Decizia nr. 470/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 77/2016 28 aprilie 2016 (prevederi anume) privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate pri…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid-Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Cezar Vladimir Dobre în Dosarul nr. 7.461/197/2018 al Judecătoriei Zărnești. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 158D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.461/197/2018, Judecătoria Zărnești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cezar Vladimir Dobre cu prilejul soluționării unei cereri având ca obiect o contestație formulată în temeiul
Legii nr. 77/2016 , împotriva cererii de dare în plată.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016
contravin
Legii fundamentale , întrucât nu există o justificare obiectivă pentru cei care îndeplinesc toate celelalte criterii impuse de lege (respectiv au calitatea de consumatori și au dovedit îndeplinirea condițiilor impreviziunii), dar nu pot beneficia de efectele legii, exclusiv pentru faptul că nu îndeplinesc pragul valoric de 250.000 euro.
6.
Judecătoria Zărnești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât scopul
vizează protecția socială și oferirea unui sprijin persoanelor care au investit într-o locuință pentru a-și satisface necesarul de confort mediu al traiului, iar nu protejarea unor investiții substanțiale într-o locuință.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul cuprins normativ:
–
Articolul 4
alin. (1) lit. b):
(1)
Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: (...)
b)
cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;.
11.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale
art. 4 alin. (2)
și ale
art. 16
care consacră egalitatea în drepturi între cetățeni.
12.
Examinând excepția, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu
Decizia nr. 628 din 15 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 6 mai 2020, paragrafele 32-36,
Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 7 iunie 2018, paragrafele 21 și 22,
Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018, paragrafele 12 și 13,
Decizia nr. 44 din 30 ianuarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragraful 15, și
Decizia nr. 36 din 17 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 19 iunie 2019, paragrafele 27-35. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea,
art. 16 din Constituție
vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui.
13.
Curtea a reținut că indiferent de momentul la care a fost încheiat un contract de credit, sub imperiul reglementărilor
vechiului Cod civil
sau ale
noului Cod civil
și independent de incidența
Legii nr. 77/2016 , în special cu privire la condițiile de admisibilitate prevăzute de
art. 4
din aceasta, instanța de judecată, care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Astfel, în lipsa acordului părților și în temeiul
art. 969
și
970 din Codul civil din 1864 , respectiv al
art. 1.271 din noul Cod civil , instanța de judecată poate pronunța o hotărâre prin care să dispună fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa.
14.
Așa fiind, Curtea apreciază că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate care vizează încălcarea principiului egalității în drepturi, deoarece orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul, are deschisă calea unei acțiuni în justiție, întemeiată pe dispozițiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispozițiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile. Curtea a reținut că acei consumatori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv
Legea nr. 77/2016 . În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășește echivalentul în lei al 250.000 euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile
art. 969
și
970 din Codul civil din 1864
ori, după caz, cele ale
art. 1.271 din actualul Cod civil . În justificarea acestei soluții, Curtea a arătat că protecția specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul
art. 16 din Constituție , a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depășește 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziție de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă, și acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar. Rezultă că cele două categorii de debitori se află într-o situație juridică diferită, ceea ce a determinat adoptarea unei soluții legislative diferite de către legiuitor ( Decizia nr. 44 din 30 ianuarie 2018 , paragraful 16).
15.
În consecință, din perspectiva argumentelor prezentate, Curtea constată că soluția legislativă criticată nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate și, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cezar Vladimir Dobre în Dosarul nr. 7.461/197/2018 al Judecătoriei Zărnești și constată că dispozițiile
art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Zărnești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.