AFU - Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (figura 15) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior ( Anexa 11 ).

–

Screening la nivel de A.P.S.F.R.. - Măsurile identificate la nivelul AFU au fost apoi grupate la nivel de A.P.S.F.R..; rezultatul fiind o "listă lungă" de măsuri potențial viabile pentru fiecare A.P.S.F.R.. Viabilitatea măsurilor a fost evaluată preliminar, pe baza unor considerente tehnice, sociale, culturale și de patrimoniu, de mediu și economice.

Măsurile identificate în timpul procesului de screening au fost comunicate / dezbătute cu părțile interesate la nivel local.

Figura 15. Abordări de management al riscului la inundații

DEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R..

Strategia A.P.S.F.R.. poate fi reprezentată de o singură abordare sau de o combinație de abordări de management al riscului de inundații și măsuri asociate, dezvoltată la nivelul unei zone cu risc potențial semnificativ la inundații sau a unei grupări de astfel de zone. Dezvoltarea strategiei cuprinde două etape principale: prima constă în gruparea / combinarea măsurilor pentru a forma alternative (opțiuni) solide, iar a doua etapă constă în evaluarea acestor alternative cu ajutorul analizei multi-criteriale (AMC) și a analizei rapide cost-beneficiu (ACB) pentru a selecta strategia preferată (recomandată). Acești doi pași necesită o etapă pregătitoare. Această etapă pregătitoare, precum și etapele ulterioare de formare a alternativelor și evaluare a acestora sunt prezentate în fișele descriptive ale A.P.S.F.R..

Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R.. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R..- uri); această fișă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fișe descriptive se regăsește în figura de mai jos:

Figura 16. Structura unei fise descriptive

Fișele descriptive ale alternativelor identificate la nivelul fluviului Dunăre pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/dunărea-fise-descriptive/ iar în

Anexa 16

sunt prezentate măsurile ce fac parte din alternativele identificate la nivelul fluviului Dunărea.

Etapele parcurse în elaborarea fișelor descriptive sunt descrise mai jos.

i.

Etapa pregătitoare - a presupus parcurgerea următoarelor analize:

–

Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R..-urilor cu risc scăzut: Dunărea include două A.P.S.F.R..-uri: unul fluviul începând de la Porțile de Fier II până la Tulcea (12-A001F) și unul costier ce conține zona de coastă de la Sulina până la Sf. Gheorghe (12-A002C). Delta Dunării (de la Tulcea până la vărsare) nu este considerate ca A.P.S.F.R.., desi zona este supusă riscului la inundații. În urma consultării părților interesate (secțiunea 8.1), analiza comportamentului hydraulic și analizarea riscurilor, au fost identificate urmăroarele zone pentru dezvoltarea strategiilor A.P.S.F.R.:

–

A.P.S.F.R.-ul fluvial (12-A001F) a fost împărțit în două tronsoane: Porțile de Fier II - Călărași și Călărași - Tulcea. Această împărțire s-a bazat pe faptul că cele două sectoare au fost modelate hidraulic separate și de asemenea pe faptul că începând cu Călărași Dunărea se împarte în mai multe brațe al căror comportament este interdependent.

–

A.P.S.F.R.-ul costier (12-A002C) este considerat un A.P.S.F.R. cu risc redus, în special în zona localităților Sulina și Sf. Gheorghe, deoarece pericolul la inundații este datorat Dunării, aflate în zona amonte, și nu Mării Negre.

Factsheetul pentru acest A.P.S.F.R. este redactat conform șablonului de factsheet pentru A.P.S.F.R.-uri cu risc redus.

–

Delta Dunării (de la Tulcea la Marea Neagră) nu este considerat un A.P.S.F.R., astfel această zonă nu a fost modelată în Ciclul 2. Totuși, acest sector include multe zone cu risc semnificativ la inundații datorate Dunării și brațelor acesteia, incluzând localitățile Sulina și Sf. Gheorghe. Acest lucru este evidențiat în hărțile de hazard din Ciclul 1 și confirmat de părțile interesate. S-a decis să se redacteze un factsheet și pentru acest sector al Deltei Dunării ce va rezuma riscurile și măsurile prezentate de părțile interesate în cadrul întrunirilor anterioare.

Tabelul 17. A.P.S.F.R..-uri identificate cu risc scăzut la nivelul fluviului Dunărea

Nr. crt.

A.P.S.F.R.. cu risc scăzut

Cod A.P.S.F.R..

Cod EU A.P.S.F.R..

1

Sector litoral localitatea Sulina - localitatea Sfântul Gheorghe

12-A002C

RO1000-14.01…. -24A

–

Etapa pregătitoare - identificarea riscurilor la inundații:

Riscul la inundații a fost determinat doar în cele două sectoare ale A.P.S.F.R.-ului fluvial. S-a presupus pentru întreg sectorul de Dunăre un Standard de Protecție de 1%. Hărțile de hazard din Ciclul 1 nu au putut fi utilizate pentru determinarea directa a riscului, întrucât acestea au fost realizate fără a lua în considerare digurile (utilizând un debit uniform) și mai apoi prelucrarea rezultatelor prin ștergerea zonelor inundate de dincolo de diguri. S-au parcurs următorii pași pentru a determina zonele cu risc la inundații pentru care se propun măsuri:

–

Zonele cu risc sunt definite în urma comparării nivelului digurilor cu nivelul maxim al apei rezultat în urma modelării debitului cu probabilitate de depășire de 1% căruia I se adaugă o marjă de siguranță de 0.5 m. Aceste informații au fost didponibile pe întreg sectorul cuprins între Porțile de Fier și Tulcea.

–

Se utilizează hărțile de risc și hazard pentru probabilitatea de depășire de 0.1 % pentru determinarea potenialului risc la inundații. Aceasta este o supraestimare a riscului în comparație cu scenariul probabilității de depășire de 1%. În media nivelul apei pentru scenariul de 0.1% este cu 0.70 m mai mare decât în scenarul de 1%.

–

Când nivelul apei + 0.5 m marja de siguranță este mai mare decât nivelul digului și hărțile de hazard din Ciclul 1 pentru probabilitatea de depășire de 0.1% arată un potențial risc, se ajunge la concluzia că zona analizată este o zonă de risc.

Zonele rezultate în urma acestei analize sunt prezentate în scopul validării părților interesate, ajungându-se în final la o selecție de zone pentru care se vor propune măsuri și alternative.

–

Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score / DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R../cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:

i)

datelor/informațiilor privind infrastructura existentă și

ii)

datelor/informațiilor privind modelul utilizat.

Scorului DQS global îi este atribuit cel mai mic/scăzut punctaj dintre cele două scoruri mai sus-menționate (tabelul 18).

Tabelul 18. Scorul de Calitate a Datelor

Scor Calitatea Datelor (DQS)

Date despre infrastructura existentă

Informații de tip Model și Date

Semnificație scor (nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R..)

A. Ideal

Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.

Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclul II.

Strategia A.P.S.F.R.. include alternative robuste și identifică alternativa preferată.

B. Acceptabil

Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.

Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclurile I și II.

Strategia A.P.S.F.R.. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată

C. Limitat

Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații.

Model din Ciclul I sau Ciclul II bazat în totalitate pe măsurători și date DTM din Ciclul I.

Strategia A.P.S.F.R.. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate.

D. Insuficient

Nu sunt disponibile informații suficiente.

Model din Ciclul I sau Ciclul II în care nu este clar dacă măsurătorile sau modelul includ date cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare.

Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment.

REDIG - Registrul digurilor; REBAR - Registrul barajelor

Pentru fluviul Dunărea scorul de calitate al datelor existente este acceptabil (B), limitat pentru zona modelată amonte a A.P.S.F.R.-ului fluvial (C) și acceptabilă pentru zona aval modelată a A.P.S.F.R.-ului fluvial (B).

ii.

Formarea alternativelor

Formarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (figura 17), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare a potențialului albiilor majore pentru identificarea zonelor adecvate de relocare a digurilor*21. Pe baza studiilor menționate anterior, au fost efectuate analize ulterioare în scopul identificării oportunităților, în cadrul P.M.R.I. Ciclul II, menite să faciliteze elaborarea unor măsuri de atenuare a presiunilor hidromorfologice asupra conectivității laterale, plecând de la cele identificate în P.M.B.H. Ciclul III. Primul pas a fost de a suprapune corpurile de apă (încadrate ca fiind pe A.P.S.F.R.-uri sau care sunt situate în amonte de A.P.S.F.R.-uri), având indicatorul de conectivitate laterală (clasa 3, 4, 5), încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile - clasa "medie, mare și foarte mare". În urma acestui demers au fost identificate măsurile viabile pentru reducerea riscului la inundații (precum zone naturale de retenție a apei, relocare diguri și poldere în incinte îndiguite) în cadrul A.P.S.F.R.-urilor. În anumite cazuri, acest tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse.

*21 MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study - Floodplain potențial and dike relocation în România

Figura 17. Abordări/Măsuri Gri-Verzi - Ierarhizare

În

anexa 15

se prezintă principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare considerate/recomandate în etapa de evaluare a strategiilor și a opțiunilor/alternativelor la nivel de A.P.S.F.R.., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului.

În figura 18 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R..

Figura 18. Principii în stabilirea unei Strategii A.P.S.F.R..- Etapa de formare a alternativelor

Notă: Măsurile (cele propuse în faza de screening sau cele identificate în timpul analizei noilor hărți de hazard, din Ciclul II) sunt integrate în alternativele/strategiile A.P.S.F.R.. doar dacă sunt confirmate de autoritățile relevante (cu indicarea amplasamentului, a capacității/suprafeței acestora etc.); în caz contrar, aceste măsuri sunt promovate în cadrul P.M.R.I. ca măsuri naționale.

Dunărea are un proces diferit de formare a alternativelor deoarece procesul se bazează pe implicarea părților interesate și complex datorită intereselor conflictuale și a problemelor cu proprietarea terenurilor. În strânsă cooperare cu părțile interesate au fost identificate alternative ce vor mitiga riscul la inundații și pagubele suferite în urma inundațiilor prin următorii pași:

–

Analizarea potențialelor efecte ale măsurilor de reconectare a albiei majore în cadrul programului de biodiversividate al PNRR

–

Analizarea potențialelor efecte ale intervențiilor planificate de AFJD în vederea îmbunătățirii capacității de navigare

–

Analizarea gradului în care măsurile identificate în timpul screening-ului pot fi de asemenea utilizate pentru a ameliora riscurile rămase

–

Identificarea măsurilor finale pentru a adresa ricurile reziduale

–

Setul de măsuri rezultat formează alternativa 1.

Notă 1: Anumite măsuri verzi propuse au fost refuzate de părțile interesate din cauza complexității lor în principal datorată problemelor cu proprietatea terenurilor și exproprierilor.

Alternativele identificate în cadrul acestei etape, la nivelul Dunării, sunt descrise în detaliu în fișele descriptive. Se reamintește că, pentru A.P.S.F.R..-urile pentru care s-a confirmat un risc scăzut la inundații, strategia este prezentată / descrisă într- un format simplificat de fișă descriptivă.

iii.

Estimarea costurilor

A fost dezvoltată o bază de date privind costurile unitare în scopul de a ilustra costurile unitare tipice (de exemplu, în funcție de dimensiune sau materiale utilizate), pentru o serie de elemente și măsuri comune. Baza de date este realizată în concordanță cu calculele recente asupra costurilor proiectelor, cu actele normative din România și cu cercetările europene privind noile abordări mai verzi asupra gestionării riscului de inundații.

Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu ușurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R.. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare - Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea înălțimii digului) nu sunt incluse.

iv.

Evaluarea alternativelor

Alternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. După cum a fost explicat în Secțiunea 5.1.1 (Prezentare generală), aici a fost utilizată valoarea medie națională a pagubei potențiale a clădirilor rezidențiale, pentru a nu dezavantaja Comunitățile Vulnerabile și Marginalizate care au locuințe rudimentare. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (Appraisal Summary Tool/ AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R../cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R..

Rezultatul evaluării și selectării alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R.. este prezentată în tabelul 19.

Tabelul 19. Indicarea alternativei preferate

Nr.

crt.

Denumire A.P.S.F.R.. (Râu/Localitate)

ID A.P.S.F.R..

Cod EU A.P.S.F.R..

Alternativa

preferată

1

Dunărea - localitatea Drobeta Turnu Severin

12-A001F

RO1000-14.01...... 01A

Alternativa 2

2

Sector litoral localitatea Sulina - localitatea Sfântul Gheorghe

12-A002C

RO1000-14.01…. -24A

A.P.S.F.R.. cu risc scăzut

Prezentare pe scurt a strategiilor A.P.S.F.R. pentru fluviul Dunărea

Principiul de bază pentru strategiile de management al riscului la inundații pentru Dunăre îl reprezintă creșterea capacității de transport. Această măsură este foarte eficientă deoarece Dunărea prezinta un efect pronunțat de remuu. Astfel, prin implementarea acestei abordări / măsuri, nivelul apei este redus cu până 50% pe o distanta de 80 km în amonte. Măsuri adaptate la condițiile locale pot fi aplicate în locațiile în care creșterea capacității de transport nu este posibilă. Au rezultat două alternative și 26 de măsuri unice.

La nivelul A.B.A., în tabelul 20 se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II):

Tabelul 20. Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul fluviului Dunărea

Cod măsură

Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II

Număr măsuri

M23-RO5

Măsuri de adaptare a construcțiilor existente și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare

2

M24-RO7

Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații

1

M31-RO17

Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)

14

M31-RO19

Zone de retentie naturala a apei

1

M33-RO29

Lucrari de regularizare locala a albiei (incl.masuri de stabilizare a albiei)

3

M33-RO33

Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau construirea unei a doua linii de apărare

6

M33-RO34

Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente

2

M33-RO35

Reabilitare diguri în vederea exploatarii în conditii de siguranta

3

M35-RO41

Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere, reparații curente etc.)

1

Adițional măsurilor anterior prezentate, în tabelul 21 sunt prezentate principalele măsuri, promovate în cadrul proiectului POIM: Apărarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, Județul Tulcea (gestionat de A.B.A. Dobrogea-Litoral).

Tabelul 21. Centralizator proiect(e) POIM

Cod măsură

Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II

Număr

măsuri

Apărarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, Județul Tulcea

M33-RO33

Lucrări de îndiguire (în zona localităților)/Construirea unei a doua linii de apărare

1

M34-RO37

Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare

1

Recomandări importante

1.

Este necesar un studiu un program de intervenții aferente de-a lungul întregului fluviu Dunărea: evaluarea actuală se bazează pe date relativ vechi. Măsurători mai exacte ale digurilor vor oferi o mai bună perspectivă asupra probabilităților de depășire și, prin urmare, asupra riscului real la inundații. În al doilea rând, studiul ar trebui să includă o evaluare detaliată a locațiilor vulnerabile ale digurilor. Cel puțin 15 breșe istorice au avut loc în ultimii 20 de ani de-a lungul Dunării. În unele cazuri, acest lucru s-a datorat ruperii digurilor. În alte cazuri, alte mecanisme de cedare au provocat breșele. Ar trebui identificate punctele slabe de-a lungul întregii părți românești a Dunării. Studiile ar trebui să sprijine un program de consolidare a digurilor Dunării în zonele în care măsurile alternative nu sunt fezabile pentru următorii 50 de ani.

2.

După cum s-a menționat anterior, A.P.S.F.R.-ul fluviul este împărțit în două modele hidraulice ale fluviului. Acestea ar trebui să fie actualizate din următoarele motive:

–

Luând în vedere acuratețea datelor utilizate, cel mai important element legat de riscul al inundații pe Dunăre, digurile primare nu sunt măsurate exact de-a lungul întregului fluviu. Aceste diguri ar trebui să fie măsurate în mod corespunzător, în special în zona din amonte de Călărași și incluse în modele. Metoda de evaluare a riscului de inundații ar trebui refăcută cu ajutorul modelelor actualizate.

–

Zonele protejate care se inundă ar trebui să fie analizate cu ajutorul unui model hidraulic 2D cu o precizie și o rezoluție mai mare. Digurile secundare care sunt prezente în zonele protejate ar trebui să fie incluse în mod corespunzător. Pentru aceste zone vor trebui elaborate noi hărți de hazard și risc la inundații.

3.

Identificarea Deltei Dunării ca A.P.S.F.R. sau cel puțin elaborarea unui model hidrologic și hidraulic integrat al zonei pentru a evalua în mod corespunzător riscul de inundații și măsurile de atenuare propuse. Acesta din urmă este important, deoarece intervențiile în cadrul brațelor principale ale Deltei Dunării și/sau a altor canale interne se influențează reciproc. Modelul hidraulic propus va oferi o perspectivă în acest sens. Este esențială o mai bună colaborare între diferitele instituții românești active în Delta Dunării.

DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL DUNĂRII

i)

Selectarea proiectelor/strategiilor prioritare

Obiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul nivelul fluviului Dunărea. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:

● Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametri cheie, cum ar fi scorurile analizei multi-criteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.

● Clasamentul A.P.S.F.R.. în ceea ce privește pagubele anuale/estimate/(Annual Expected Damage/AED), indicând unde se află cele mai mari oportunități în ceea ce privește posibilitatea reducerii pagubelor în prezent și în viitor.

● Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care UE îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații.

● Disponibilitatea datelor și a modelelor pentru a sprijini o analiză detaliată suplimentară. După cum s-a subliniat și în alte secțiuni ale acestui plan, definirea programului de măsuri a utilizat rezultatele atât ale modelării din Ciclul I, cât și ale modelării din Ciclul II. Modelarea din Ciclul II oferă, în general, mai multă acuratețe și a oferit posibilitatea de a simula direct impactul măsurilor propuse (nu este posibil, în general, cu modelele din Ciclul I). Prin urmare, desi nu a fost considerată o condiție esențială, utilizarea modelării din Ciclul II a fost considerată preferențială, deoarece poate oferi rezultate mai complete și mai detaliate.

În general, intenția este de a prioritiza și de a evalua, la nivelul A.B.A., cel puțin un proiect integrat (proiect care acoperă, din punct de vedere spațial, mai mult de un A.P.S.F.R..) și cel puțin o strategie A.P.S.F.R.. (strategie prioritară la nivel de zonă de risc potențial semnificativ la inundații). Aceste proiecte integrează diferite măsuri, atât structurale, cât și nestructurale, acordând prioritate, acolo unde este posibil, măsurilor verzi/soluțiilor bazate pe natură. În cazul în care se identifică măsuri individuale, care pot asigura o reducere eficientă a riscului la inundații, acestea vor fi, de asemenea, prioritizate.

ii)

Evaluarea proiectelor prioritare

Evaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:

–

Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect:

–

Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații.

–

Adaptarea modelelor realizate în Ciclul I (de exemplu, actualizarea hidrologiei, reprezentarea măsurilor, etc.) pentru a analiza impactul măsurilor asupra riscului de inundații.

–

Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor.

–

În unele cazuri, analiza de mai sus a fost utilizată pentru a rafina și mai mult procesul alegerii măsurilor în cadrul unei alternative, precum și caracteristicile specifice măsurilor (de exemplu, amplasamentul, înălțimea, etc.).

–

Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferi o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice.

–

"Teste de robustețe" detaliate, care se referă la:

–

Adaptarea la schimbările climatice - În cazul în care un A.P.S.F.R.. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare;

–

Conformitatea cu Directiva Cadru Apă - Măsurile sunt verificate cu privire la conformitatea cu Directiva Cadru Apă, posibilele implicații în temeiul articolului 4.7 din Directiva Cadru Apă, fiind identificate și descrise;

–

Conformitatea cu Directiva Habitate - Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4).

–

Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R.., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor PMRI2. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.

Rezultatele evaluării proiectelor prioritare sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-și-ale-masurilor-individuale-prioritare/. De asemenea, o documentație mai detaliată a fost realizată pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.

La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-si-ale-masurilor- individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.

La nivelul fluviului Dunărea au fost identificate 2 proiecte integrate, acestea fiind prezentate în

Anexa 17 :

–

Proiectul integrat Bala-Oltina,

–

Proiectul integrat Telnica-Fetești.

iii)

Prioritizarea strategiilor/măsurilor

Pe baza evaluării realizată în cadrul etapei anterior menționate și a rezultatelor obținute în urma consultărilor publice, toate proiectele/strategiile identificate (inclusiv proiectele POIM, proiectele incluse în PNRR), au fost prioritizate în conformitate cu Ghidul de raportare al Uniunii Europene, în cinci clase/categorii: foarte ridicat, ridicat, critic, moderat, scăzut. Pentru fiecare categorie de prioritate, este necesar a fi indicat calendarul de implementare asociat.

La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:

–

Prioritate foarte ridicată - proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) - Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I BH Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea - termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;

–

Prioritate ridicată - strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR - îmbunătățirea condițiilor de funcționare în condiții de siguranță a barajelor și polderelor) + strategiile/proiectele prioritare (pe baza criteriilor luate în considerare, prezentate anterior), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;

–

Prioritate critică - proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS) + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR - reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva Inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;

–

Prioritate moderată - restul strategiilor, care nu se regăsesc în primele 3 categorii de prioritate și nici în cele cu prioritate scăzută; de exemplu strategiile care nu includ PNRR - termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații;

–

Prioritate scăzută - strategiile A.P.S.F.R..-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații.

Rezultatul analizei la nivelul fluviului Dunărea este prezentat în tabelul 22.

Tabelul 22. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R..

Nr.

crt.

Denumire A.P.S.F.R.. (Râu/Localitate)

ID A.P.S.F.R..

Cod EU A.P.S.F.R..

Categoria de prioritate*

1

Dunărea - localitatea Drobeta Turnu Severin

12-A001F

RO1000-14.01… -01A

2

2

Sector litoral localitatea Sulina - localitatea Sfântul Gheorghe

12-A002C

RO1000-14.01… -24A

5

*Semnificația categoriei de prioritate 1 - foarte ridicată, 2 - ridicată, 3 - critică; 4 - moderată; 5 - scazută.

NOTĂ:

1.

Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate).

2.

Este necesar să continue procesul de întreținere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor (activitate transversală, permanentă la nivel național).

5.4.

Măsuri de reducere și răspuns în caz de urgență pentru reducerea riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea (categoria C)

Pachetul de măsuri de pregătire este conceput pentru a oferi un set complementar de măsuri care optimizează managementul riscurilor la inundații, existente sau reziduale, în zonele unde nu au fost planificate măsuri de intervenție sau pentru a asigura managementul riscurilor reziduale semnificative prezente în spatele infrastructurilor de apărare, sau pentru sectoarele de râu protejate de acumulările situate în amonte, în cadrul Programelor de Măsuri corespunzătoare. Măsurile incluse în pachetul de măsuri de pregătire vor includ în general măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere.

Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a realizat transpunerea Directivelor Uniunii Europene, de interes pentru managementul riscului (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile - Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.

Elaborarea măsurilor pachetului de pregătire vizează atingerea obiectivului 6 din seria de obiective ale României privind Managementul Riscului la Inundații, și anume: Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. La baza acestui obiectiv se află indicatorii utilizați pentru măsurarea eficienței pachetului de măsuri și respectiv pentru susținerea justificării acesteia.

Acești indicatori sunt următorii:

A.

Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;

B.

Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;

C.

Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate;

D.

Numărul de Unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A), suport ale intervenției, ale A.B.A-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor;

E.

Procentul persoanelor situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene);

F.

Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări la inundații;

G.

Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale);

H.

Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate.

Abordarea etapizată

Pentru elaborarea și justificarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență pentru România, a fost adoptată o abordare etapizată, ce include următoarele etape:

–

Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență;

–

Evaluarea nevoilor, prin intermediul unei analize bine definite a deficiențelor: analiza deficiențelor a reluat elemente din etapa anterioară și definește îmbunătățirile necesare. Aceste îmbunătățiri propuse sunt rezultatul organizării unei serii de întâlniri/workshopuri, ateliere de lucru și rezultatele completării unor chestionare, care au oferit suportul pentru compararea și completarea analizei privind practica din alte state;

–

Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local.

Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce măsurile de prevenire și protecție (Categoria B) au fost elaborate în special pentru fiecare A.B.A. în parte, elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost efectuată la nivel național, incluzând toate organizațiile relevante și acoperind scările menționate mai sus, și anume nivelul național, regional și local. Deficiențele și măsurile ulterioare care au fost identificate ca parte din procesul de elaborare a măsurilor de prevenire și protecție (Categoria B) au influențat procesul de elaborare a Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.

Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele agențiilor de finanțare ale UE.

Analiza deficiențelor

Ulterior unei analize a capabilităților și capacităților existente în România pe această temă, un pas important în elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost reprezentat de efectuarea unei ample analize a deficiențelor. Pentru acest proces, a fost utilizată clasificarea aferentă cadrului Ready2Respond al Băncii Mondiale (figura 19) ca mijloc de structurare a analizei și de identificare a potențialelor căi de optimizare ale capacității de management al situațiilor de urgență în cazul inundațiilor, urmărind tranziția de la etapa de răspuns la cea de restabilire a situației de normalitate.

Figura 19. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2Respond

Analiza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:

–

Analiza documentară - A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă agențiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea.

–

Implicarea părților interesate - Interviurile cu părțile interesate au fost organizate la nivel național împreună cu principalele instituții responsabile cu managementul riscului la inundații din România. Delegaților acestora li s-a cerut să- și exprime părerea cu privire la nivelul actual al capacităților și capabilităților, în baza expertizei acestora care să ghideze direcția analizei pentru a realiza o evaluare optimă a modului de funcționare a sistemului.

–

Ateliere de lucru/workshopuri - Atelierele de lucru au fost organizate pentru analiza comparativă a constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor agenții și sectoare de activitate, reprezentând principalele agenții locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse A.P.S.F.R.-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național.

–

Sesiuni destinate A.B.A-urilor - După susținerea atelierelor de lucru, o întâlnire în sesiuni de lucru au vizat A.B.A-urile (trei grupe de lucru) pentru a identifica posibilitățile de a consolida capacitățile și capabilitățile existente, precum și nevoile acestora. O descriere inițială a concluziilor atelierelor de lucru a fost prezentată reprezentanților A.B.A-urilor, în vederea evaluării și elaborării ulterioare cu scopul de a analiza dacă, din perspectiva acestora, există eventuale chestiuni suplimentare care nu au fost adresate. Rezultatele acestei sesiuni au fost abordate ulterior în cadrul constatărilor generale.

De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidate

În baza elementelor menționate anterior, rezultatul analizei deficiențelor a constat într-o listă inițială de măsuri care să abordeze deficiențele și nevoile României cu privire la măsurile de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Aceste măsuri sunt generice, adică nu sunt specifice niciunei A.B.A., însă sunt valabile pentru România în general. Acestea au fost concepute utilizând o triangulare (o analiză comparativă) a metodelor discutate anterior și clasificate conform cadrului R2R, precum și măsurile vizate de la nivel

național, regional și local.

Această listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:

–

Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani;

–

Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri;

–

Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional / bazinal.

Prin analiza intervențiilor în caz de inundații din ultimii ani, nu numai că se poate avea o imagine clară asupra lecțiilor învățate, dar numărul și tipul de intervenții pot contribui la plasarea într-un context mai extins (numeric) a măsurilor de pregătire - a se vedea de asemenea figura 20, care prezintă pagubele înregistrate (de către I.G.S.U.) exprimate în Lei/an. Aceste pagube înregistrate reprezintă de fapt o subestimare a valorii reale. Această analiză a evidențiat și faptul că este de asemenea importantă sublinierea ideii conform căreia o parte relevantă aferentă riscului la inundații la nivelul României există în afara celor 526 de A.P.S.F.R.-uri, iar măsurile de pregătire, conform definiției, pot de asemenea aduce valoare adăugată în acest caz.

Figura 20. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)

Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de A.P.S.F.R., de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidro-meteorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.

O analiză GIS a tuturor subunităților din cadrul I.G.S.U. indică în mod clar necesitatea existenței unor centre suplimentare (figura 21). Această figură indică numărul de puncte aferente unui A.P.S.F.R. (partea inițială, mediană și finală a A.P.S.F.R..) care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție a unei subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U.

Figura 21. Amplasarea și numărul de locații de intervenție aferente unui A.P.S.F.R.

care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție pentru intervenția subunităților I.G.S.U.

O analiză GIS a centrelor de intervenție rapidă (CIR) ale A.B.A-urilor și a sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A) a indicat faptul că acestea, în 80%, respectiv 96% dintre cazuri, respectă criteriul A.N.A.R. de a se încadra într-un interval de 90 de minute pentru efectuarea unei intervenții la nivelul A.P.S.F.R.-urilor. În baza acestor condiții favorabile, nu sunt prevăzute centre suplimentare pentru A.B.A-uri.

Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și agenții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri.

Pachetul de măsuri

Procesul de elaborare și justificare a pachetului de măsuri a dus la obținerea unui set complet de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Cele 29 măsuri obținute pot fi grupate în următoarele 6 categorii:

–

Crearea unei reziliențe strategice,

–

Crearea unui set de cunoștințe instituționale,

–

Monitorizare eveniment, identificare și prognozare,

–

Comunicare/avertizare/alarmare,

–

Planificarea răspunsului,

–

Răspuns, salvare și protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului.

Măsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului de elaborare a pachetului de măsuri, însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.

În tabelul 23 sunt centralizate măsurile, inclusiv identificarea modului de asumare a responsabilităților aferente acestora. Deși asumarea responsabilităților revine diferitelor organizații, măsurile sunt intercorelate, iar aplicarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de implementarea întregului pachet de măsuri (tabelul 23).

O descriere a măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență este prezentată în

Anexa 18 . Fiecare dintre măsuri a fost bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor organizații.

Tabelul 23. Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Categoria

Nr.

Măsura

Instituția vizată

Costuri estimate (fără costuri de personal) (EURO fără TVA)

Crearea rezilienței strategice

1a

Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)

M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.I.P.E., M.T.I., M.F.

120 000

1b

Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean

M.A.I.,

M.M.A.P.,

M.D.L.P.A.

155 000

Crearea setului de cunoștințe instituționale

2a

Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).

M.A.I.,

M.M.A.P.,

M.D.L.P.A.

145 000

2b

Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență

M.A.I.(I.G.S.U.),

M.M.A.P.

190 000

2c

Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor

M.M.A.P.,

A.N.A.R.,

I.N.H.G.A.

720 000

2d

Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuare și autoevacuarea populației

M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U.

145 000

2e

Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare

M.A.I. / I.G.S.U.

700 000

Monitorizare, identificare și prognozare

3a

Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică - PNRR.

M.M.A.P., A.N.A.R./ A.B.A., I.N.H.G.A., A.N.M.

25 000 550

3b

Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN2 (PDD).

M.M.A.P., A.N.A.R./ A.B.A., I.N.H.G.A., S.T.S.

8 400 000

Comunicare publică

4a

Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.

M.M.A.P.,

A.N.A.R.,

I.N.H.G.A.,

A.B.A.-urile,

A.N.M., M.A.I.,

I.G.S.U.

1 000 000

4b

Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean

M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I., A.N.A.R./A.B.A./S.G.A.

15 000 000

4c

Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații

M.A.I., I.G.S.U.,

M.M.A.P.,

A.N.A.R.,

autoritățile

județene și

locale, C.J.S.U.,

C.L.S.U.

825 000

4d

Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații

M.Edu.,

M.M.A.P., M.A.I.

100 000

4e

Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații

M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale

1 000 000

4f

Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (Proiectul WATMAN2 - PDD)

M.M.A.P.,

A.N.A.R.

80 000 000

Planificare răspuns

5a

Crearea bazelor de date pentru îmbunătățirea schimbului de cunoștințe instituționale, consolidarea informațiilor și intensificarea procesului de luare a unor decizii informate asupra riscurilor

M.M.A.P.,

M.A.I.,

M.D.L.P.A.

250 000

5b

Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.

M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.

0

5c

Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor

M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U., C.L.S.U.

0

5d

Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor

M.A.I. (I.G.S.U.)

135 000

5e

Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații

M.A.I.,

M.M.A.P.,

M.D.L.P.A,

I.G.S.U.,

A.N.A.R.

0

5f

Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații

M.A.I., I.G.S.U.

130 000

Răspuns, salvare și ajutor

6c

Creșterea capacității de răspuns a IGSU

M.A.I., I.G.S.U.

145 778 250

6d

Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.

M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R.

250 000

6e

Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 - PDD)

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.

50 000 000

6f

Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă si eficace în caz de inundații

M.A.I., I.G.S.U.

23 208 050

6g

Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel putin, la nivelul cerințelor minime privind dotarea cu materiale și mijloacele de intervenție în situații de urgență

M.A.I., I.G.S.U.

300 000

TOTAL

353 551 850

Justificarea pachetului de măsuri

Justificarea măsurilor din Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost realizată la următoarele nivele:

–

Abordarea I: o evaluare calitativă a beneficiilor și costurilor aferente fiecărei măsuri din cadrul pachetului de măsuri. Acest lucru implică faptul că, din perspectivă calitativă și în baza opiniei de specialitate, beneficiile asociate fiecărei măsuri justifică respectivele costuri aferente unei anumite măsuri.

–

Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective.De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI.

–

Abordarea III: o ACB la nivel macro a întregului pachet de măsuri, utilizând conceptul de Nivele de Maturitate. Folosind acest concept, a fost posibilă evaluarea schimbării radicale a acestui pachet de măsuri din perspectiva optimizării capacităților și capabilităților României. Această schimbare radicală poate fi transpusă în beneficii aferente pachetului (și anume pagube reduse) și poate fi comparată cu costurile aferente pachetului de măsuri. Această analiză a demonstrat faptul că pachetul este viabil din perspectiva unei ACB.

–

Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate A.P.S.F.R..-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe A.P.S.F.R..-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost.

În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a facut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul acestei secțiuni, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (tabelul 24): Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent P.M.R.I.

Costurile totale de investiții asociate pachetului de măsuri de pregătire este de aproximativ 410 de milioane de euro fără TVA, incluzând circa 13 milioane de euro pentru cheltuieli cu personalul din cadrul ministerelor și instituțiilor implicate.

Tabelul 24. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire

Nr.

Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H)

Valoarea de Referință

Valoarea țință ce include pachetul de măsuri

A

Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire

Aproximativ 3% din 1,72 Miliarde €

Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde €

B

Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire

Aproximativ 3% din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)

Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)

C

Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate

< 48 de ore abordare deterministă

> 72 de ore abordare probabilistă

D

Numărul de unități operative specializate si subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul de centrelor de intervenție rapidă (CIR) și sisteme de gospodărire a apelor (S.G.A) ale A.B.A-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor

A.B.A-uri: CIR 80%, S.G.A: 96%

Unități I.G.S.U.: 51%

A.B.A-uri: CIR 80%, S.G.A: 96%

Unități I.G.S.U.: 75%

E

% persoanelor din A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)

75%

95%

F

% persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații

50%

>75%

G

% persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)

20%

>50%

H

% campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate

< 1%

>25%

Valorile-țintă au fost obținute utilizând diferite abordări privind justificarea și acestea au fost fundamentate în cadrul Raportului privind Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.

5.5.

Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea

România a definit un set clar de obiective de management al riscului la inundații, după cum sunt acestea descrise în Capitolul 4. Pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat un Program de Măsuri pentru P.M.R.I.Ciclul II. După cum era specificat anterior în acest plan, Programul de Măsuri constă în trei categorii principale de măsuri:

A.

Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.

B.

Măsuri de Prevenire și Protecție la nivel local/ A.P.S.F.R.., integrate la nivel de strategie A.P.S.F.R.., prioritizate la nivelul bazinului hidrografic ,și anume măsuri structurale și nestructurale de la nivel local.

C.

Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.

Corelările generale între obiectiv și categoria de măsuri sunt indicate în figura 22. Mai multe informații detaliate cu privire la corelarea măsurilor specifice cu obiectivele și modul în care aceste informații au fost utilizate pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor sunt prezentate în secțiunea următoare.

Figura 22. Corelarea generală a obiectivelor de management al riscului la inundații din România cu categoriile de măsuri

Referitor la Măsurile Naționale (Categoria A)

În general, scopul măsurilor naționale este acela de a crea cadrul legal și instituțional eficace pentru managementul riscului la inundații și de a contribui astfel la realizarea tuturor obiectivelor de management al riscului la inundații. Cu toate acestea, se pune accent special pe evitarea și controlul riscului la inundații, astfel corelarea cu Obiectivul 1 fiind cea mai specifică. După cum sugerează și numele, măsurile naționale nu sunt specifice fluviului Dunărea, ci acestea se aplică tuturor Unităților de Management din România.

Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în Capitolul 5.2 indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fișele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.

Referitor la Măsurile de Prevenire și Protecție (Categoria B)

Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapide). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice.

AMC utilizează 23 de indicatori în baza cărora se realizează evaluarea, acoperind criterii cu privire la aspecte sociale, economice, culturale, de mediu și implementabilitate(tabelul 25). Astfel, impactul măsurilor, care va fi cuantificat prin intermediul celor 23 de indicatori poate fi corelat direct cu obiectivele 2-5 și respectiv 7-8. O descriere detaliată a indicatorilor este realizată în Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.

Tabelul 25. Prezentarea generală a criteriilor AMC

CRITERII AMC

Social

Economic

Cultural

Mediu

Implementabilitate

INDICATORI PER CATEGORIE

• Proprietăți cu

destinație

rezidențială

• Sănătatea umană

• Captarea apei

pentru consum

uman

• Infrastructura

socială

• Infrastructura de recreere

• Comunități

marginalizate și

vulnerabile

• Reziliență

• Infrastructura de transport

• Infrastructura de

utilități

• Proprietăți cu

destinație rezidențială

• Activitatea economică

• Agricultură

• Obiective culturale

• Amenajare

teritorială și urbană

• Poluare

• Biodiversitate

• Piscicultură

• Râuri naturalizate

(cu privire la hidromorfologie)

• Calitatea apei

• Calitatea solului

• Vulnerabilitatea la schimbările climatice

• Captarea gazelor cu

efect de seră

• Implementabilitate

ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:

● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:

–

Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.

–

Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri).

● Privind evaluarea măsurilor:

–

ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din anul 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 probabilități anuale de depășire (Ciclul I) și respectiv 5 probabilități anuale de depășire (Ciclul II).

–

În etapa privind Strategia aferentă Unităților de Management, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare a fost evidențiată în urma realizării acestor teste.

În ceea ce privește Obiectivul 8, ACB va genera raportul cost-beneficiu, ilustrând eficiența cu care o măsură poate aborda riscul la inundații.

Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. În baza acestora, reprezentanții pentru fluviul Dunărea au putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în Capitolul 6.

Cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire (Categoria C)

Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat anterior în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific fluviului Dunărea.

Pentru Obiectivul 6, a fost definit un set de indicatori. Fiecare măsură inclusă în Pachetul de Măsuri de Pregătire a fost corelată cu unul sau mai mulți indicatori, stabilind astfel o corelare clară cu obiectivul major 6. Indicatorii care stau la baza obiectivului 6 sunt următorii:

B.

Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire.

C.

Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire.

D.

Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate.

E.

Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R..-urilor.

F.

Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R..-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul R0-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene).

G.

Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații.

H.

Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale).

I.

Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate.

Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate a întregului pachet de măsuri, precum și în baza GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările UE (JASPERS). De asemenea, în cazul Pachetului de Măsuri de Pregătire, ținte specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6 sunt descrise ulterior în Capitolul 6 din acest plan.

5.6.

Descrierea măsurilor de reducere al riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene

5.6.1.

Coordonarea cu Directiva Cadru Apă

Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice și Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice și, de aici, importanța coordonării între cele două procese, ghidate de Directiva Cadru Apă și, respectiv, de Directiva Inundații. Prezenta secțiune indică modul în care metodologia de elaborare a Programului de Măsuri (descrisă în prezentarea generală din secțiunea 5.1) și abordarea asociată este aliniată la Strategia Comună de Implementare a Comisiei Europene pentru Directiva Cadru Apă (Common Implementation Strategy).

Aspecte instituționale

Autoritatea publică centrală în domeniul apelor împreună cu Administrația Națională "Apele Române" reprezintă autoritățile statului care are au ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/C.E. și Directiva 2007/60/C.E.. Ca urmare, între atribuțiile principale ale A.N.A.R./A.B.A., se numără atât elaborarea Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice precum și elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și pentru Fluviul Dunărea(Unități de Management) cu suportul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.

Aspecte metodologice

Abordarea și metodologia utilizată pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații ciclul II sunt dezvoltate din punct de vedere conceptual în concordanță cu cerințele Directivei Inundații și Directivei Cadru-Apă, prin urmare, acestea corespund Strategiei Comune de Implementare pentru Directiva Cadru-Apă. Din punct de vedere metodologic, sunt abordate două aspecte, anume:

i)

corelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă,

ii)

coordonarea procesului, în general.

Obiectivul general al P.M.R.I. ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru Apă

Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații, așa cum a fost stabilit de autoritățile competente - M.M.A.P. și A.N.A.R., este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații pentru P.M.R.I. ciclul II, s-a luat în considerare și obiectivul central de mediu al Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E., în cadrul obiectivului "Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă" (obiectivul MRI 5, v. capitolul 5.1.3).

Procesul de coordonare Directiva Inundații - Directiva Cadru Apă

Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri ia în considerare aspecte ale Directivei Cadru Apă, direct sau indirect, în diversele stadii / etape de dezvoltare a Programului de Măsuri (figura 23) respectiv în:

a)

Etapa de Screening,

b)

Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R.. și

c)

Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management, descrise în cele ce urmează.

Figura 23. Aspecte integrative P.M.RI.-P.M.B.H.

Nota: Reprezentarea schematica cuprinde toate etapele de elaborare a P.M.R.I. ȘI P.M.B.H. inclusiv etapele aferente reglementarii din punct de vedere al gospodăririi apelor (aviz Gospodărirea Apelor care poate include după caz și SEICA). Din punct de vedere al P.M.R.I. etapa de Modelare/AMC/ACB reprezintă suport în elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru fiecare proiect în parte.

a)

Etapa de Screening - presupune considerarea a 4 criterii de bază: economice, sociale, mediu și patrimoniu cultural. În ceea ce privește criteriul Mediu, s-au stabilit următoarele criterii/aspecte de luat în considerare (cu alte cuvinte, întrebările care necesită a fi adresate):

–

Este posibil ca această măsură să aibă un impact negativ asupra stării corpului de apă? Acest fapt se bazează doar pe tipul de măsură și pe impactul său potențial. În această etapă sunt luate în considerare doar măsurile structurale principale (lacuri de acumulare, lucrări de îndiguire, lucrări de regularizare a albiei).

–

Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.

–

Sunt posibile de aplicat metode practice de diminuare a impactului negativ? Măsurile de atenuare sunt luate în considerare, în principal, din fișele informative atașate Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. În plus, măsurile de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În tabelul 26, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II.

–

Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul dezvoltare al Programul de Măsuri unele măsuri alternative posibile.

Tabel 26. Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă - Directiva Inundații

Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice asociat P.M.B.H.

Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I.

Categorie de măsuri

Măsuri de atenuare potențiale (exemple)

Tip de măsuri

Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații

Cod

Denumire

Cod

Denumire

Cod

Denumire

Cod

Denumire

R-M2

Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră)

R-M2.1

Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene

M31

Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor

M31-

RO12

Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri

M31

Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare

M31-

RO17

Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)

R-M3

Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare

R-M3.2

Construcția unor acumulări de compensare

M32

Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei

M32-

RO21

Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)

M32-

RO22

Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)

R-M4

Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare

R-M4.1

Îndepărtarea sedimentelor în exces

M24

Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă

M24-

RO09

Întreținerea albiilor cursurilor de apă - aval lucrări de barare (considerate ca măsură PGA, și nu ca măsură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare - decolmatări locale efectuate ținând seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu)

R-M5

Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacității de retenție a apei în zona inundabilă

R-M5.1

Restaurarea și reconectarea zonelor umede

M31

Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare

M31-

RO17

Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)

R-M5.2

Crearea de noi zone umede

M31

Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei

M31-

Ro19

Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)

R-M5.3

Relocarea lucrărilor de îndiguire

M33

Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sau în zona costieră - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire

M33-

RO36

Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)

R-M5.4

Reconectarea brațelor moarte și a canalelor laterale

M31

Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare

M31-

RO17

Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)

R-M6

Măsuri de atenuare a alterării structurii malului

R-M6.1

Reconsiderarea tipului de lucrare de apărare împotriva inundațiilor

M33

Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului

M33-

RO29

Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) - prin folosirea materialelor verzi sau gri-verzi

R-M7

Măsuri de atenuare a alterării condițiilor morfologice ale patului albiei (creșterea diversității/complexității morfologice a albiei)

R-M7.3

Remeandrarea cursului de apă prin refacerea barelor aluvionare (renii) și a zonelor de vaduri și adâncuri

M31

Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare

M31-

RO17

Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)

R-M7.4

Remeandrarea cursului de apă prin construirea unor epiuri în serie (creșterea sinuozității cursului de apă)

L-M3

Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor

L-M3.1

Managementul sedimentelor

M35

Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor

M35-

RO41

Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)

CT-

M1

Măsuri de atenuare a alterării morfologice a liniei țărmului

CT-M1.1

Relocarea lucrărilor

M31

Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere

M31-

RO20

Înnisiparea artificială a plajelor

CT-M1.2

Reconsiderarea tipului de lucrare

CT-

M2

Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor

CT-M2.1

Înnisiparea artificială a plajelor și a habitatelor tidale și subtidale

b)

Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R..

–

Programul de Măsuri identifica măsuri sustenabile și reziliențe la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură (așa-numitele screened-în measures) (v. Principiile directoare pentru formarea alternativelor, Capitolul 5.3).

–

Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (tabelul 27): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axa gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea.

–

În scopul evaluării impactului unei măsuri și al selectării alternativei optime pentru fiecare A.P.S.F.R.. / grupare de A.P.S.F.R..-uri (cluster), a fost dezvoltat instrumentul AST (Instrument Suport Centralizator al Evaluării/Appraisal Summary Tool). Prin aplicarea acestui instrument, se efectuează o Analiză Multi-Criterială (AMC) și o Analiză rapidă Cost-Beneficiu (ACB). În scopul evaluării impactului unei măsuri asupra obiectivului 5 (Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apă), au fost propuse 8 criterii și indicatorii asociați acestora, după cum urmează: Poluarea, Biodiversitatea, Fauna piscicolă, Funcționalitatea cursurilor de apă (în legătură cu alterările hidromorfologice), Calitatea apei, Calitatea terenului, Vulnerabilitatea ecosistemelor la schimbări climatice și Captarea gazelor cu efect de seră.

Tabelul 27. Încadrare masuri (Axa gri-verde)

Măsuri asociate cu abordarea MRI

Categorie măsuri

Nestructurale

Verzi

Gri-Verzi

Structurale ușoare

Structurale grele

M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare

X

M32-RO24 Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare

X

M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare

X

M34-RO38 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)

X

M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)

X

M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente)- prin decolmatare

X

M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada

X

M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice

X

M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice

X

M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor

X

M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)

X

M31-RO14 Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață

X

M31-RO15 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc)

X

M31-RO16 Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)

X

M31-RO17 Managementul albiei râului și a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile

X

M31-RO18 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile

X

M31-RO19 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei

X

M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor

X

M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora

X

M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale

X

M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime)

X

M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)

X (nep.)

X (perm.)

M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)

X

M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale

X

M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă

M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor

X

M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție

X

M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei)

X (tehnologii mai verzi)

X

M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente

X

M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat

X

M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente

X

M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă

X

M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare.

Diguri de protecție pentru zona costieră

X

M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totala a acestora

X (elim. sau reloc.)

c)

Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A. B.A. (Unitate de Management)

Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A (Unitate de Management), respectiv la nivelul Fluviului Dunărea, are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost- Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații pentru Fluviul Dunărea. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în Capitolul 5.3), strategiile A.P.S.F.R.. preferate/recomandate vor fi testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5).

Elaborarea strategiilor A.P.S.F.R. s-a realizat în conformitate cu Metodologia PMRI2 și a luat în considerare prevederile Ghidului privind strategia comună de punere în aplicare Nota 36 (din perspectiva Testelor de robustete Directiva Cadru a Apei).

Măsuri propuse de tipul win-win

Așa cum s-a precizat anterior, în vederea unei mai bune coordonări cu DCA, s-a realizat o corespondență a măsurilor propuse în Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere, asociat P.M.B.H (Directiva Cadru Apa) cu cele propuse în Catalogul de Măsuri asociat Planului de Management al Riscului la Inundații (Directiva Inundații), ca tipologie a măsurilor - v. Tabelul ....

Intre acestea, masurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31- RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele masuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații.

În cadrul PMRI fluviul Dunărea, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru toate strategiile A.P.S.F.R., inclusiv pentru cele cu risc scăzut):

–

14 de măsuri de tipul Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (M31-RO17); acest tip de măsură generează activarea a 7 zone de retenție naturală a apei,

–

1 măsură de tipul Zone de retenție naturală a apei (M31-RO19),

–

1 măsură de tipul Relocări de dig/Îndepărtare totala dig (M33-RO36).

5.6.2.

Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice

Problematica schimbărilor climatice este una constantă, atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene. Prin Cartea Albă (White Paper) a Comisiei Europene ,,Adaptarea la schimbările climatice; către un cadru european pentru acțiune" a fost stabilită necesitatea implementării unei abordări strategice în scopul adaptării la schimbările climatice în diferite sectoare și nivele de guvernare. Prin urmare, a fost solicitată stabilirea unor ghiduri/metodologii pentru integrarea conceptului de adaptare la schimbările climatice în procesul de implementare a politicilor privind apa la nivelul Uniunii Europene.

În prezent, Uniunea Europeană (U.E.) își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu "sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.

În 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul ,,act juridic European privind clima" / "european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință.

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una reziliență la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.

În acest context, Comisia a elaborat un Plan de Investiții pentru o Europă Sustenabilă (Investment Plan for a Sustainable Europe), cu obiectivul de a sprijini investițiile durabile, în vederea promovării investițiilor verzi. Comisia a propus o pondere țintă de 2% pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele Uniunii Europene.

La nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea ICPDR axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.

Cel de-al cincilea raport de implementare elaborat de către Comisia Europeană prezintă stadiul punerii în aplicare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, pe baza evaluării de către Comisie a celui de al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) și a primelor Planuri de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) elaborate și raportate de către statele membre pentru perioada 2015-2021. Recomandările Comisiei pentru cel de-al cincilea raport al Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei Inundații în contextul schimbărilor climatice se referă, în principal, la:

–

îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice;

–

necesitatea ca măsurile și infrastructurile planificate să țină seama în mod corespunzător de previziunile privind schimbările climatice

–

elaborarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice care să fie corelată cu procesul elaborării Programului de Măsuri.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 529/2013. În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022-2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.

La stabilirea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, s-a asigurat coordonarea cu politicile și documentele orientative relevante pentru schimbările climatice, așa cum se arată în capitolul 4. În definirea programului de măsuri al P.M.R.I. Ciclul II, măsurile propuse au luat în considerare atât recomandările din strategiile și planurile de acțiune climatică, precum și aspectele specifice fiecărui bazin/spațiu hidrografic.

Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).

Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) sunt realizate prin proiectul "Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice", cod SIPOCA 610, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 - 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, pe o perioada de 30 de luni. Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.) în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu (GNM), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și Universitatea București. SNASC și PNASC au parcurs procedura de evaluare strategica de mediu, fiind emisa decizia etapei de încadrare nr.6/2022 prin care aceste documente vor fi supuse aprobării fără aviz de mediu (http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-adaptarea-la-schimbările-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).

În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (Unitate de Management), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice. Rezultatele sunt prezentate în secțiunea 3 a.

5.6.3.

Coordonarea și conformarea cu alte directive

Uniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/C.E.) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Directivele privind Natura nu se referă explicit la managementul riscului la inundații; cu toate acestea, Directiva privind Inundațiile și Directivele privind păsările și habitatele sunt legate prin faptul că la stabilirea măsurilor din cadrul Planurilor de Management al Riscului la inundații se au în vedere obiectivelor de conservare și definirea stării favorabile de conservare siturilor Natura 2000. Articolul 6 din Directiva Habitate care vizează ariile de protecție specială clasificate în temeiul Directivei Păsări, precum și siturile desemnate în temeiul Directivei Habitate, reprezintă cadrul esențial pentru aplicarea principiului integrării, întrucât acesta încurajează gestionarea în mod durabil a siturilor Natura 2000 și stabilește limitele activităților care pot avea un impact negativ asupra ariilor protejate, permițând în același timp unele derogări în anumite circumstanțe*22.

*22 Comunicarea Comisiei "Gestionarea siturilor Natura 2000 Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)", Bruxelles, 21.11.2018 C(2018) 7621 final

Deși Directiva Inundații nu face trimitere explicită la Directiva Păsări și Directiva Habitate, în elaborarea PMRI au fost avute în vedere sit-urile și speciile protejate prin aceste directive, respectiv prin includerea zonelor protejate în hărțile de risc la inundații conform Art. 6(5)(c) și prin considerarea obiectivelor privind conservarea naturii în cadrul PMRI-urilor Art. 7 (3). Modul în care au fost realizate este prezentat în continuare.

Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundații.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000.

Figura 24. Exemplu harta de risc la inundații pentru Fluviul Dunărea,cu evidențierea includerii siturilor Natura 2000

În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (Unitate de Management), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" (a se vedea cap.5.3) față de Directiva Habitate pentru a determina modul în care proiectele subsecvente sunt susceptibile de a impacta starea de conservare favorabilă a sit-urilor Natura 2000 (atât SCI, cât și SPA) și de a identifica oportunitățile de creare, restaurare sau îmbunătățire a stării de conservare favorabile ale acestora. Rezultatele sunt prezentate în secțiunea 3 a Anexei 14.

Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin

HG 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul PMRI2 - Sinteza Națională se încadrează în prevederile

art.5, al.2, lit.a) din HG.1076/2004 . Procedura SEA aplicată pentru PMRI II implică evaluarea strategică a impactului potențial al PMRI asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art.6 (3) al Directivei Habitate).

Descrierea detaliată a modului de derulare a procedurii SEA pentru P.M.R.I. Ciclul II este prezentată în cadrul capitolului 8.3.

Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. II Ciclul II Sinteza Națională și cele 12 P.M.R.I.-uri Ciclul II la nivel de A.B.A. sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la- inundații/376).

Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt de asemenea disponibile pe site-ul inundații.ro (https://inundații.ro/resurse/) și pe site-ul A.N.A.R. (https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/planurile-de-management-al-riscului-la-inundații-ciclul-2/).

5.6.4.

Coordonare internațională

În România, colaborarea și coordonarea activităților în domeniul gospodăririi apelor la nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).

La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de ICPDR în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.

Obiectivele Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea sunt: evitarea noilor riscuri, reducerea riscurilor existente, creșterea rezilienței, creșterea gradului de conștientizare a populației și promovarea principiului solidarității.

Evitarea noilor riscuri - măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.

Reducerea riscurilor existente - toate etapele de implementare a Directivei Inundații vor avea în vedere reducerea efectelor negative a inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.

Creșterea rezilienței - pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.

Creșterea conștientizării - autoritățile se vor asigura că informațiile privind planurile de prevenire și protecție împotriva inundațiilor sunt transparente și ușor accesibile publicului. Participarea publicului la luarea deciziilor este o piatră de temelie a implementării cu succes a planurilor de management integrate și cuprinzătoare, atât pentru a îmbunătăți calitatea și punerea în aplicare a deciziilor, cât și pentru a oferi publicului oportunitatea de a-și exprima preocupările și pentru a permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de asemenea preocupări.

Promovarea principiului solidarității - este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.

Planurile de management al riscului de inundații stabilite într-un stat membru ar trebui să nu includă măsuri care prin amploarea și impactul lor, cresc semnificativ riscurile de inundații în amonte sau în aval de alte țări în același bazin hidrografic sau subbazin hidrografic, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații.

În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.

Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv întreprinderea de acțiuni comune asupra râurilor transfrontaliere în timpul apărării împotriva inundațiilor și a gheții este un instrument eficient pentru reducerea impactului inundațiilor în aval.

Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.

Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre.

România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.

România are acorduri interguvernamentale în ceea ce privește cooperarea și gestionarea durabilă a apelor transfrontaliere cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar schimbul de informații în domeniul gospodăririi apelor se face prin Comisiile bilaterale mixte, prin care România ține un contact permanent, în conformitate cu acordurile existente, care prevăd inclusiv schimburi de date și avertizări hidrologice în perioadele de ape mari.

Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comun România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele - Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.

În relația bilaterală România-Ungaria, în cadrul fiecărei întâlniri a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor are loc o informare reciprocă a părților în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/C.E. a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații. La ultimele două întâlniri ale subcomisiei care au avut loc în perioada 10-12 mai 2022 la Cluj Napoca, România, respectiv 5-9 decembrie 2022 la Baktaloranthaza, în Ungaria, partea română a informat cu privire la stadiul implementării ciclului II al Directivei Inundații. A fost prezentat proiectul "Întărirea capacității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor 2 și 3 ale ciclului II al Directivei Inundații 2007/60/C.E. -SIPOCA 734", pe scurt ROFLOODS, proiect ce are ca scop elaborarea hărților de hazard și risc la inundații pentru sectoarele A.P.S.F.R. identificate în ciclul II, actualizarea și revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și Fluviul Dunărea pe sectorul românesc pentru perioada 2022-2027.

În relația bilaterală România-Serbia, în cadrul Sesiunii Comisiei Româno-Sârbe ce a avut loc la Belgrad în iunie 2022 a fost adoptat noul Regulament privind organizarea și funcționarea Comisiei româno - sârbe pentru gospodărirea durabilă a apelor transfrontaliere. În cadrul aceleiași sesiuni s-a stabilit ca la elaborarea regulamentului specific, Subcomisia pentru apărare împotriva inundațiilor româno-sârbă să integreze obligațiile ce reies din Directiva Inundații 2007/60/C.E..

În relația bilaterală România-Bulgaria, în iunie 2022 a avut loc la București o întâlnire a Grupului de lucru privind managementul riscului la inundații în cadrul căreia părțile s-au informat cu privire la stadiul implementării ciclului II al Directivei Inundații, precum și stadiul implementării programului de măsuri prevăzut în Planurile de Management al Riscului la Inundații, ciclul I, raportate de către cele două state la Comisia Europeană. Ultima întâlnire a avut loc în martie 2016 la Sofia.

În cadrul colaborării româno-moldave, în perioada 2-3 noiembrie 2022 a avut loc la Chișinău cea de-a doua sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvernamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării. În cadrul sesiunii s-a hotărât reluarea acțiunilor comune de verificarea a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zona de interes comun, promovarea unor proiecte comune pentru punerea în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Ultima întâlnire a comisiei a avut loc în iulie 2016 la București. Ca urmare a discuțiilor tehnice purtate în cadrul acestei ședințe, partea română a transmis părții moldave informații privind implementarea Directivei Inundații în România - evidențierea aspectelor relevante pentru Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, Planul de Management al Riscului la Inundații al Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad.

Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (Comisiile hidrotehnice, Subcomisiile pentru apărarea împotriva inundațiilor, experții pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiile pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) sunt prezentate în tabelele 28 - 31.

Tabelul 28. Întâlnirile bilaterale România - Ungaria din perioada 2017-2022

Nr.crt

Denumirea întâlnirii

Locația

Perioada de desfășurare

1

Întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Debrecen

12-15.12.2017

2

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Alb și Crișul Negru

Chișineu Criș Gyula

05.07.09.2017

19-21.09.2017

3

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râul Mureș

Szeged

Arad

05-07.09.2017

17-19.10.2017

4

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Someș, Crasna și Tur

Satu Mare Nyiregyhaza

19-21.09.2017

03-05.10.2017

5

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Repede, Barcău și Ier

Oradea

Debrecen

03-05.10.2017

17-19.10.2017

6

Întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Lunca Vișagului

10-14.12.2018

7

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râul Mureș

Arad

Szeged

03-07.09.2018

17-21.09.2018

8

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Repede, Barcău și Ier

Debrecen

Oradea

03-07.09.2018

15-19.10.2018

9

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Alb și Crișul Negru

Chisineu Criș Gyula

17-21.09.2018

01.05.10.2018

10

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Someș, Crasna și Tur

Satu-Mare

Nyiregyhaza

01-05.10.2018

15-19.10.2018

11

Întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Hajdunanas

2-6.12.2019

12

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râul Mureș

Arad

Szeged

10-12.09.2019

01-03.10.2019

13

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Repede, Barcău si Ier

Debrecen

Oradea

03-05.09.2019

17-19.09.2019

14

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Alb și Crișul Negru

Chisineu Criș Gyula

01.-03.10.2019

15-17.10.2019

15

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Someș, Crasna și Tur

Satu Mare Nyiregyhaza

15-17.10.2019

17-19.09.2019

16

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul român, pe râul Mureș

Arad

22-24.09.2020

17

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul român, pe râurile Crișul Repede, Barcău și Ier

Oradea

06-08.10.2020

18

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul român, pe râurile Crișul Alb și Crișul Negru

Chisineu Cris

20-22.10.2020

19

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul român, pe râurile Someș, Crasna și Tur

Satu-Mare

09.10.2021

20

Întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, realizată în format video-conferință

23.06.2021

21

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Alb și Crișul Negru

Chisineu Criș Gyula

14-16.09.2021

28-30.09.2021

22

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râul Mureș

Arad

Szeged

12-14.10.2021

14-16.09.2021

23

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Someș, Crasna și Tur

Satu Mare Nyiregyhaza

28-30.09.2021

26-28.10.2021

24

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Repede, Barcău și Ier

Debrecen

Oradea

12-14.10.2021

26-28.10.2021

25

Întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, realizată în format video-conferință

Cluj-Napoca

10-12.05.2022

26

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Repede, Barcău și Ier

Debrecen

Oradea

18-20.10.2022

06-08.09.2022

27

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Someș, Crasna și Tur

Satu Mare Nyiregyhaza

4-6.10.2022

06-08.09.2022

28

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râurile Crișul Alb și Crișul Negru

Chisineu Criș Gyula

20-22.09.2022

04-06.10.2022

29

Acțiunea de verificare pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul ungar și român, pe râul Mureș

Arad

Szeged

18-20.10.2022

20-22.09.2022

30

Întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, realizată în format video-conferință

Baktaloranthaza

5-9.12.2022

Tabelul 29. Întâlnirile bilaterale România - Serbia din perioada 2017-2022

Nr.crt

Denumirea întâlnirii

Locația

Perioada de desfășurare

1

A XXXVI-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe

Zrenianin

18 - 21.09.2017

2

A XXXVII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe

Timișoara

9 - 12.10.2017

3

Întâlnirea româno - sârbă a experților din cadrul Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor

Timișoara

30.03.2018

3

A XXXVIII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe

Timișoara

18 - 21.09.2018

4

A XXXIX-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe

Zrenianin

9 - 12.10.2018

5

A XXXX-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe

Zrenianin

17 - 20.09.2019

6

A XLI-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe

Timișoara

8 - 11.10.2019

7

Întâlnirea experților din Partea română și Partea sârbă referitoare la lucrările planificate la polderul Gherteniș

Timișoara

29.10.2019

8

Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno - sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere

Timișoara

7 - 10.09.2021

9

Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno - sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere

Zrenianin

21 - 23.09.2021

10

Sesiunea Comisiei româno-sârbe pentru gospodărirea durabilă a apelor de transfrontaliere

Belgrad

22-24 iunie 2022

11

Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno - sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere

București

25-28.10.2022

12

Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno - sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere

Zrenianin

7-10.11.2022

În perioada septembrie - octombrie 2020, din cauza restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid 19, experții părților au efectuat verificarea lucrărilor din administrare, fiecare parte pe teritoriul propriu, rapoartele întocmite fiind transmise reciproc pe email.

Tabelul 30. Întâlnirile bilaterale România - Ucraina din perioada 2017-2022

Nr. crt

Denumirea întâlnirii

Locația

Perioada de desfășurare

1

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret

Botoșani, România

04.07.2017

2

Întâlnirea experților pe probleme de calitate și hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră

Sighetu Marmației, România

26-28.09.2017

3

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei

Cernăuți, Ucraina

25-26.10.2017

4

Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Sire și afluenților în zona de frontieră

Sucevița, România

12-14.12.2017

5

Sesiunea a IX-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997)

Negrești Oaș, România

11-12.10.2017

6

Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru desfășurarea activității în vederea finalizării Regulamentelor actualizate și a anexelor la acestea

Satu Mare, România

21-22.05.2018

7

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor

Ismail, Ucraina

29.08.2018

8

Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor râului Tisa și discutarea propunerii privind "Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean"

Ismail, Ucraina

2.10.2018

9

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, în zona de frontieră

Cernăuți, Ucraina

23-24.10.2018

10

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României.

Suceava, România

12-13.12. 2018

11

Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea

Ismail, Ucraina

30.08.2018

12

Sesiunea a X-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997)

Ismail, Ucraina

03-04.10.2018

13

Întâlnirea experților pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră,

Teaciv (Teceu), Ucraina

5.04.2019

14

Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru finalizarea Regulamentelor actualizate și a anexelor acestora

Satu Mare, România

19.06.2019

15

Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră

Cernăuți, Ucraina

23-25.07.2019

16

Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râului Tisa

Satu Mare, România

25-27.09.2019

17

Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună

Tulcea, România

31.10.2019

18

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României

Suceava, România

25-26.11.2019

19

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei

Cernăuți, Ucraina

26-29.11.2019

20

Întâlnirea de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din cadrul Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună

Ismail, Ucraina

05.12.2019

21

Sesiunea a XI-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997)

Suceava, România

11-12.12.2019

22

Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună

în format virtual

9.12.2020

23

Întâlnirii experților pentru evaluarea calității apelor râurilor Prut și Siret din cadrul Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră

Cernăuți, Ucraina

25.06.2021

24

Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut si Siret si a afluenților în zona de frontieră

Suceava, România

22-24.09.2021

25

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei

Cernăuți, Ucraina

22-24.11.2021

26

Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României

Botoșani, România

24-26.11.2021

27

Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră

în format virtual

16-17.11.2022

28

Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună

în format virtual

20.12.2022

Activitățile prevăzute a se desfășura în 2020 conform Programului de lucru au fost amânate din cauza pandemiei.

În cursul anului 2022, din cauza situației de război în care se află Ucraina, fiecare parte pe teritoriul său a desfășurat activități pentru ducerea la îndeplinire a Regulamentelor bilaterale în vigoare, întâlnirile la nivelul Coordonatorilor Grupelor de lucru s-au desfășurat în format on-line.

Tabelul 31. Întâlnirile bilaterale România - Republica Moldova din perioada 2017-2022

Nr.crt

Denumirea întâlnirii

Locația

Perioada de desfășurare

1

A II-a Sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvenamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării

Chișinău

2-3.11.2022

Tabelul 32. Întâlnirile bilaterale România - Bulgaria din perioada 2017-2022

Nr.crt

Denumirea intalnirii

Locatia

Perioada de desfășurare

1

Intâlnirea Grupului de lucucru privind managementul riscului la inundații

București

16.06.2022

6.

Planul de acțiune pentru implementare

Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R..-urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R..-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.

Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a oferit o orientare clară cu privire la evaluarea și prioritizarea măsurilor. Prioritizarea măsurilor s-a realizat în baza unor criterii,obiective clar definite, după cum este explicat în Capitolul 5. Această prioritizare este ulterior corelată cu un calendar de implementare. În general, România intenționează să implementeze măsuri prioritare în cadrul Ciclului II (2022-2028) și să transfere alte măsuri în Ciclul III de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E.. Metodologia aplicată a permis de asemenea României să determine impactul preconizat al măsurilor și să stabilească ținte clare pentru anumiți indicatori cheie.

În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C.

Implementarea P.M.R.I. Ciclul II devine obligatorie după ce este aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă de asemenea că trebuie implementate toate măsurile din categoriile A, B și C. Din acest motiv, planurile de implementare și obiectivele aferente trebuie elaborate pentru toate tipurile de măsuri. Acestea sunt descrise în paragrafele de mai jos.

6.1.

Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale)

Măsurile naționale sunt definite și selectate la nivel național. Măsurile prioritare au fost grupate în cinci tipuri principale de măsuri, după cum este specificat la capitolul 5.2. Pentru aceste proiecte prioritizate, obiectivul este acela de a evalua fezabilitatea acestora în următorul an pentru a ajunge la un concept clar, precum și la viabilitatea confirmată și implementabilitatea acestora până la finalul anului 2027. În completarea acesteia se află lista scurtă de măsuri prioritizate, obiectivul fiind acela de a îmbunătăți și clarifica descrierea acestora, astfel încât și acestea să poată fi elaborate ulterior. Acest demers ar trebui realizat în decursul anului viitor.

Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor Naționale

Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor Naționale, precum și pentru finanțarea acestora sunt M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.F., M.E.A.T., M.E., M.C.I.D., M.I.P.E. și M.A.I.

Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile Naționale

Principalele potențiale Mecanisme Financiare pentru implementarea Măsurilor Naționale sunt următoarele:

● P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență

● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027

● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027)

● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030

● Facilitatea "Conectarea Europei"

● Programul Operațional Transport 2021-2027

● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - Common Alerting Protocol

● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD - Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR)

● Bugetul Național

Posibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023.

Planul de Acțiune pentru Măsurile Naționale

Pentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale specifice identificate în cadrul acestui proces. Principalele etape aferente procesului de implementare sunt următoarele:

● M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. sau părțile interesate relevante responsabile cu implementarea măsurilor trebuie să definească împreună sursele de finanțare și să întocmească planul financiar de implementare a măsurilor pentru care sunt responsabile în mod direct - sub coordonarea M.M.A.P., până în cel de-al 3-lea trimestru al anului 2023;

● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fișelor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 - începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă(tabelul 33):

Tabelul 33. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune

Acțiunea

Termenul de realizare

Instituțiile vizate

Planul financiar pentru Proiectele - Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027

Finalul trimestrului 3 al anului 2023

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.

Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea măsurile naționale 2023-2028

Finalul anului 2023

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.

Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate

Finalul anului 2023 - jumătatea anului 2024

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.

6.2.

Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție):

Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în capitolul 5.3. S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în cadrul Ciclului II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și redusă urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028.

În baza prioritizării, fluviul Dunărea a cuantificat rezultatele preconizate aferente implementării și a stabilit obiectivele specifice pentru Ciclul II. În timpul evaluării, impactul și costurile preconizate pentru fiecare măsură și alternativă în parte au fost estimate utilizând Appraisal Summary Tool (AST). Cu rezultatele aferente prioritizării realizate de către fluviul Dunărea, beneficiile acumulate au fost calculate pentru toate măsurile propuse pentru fluviul Dunărea și per clasă de prioritate. În scopuri de raportare, s-a decis selectarea unui set de indicatori-cheie din cadrul AST, după cum este specificat în tabelul 34a. Valoarea-țintă se referă la clasele de prioritate foarte ridicată, ridicată și critică, deoarece aceste măsuri urmează a fi implementate primele. La nivelul fluviului Dunărea, indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în tabel 34b.

Tabelul 34a. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II

Obiectivul PMRI Ciclul II

Indicatorul

Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse toate prioritatile)

Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)

Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)

1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor

Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e

2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației

Numărul de persoane expuse riscului

663172

480757

182415

Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului

263231

166738

96493

3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice

Reducerea AED

Prezent:

€ 941,388,481

Schimbări climatice: €1,202,483,272

Prezent:

€551,794,468

Schimbări climatice: € 720,234,372

Prezent: €389,594,013

Schimbări climatice: €482,248,900

4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural

Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului

417

307

110

5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu DCA

Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC

AMC scoruri de mediu mai mari: 84

AMC scoruri de mediu egale: 32

AMC scoruri de mediu mai mici: 170

AMC scoruri de mediu mai mari: 20

AMC scoruri de mediu egale: 7

AMC scoruri de mediu mai mici: 51

AMC scoruri de mediu mai mari: 64

AMC scoruri de mediu egale: 25

AMC scoruri de mediu mai mici 119

6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/răspuns în caz de urgență

Consultați tabelul de mai jos

7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice

Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice

8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă

Numărul de strategii propuse cu raportul CB

• <1

• 1-3

• 3-6

• >6

118

100

31

36

• <1

• 1-3

• 3-6

• >6

27

27

11

12

• <1

• 1-3

• 3-6

• >6

91

73

20

24

9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate

Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e

Costul total

Costul total are în vedere investiția inițială înlocuirea, funcționarea, întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare

€11,950,905,566

€6,888,665,129

€5,062,240,437

Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.

Tabelul 34b. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul fluviului Dunărea, pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II

Obiectivul PMRI

Indicatorul

Valoarea-țintă la nivelul fluviului Dunărea (pentru strategiile propuse toate prioritățile)

Valoarea-țintă la nivelul fluviului Dunărea (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)

Valoarea-țintă la nivelul fluviului Dunărea (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)

1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor

Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e

2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației

Numărul de persoane expuse riscului

4150

4150

0

Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului

1653

1653

0

3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice

Reducerea AED

Prezent:

€11,779,024

Schimbări climatice: €19,198,416

Prezent:

€11,779,024

Schimbări climatice: €19,198,416

Prezent:

€0

Schimbări climatice: €0

4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural

Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului

6

6

0

5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă

Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC

AMC scoruri de mediu mai mari: 2

AMC scoruri de mediu egale: 0

AMC scoruri de mediu mai mici: 0

AMC scoruri de mediu mai mari: 2

AMC scoruri de mediu egale: 0

AMC scoruri de mediu mai mici: 0

AMC scoruri de mediu mai mari: 0

AMC scoruri de mediu egale: 0

AMC scoruri de mediu mai mici: 0

6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/ alarmare si intervenție/ răspuns în caz de urgență

Consultați tabelul de mai jos

7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice

Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice

8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă

Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu

• <1

• 1-3

• 3-6

• >6

1

1

0

0

• <1

• 1-3

• 3-6

• >6

1

1

0

0

• <1

• 1-3

• 3-6

• >6

0

0

0

0

9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate

Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e

Costul total

Costul total are în vedere investiția inițială înlocuirea, funcționarea, întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare

€706,557,189

€706,557,189

€0

Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate

Principalele organizații cu rol decizional în aprobarea(implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestora

După cum este specificat în Capitolul 5.3, măsurile din Categoria B acoperă o gamă largă și diversă de măsuri, astfel încât aprobarea(implementarea) și finanțarea acestora să fie efectuată în mod integrat și coordonat, pornind de la nivelul A.B.A.- urilor, care ar trebui să aibă o bună colaborare cu alte instituții locale/ regionale, ce reprezentă diferite sectoare de activitate, precum transporturi, agricultură, silvicultură și altele.

Trei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/ sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):

● La nivel local/regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, O.C.P.I., altele;

● La nivel central:

–

Instituțiile de la nivel național coordonate de către/aflate în subordinea diferitelor ministere, precum: A.N.A.R., CESTRIN, C.N. CFR S.A.,C.N.A.I.R. S.A., C.N.A.C.N. S.A., A.N.I.F, ROMSILVA - Regia Națională a Pădurilor, A.N.C.P.I., HIDROELECTRICA S.A., I.G.S.U., altele;

–

Principalele ministere cu rol decizional din cadrul Guvernului României: M.M.A.P., Ministerul de Finanțe, M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.T.I., M.E., M.E.A.T., M.C.I.D., M.A.I, M.I.P.E, altele.

Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și Protecție

Potențialele Mecanisme Financiare identificate pentru implementarea Măsurilor de Prevenire și Protecție sunt următoarele:

● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;

● PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;

● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027;

● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);

● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030;

● Facilitatea "Conectarea Europei";

● Programul Operațional Transport 2021-2027;

● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - Common Alerting Protocol;

● Pactul Verde European;

● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 - 2027) - Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;

● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României;

● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;

● Bugetul General Consolidat al Statului (inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente - precum M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., altele).

Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023, acoperind nevoile financiare și sursele corespunzătoare aferente fiecărui an fiscal în parte până în anul 2027 (22 martie 2028 fiind termenul limită pentru raportarea P.M.R.I. Ciclul III).

În

Anexa 16

sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri al fluviului Dunărea iar în fisele descriptive ale strategiilor A.P.F.S.R. pentru fluviul Dunărea se regăsesc costurile estimate aferente fiecărei strategii (https://inundații.ro/resurse/dunărea-fise-descriptive/).

În cadrul A.B.A. Jiu, bazinul hidrografic fluviul Dunărea sunt planificate a fi realizate în cadrul P.N.N.R. o serie de lucrări prezentate în tabelul 35.

Tabelul 35. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNNR la nivelul A.B.A. Jiu, fluviul Dunărea

Nr.

Crt

Denumire lucrare

Componenta PNRR

Valoare estimată investiție (Euro, TVA inclus)

1

Reabilitarea liniei de apărare existentă pe sectorul Bechet-Dabuleni, județul Dolj

Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"

1,825,827

2

Reabilitarea liniei de apărare existenta pe sectorul Jiet-Bechet, județul Dolj

Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"

369,128

3

LOT 1 - „Eliminarea obstacolelor din calea apelor Dunării, zona UAT Bistreț, în vederea facilitării reconectării unei porțiuni din fosta sa lunca inundabilă pentru refacerea conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă, din sit-urile Natura 2000 ROSPA0010 Bistreț și ROSCI0045 Coridorul Jiului, județul Dolj" - reconectarea unei suprafețe minime de 650 ha

Componenta 2 - PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII - Subinvestiția I4.1 - „Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă", Investiția I4. Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă

52,564,000

4

LOT 2 - „Eliminarea obstacolelor din calea apelor Dunării, zona UAT Ciupercenii Noi, în vederea facilitării reconectării unei porțiuni din fosta sa luncă inundabilă pentru refacerea conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă, din sit-urile ROSCI0039 Ciuperceni - Desa și ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dunăre, județul Dolj" - reconectarea unei suprafețe minime de 490 ha

Componenta 2 - PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII - Subinvestiția I4.1 - „Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă", Investiția I4. Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă

17,636,136

5

LOT 3 - „Eliminarea obstacolelor din calea apelor Dunării, zona UAT Cetate, în vederea facilitării reconectării unei porțiuni din fosta sa luncă inundabilă pentru refacerea conectivității habitatelor si speciilor dependente de apă, din sit-urile ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare - Maglavit si ROSPA0074 Maglavit, județul Dolj" - reconectarea unei suprafețe minime de 268 ha

Componenta 2 - PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII - Subinvestiția I4.1 - „Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă", Investiția I4. Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă

16,091,608

6

LOT 4 - „Eliminarea obstacolelor din calea apelor Dunării, zona UAT Salcia, în vederea facilitării reconectării unei porțiuni din fosta sa luncă inundabilă pentru refacerea conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă, din situl ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, județul Mehedinți" - reconectarea unei suprafețe minime de 300 ha

Componenta 2 - PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII - Subinvestiția I4.1 - „Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă", Investiția I4. Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă

17,193,690

7

LOT 5 - „Eliminarea obstacolelor din calea apelor Dunării, zona UAT Gruia, în vederea facilitării reconectării unei porțiuni din fosta sa luncă inundabilă pentru refacerea conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă, din sit-urile ROSPA0046 Gruia - Gârla Mare și ROSCI0306 Jiana, județul Mehedinți" - reconectarea unei suprafețe minime de 196 ha.

Nota: cele 5 loturi sunt aferente unui singur contract de finanțare.

Componenta 2 - PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII - Subinvestiția I4.1 - „Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă", Investiția I4. Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă

15,110,470

Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție

În tabelul 36 este prezentat un Plan de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție detaliat ce include acțiunile ce trebuie întreprinse de către organizațiile responsabile și data-limită de realizare a acestora.

Tabelul 36. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție

Acțiunea

Termenul de realizare

Instituțiile vizate

Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027

Finalul trimestrului 3 al anului 2023

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente

Realizarea unui acord de parteneriat și a unei Foi de Parcurs pentru implementarea măsurilor din categoria B implementate în perioada 20232028

Finalul anului 2023

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/ competente

Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate

Finalul anului 2023 - Jumătatea lui anului 2024

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente

6.3.

Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)

În baza justificărilor menționate anterior în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce "include pachetul de măsuri" pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul lui anului 2027 și sunt specificate în tabelul37. Pachetul va fi implementat la nivel național.

Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Principalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire sunt următoarele:

● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) - Fondul European de Dezvoltare Regională - (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul UE;

● Împrumuturi contractate de la BEI, BM sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României.

● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire de către autoritățile române.

Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023.

Tabelul 37. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 - Pachetul de Măsuri de Pregătire

Nr.

Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H)

Valoarea de referință

Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri

Perioada exprimată în ani până la atingerea valorii-țintă

A

Reducerea pagubelor (EAD) cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Aproximativ 3%*23 reducere din 1,72 Miliarde €

Aproximativ 5%*24 reducere din 1,72 Miliarde €

3

B

Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Aproximativ 3% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor)

Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor)

3

C

Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate

< 48 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare deterministă)

> 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă)

3

D

Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A) ale A.B.A-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor

A.B.A-uri: C.I.R. 80%,

S.G.A.: 96%

Unități I.G.S.U.: 51%

A.B.A-uri: C.I.R. 80%,

S.G.A: 96%

Unități I.G.S.U.: 75%

2

E

Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.- urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)

75%

95%

2

F

Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații

50%

>75%

3

G

Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)

20%

>50%

3

H

Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate

< 1%

>25%

3

*23 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile de pregătire, răspuns și redresare existente. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.

*24 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile propuse incluse în Pachetul de Măsuri de Pregătire. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.

Pentru indicatorul B "Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență" :

Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB[1] au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).

[1] World Bank (2020), "Stocktaking Report", RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)

Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015[2], și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%. [2] WMO (no date) Sub-series Basic Documents-WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)

Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării, prezentate în Capitolul 5.4. Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul lui anului 2027.

Principalele instituții definite cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestuia

Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:

● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),

● M.A.I., I.G.S.U. pentru intervenții operative în situații de urgență în caz de inundații și alte riscuri asociate (poluarea solului, alunecări de teren, cutremure de suprafață, situația epidemiologică etc.) și

● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T., administrația locală și județeană, ME și Hidroelectrica, M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri.

Planul de acțiune

În tabelul 38 este prezentat un plan de acțiune detaliat cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora, inclusiv aprobări, planificare financiară, studii de (pre-) fezabilitate, aplicații, semnarea contractelor, implementare, formare, testare, mentenanță și solicitarea de rambursări pentru fondurile acordate în cadrul PODD.

Tabelul 38. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Acțiunea

Termenul de realizare

Instituțiile vizate

Planul financiar pentru Proiectul Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru 2024, cu privire la PP 20232024)

Finalul trimestrului 3 al anului 2023

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.

STS

Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 20232024

Finalul anului 2023

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I/I.G.S.U.-M.F.

STS

Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 ce urmează să fie finanțate

Finalul anului 2023

A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I

Strategia Instituțională de Achiziții (M.M.A.P./A.N.A.R./I.N.H.G.A, M.A.I/I.G.S.U.)

Finalul anului 2023 - Aprobarea instituțională și ministerială

M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I/I.G.S.U.-M.F.

STS

Semnarea contractelor pentru Proiectul Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Primul trimestru al anului 2024

M.M.A.P./A.N.A.R.-MF și M.A.I/I.G.S.U.-M.F.

STS

Implementarea calendarului de achiziții și planificarea principalelor activități de proiect (activități juridice și instituționale, campanii de sporire a gradului de conștientizare etc.)

Trimestrele I-IV ale anului 2024 și permanent până la finalul anului 2027

M.M.A.P./A.N.A.R.-MF și M.A.I/I.G.S.U.-M.F.

STS

Sesiuni de formare privind modul de utilizare a echipamentelor

Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentă

M.M.A.P./A.N.A.R. și

M.A.I/I.G.S.U.-M.F.

STS

Recepția oficială a echipamentelor în teren

Trimestrul IV al anului 2024 și activitate permanentă

A.N.A.R., I.G.S.U., STS

Sisteme de prognozare și concept DSS - primirea oficială a aplicațiilor

Permanent, în baza fazelor de implementare

Trimestrul IV al anului 2026,

Trimestrul IV al anului 2027

A.N.A.R./ A.B.A-urile, I.N.H.G.A, A.N.M.

Sistem nou pentru monitorizare și management al datelor (testare și mentenanță)

Trimestrul 3 al anului 2026

M.M.A.P./A.N.A.R. și

M.A.I/I.G.S.U.-M.F.

STS

Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic și Hidrologic

Trimestrul IV al anului 2026

A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.

I.G.S.U./M.M.A.P./M.A.I

Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Permanent, ultimul pentru

Trimestrul IV al anului 2026

Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare

Cererea de rambursare a fondurilor din PODD pentru principalele măsuri investiționale

Trimestrul IV al anului 2026

Părțile responsabile cu implementarea

7.

Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații

Conform Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa - partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat.

Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R..), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (tabelul 39).

Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din Ciclul II al Directivei Inundații 2007/60/C.E. se va realiza în strânsă colaborare cu reprezentanții A.B.A., A.N.A.R. și M.M.A.P., prin intermediul unor machete .xls ce vor conține în principal, planurile de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații, informații referitoare la indicatorii fizici realizați și informații privind stadiul de realizare a măsurii, aferente fiecărei Administrații Bazinale de Apă și fluviului Dunărea.

Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R. vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin.

Tabelul 39. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II

Tip de măsură

Cod tip măsură C.E.

Cod tip măsură RO

Măsuri Potentiale

Sursa, Mecanismul și Caracteristicile inundației (care sunt adresate de masura)

Autoritate responsabila

Nivel de aplicare

Indicatori urmăriți în evaluarea progresului

Autoritate(i)

responsabilă(e)

pentru

urmărirea

implementării

măsurilor

Prevenire

Evitarea - prin politicile /reglementările de planificare teritoriala

Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile

M21

M21-RO1

Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.

Toate

M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.

Național

Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate

M.M.A.P.

M21

M21-RO2

Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare

Toate

M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.

Național

Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/actualizate

M.D.R.A.P.,

I.S.C.

Evitarea - prin reglementările de construcție în zona inundabila

M21

M21-RO3

Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabila)

Toate

M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C

Național

Număr de acte legislative

M.T.I.C

Îndepartare sau relocarea, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și/sau cu un risc mai mic

M22

M22-RO4

Analiza posibilităților tehnice și economice de relocare a construcțiilor aflate in zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 -1.5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare

Toate

M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.

Național/Bazin

Număr studii de relocare

Număr clădiri relocate

M.M.A.P.

Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc.

M23

M23-RO5

Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare

Exemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile

Măsuri de prevenție în interiorul proprietatii

() Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției; () Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) - materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)

() Impermeabilizarea construcției (dry floodproofing) -blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare

Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății

() Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată

Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;

Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor

Toate

I.S.C., Autorități locale, C.J.

Național/Localitate

Număr construcții din zona inundabilă la care s-a aplicat măsura de adaptare

I.S.C., Autorități locale, C.J.

M23

M23-RO6

Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile/Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații

Toate

M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, C.J.

Național/Localitate

Număr materiale publicate

M.L.P.D.A.,

I.S.C.

Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații -îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații

M24

M24-RO7

Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulica a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilității măsurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activităților economice si sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu DCA

Toate

M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I.C., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, CJ.

Național

Număr studii

M.M.A.P.

M24

M24-RO8

Îmbunătățire politici/strategii/cadru legislativ în managementul inundațiilor

Toate

M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.L.P.A., M.T.I.C., M.F.

Național

Număr acte legislative

elaborate/aprobate

M.M.A.P.

Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă

M24

M24-RO9

Întreținerea albiilor cursurilor de apă

A11 - Fluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare A31 - Viituri rapide A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători

Național/Bazin

Lungime cursuri de apă (km)

M.M.A.P.

Protecție

Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale

M31

M31-

RO10

Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR);

A11 - Fluvială

A12 - Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale

Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha)

Proporția suprafețelor cu pădure raportat la suprafață bh (%)

M.M.A.P.,

Gărzile

forestiere

Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara largă a bazinelor hidrografice

M31

M31-

RO11

Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1), vezi Nota.

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața pădurilor menținută/crescută

(ha)

M.M.A.P.,

Gărzile

forestiere

Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor

M31

M31-

RO12

Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariana, inclusiv perdele protecție diguri

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale

Bazin/A.P.S.F.R.

Lungime diguri protejate (km)

M.M.A.P.,

Gărzile

forestiere

Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafața (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)

M31

M31-

RO13

Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, C.J.

Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața de perdea forestieră (ha)

M.A.D.R.,

A.N.I.F.

M31

M31-

RO14

Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii/gărdulețe)

A11 - Fluvială

A12 - Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale

Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața amenajată cu lucrări (ha)

M.M.A.P.,

Gărzile

forestiere

Managementul natural al inundațiilor - Managementul Scurgerii prin Îmbunătățirea structurală a solului

M31

M31-

RO15

Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime (prin împădurire) - necesită terasare, bariere erozionale, etc.

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ.

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața de teren ameliorat (ha)

M.A.D.R.,

A.N.I.F.

M31

M31-

RO16

Promovarea bunelor practici în agricultură pe versanti (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.A.D.R.

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului

(ha)

M.A.D.R.

Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare

M31

M31-

RO17

Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii zinundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Lungimea cursului de apă remeandrat (km)

M.M.A.P.

Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului si a luncii inundabile prin creșterea retentiei naturale a apei

M31

M31-

RO18

Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale

Bazin/A.P.S.F.R.

Număr

construcții/grupuri de construcții cu protecție individuală

M.M.A.P.

M31

M31-

RO19

Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A21 - Depășirea capacității

de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.

Bazin/A.P.S.F.R.

Suprafața de retenție (ha)

M.M.A.P.

Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere

M31

M31-

RO20

Înnisiparea artificială a plajelor

A11 - Fluvială

A14-Apă de mare

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31-Viituri rapide

A36-Viituri solide

A25-Altele

(vânt/Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)

M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Suprafața înnisipată (ha)

M.M.A.P.

Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei cu funcție exclusiva de protecție la inundații

M32

M32-

RO21

Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)

A11-Fluvială

A21-Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, CJ.

Național/A.P.S.F.R.

Număr lucrări

Volume pentru atenuare asigurate (mc)

M.M.A.P.

M32

M32-

RO22

Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)

A11 - Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Număr lucrări

Volume pentru atenuare asigurate (mc)

M.M.A.P.

M32

M32-

RO23

Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători

A.P.S.F.R.

Număr baraje

Volume

suplimentare pentru atenuare asigurate (mc)

M.M.A.P.

M32

M32-

RO24

Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători

Bazin/A.P.S.F.R.

Număr baraje la care s-au executat lucrări

Q suplimentar evacuat (mc/s)

M.M.A.P.

M32

M32-

RO25

Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor

A11 - Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autoritati locale, CJ.

Național/A.P.S.F.R.

Număr poduri redimensionate/adaptate

M.T.I.C

M32

M32-

RO26

Actualizare/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate

M.M.A.P.

M32

M32-

RO27

Realizarea de derivații de ape mari

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31-Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Lungime derivații pentru ape mari (km)

Debit tranzitat de derivații pentru ape mari (mc/s)

M.M.A.P.

M32

M32-

RO28

Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Număr structuri de retenție eliminate

M.M.A.P.

Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului -Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului,)

M33

M33-

RO29

Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ

A.P.S.F.R.

Lungime cursuri de apă cu lucrări de regularizare/stabilizare a albiei (km)

M.M.A.P.

Lucrări de corectare a torenților

M33

M33-

RO30

Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora

A11 - Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. -

Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale

Bazin/A.P.S.F.R.

Număr de lucrări funcționale/nefuncționale

M.M.A.P.,

M.A.D.R.,

A.N.I.F.

M33

M33-

RO31

Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. -

Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale

Bazin/A.P.S.F.R.

Număr baraje de

sedimente

reabilitate

M.M.A.P.,

M.A.D.R.,

A.N.I.F.

M33

M33-

RO32

Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație)

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31-Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. -

Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr lucrări hidrotehnice realizate

M.M.A.P.

Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire

M33

M33-

RO33

Lucrări de îndiguire (în zona localităților)/Construirea unei a doua linii de apărare

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Lungime diguri construite (km)

M.M.A.P.

M33

M33-

RO34

Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători

A.P.S.F.R.

Lungime diguri supraînălțate (km)

M.M.A.P.

M33

M33-

RO35

Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță

A11 - Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36-Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.,

Hidroelectrica S.A., alți deținători

A.P.S.F.R.

Lungime diguri reabilitate (km)

M.M.A.P.

M33

M33-

RO36

Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)

A11-Fluvială

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători

A.P.S.F.R.

Suprafața de retenție suplimentară posibil a fi obținută prin relocare (ha)

M.M.A.P.

Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale

M34

M34-

RO37

Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (incl. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)

A11-Fluvială

A12- Pluvială

A15 - Barare artificială - infrastructură de apărare

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31 - Viituri rapide

A36 - Viituri solide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.

A.P.S.F.R.

Număr de proiecte

M.M.A.P.,

M.A.D.R.,

Autorități

locale

Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)

M34

M34-

RO38

Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)

A11-Fluvială

A12-Pluvială

A15 - Barare artificială - infrastructură de apărare

A21 - Depășirea capacității de transport a albiei

A22-Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31-Viituri rapide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, CJ.

Național

Număr de proiecte

M.M.A.P.,

M.A.D.R.

M34

M34-

RO39

Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor durabile de canalizare/drenaj (SuDS)

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, CJ.

Național

Număr de manuale

M.M.A.P.,

M.A.D.R.

M34

M34-

RO40

Implementarea sistemelor durabile de drenaj (SuDS)

M.D.L.P.A., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

(localitate)

Număr de SuDS

M.M.A.P.,

M.A.D.R.

Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor

M35

M35-

RO41

Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)

A11-Fluvială

A12-Pluvială

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători

Național/A.P.S.F.R.

Număr construcții hidrotehnice

M.M.A.P.

M35

M35-

RO42

Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente)- prin decolmatare

A15 - Barare artificială - infrastructură de apărare

A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31-Viituri rapide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.

A.P.S.F.R.

Număr de acumulări la care s-au executat lucrări de decolmatare

Volum rezultat prin decolmatare

M.M.A.P.

Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Punerea in siguranța a barajelor

M35

M35-

RO43

Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)

A11 - Fluvială

A12 - Pluvială

A15 - Barare artificială -

infrastructură de apărare

A22 - Depășirea asigurării

lucrărilor de apărare

A23 - Distrugerea

infrastructurii de apărare

A24-

Blocare/Restricționare

A31-Viituri rapide

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E.,

Hidroelectrica S.A., alți deținători

A.P.S.F.R.

Număr de construcții hidrotehnice

M.M.A.P.

Pregătirea

Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoza și avertizare a inundațiilor

M41

M41-

RO44

Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)

Toate

M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale

Național/Bazin (cu localizare)

Număr avertizări emise/număr evenimente hidrologice înregistrate

Număr unități administrativ teritoriale avertizate/alarmate/număr de U.A.T.-uri afectate

M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.)

M41

M41-

RO45

Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)

() Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor-stații automate la poduri sau traversări de conducte

() Camera video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni și a ghețurilor

() Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială

() Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice

() Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărirea străzilor/căilor de comunicații cu risk ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare

() Echipamente pentru supraveghere digurilor și monitorizarea barajelor

Toate

M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale

Național/Bazin

Număr de stații automate noi

Număr de camere video

Număr de siteme de senzori pentru detecție și alarmare

Număr de radare meteorologice modernizate

Număr de rețele pl uviometrice urbane noi

Număr de

echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor noi

M.M.A.P.

M41

M41-

RO46

Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)

Toate

M.M.A.P.,A.N.M„ A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (i.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale

Național/Bazin

Număr ore alocate/an

Număr participanți/an

Număr de activități/an

M.M.A.P.

Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență

M42

M42-

RO47

Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.) M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.

Național/Bazin

Număr de planuri locale/județene de apărare împotriva inundațiilor actualizate

Număr de situații/an

M.M.A.P.,

M.A.I.

M42

M42-

RO48

Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.

Național/A.P.S.F.R. (localitate)

Număr de planuri de protecție actualizate

M.M.A.P.

M42

M42-

RO49

Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații,îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.

Național/Bazin

Număr de exerciții de simulare

M.A.I.

Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici

M43

M43-

RO50

Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igiena la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media

Toate

M.M.A.P., MAI. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A, A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr de acțiuni de informare/an

Număr de materiale realizate/publicate

M.M.A.P.,

M.A.I.

M43

M43-

RO51

Exerciții de evacuare

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale

Național/Bazin

Număr de exerciții de evacuare

M.M.A.P.,

M.A.I.

M43

M43-

RO52

Activități educaționale privind riscul de inundații

Toate.

M.M.A.P., A.N.A.R.,

I.N.H.GA, M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.

Național/Bazin

Număr ore alocate/an

Număr participanți/an

Număr de activități/an

M.M.A.P., M.A.I., M.E.C

M43

M43-

RO53

Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații

Toate.

M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr acțiuni de implicare a participării publicului

M.M.A.P.

Alte măsuri de instituire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului

M44

M44-

RO54

Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Proporție/Număr personal de intervenție instruit

Grad dotare cu mijloace și echipamente (față de anul 2022)

M.M.A.P.,

M.A.I.

Alte măsuri de instituire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurări

M44

M44-

RO55

Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID si asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc

Toate

M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr de polițe de asigurare

Grad de asigurare al locuințelor/bunurilor publice/economice (față de anul 2022)

M.M.A.P., M.F.

Refacere și Evaluare

Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate

M51

M51-

RO56

Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr acțiuni de evacuare

Număr populație evacuate

Număr de servicii de asistență medicală de urgență

M.M.A.P.,

M.A.I.

M51

M51-

RO57

Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic

Toate.

M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr de populație relocată

M.M.A.P.,

M.A.I.

Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu

M52

M52-

RO58

Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora), instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru scoli, pentru administrație, spitale mobile etc.)

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr de intervenții la lucrările de apărare

M.M.A.P.

M52

M52-

RO59

Refacerea/Reabilitarea a infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații

Toate

M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.L.P.D.A., M.Ap.N., M.S.

Național/Bazin/A.P.S.F.R.

Număr de infrastructuri refăcute/ reabilitate/număr de km infrastructuri refăcute reabilitate

Tota1 costuri alocate pentru refacerea/ reabilitarea infrastructurii

Toate

instituțiile care au în

administrare

infrastructuri

M52

M52-

RO60

Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)

Toate

M.M.A.P., M.F.,

Național/Bazin

Număr de credite acordate

Valori creditate

M.M.A.P., M.F.

Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații

M53

M53-

RO61

Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate

Toate

M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I.C.

Național/Bazin

Număr de rapoarte de sinteză post eveniment/număr de evenimente/număr de baze de date

M.M.A.P.

M53

M53-

RO62

Cartarea urmei inundației/viiturii

Toate

M.M.A.P., ANAR, INHGA,

Bazin

Număr de

evenimente

cartografiate

M.M.A.P.

M53

M53-

RO63

Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice.

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica SA., alți deținători

Bazin

Număr de expertize tehnice privind evaluarea stării de siguranță/număr regulamente de exploatare

M.M.A.P.

M53

M53-

RO64

Organizarea de conferințe tehnice/dezbateri având ca subiect lecțiile învățate

Toate

M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.

Național/Bazin

Număr de conferințe

Număr ore alocate/an

Număr participanți/an

M.M.A.P.

8.

Implicarea părților interesate și consultarea publică

8.1.

Strategia de implicare a părților interesate (SHE)

Pentru a asigura o abordare structurată a activităților de comunicare, de implicare a părților interesate și respectiv de consultare publică cu privire la HHRI și PMRI din cel de-al doilea ciclu de implementare a Directivei Inundații (DI) și pentru abordarea recomandărilor Comisiei Europene cu privire la PMRI din primul ciclu de implementare, autoritățile competente au utilizat o Strategie ("Strategia SHE"). Strategia SHE a fost elaborată la începutul ciclului al 2-lea și a fost implementată începând cu finalul anului 2020. Strategia stabilește obiective principale ambițioase pentru comunicare și SHE, descrie tipurile de activități, instrumentele offline și online utilizate pentru informare, implicare și consultare, identificare și analiză a părților interesate, specifică respectivele cadre legale europene și naționale pentru consultare și implicare, propune structurile organizatorice pentru implicare în baza categoriilor de părți interesate, este aliniată cu strategia de comunicare instituțională de la nivelul M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. și detaliază resursele necesare, nevoile de dezvoltare a capacităților, și se încheie cu o structură de monitorizare și de management al riscurilor.

În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat P.M.R.I. Ciclul II și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.

Cele două obiective principale ale strategiei SHE pentru P.M.R.I. Ciclul II au fost următoarele:

–

Optimizarea procesului general de comunicare și a capacității M.M.A.P. și respectiv a A.N.A.R. cu privire la elaborarea PMRI din cadrul celui de-al 2-lea ciclu de implementare a DI.

–

Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea M.M.A.P. și A.N.A.R.

Figura 25 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a PMRI.

Figura 25. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate

8.1.1.

Informare și comunicare

Punctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II din cadrul celui de-al doilea ciclu de implementare include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la cel de-al 2- lea ciclu de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o baza de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.

Pentru a completa site-ul web și eforturile de comunicare generale, a fost concepută o marcă (brand) pentru managementul riscului la inundații din România - INUNDAȚII.RO. Procesul de branding a avut drept rezultat câștigarea unui premiu*25 pentru pachetul de identitate vizuală, ce include logo-urile, fonturile dedicate și paleta cromatică, precum și diferite alte elemente de identitate digitală.

*25 Marca INUNDAȚII.RO a fost premiată cu Bronze la categoria Best visual identity from the public sector (Cea mai bună identitate vizuală din sectorul public) în cadrul Transform Awards Europe 2022: https://www.transformmagazine.net

Figura 26. Marca INUNDAȚII.RO și premiul Transform Awards

Site-ul web se adresează publicului larg, prezentând într-un limbaj accesibil și simplu informații despre:

–

Inundații și managementul riscului la inundații în general,

–

Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații,

–

Importanța soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundații,

–

Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din România,

–

Implementarea Directivei UE privind Inundațiile.

În plus, noul site web include un portal GIS pentru vizualizarea noilor Hărți de Hazard și de Risc la Inundații (GIS Maps Portal), un link către avertizările meteorologice și hidrologice ale A.N.M. și respectiv I.N.H.G.A, pune la dispoziție resurse, ghiduri și documente destinate publicului larg, inclusiv copiilor, și asigură înțelegerea tehnică a acestora de către părțile interesate, facilitând astfel implicarea acestora

Site-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către A.N.A.R.. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale M.M.A.P. și A.N.A.R., au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook - Inundații.ro și respectiv un canal de YouTube - inundatiiro, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul M.M.A.P..

Figura 27. Site-ul web INUNDAȚII.RO și pagina de Facebook

Banca Mondială a oferit de asemenea asistență M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. în vederea sporirii gradului de conștientizare despre proiectul RO FLOODS, a canalelor de comunicare online nou create și în special a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. Acestea din urma pot fi utilizate în România de către instituțiile publice, specialiști din domeniu și cetățeni pentru a se informa și pentru a putea adopta măsuri adecvate. În acest sens, au fost derulate campanii publicitare prin intermediul site-ului web https://inundații.ro/ și a canalelor de social media. Această activitate a fost efectuată pe o durata de aproximativ 2 luni (noiembrie 2022 - ianuarie 2023) și a avut următoarele rezultate:

–

1,9 mil. de impresii (afișarea campaniilor pe Google), cu 20.000 de clicuri din care:

–

17.100 de noi utilizatori pe site-ul web cu 29.300 de vizualizări de pagină

–

14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire

–

278.500 de impresii pentru clipul video destinat HHRI, cu 23.000 de clicuri

–

1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuri

Numărul total de utilizatori care au accesat site-ul web https://inundații.ro/în luna februarie 2023 este de:

–

22.600 de utilizatori cu 52.300 de vizualizări pe site-ul web, cu primele 3 pagini accesate ce includ portalul destinat hărților, pagina de pornire și bazinele hidrografice.

În afara canalelor de comunicare nou create și a pachetului de branding, M.M.A.P., A.N.A.R. și A.B.A-urile, la nivel regional, au continuat să sporească frecvența utilizării unor mijloace mai convenționale, și anume emailuri, comunicate de presă și presa scrisă, conferințe și ședințe de lucru cu părțile interesate cu scopul de a comunica informații legate de etapele principale ale proiectului și de a implica părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de elaborare a PMRI. În cele ce urmează sunt prezentate mai multe materiale de comunicare esențiale, care au fost elaborate:

–

Broșura pentru părțile interesate care descrie Planurile de Management al Riscului la Inundații.

–

Broșura pentru părțile interesate care descrie Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și rolul acestora în procesul de revizuire și validare a noilor hărți.

–

Broșurile pentru părțile interesate care descriu procesul de elaborare a Programului de Măsuri (PM), în mod etapizat: Analiza (Screening), faza privind strategia aferentă A.P.S.F.R.-urilor, faza privind strategia aferentă Unităților de Management și rolul preconizat al părților interesate implicate.

–

Broșura pentru părțile interesate și mass media privind publicarea și raportarea către C.E. a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate.

–

Animația video ce prezintă Proiectul RAS/RO-FLOODS.

–

3 teasere video scurte pentru Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații (HHRI), în care se explică rolul și importanța hărților pentru diferite categorii de părți interesate de la nivel instituțional și pentru publicul larg.

–

Social media și alte materiale de comunicare care să fie distribuite în format electronic.

Figura 28. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS și teaser-ul pentru Hărțile de Hazard și Hărțile de Risc la inundații

Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor poate fi consultată în

Anexa 19 .

8.1.2.

Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național

Pentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a PMRI, au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului, în timp ce GLT au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.

TAG s-a reunit de 7 ori, acoperind principalele faze de implementare a proiectului, iar GTL s-au reunit de 5 ori, pe teme precum Soluțiile Bazate pe Natură, Infrastructura Verde și Implicarea părților interesate. În cadrul ambelor tipuri de grupuri s-a oferit ocazia de a comunica rezultatele proiectului, de a discuta cu privire la feedback-ul primit și de a prezenta stadiul de implementare a proiectului împreună cu părțile interesate din diferite sectoare, inclusiv structurile aparatului de guvernare de la nivel central (ministere, agenții naționale - silvicultură, agricultură, transporturi, energie etc.), autoritățile publice locale sau regionale, mediul academic sau ONG-urile. Alte reuniuni la nivel național s-au concentrat asupra grupurilor specifice de părți interesate, precum ONG-urile sau regiunea fluviului Dunărea.

În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării PM, precum și pentru validarea HHRI. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea PM, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic.

Versiunile preliminare ale PMRI au fost publicate pentru consultare pe site-ul web inundații.ro începând cu luna ianuarie 2022. Lista activităților de consultare specifice, feedback-ul primit și impactul asupra PMRI pot fi consultate în

Anexa 20 .

8.1.3.

Implicarea părților interesate la nivel regional

În afara implicării părților interesate care are loc la nivel național, A.B.A-urile au derulat activități specifice la nivel teritorial, implicând atât părțile interesate de la nivel regional/județean, precum Consiliile Județene, Autoritățile din domeniul îmbunătățirilor funciare, drumurilor și silviculturii (ANIF, ANPC, Romsilva), precum și pe cele de la nivel local, precum primarii și fermieri, printre altele. Principala metodă de implicare a părților interesate la acest nivel a constat în reuniuni dedicate ale părților interesate pentru fiecare stadiu al procesului de elaborare a Programului de Măsuri, în cadrul cărora a fost prezentat progresul înregistrat la nivel de elaborare al PMRI ciclul II, au fost oferite explicații privind fiecare fază, iar părțile interesate au fost încurajate în mod direct să ofere feedback în cadrul reuniunii, dar și ulterior, în scris. Dat fiind faptul că anumite documente legate de PM necesit au a fi analizate de către părțile interesate, acestea au fost încărcate pe site-ul web https://inundații.ro/ și părților interesate li s-au comunicat instrucțiuni privind modul de formulare a feedback-ului, precum și termenul-limită pentru transmiterea acestuia prin corespondență directă.

Pentru fluviul Dunărea, în perioada 21-29.03.2023 au avut loc dezbateri publice în cadrul ședințelor Comitetelor de Bazin ale Administrațiilor Bazinale de Apă riverane Dunării, în vederea prezentării și a definitivării Raportului de Mediu pentru Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II, Sinteza Naționala cât și al Planului de Management al Riscului la Inundații aferent fluviului Dunărea, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații.

Lista completă a părților interesate, activitățile derulate pentru implicarea acestora, mijloacele de informare a părților interesate cu privire la activitățile de implicare a acestora, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități pot fi consultate în

Anexa 21 .

8.1.4.

Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI

Implicarea privind revizuirea și validarea HHRI a fost realizată utilizând un instrument dedicat, un Vizualizator Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer). Părțile interesate relevante de la nivel instituțional includ în total 350 de persoane, reprezentând 21 de organizații, fiecăreia dintre acestea fiindu-le astfel atribuit un cont de utilizator privat pentru Vizualizatorul Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer) prin intermediul căruia acestea pot vizualiza hărțile în versiune preliminară și totodată au putut pot formula comentarii. Înainte de lansarea Vizualizatorului Web, a fost susținută o sesiune de formare destinată unui număr de aproximativ 200 de participanți. A fost oferită asistență tehnică permanentă, atât de către A.B.A-uri, cât și de către Banca Mondială în cadrul proiectului RO-FLOODS în cadrul procesului de revizuire și validare a hărților. Ulterior finalizării, HHRI au fost publicate pe un GIS Maps Portal public și respectiv au fost lansate în cadrul unei conferințe de presă în septembrie 2022.

Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (A.B.A-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii. Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către A.B.A.-uri, la nivel regional și local, pe măsură ce sunt elaborate P.M.R.I. Ciclul II.

8.2.

Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome

Dezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și marginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul BM, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.

În 2020, echipa Băncii Mondiale a derulat un exercițiu de cartografiere GIS*26, cu evidențierea expunerii sporite a comunităților vulnerabile și marginalizate la riscul la inundații, prin suprapunerea informațiilor disponibile aferente limitei de inundabilitate din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, din cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații, cu populația marginalizată din mediul urban și rural din România. În același timp, M.M.A.P. și A.N.A.R. au specificat că au nevoie de sprijin pentru a interacționa cu comunitățile rome din zonele A.P.S.F.R.-urilor pentru o mai bună evaluare și integrare a nevoilor și realităților acestora în procesul de elaborare a măsurilor, cu accent pe măsurile de pregătire, prevenire și răspuns.

*26 Vulnerabilitățile Sociale la Inundații la nivelul comunităților rome din România - Raport de Sinteză, Banca Mondială, iunie 2020

Comunitățile rome situate în zonele cu probabilitate semnificativă de producere a unor inundații necesită o abordare dedicată și adesea personalizată cu privire la implicarea acestora din mai multe motive: vulnerabilitate sporită atunci când se produc inundații, lipsa resurselor pentru implementarea măsurilor de răspuns în situații de urgență și de redresare, acces redus la informații și comunicare minimă cu autoritățile oficiale sau atenție minimă acordată de către acestea, expunere mare la hazarde naturale, nivele reduse de încredere a membrilor comunităților rome în autoritățile locale și vice versa, norme culturale, limbă și forme unice de organizare comunitară și autoguvernare, precum și număr mare de persoane vulnerabile (copii sau persoane în vârstă) existente în cadrul comunităților.

Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:

1.

Conceperea și implementarea unei abordări (obiective, proceduri, date de intrare, întrebări-cheie, rezultatele dorite) pentru autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor cu scopul de a realiza implicarea eficientă a comunităților rome în procesele de planificare aferente managementului riscului la inundații.

2.

Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către A.B.A-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora.

În cadrul proiectului pilot au fost selectate trei comunități rome din diferite zone din România, toate cu risc sporit la inundații. În baza cunoștințelor de specialitate și a datelor disponibile în cadrul Proiectului RO FLOODS, a fost întocmită și propusă o listă lungă a acestor comunități. A fost utilizat un set de criterii pentru selectarea celor 3 locații destinate implementării pilotului: Roșia Montană (județul Alba), Bărbulești (județul Ialomița) și Păuleasca (județul Argeș).

În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone(figura 29.):

–

Faza 1 - Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone.

–

Faza 2 - Dialogul cu Părțile interesate. Faza 2 a propus organizarea unei reuniuni de tip "masă rotundă" cu membrii comunităților rome selectate și respectiv cu părțile interesate de la nivel local.

–

Faza 3 - Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară.

Figura 29.Fazele de implicare a comunităților vulnerabile și marginalizate pentru cele 3 zone pilot

A.B.A.-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace.

Rezultatul final al acestei activități pilot a constat în elaborarea ghidului menționat anterior, care include etapele orientative care trebuie parcurse pentru implicarea comunitară, pentru fiecare dintre acestea fiind specificate obiectivele, resursele, rezultatele preconizate, instrumentele și posibilele riscuri.Ghidul poate fi vizualizat accesând link-ul https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/Ghid-pilot-comunități-marginalizate.pdf.

8.3.

Procedura de Evaluare Strategică de Mediu

La data de 16.12.2021 a fost notificată Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării privind declanșarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II", (PMRI) cu adresa nr. 190199/DMRISB/16.12.2021.

Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în

art. 5, alin. 2, lit. a) din HG nr. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Ulterior adresei de notificare sus-menționată, DMRISB a publicat în mass media două anunțuri, la interval de 3 zile calendaristice, și prin afișarea pe propria pagină de internet elaborarea primei versiuni a planului, declanșarea procedurii de evaluare de mediu, locul și orarul consultării primei versiuni, în conformitate cu

art. 29, alin. (2) din HG 1076/2004 .

Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - R0-FL00DS".

În același timp au fost solicitate prin adrese, nominalizări pentru constituirea grupului de lucru, în vederea derulării procedurii SEA a P.M.R.I. Ciclul II.

La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-R0-FL00DS".

În urma procedurii de evaluare a ofertelor, prin Raportul Procedurii de achiziție publică nr. DGEIA/82530/17.11.2022, comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de ofertantul EPC Consultanță de mediu SRL ca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire și a fost semnat Contractul de servicii nr. 158/14.12.2022 între M.M.A.P. și EPC Consultanță de mediu SRL, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .

Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, s-a întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .

În data de 23.02.2023 a avut loc cea de a 2-a întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu a P.M.R.I., Ciclul II, unde a fost prezentată varianta finală a celor 2 documente unde au fost incluse observațiile/punctele de vedere/comentariile formulate.

În cadrul ședințelor Comitetelor de Bazin ale Administrațiilor Bazinale de Apă riverane Dunării din în perioada 2129.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II fluviul Dunărea și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu. În data de 19.04.2023 a avut loc dezbaterea publică conform prevederilor

H.G. 1076/2004 ). Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent fluviului Dunărea, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376.

9.

Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații

Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România

CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR

În conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013

pentru modificarea și completarea

Regulamentului

de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 , acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Consiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:

–

președinte - conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor;

–

secretarul pentru inundații - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor;

–

un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;

–

un reprezentant al Ministerului Energiei;

–

un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;

–

un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

–

un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;

–

un reprezentant al Ministerului Sănătății;

–

un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;

–

un reprezentant al Ministerului Educației;

–

un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării

–

un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

–

un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine;

–

un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române";

–

un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;

–

un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu;

–

un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu;

–

un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA;

–

un reprezentant al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare;

–

un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.

Consiliul coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile. Consiliul are următoarele atribuții:

a)

coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană;

b)

urmărește implementarea prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 80/2011

pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial de mediu, corelate cu prevederile

Legii nr. 171/1997

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare;

c)

stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite;

d)

avizează planurile de acțiune pentru gospodărirea resurselor de apă și pentru protecția împotriva inundațiilor, urmărește realizarea acestora, asigură colaborarea și facilitează schimbul de informații între instituții în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor și managementului riscului la inundații;

e)

urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații;

f)

raportează și ține legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene și cu Grupul de experți în gospodărirea apelor al Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/C.E. a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 2007/60/C.E. a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;

g)

avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora;

h)

face propuneri și urmărește activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă și implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații în bazinul respectiv;

i)

analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării;

j)

urmărește respectarea și aplicarea legislației în vigoare referitoare la informarea și consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă și protecție împotriva inundațiilor;

k)

coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc;

l)

urmărește stadiul implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung

SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

În conformitate cu

Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 21/2004

privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă cu modificările și completările ulterioare, ) Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.

Sistemul Național are în compunere:

a)

comitete pentru situații de urgență

a^1)

Departamentul pentru Situații de Urgență;

b)

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

c)

servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare;

d)

centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției;

e)

comandantul acțiunii.

Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.

Comitetele pentru situații de urgență sunt:

a)

Comitetul național pentru situații de urgență;

b)

comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial;

c)

Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivelul Municipiului București;

d)

comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean;

e)

comitetele locale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel local.

COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:

–

președinte: prim-ministru;

–

3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

–

membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situații de urgență.

Comitetul național pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:

–

analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional;

–

hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București;

–

propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;

–

hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României;

–

coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;

–

propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu;

–

formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului

–

inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București;

–

analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență;

–

stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale;

–

coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență;

–

îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii

–

propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

COMITETELE DE BAZIN

În conformitate cu prevederile

Legii apelor 107/1996

cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă a Admninistrației Naționale "Apele Române"se organizează un Comitet de Bazin.

În conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012

privind aprobarea

Regulamentului

de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:

–

2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică;

–

2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor;

–

președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă;

–

2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai administrației bazinale de apă, recomandați de conducerea acesteia;

–

un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Comitetele de Bazin au următoarele atribuții principale:

–

avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;

–

colaborează pentru elaborarea și actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai consiliilor județene, consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, precum și ai institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor;

–

urmăresc implementarea prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 80/2011

pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial mediu, corelate cu prevederile

Legii nr. 171/1997

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a II-a "Apă", cu modificările ulterioare;

–

colaborează cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.și ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și cu alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și cu rol în crearea condițiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic;

–

avizează Planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului/spațiului hidrografic respectiv;

–

aprobă schemele locale de amenajare și de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, și stabilesc prioritățile tehnice și financiare;

–

avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricții și de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de A.B.A. din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;

–

aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

propun revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic;

–

avizează lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;

–

avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

avizează lista cu lucrările de protecție antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;

–

recomandă autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale;

–

participă la deciziile privind formarea și utilizarea fondului pentru amenajarea și întreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, potrivit metodologiei prevăzute la

art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

–

avizează hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații;

–

avizează Planurile de management al riscului la inundații;

–

asigură informarea publicului privind acțiunile organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestora;

–

asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului și încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor

Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

–

asigură dezbateri și audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare;

–

asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice și documentele lor oficiale;

–

se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea și educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesați pe anumite probleme care țin de competența acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenții de parteneriat cu colectivitățile locale, asociații sau cu instituții de învățământ;

–

cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, cu Administrația Națională "Apele Române" și cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile și regulamentele de apărare împotriva inundațiilor;

–

avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administrațiile bazinale de apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române";

–

analizează implementarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați, elaborate potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 964/2000

privind aprobarea

Planului de acțiune

pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și

Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 296/216/2005

privind aprobarea Programului-cadru de acțiune tehnic pentru elaborarea programelor de acțiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole;

–

au acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înțelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informațiile, rapoartele și auditurile pe care le consideră necesare, precum și în legătură cu spațiul necesar în vederea desfășurării ședințelor de lucru și a dezbaterilor publice.

Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp

Autoritățile competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în cap. 5.2, 5.3 și 5.4 pentru fiecare măsură propusa.

Autoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp P.M.R.I. sunt evidențiate în cap. 7, pentru fiecare tip de măsură.