Metodologia din 12 octombrie 2023

Inițiatorul actului normativ, în funcție de conținutul proiectului de act normativ, va consulta un număr relevant de IMM-uri asupra cărora au impact politicile publice de reglementare.

Inițiatorul actului normativ efectuează consultarea IMM-urilor vizate, prin metodologia de selecție tip „bulgăre de zăpadă“, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia.

Inițiatorul actului normativ alege în aplicarea consultărilor una dintre modalitățile stipulate în prevederile

art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004

privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul actului normativ are dreptul de a organiza, în plus față de modalitățile prevăzute de

art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004

privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, sondaje pe bază de chestionare realizate de operatori de teren, sondaje telefonice, întâlniri de lucru, consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, audieri publice sau grupuri de lucru.

Metoda de selecție a IMM-urilor tip „bulgăre de zăpadă“ este o eșantionare nonprobabilistică utilizată în situația în care nu există informații suficiente pentru a identifica toate IMM-urile care compun o anumită populație, ci este posibilă doar o identificare a câtorva IMM-uri.

Cercetarea unei populații de IMM-uri vizate începe cu investigarea celor cunoscute, după care acestora li se cere să antreneze în cercetare și alte IMM-uri care se presupune că întrunesc caracteristicile vizate de cercetare. Procedeul se desfășoară în acest fel până când este identificat numărul de IMM-uri necesare constituirii unui eșantion.

Această tehnică de eșantionare este foarte bună pentru efectuarea cercetării exploratorii și/sau a cercetării calitative, care se realizează cu un buget limitat și într-un timp foarte scurt, pe o populație a IMM-urilor specifică, care este greu de identificat și de localizat.

Fazele de desfășurare a cercetării eșantionului, care va fi alcătuit conform metodei „bulgăre de zăpadă“, sunt:

a)

întâlnire organizată de către inițiatorul actului normativ cu IMM-urile cunoscute;

b)

acordarea unui timp în vederea discuțiilor dintre IMM-urile participante la întâlnirea inițială și cele pe care acestea le cunosc;

c)

discuții între IMM-uri, cele invitate la întâlnire și cele noi angrenate în cercetare;

d)

transmiterea observațiilor tuturor IMM-urilor implicate în cercetare către inițiatorul proiectului de act normativ;

e)

stabilirea concluziilor referitoare la cercetarea IMM-urilor privind proiectul de act normativ;

f)

definitivarea proiectului de act normativ de către inițiator.

Dimensionarea eșantionului reprezintă întotdeauna un compromis între ceea ce este de dorit din punct de vedere statistic și ceea ce este fezabil din punct de vedere practic.

În această etapă inițiatorul actului normativ identifică natura influenței proiectului de act normativ (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) asupra principalelor categorii de factori:

a)

factori economici precum: competitivitatea, fluxurile de investiții, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăților comerciale, autoritățile statului (buget, birocrație, structura aparatului de stat), inovația și cercetarea, consumatorii și gospodăriile populației, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici, dacă este cazul;

b)

factori sociali precum: piața forței de muncă, standardele și regulile locurilor de muncă, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educațional, cultura, alte categorii de factori sociali, dacă este cazul;

c)

factori de mediu precum: clima, transportul și eficiența energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea și peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile și neregenerabile, utilizarea suprafețelor agricole, alte categorii de factori de mediu, dacă este cazul;

d)

factori specifici IMM-urilor precum: înființarea și radierea de IMM-uri, creșterea/descreșterea potențialului și performanțelor IMM-urilor existente.

Pentru a evidenția cât mai clar influențele exercitate se poate utiliza drept model tabelul din

anexa nr. 1 .

În această etapă inițiatorul actului normativ delimitează sfera IMM-urilor ce vor fi afectate de măsurile de politică publică vizate.

Elementele care trebuie luate în considerare sunt următoarele:

a)

identificarea surselor de informații ce urmează a fi explorate;

b)

identificarea caracteristicilor și a sectoarelor care urmează să fie afectate prin evidențierea repartizării efectelor pozitive și negative, astfel:

1.

între sectorul public și sectorul privat;

2.

între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite;

3.

între diferite domenii de activitate, conform cod CAEN Revizia 2;

4.

între producătorii interni și importatori;

c)

identificarea numărului și dimensiunii IMM-urilor care urmează să fie afectate din perspectiva:

1.

costurilor;

2.

prețurilor;

3.

investițiilor;

4.

inovării;

5.

profitabilității;

d)

identificarea proporției numărului de locuri de muncă vizate de politica publică respectivă, pe diferite categorii de întreprinderi;

e)

identificarea legăturilor cu alte sectoare și a efectelor posibile pe lanțul de furnizori/clienți între sectoarele economice implicate.

Măsurarea impactului presupune evidențierea pe categorii de întreprinderi a influențelor specificate în secțiunea a 2-a și cuantificarea acestora. Se va analiza calitativ și cantitativ distribuția costurilor potențiale și a beneficiilor, ținând cont de dimensiunea întreprinderii și făcând diferențieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii și mari.

Factorii ce fac obiectul măsurării impactului sunt:

a)

factori cantitativi: costuri, prețuri, profit, investiții, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi, dacă este cazul;

b)

factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educațional, cultura, birocrația, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi, dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentați.

Prin analiza calitativă și cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra factorilor economici, sociali, de mediu și specifici IMM-urilor, urmând a se utiliza informațiile obținute pentru analiza cost-beneficiu.

Analiza cost-beneficiu constă din agregarea principalelor beneficii, respectiv costuri și în evidențierea elementelor calitative implicate. În această etapă se compară costurile cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare care ține cont de factorul „timp“.

Analiza în dinamică a costurilor și beneficiilor facilitează evidențierea fenomenelor economice ce nu au întotdeauna o evoluție liniară. În acest sens, trebuie vizate următoarele orizonturi de timp:

–

termen scurt: maximum 1 an;

–

termen mediu: 2-3 ani;

–

termen lung: 4-5 ani.

Analiza măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să vizeze separat:

a)

costurile și beneficiile din punctul de vedere al bugetului statului;

b)

costurile și beneficiile din punctul de vedere al întreprinderilor.

Tipurile de costuri care se utilizează în analiza cost-beneficiu sunt:

a)

costurile financiare rezultate din obligațiile de plată a taxelor sau din obligații fiscale;

b)

costurile substanțiale rezultate din obligațiile de a adapta natura produsului/serviciului și/sau procesul de livrare a produsului/serviciului pentru a îndeplini standardele economice, sociale și de mediu (de exemplu, achiziționarea de echipamente noi, de servicii de training sau angajarea de personal, investiții adiționale care trebuie făcute);

c)

costurile administrative rezultate din obligația de a oferi informații autorităților publice și/sau terților despre activitățile sau produsele întreprinderilor, inclusiv costurile administrative ocazionale sau recurente.

Pentru calculul costurilor și beneficiilor actualizate se pot utiliza modelele de tabele din

anexa nr. 2 .

În efectuarea analizelor vor fi luate în considerare și următoarele elemente adiționale:

a)

posibilele pierderi de competitivitate cauzate de factori externi, cum ar fi disponibilitatea finanțărilor, regimul de taxe, accesul la resurse sau competențe;

b)

posibile schimbări în comportamentul competitorilor, furnizorilor sau clienților;

c)

posibilul impact asupra barierelor la intrarea în afaceri a unor noi firme, concurența pe piață, structura pieței;

d)

beneficiile, dacă este cazul, care decurg din politica publică propusă (reducerea poverii, îmbunătățirea productivității și a competitivității, investiții mai mari);

e)

alte elemente adiționale.

Dacă analiza cost-beneficiu arată că IMM-urile se confruntă cu o povară relativ mai mare, se poate lua în considerare utilizarea măsurilor specifice IMM-urilor pentru a asigura același nivel tuturor și respectarea principiului proporționalității.

Alegerea măsurilor specifice care vor fi utilizate pentru temperarea efectelor nedorite pot fi:

a)

intervenția statului (de exemplu: dacă costurile necesare pentru aplicarea măsurii în cauză sunt net superioare beneficiilor pe care le generează);

b)

autoreglementarea (de exemplu: anumite zone pot fi lăsate să se autoreglementeze prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociațiilor profesionale);

c)

furnizarea de informații și îndrumări pertinente (de exemplu: în anumite cazuri, obiectivele pe care le urmărește măsura analizată pot fi atinse prin intermediul furnizării de îndrumări și printr-o mai bună informare a operatorilor economici);

d)

reglementarea prescriptivă (de exemplu: impunerea prin lege a unor standarde obligatorii referitoare fie la tehnologiile ce urmează a fi utilizate, fie la rezultatele ce urmează a fi obținute);

e)

exceptări complete sau parțiale pentru IMM-uri în funcție de dimensiunea acestora (de exemplu: afacerile sub un anumit prag nu trebuie să se conformeze cu anumite obligații specifice atunci când acestea nu invalidează scopul original al legislației);

f)

reducerea sau exceptarea temporară (de exemplu: perioadele de tranziție în care IMM-urile sunt exceptate sau intervale mai lungi pentru anumite obligații);

g)

reducerea de taxe sau acordarea unui ajutor financiar direct pentru compensarea costurilor suportate, dacă acest lucru este compatibil cu legislația existentă (referitoare la competiție sau comerț internațional);

h)

simplificarea obligațiilor declarative pentru IMM-uri (de exemplu: în domeniul statisticii, explorarea sinergiilor posibile cu obligațiile declarative existente);

i)

realizarea unor campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare, training și birouri/puncte de informare dedicate (de exemplu: birouri de informare specifice IMM-urilor care oferă informații adecvate întreprinderilor mici).

Testul IMM se finalizează cu un raport întocmit de către inițiatorul actului normativ.

Modelul raportului Testului IMM este prevăzut în

anexa nr. 3 .

După redactarea întrebărilor, acestea se trimit electronic, însoțite de adresa de înaintare semnată și înregistrată de către inițiatorul actului normativ și de proiectul de act normativ, la autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii în vederea publicării pe site-ul acesteia.

Inițiatorul actului normativ are obligația de a face public, pe site-ul propriu, la loc vizibil, faptul că a inițiat un sondaj online referitor la inițierea unui nou act normativ.

După primirea sondajului, acesta va fi activ pe site timp de 10 zile calendaristice în vederea primirii răspunsurilor la întrebări. În cazuri urgente, motivate de inițiatorul actului normativ, sondajul va fi activ o perioadă de 5 zile calendaristice.

Perioada de realizare a sondajului poate fi prelungită cu maximum 5 zile, dacă se consideră că este necesară o analiză suplimentară a efectelor actului normativ, la solicitarea scrisă a inițiatorului actului normativ, trimisă înaintea expirării perioadei inițiale.

În cazul realizării Testului IMM prin una dintre modalitățile prevăzute la

art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004

privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, inițiatorul actului normativ are obligația de a asigura toate materialele necesare pentru desfășurarea consultărilor.

Inițiatorul actului normativ va prelua rezultatele consultărilor și va redacta raportul Testului IMM.

Autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii supune online analiza raportului Testului IMM membrilor GEIEAN.

Membrii GEIEAN își exprimă votul online în legătură cu avizul Testului IMM.

Avizul consultativ al GEIEAN asupra Testului IMM poate fi favorabil, favorabil cu observații sau negativ.

Avizul negativ al GEIEAN trebuie să fie motivat.

Avizul GEIEAN se ia prin votul majorității simple a membrilor care votează.

În caz de egalitate de voturi, votul președintelui GEIEAN are rol hotărâtor în privința avizului.

Dacă niciun membru al GEIEAN nu votează, raportul Testului IMM se consideră avizat favorabil în forma prezentată de inițiatorul actului normativ.

Avizul însoțit de răspunsurile primite de la membrii GEIEAN se transmite de autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii către inițiatorul actului normativ.

Avizul va însoți proiectul de act normativ pe tot parcursul procesului de avizare.