Decizia nr. 465/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019

privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, excepție ridicată de Vasile-Emilian Cutean în Dosarul nr. 9.837/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 453D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 198 din 24 martie 2021.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 11 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.837/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019

privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Vasile-Emilian Cutean într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019

a fost adoptată, în regim de urgență, în ședința din 30 decembrie 2019, fiind introdusă pe ordinea de zi suplimentară, fără să respecte dispozițiile constituționale și prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019

a fost adoptată fără a avea avizul obligatoriu al Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și Social și nici al ministerului de resort, în speță al Ministerului Educației și Cercetării, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) fiind un institut de cercetare.

6.

Se susține că din analiza preambulului actului normativ criticat rezultă că Guvernul nu s-a conformat exigențelor constituționale privind demonstrarea unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, deoarece motivele invocate nu au o bază reală care să justifice urgența. Autorul excepției consideră că prin adoptarea actului normativ criticat au fost golite de conținut dispozițiile

art. 115 din Constituție

privind delegarea legislativă, potrivit cărora Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația să motiveze urgența în cuprinsul acestora. Or, nici în nota de fundamentare și nici în preambulul actului normativ nu sunt prezentate elemente de fapt și de drept din care să reiasă existența unei situații extraordinare care să impună adoptarea unor soluții legislative pe calea ordonanței de urgență. Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității unei instituții publice, așa cum sunt prezentate de Guvern în preambul, nu poate justifica adoptarea soluțiilor legislative propuse și, cu atât mai puțin, nu ar putea constitui justificări ale urgenței adoptării acestora, ci impun, eventual, adoptarea unor soluții în scopul eficientizării funcționării acesteia.

7.

De asemenea, se susține că, având în vedere obiectul de activitate al IRRD, respectiv „analiza științifică a premiselor, desfășurării și efectelor - în plan politic, economic și social ale Revoluției române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentare, obiective și cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a țării noastre“, prin adoptarea actului normativ criticat, Guvernul a încălcat drepturile și libertățile consfințite prin Constituție, precum: libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la informație și regulile constituționale privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

8.

În opinia autorului excepției,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019

încalcă și

art. 41 alin (2)

și

(5) din Constituție , în condițiile în care Guvernul nu a considerat necesar să prevadă în acest act normativ dispoziții cu privire la situația juridică a salariaților, angajați și numiți la IRDD, ulterior desființării acestuia, astfel ca dreptul la măsurile de protecție socială și dreptul cu privire la convențiile colective garantate de Constituție să fie respectate.

9.

În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate

deciziile Curții Constituționale nr. 214 din 9 aprilie 2019 ,

nr. 421 din 9 mai 2007

și

nr. 255 din 11 mai 2005 .

10.

Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019

privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1059 din 31 decembrie 2019.

15.

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile din

Constituție

cuprinse în

art. 16 alin. (2)

privind egalitatea în drepturi,

art. 41 alin. (2)

și

(5)

privind munca și protecția socială a muncii,

art. 79

privind Consiliul Legislativ,

art. 108 alin. (3)

privind actele Guvernului,

art. 94

privind atribuțiile Președintelui României,

art. 115 alin. (4)

și

(6)

privind ordonanțele de urgență ale Guvernului.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, a pronunțat

Decizia nr. 198 din 24 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 21 aprilie 2021, prin care a decis că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2019

este neconstituțională, în ansamblul său.

17.

Prin această decizie, Curtea a reținut că Guvernul nu a justificat adoptarea ordonanței de urgență criticate în regimul derogatoriu prevăzut de

art. 115 alin. (4) din Constituție , ci s-a limitat la a expune argumente care demonstrează necesitatea reglementării. Curtea a subliniat că disfuncționalitățile în activitatea unei instituții, caracterul său controversat sau pur și simplu lipsa utilității din punctul de vedere al interesului public pot justifica o măsură de desființare, însă nu pe calea ordonanței de urgență a Guvernului, al cărei regim este unul strict reglementat de Constituție.

18.

În prezenta cauză, în considerarea datei încheierii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate (11 ianuarie 2021), care este anterioară publicării

Deciziei nr. 198 din 24 martie 2021

în Monitorul Oficial al României (21 aprilie 2021), și având în vedere soluția de admitere pronunțată de instanța constituțională prin această decizie (a se vedea, mutatis mutandis,

Decizia nr. 1.640 din 10 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2010), excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019

urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

19.

Curtea precizează că, de principiu, chiar dacă, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire, conform

art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă

(a se vedea, de exemplu,

Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20,

Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19 și 20).

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019

privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, excepție ridicată de Vasile-Emilian Cutean în Dosarul nr. 9.837/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2024.