Decizia nr. 693/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Marian Enache
— președinte
Mihaela Ciochină
— judecător
Cristian Deliorga
— judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
— judecător
Laura-Iuliana Scântei
— judecător
Gheorghe Stan
— judecător
Livia Doina Stanciu
— judecător
Elena-Simina Tănăsescu
— judecător
Varga Attila
— judecător
Ioana Marilena Chiorean
— magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1)
coroborate cu ale
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Margareta Păcuraru, Valentin-Ovidiu Păcuraru și Cosmin Păcuraru în Dosarul nr. 1.938/298/2019/a1.1 al Judecătoriei Sebeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.784D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece critica autorilor excepției vizează modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, care nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 17 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.938/298/2019/a1.1, Judecătoria Sebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1)
aplicate concomitent cu cele ale
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Margareta Păcuraru, Valentin-Ovidiu Păcuraru și Cosmin Păcuraru într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, în cauză, ca urmare a unei taxe judiciare de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acțiunii deduse judecății a devenit partajul judiciar (sistare stare de indiviziune), ceea ce include și constatarea bunurilor de împărțit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărțit și care se includ inițial pentru timbrare în
art. 5 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , pentru ca apoi să se aplice
art. 5 alin. (2)
din același act normativ. Menționează că petitele vizând succesiunile au fost determinate doar de tehnica de redactare a dispozitivului viitoarei hotărâri și doar pentru justificarea calității procesuale pasive a pârâților moștenitori (ele nu erau și nici nu sunt utile cauzei). Partajul judiciar și intabularea dreptului de proprietate constituie finalitatea acțiunii reclamanților. Or, o astfel de acțiune trebuie timbrată conform prevederilor
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Însă, într-o practică devenită deja constantă, se taxează conform
art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
capetele de cerere referitoare la masa succesorală, introduse fortuit de avocați ca petite (altfel se anulează cererea) și apoi, conform
art. 5 alin. (2)
din același act normativ, capătul de cerere privind partajul propriu-zis. Consecința este că, prin aplicarea cumulată în aceeași acțiune și a prevederilor
art. 3 alin. (1)
și a celor ale
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , se ajunge la impunerea unei taxe judiciare de timbru care face imposibilă susținerea unei acțiuni în instanță.
6.
Se mai arată că existența partajului judiciar atrage o timbrare mai favorabilă [petitele anterioare doar determinând bunurile de partajat, deci se includ în prevederile
art. 5 alin. (1) lit. a)] , însă, prin aplicarea cumulată a prevederilor
art. 3 alin. (1)
și ale
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , se ajunge la o valoare mai mare decât taxa judiciară de timbru legală și, în acest fel, reclamanții sunt puși în situația de a nu putea timbra acțiunea, fiind astfel încălcat accesul lor la justiție și la un proces echitabil și imparțial.
7.
Judecătoria Sebeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că aplicarea concomitentă a celor două dispoziții criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în cadrul aceluiași dosar, este generată de solicitările reclamanților care, în plus față de partajul judiciar, au înțeles să învestească instanța și cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic pentru un bun ce va fi inclus în masa bunurilor partajabile.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 3 alin. (1)
coroborate cu ale
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:
–
Articolul 3
alin. (1):
Acțiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
a)
până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
b)
între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
c)
între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
d)
între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
e)
între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei + 2% pentru ce depășește 50.000 lei;
f)
peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
–
Articolul 5
alin. (2):
"Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de
alin. (1)
se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile."
12.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 15
privind universalitatea,
art. 16
privind egalitatea în drepturi și
art. 21
privind accesul liber la justiție.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , însă din alte perspective decât cele invocate în prezenta cauză. Astfel, analizând motivarea autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că aceștia sunt nemulțumiți de modalitatea în care instanța care a sesizat Curtea Constituțională a interpretat și a aplicat dispozițiile criticate la cazul concret dedus judecății.
14.
Având în vedere aceste critici, Curtea constată că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau
Decizia nr. 360 din 25 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
15.
În consecință, problema de drept invocată de autorii excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale - referitoare la modalitatea de timbrare a acțiunii în cadrul căreia au invocat excepția de neconstituționalitate - este în realitate o problemă de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecății instanței judecătorești, iar nu una de constituționalitate a dispozițiilor criticate.
16.
Potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
17.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1)
coroborate cu ale
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Margareta Păcuraru, Valentin-Ovidiu Păcuraru și Cosmin Păcuraru în Dosarul nr. 1.938/298/2019/a1.1 al Judecătoriei Sebeș.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sebeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.