Codul De Procedură Civilă din 9 septembrie 1865
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865
prezumat în vigoare
ALECSANDRU IOAN I,
Cu mila lui Dumnedeu și voința naționala,
Domnu Principateloru-Unite-Române.
La toți de fața și viitori sanetate.
Vedenedu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiției, Culteloru și Instructiunei publice, No. 29,879, pa lîngă care Ne supune spre intarire proiectului Codicelui de procedura civilă.
Considerându votulu Adunării generale, datu în ședința de 21 Iunie anul curentu.
Considerându apreciarea Senatului României, data în ședința de la 21 Iunie.
În virtutea Art. 14 din Convențiunea de la Parisu din 7/19 Augustu 1858, și a Art. 3 și 14 din Statutulu de la 2/14 Iulie 1864.
Amu sanctionatu și sanctionamu, amu promulgatu și promulgamu ce urmeda:
CODICE DE PROCEDURA CIVILE.
Cartea ANTEIA
Despre judecatoriele de plasi (ocole)
Titlul I Competința judecatoriloru de plasi
Articolul 1
Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca tote cererile în materii personale și mobiliare, în cea din urma instanța, pînă la valoarea de doue sute lei capitalu și interese, era cu apelu, pînă la valoarea de 1500 lei capitalu și interese.
Articolul 2
Judecătorii de plasi voru judeca, fără apelu, pînă la valoarea de 200 lei și cu apelu pînă la valoarea de 1500 lei:
1. Contestațiunile dintre hotelari, ospatari, hangii, carciumari cu călătorii, ospetii sau musterii loru, pentru cheltuieli de ospatarie sau pretențiuni de perderea totală ori parțială a obiecteloru aduse în oteluri, hanuri sau carciumi.
2. Contestațiunile dintre călători comisionari sau espeditori cu cărăușii sau intreprindatorii de transport, pentru intardierea, stricăciunea și perderea obecteloru transportate ori pentru plata prețului transportului.
Articolul 3
Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca, în cea din urma instanța, pînă la valoarea de 200 lei, și cu apelu pînă la ori ce valoare:
1. Cererile pentru vătămarea adusă de către omeni sau dobitoce tariniloru, holdeloru, fructeloru și recolteloru.
2. Cererile pentru curățirea santuriloru, canaluriloru de irigatie, iazuriloru, girleloru, zagazuriloru (iezeturelor) cînd drepturile de proprietate sau de servitute nu suntu contestate.
3. Cererile pentru usurpare sau stricăciuni de locuri, copaci, garduri, santuri, sau alte îngrădiri.
4. Cererile pentru reparațiunile locuriloru sau cladiriloru închiriate, impuse prin contractu sau de către lege în sarcina locatarului (chiriașului).
5. Contestațiunile dintre stăpâni și servitori patroni și lucrători cu diua, cu luna sau cu anul , pentru plata simbriei sau salariului loru, ori esecutarea contractului.
6. Cereri pentru despăgubiri civile provenite din difamatiuni, injurii, bătăi sau loviri, candu însă părțile n'au intrat pe calea criminală.
Articolul 4
Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca, fără apelu, pînă la valoarea de 300 lei capitalu sau 30 lei venitu, și cu apelu pînă la valoarea de 1500 lei capitalu sau 150 lei venitu:
1. Despăgubirile cerute de arendasu sau locataru chiriasu, din causa că nu s'a datu loculu în stapanire prin faptulu proprietarului, cînd însă dreptulu nu e contestatu.
2. Despăgubirile reclamate de proprietaru pentru stricăciunile, pierderile sau incendiulu intemplatu lucrului inchiriatu sau arendatu, din faptulu locatarului sau arendașului, conformu Art. 1434 și 1435 din Codice civile.
3. Cererile pentru plata de chirii sau arendi pentru desființarea de contracte din causa de neplata arendu sau chiriei, pentru gonirea chiriașului sau arendașului din loculu arendatu sau inchiriatu.
Articolul 5
Judecătorii de plasi voru judeca cu dreptu de apelu, ori-care aru fi valoarea lucrului:
1. Cererile pentru strămutarea otareloru.
2. Acțiunile posesorii.
3. Pretentiunile asupra lucratoriloru făcute pe ape curgatore pentru udare de tarini sau mișcare de fabrici, mori etc.
4. Reclamatiunile pentru esercitiulu servitutiloru, pentru zidurile și șanțurile comune, pentru distanțele de constructiuni și plantatiuni a se observa între vecini. În tote aceste casuri, judecătorului de plasa nu este competinte a judeca, dacă se contesta însuși dreptulu proprietății sau titlulu constitutivu alu servituții.
Articolul 6
În casurile candu competința judecătorului se reguleza după valoarea obiectului în contestatiune, acesta valoare se va otari după suma coprinsa în cerere. Dacă cererea nu coprinde nici o sumă, sau dacă se aridica contestatiune asupra valorei, și părțile nu se înțelegu, judecătorului o va otari dupe actel ce va avea, sau prin esperti, su mergendu însuși la fața locului. Partea nemultumita pe otarirea asupra valorei obiectului, va avea dreptu, în ori ce casu sa atace acea otarire la tribunalul judeteanu în termenu de 10 dile și cu formele hotărîte pentru apelu.
Articolul 7
Părțile printr'o comuna înțelegere potu eroga la competința judecătorului, arătată prin articulele precedente; ele se potu presinta de sine, înaintea sa și a se judeca, ori care aru fi valoarea obiectului în procesu, și judecătorului va pronunța în prima sau ultima instanța despre competința sa; se voru observa însă pentru acestu casu cele prescrise prin art. 10.
Articolul 8
Judecătorii de plasi suntu încă competinti a priimi denuntarile de crime și de delicte comise în ocolulu plășii loru, fiindu în același timpul ofițeri ai poliției judecatoresci, ausiliari ai procurorului, conformu art. 46-52 din procedura codicelui penalu.
Articolul 9
Judecatorieile de plasi suntu tribunale politienesci, și judeca contraventiunile de simpla poliție, conformu reluliloru prevedute în procedura codicelui penalu. Atribuțiunile date sub-prefectiloru și politailoru prin art. 141 și 142 din procedura codicelui penalu, se voru esercita numai de judecătorii de plasi.
Titlul II Despre cereri înaintea judecatoriloru de plasi și chemări în judecata
Articolul 10
Cererea în judecata se va adresa la judecătorului domiciliului sau residentei piritulu. Dacă cererea este relativă la unu imobilu ea se va adresa la judecătorului locului unde este asedatu imobilului.
Articolul 11
Cererea sa va face în scrisu. Ea va coprinde numele profesiunea și domiciliul părților, obiectulu prigonirii și temeiurile pirisului, va fi sub-scrisă de densulu și datată.
Articolul 12
Judecătorul, îndată ce o va priimi, va insemna în josulu ei, termenul de înfățișare de la trei pînă la cinci-spre-dece dile, sau și chiaru în acea di în casuri urgente va sub-scrie, va pune data, va insemna termenulu în unu registru specialu al seu, și va înapoia petitiunea reclamantului, care o va da singuru pîrîtului, ori dacă acesta nu voesce a sub-scrie într'ensa de priimire o va infatisa la primarulu locului unde este domiciliatu piritulu sau la comisarulu ori sub comisarulu de poliție, dacă se afla asemenea funcționari.
Articolul 13
După cererea sa verbală sau în scris, primarul, comisarul ori sub-comisarul va comunică pîrîtului în originalu petitiunea și'lu va indatora sa declare în scrisu pe densa ca a vendut'o.
Articolul 14
În casu cînd piritulu nu va voi a sub-scrie, ori nu va fi acasă primarul, comisarul ori sub-comisarulu va face o cedula despre obiectulu din dioa înfățișării, și o va lasă la domiciliul ori reședința pîrîtului, în mana unui servitor, unei rude ori a unui vecin; era dacă aceștia nu vor voi a o priimi, o va lipi pe usa. Va sub-scrie apoi în petitiune despre acesta și o va da reclamantelui.
Articolul 15
Primarul, comisarul ori sub-comisarul, vor îndeplini îndatoririle impuse lor prin articolile precedinti din dioa chiar cînd priimesce petitiunea sau celu mult a duoa di, și o va da înapoia îndată reclamantului. Acesta o va da judecătorului de plasa cel mai tardiu, în ajunulu dilei de judecată.
Articolul 16
Părțile se potu infatisa înaintea ori cărui judecător de plasa fără nici o chiamare și fără nici o cerere în scris, indestul ca procesul să fie de natura a se judeca de un judecător de plasa și indestul ca voința părților, obiectul și valoarea contestatiunei lor, să fie constatată în scrisu înaintea judecătorului printr'un act format de judecător sub-scris de elu și de părțile impricinate. Judecătorul va judeca causa sau în acea di, sau în alta di, însemnată de elu. Părțile vor sub-scrie spre sciinta și la dioa însemnată causa se va judeca ca și cele ce suntu cu chiamari.
Titlul III Despre judecata, hotărîre și esecutiune
Articolul 17
Judecătorului de plasa va tine audienta în tote dilele sau numai de mai multe ori pe septamina, ori chiar și duminicile și serbatorile, înainte de amiadi di după amiadi, dupe trebuințele fie-carei localități.
Articolul 18
Părțile se vor infatisa în persona sau prin vechilu, și vor fi ascultate pe rând. Ele voru vorbi cu cuviință și respect. La cas contrar judecarorul le va face observatiuni, și neindreptandu-se le va da afară sau va pronunța în contra lor amenda pînă la cinci lei, sau inchisorea pînă la doue-deci și patru ore.
Articolul 19
Judecătorul după ce va asculta pe părți, și va da citire acteloru de densele înfățișate, va incerca a le împacă și dacă impacaciunea nu va fi posibila, el va pronunța hotărîrea, fără a se ridica după locu. Va putea cu tote astea de va avea trebuinta de o mai lungă cugetare, să se retragă luându și actele înfățișate spre a se chibsui în nefiinta părților.
Articolul 20
Cînd una din părți va defaima un act de fals, judecătorul sub-scriind actulu defăimat și indatorand pe părți a'lu sub-scrie și ele, va declara procesul suspendat, și va trimite actul în esaminarea și judecata tribunalului de județu.
Articolul 21
În cinci dile celu mult dupe pronunțarea hotărîrei, judecătorul de plasa sau ocol va libera fie-carei părți o carte de judecată în care se va coprinde formula esecutorie, dacă judecata va fi fără apel, sau în casulu contraru mențiune de dreptul părților de a face apel la tribunalul județean în termen de o luna de la primirea sau lăsarea cărții de judecată la domiciliu.
Articolul 22
Cartea de judecată se va redacta pe scurt coprindend obiectul cererii, mijlocul de apărare și articolulu de lege pe care se baseda. Notita de acesta carte se va trece într'un registru special.
Articolul 23
Se vor întrebuința pentru darea cartei de judecată în mana partei condamnate aceleași mijloace ca și pentru chemarea în judecata. Partea insarcinatu a face acesta dare va fi datore a aduce înapoi judecătorului cuitanta în scrisu de priimire de la partea condamnata sau de la primarulu comunei sale ori de la comisarul de poliție local. Judecătorului va opri originalulu acelei cuitante în cancelaria sa, era pe copia de hotărîre ce se afla, în mana părții va copia cuitanta și o va sub-scrie. Aceeași prevedere se va urma și candu osanditulu va lipsi de la domiciululu seu. În casul acesta însă termenul de apel va fi de doue luni, și administrațiunea locală va îngriji a inmanui osinditului cartea de judecată. Termenulu de apel însă va curge în tote casurile în contra pîrîtului după îndeplinirea celor prescrise la art. 14.
Articolul 24
Esecutarea unei hotărîri data de judecătorul de plasa și ne supusă apelului, se va putea dobendi a doua di chiar după îndeplinirea formalitatii prescrise prin art. precedent. Spre acest sfersit, partea interesată se va putea adresa d'a dreptul la prefectul, sub-prefectul, primarul, ori comisarul de poliție locală, sau la un agent de urmărire pe lîngă tribunalul local, pentru ca sa esecute cartea de judecată. Dacă hotărîrea a fost data în lipsa, ea nu se va putea esecuta, de cat cinci dile de la priimirea cărții de judecată de către partea ce a lipsit, sau de la lăsarea ei la domiciliul seu.
Articolul 25
Esecutarea cărților de judecată, care sînt supuse apelului, nu se va putea dobendi de cat după espirarea termenului de o luna, de la primirea hotărîrei de către partea adversa sau de la lăsarea ei la domiciliu. În acest casu esecutarea nu se va face de autoritatea administrativă competința, de cat, dacă, celu ce o cere, va infatisa pe lîngă cartea sa de judecată, un certificat din partea grefierului tribunalului județean prin care să se constate ca apelul nu s'a făcut în termenul de o luna.
Articolul 26
Judecătorul de plasa va putea ordonă esecutarea provisorie a hotărîrilor sale date cu drept de apel, cînd este urgenta sau cînd este pericol de a se mai intardia esecutarea. Acesta esecutare se va face cu cauțiune, sau fără cauțiune, data de cel ce cere esecutarea, după împrejurări. Cînd însă valoarea obiectului trece peste trei sute lei cel ce cere esecutarea va fi dator a da cauțiune.
Articolul 27
Cărțile de judecată, date fără apel, nu se vor ataca cu recurs în Casatiune de cat pentru esces de putere și necompetenta.
Titlul IV Despre judecata în lipsa și despre opositiune
Articolul 28
Dacă în dioa însemnată pentru înfățișare, una dintre părți nu a venit, judecătorul de plasa sau ocol va da otarirea în lipsa.
Articolul 29
Partea judecata în lipsa va putea forma opositiune în termen de cinci dile de la primirea sau lăsarea cărții de judecată la domiciliul seu. Fiind vorba de o carte de judecată fără drept de apel, atunci se vor observa formele prescrise de art. 23, aliniatul 2 pentru opositiune, era termenul va fi de zece dile după îndeplinirea celor prescrise la art. 14.
Articolul 30
Partea care a format opositiune va areta cuvintele pentru cari n'a putut veni la înfățișare. Dacă judecătorul incuviinteza cuvintele nevenirii, sau dacă se convinge ca partea care a lipsit n'a cunoscut sorocirea și procedura urmată, va primi opositiunea și va judeca din nou pe părți, sau va insemna un alt soroc, conform art. 12 și următori.
Articolul 31
Oponentele care va lipsi și la înfățișarea urmată după opositiunea sa, nu va mai fi admis a face o al douilea opositiune.
Titlul V Despre diferite proceduri preparatorii și despre esceptiuni înaintea judecătorilor de plasa
Articolul 32
Judecătorii de plasa sînt în drept după împrejurări, ca mai înainte de a'și pronunța otarirea lor, să facă mai multe lucrări preparatorii pentru luminarea lor, prin cercetări la fața locului, ascultare de esperti, de martori etc.
Articolul 33
Dacă judecătorul otaresce a merge la fața locului, și dacă acesta otarire s'a pronunțat în presenta ambelor părți, acestea vor subscrie spre sciinta, și la diua, locul și ora otarita ele se vor afla presinta. Dacă una din părți lipsea, judecătorul va da o cedula părții presinte, ca acesta sa'i o facă cunoscută, conform art. 12 pentru chemări în judecata.
Articolul 34
La fața locului judecătorul va putea esamina prin sine însuși starea lucrurilor, va putea asculta martori, esperti sau ori cari alte persoane competinte care 'lu potu lumina.
Articolul 35
Espertii și martorii vor fi chemați prin mijlocirea părții interesate și după formele chemarilor în judecata. Cedula de citatiune va coprinde aretare de loc, di, ora. Citatiunea către esperti va coprinde încă aretarea faptului asupra cariua are să se facă espertisa.
Articolul 36
Dacă la înfățișare înaintea judecătorului pîrîtul cere a se chema și garantul seu în judecata, judecătorul va acorda un termen potrivit cu depărtarea locului ca să se cheme și acel garant. Spre acest sfîrșit, el va da pîrîtului o cedula de chemare care se va comunică garantului, conform celor prescrise la art. 12.
Articolul 37
Dacă acesta cerere a pîrîtului nu s'a făcut încă de la anteie înfățișare, sau dacă garantul nu vine la diua infatiserii judecătorul va orari asupra cererii principale, remanend de va fi trebuinta, a se pronunuta mai tardiu și asupra garanției.
Articolul 38
Dacă părțile nu se înțelegu asupra unor fapte cari, după natura lor trebuescu a fi constatate prin marturi, și dacă judecătorul găsește ca verificarea acelor fapte este folositore și admisibile, va ordonă dovedirea lor, și va insemna diua și ora cînd au să se asculte martorii ce se vor aduce de părți.
Articolul 39
La diua otarita, martorii vor arata numele, profesiunea, etatea și locuinta lor, vor jura înaintea judecătorului de a spune adeverul, vor declara dacă sînt rude sau afini (cuscri) cu părțile, și în ce grad, dacă le sînt servitori sau omeni de serviciu, și dacă nu sînt în prigonire cu una din părți.
Articolul 40
Martorii vor fi ascultați câte unul în parte, fața cu părțile, dacă acestea sînt la înfățișare.
Articolul 41
Fie-care din părți are drept a contesta pe martorii produși de ceea-l-altă parte și judecătorul va aprețui. După depunerea mărturiei nici o imputare adusă martorului nu va fi ținuta în sema, afară numai dacă va fi dovedită în scris.
Articolul 42
Părțile nu vor intrerumpe pe martori. Judecătorul va putea, ori după cererea părților sau de la sine, să facă martorilor ori-ce întrebări, va găsi cu cale pentru a sa luminare.
Articolul 43
În tote casurile în care vederea locului poate fi folositore pentru înțelegerea mărturiei, și mai ales în reclamările pentru strămutare de otare, usurpare sau stricăciune de locuri, copaci, garduri, santuri sau alte reclamari de asemenea natura, în fața locului și va ordonă ca martorii sa'și arete acolo sciinta lor.
Articolul 44
În casurile supuse la apel, se va face proces-verbal coprindetor de declararile martorilor. Se va da citire fie-căruia martor de partea care'lu privesce din acest proces-verbal. Martorul va subscrie, sau se va face mențiune de neputință sa de a subscrie. Procesul-verbal va fi subscris de judecător.
Articolul 45
În causele cari nu sînt supuse la apel, nu se va face proces verbalu, și declaratiunele martorilor vor fi în scurt coprinse în cartea de judecată.
Articolul 46
Dacă judecătorul va avea trebuinta de esperti, sau omeni cu cunoscinte speciale, ori pentru ca sa apretuesca pretențiuni de despăgubiri, ori pentru ca sa'și dea sema de valoarea lucrului, sau pentru ori ce alta causa, elu va numi pe acei esperti sau omeni cu cunoscinte, și va indatora pe partea interesată ca sa'i citeze ca și pe martori, prin cedule date de dinsul.
Articolul 47
Pentru cercetările făcute prin esperti se vor îndeplini formalitățile prescrise prin art. 44 și 45, după deosebirile acolo făcute.
Articolul 48
Tote încheierile ce judecătorul de plasa sau ocol va face cu ocasiunea procedurilor preparatori, nu vor fi supuse apelului, de cat de o odată cu otarirea asupra fondului.
Titlul VI Despre recusatiunea judecatoriloru de plasi
Articolul 49
Judecătorii de plasi pot fi recusati:
1. Cînd vor avea un interes personal în contestatiune.
2. Cînd vor fi rude sau afini cu una din părți pînă la gradul de ver primar inclusiv.
3. Cînd în anul din naintea recusatiunii, a urmat proces criminal între dinsul și una din părți sau soțul ei, ori rudele sau afinii ei în linie dreapta.
4. Dacă esista proces civil între dinsul și una din părți sau soțul ei.
5. Dacă va fi dat o părere în scris asupra procesului.
Articolul 50
Recusatiunea se va propune judecătorului mai înainte de ori ce aperare asupra fondului.
Articolul 51
Dacă judecătorul va respinge recusarea, el va amana procesul în timp de 20 dile cel mult, și va inchieia proces-verbal pentru motivul neprimirii recusarii. Partea nemultumita va lua copie după acest proces verbal și'l va comunică procurorului tribunalului județean. Tribunalul va otari asupra recusarii, fără a mai chiema pe părți, audind numai conclusiunile procurorului, în termen de trei dile de la depunerea procesului verbal la procuror.
Articolul 52
Dacă procesul verbal se va confirma sau dacă la termenul însemnat de judecătorul de plasa, partea ce a adus recusarea nu va aduce respunsul tribunalului sau un act înscris de la procuror pentru causa intardierei, judecătorul va judeca causa fără alta amânare.
Articolul 53
Dacă recusarea se admite de judecătorul de plasa, el trimite părților a se judeca la judecătorul de plasa cel mai apropiat, dacă ele nu se înțeleg a merge la un alt judecător. Dacă tribunalu de județ admite recusarea, el este care insemneza părțile judecătorul de plasa, la care ele au să se judece, dacă părțile nu se vor invoi ast-fel.
Cartea II Despre tribunalele de județe
Titlul I Despre competința
Articolul 54
Tribunalele de județe vor judeca tote afacerile civile, atît personale, cat și reale și micste.
Articolul 55
Ele vor judeca în apelu causele, venite de la judecătorii de plasi sau ocole. Cele-l-alte cause le vor judeca în prima sau ultima instanța.
Articolul 56
Tribunalele de județe voru judeca în ultima instanța tote afacerile cari au o valoare de una mie cinci sute lei capital și interese sau una suta lei venit. Afacerile ce au o mai mare valoare le voru judeca numai în prima instanța.
Articolul 57
Competința, în cea din urma instanța se va regula nu după suma ce s'a adjudecatu de tribunalu ci după suma cerută de părți.
Articolul 58
În materii personale și mobiliare, acțiunea se va adresa la tribunalul domiciliului pîrîtului, sau, dacă n'are domiciliu cunoscut la tribuinalulu reședinței sale. Dacă sînt mai mulți piriti, acțiunea se va adresa la tribunalulu domiciliului unui dintre ei, după alegerea reclamantului.
Articolul 59
Acțiunea pentru imobile se intenta la tribunalul în județul cărui se afla situat imobilul.
Articolul 60
Cînd imobilul este supus la mai multe juridictiuni, reclamantul are dreptul a intenta acțiunea la tribunalul domiciliului sau reședinței pîrîtului, dacă domiciliul sau reședința acestuia se afla în unul din județele în care se găsește imobilul. Cînd pîrîtul n'are nici domiciliu nici reședința în unul din aceste județe, reclamantulu poate intenta acțiunea, după alegerea sa, la unul din tribunalele județelor în care se găsește imobilul.
Articolul 61
Acțiunea accesorie trebuie să fie intentată înaintea judecătorilor competinti a judeca pe cea principala.
Articolul 62
În materie de societate comercială, pe cat societatea esista, și pînă la sevirsirea partagiului acțiunea se intenta înaintea judecătorului locului, în care societatea este stabilă.
Articolul 63
În materie de moștenire, se adreseda la tribunalul loculul în care s'a deschis moștenirea:
1) Acțiunile relative la validitatea testamentului și la esecutarea dispositiunilor coprinse într'însul;
2) Diferitele cereri și pretențiuni ce moștenitorii au unul în contra altuia, pînă însă se vor împărți între dinsii;
3) Cererile făcute de creditorii mortului înainte de imparteala mostenirei.
Articolul 64
Acțiunile se mai indrepteza:
a) În materii de faliment la judecătorul domiciliului falitului;
b) În materii de garanție, la judecătoria unde se afla pendinte cererea originala în contra debitorelui;
c) În casul, candu pentru esecutarea unui act, s'a ales un domiciliu, la tribunalul domiciliului ales, sau la tribunalul domiciliului pîrîtului.
Articolul 65
Cu tote acestea părțile invoindu-se, vor putea să se judece înaintea ori-cărui alt tribunal de cat cele însemnate prin articolii precedinti. Pentru acesta, ele vor trebui să depună, înaintea tribunalului unde vor să se judece, unu actu inscrisu coprindetor de a lor voința. Va trebui însă, ca tribunalul să fie competinte a judeca materii de natura acelora cari fac obiectul reclamațiunei părților.
Titlul II Despre cereri și citatiuni
Articolul 66
Ori cine pretinde unu dreptu sau un lucru, spre al obține legal, în cas de refusu din partea debitorelui sau detentorului, trebuie să formede o cerere înaintea tribunalului competinte.
Articolul 67
Spre a forma cine-va o cerere înaintea justiției, sau spre a se apara în contra unei cereri, trebuie să aibă liberul esercitiu al drepturiloru sale. Persoanele și corpurile, cari n'au liberulu esercitiu al drepturilor lor, câtă să fie represintate, asistate sau autorisate în modul prevedutu de legile cari reguleza starea sau organisarea lor.
Articolul 68
Ori ce cerere sau reclamare înaintea unui tribunal se va face printr'o petitiune adresată președintelui tribunalului.
Articolul 69
Petitiunea va coprinde:
a) Dioa, luna și anul;
b) Numele, pronumele, profesiunea, domiciliul sau reședința reclamantului și pîrîtului;
c) Obiectulu cererii și espunerea pe scurtu a midloceloru pe care se baseda cererea;
d) Cînd este vorba de imobile, plasa sau plaiul, orașul sau comuna în care este situat imobilul. Lipsa numelui, a pronumelui și nearatarea obiectului cererii atrage nulitatea petitiunei.
Articolul 70
Petitiunea se va face de reclamant în atâtea esemplare câte sînt părțile citate, mai multu un esemplar pentru tribunal.
Articolul 71
Președintele, îndată ce priimeste petitiunea reclamantului, chiama pe părți la înfățișare prin o singura citatiune.
Articolul 72
Citatiunea va fi datată și va coprinde ora, diua, luna și anul în care sînt chiemate părțile spre înfățișare. Cu citațiunea se va comunică pîrîtului și unu esemplar de petitiune.
Articolul 73
Nici o citatiune nu se poate da părților în dile de serbatori legale, afară de casuri urgente.
Articolul 74
Citatiunile se dau, sau persoanei, sau la domiciliulu persoanei. Dacă agentulu judecatorescu nu găsește la domiciliu nici pe parte, nici pe vre una din rudele sale, nici cel putinu pe vr'un servitoru, el va da îndată citațiunea unui vecinu, care va subscrie de primire. În cas d'a nu voi vecinulu s'o primească sau sa sub-scrie de primirea ei, atunci agentulu va lipi citațiunea pe usa sau pe porta părții citate și va încheia despre acesta un procesu-verbalu, fața cu sub-comisarulu în orașele unde suntu comisari sau cu ajutorulu politaiului în cele alte orașe, era în comunele rurale fața cu primarulu.
Articolul 75
Voru fi citați:
1) Statului, candu suntu în cestiune domenuri sau drepturi domeniale, prin Ministeriulu insarcinatu cu administrarea acestoru bunuri;
2) Administrațiunile sau stabilimentele publice, prin biurourile loru la scaunulu administrațiunei.
3) Comunele prin persona sau la domiciliulu primarului. În casurile de mai susu, persona care primesce citațiunea va da chitanța de primirea ei.
4) Societățile comerciale, pe catu aceste societăți esista prin casa socială; și dacă nu este casa socială, prin persona sau la domiciliulu unuia din asociați.
5) Uniunile și direcțiunile de creditori, prin persona sau la domiciliulu unuia din sindici sau prin directori.
6) Aceia cari n'au domiciliu cunoscutu în România, se voru cita la reședința loru actuala. Dacă la domiciliulu, nici reședința nu le este cunoscută, citațiunea se afige pe usa tribunalului unde se face cererea și se publică în foia de anunciuri oficiale.
7) Aceia cari se voru afla în tera streina se voru cita prin procuratorulu lor, de au unulu cunoscutu, și în casu contrariu, se voru cita la domiciliu, publicându-se citațiunea și în Monitorul.
8) Cetele mosneniloru (obstea rezesiloru), se voru chiema printr'o citatiune colectivă, însoțită de o singura copie după cererea reclamantului. Acesta citatiune va coprinde numele cetei de moșneni și se va adresa primarului respectivu care va da o în cunosciinta tuturoru mosneniloru procedându conformu art. 74. Va încheia precesu verbalu despre acesta, sub-scrisu de consiliulu comunalu și'l va inainta în copie judecătoriei respective în termenu celu multu de septe dile de la primirea citatiunei în comuna.
Articolul 76
Prescripțiunile celor două articole precedente voru fi observate sub pedepsa de nulitate.
Articolul 77
Dacă o citatiune s'a declaratu nulă pentru fapta aprodului sau agentului, acesta va fi osinditu la cheltuelile procedurei anulate, fără prejuditiu de daune interese cuvenite părții, după împrejurări.
Articolul 78
Termenulu obicinuitu alu citatiuniloru pentru cei domiciliați în România va fi de 40 dile de la data citatiunei. În casurile de urgenta, președintele va putea, după împrejurări, permite ca citațiunea să se facă în termenu mai scurtu. Pentru cei ce se afla din România, termenulu va fi de doua luni celu putinu.
Articolul 79
Candu citațiunea adresată unei părți domiciliate, afară din România, va fi data părții în România, citațiunea se va face cu termenile ordinare, avendu dreptu președintele a le prelungi, de va găsi de cuviință.
Titlul III Despre comunicarea facuta Ministeriului publicu
Articolul 80
Voru fi comunicate Ministeriului publicu causele urmatore:
1. Acelea cari privescu ordinea publică, Statului, domenurile, comunele, stabilimentele publice, darurile și legăturile în folosulu seraciloru.
2. Acelea cari privescu starea civilă a persoanelor și tutelele.
3. Propunerile de necompetenta.
4. Cestiunile de regularea competintei în casu de conflicte de juridictiune, recusatiunile și stramutarile de la un tribunalu la altulu pentru cause de rudenie sau afinitate.
5. Acțiunile recursorii în contra judecatoriloru pentru desdaunari civile.
6. Causele minoriloru și în genere tote acelea în care una din părți este aperata de un curatoru.
7. Causele femeiloru maritate, cînd este vorba de dota loru.
8. Causele cari privescu sau intereseza pe absinti. În aceste cause Ministerulu publicu va fi datoru a lua conclusiuni.
Articolul 81
Ministerulu publicu mai poate să ia comunicatiune și de ori-ce alta cause dacă crede acesta necesar; - tribunalulu poate chiar sa ordone comunicatiunea de oficiu. În aceste cause conclusiunile Ministerului publicu voru fi facultative.
Articolul 82
În casu de absenta sau împiedicare a procuroriloru sau substitutiloru loru, ei voru fi înlocuiți spre a lua conclusiuni, prin unul din judecători sau supleanți; era în lipsa acestora, prin unulu din advocati înscriși după ordinea tabloului.
Articolul 83
Ministerulu publicu va lua conclusiunile îndată după pledari.
Articolul 84
În causele cari se voru judeca fără pledari, după comunicarea ce i se va face de actele necesare , procurorulu își va da conclusiunile sale inscrisu.
Articolul 85
Părțile nu mai pot lua cuventul după ce Ministerul publicu s'a pus conclusiunile sale.
Titlul IV Despre audiente și poliția loru
Articolul 86
Ședințele vor fi publice afară de casurile cînd legea ordonă alt-fel, sau cînd discutiunea publică poate causa scandal.
Articolul 87
Poliția ședințelor este încredințată președintelui.
Articolul 88
Aceia cari asista la ședințe vor fi cu capul descoperit și vor sta cu respect. Procurorii și advocatii vor fi liberi a'și conserva toca pe TITLUL cînd nu vor lua conclusiuni sau cînd nu vor pleda.
Articolul 89
Tot ce va ordonă președintelui în privinta ordinei va fi esecutata îndată și întocmai. Aceiași dispositiune se va observa în locurile unde sau judecătorul sau Ministerul publicu eseciteza funcțiunile ce le sînt atribuite.
Articolul 90
Dacă unul sau mai mulți indivizi, ori-care ar fi întrerupt tacerea dau semne de aprobatiune, sau causeza în ori-ce alt chip, tulburare și dezordine în sala audientelor, vor fi invitați de președinte a se tinea în respectul cuvenit; și dacă după acesta prevedere desordinea continua, ei vor putea fi dati afară din sala ședințelor, era dacă se vor opune vor fi arestați și dusi îndată la casa de poprela pentru 24 ore. Ei vor fi priimiti la casa de propela după arătarea ordinului președintelui, și acest ordin va fi menționat în procesul verbal al audientei.
Titlul V Despre introductiunea și instrucțiunea causeloru
Articolul 91
Procesele se vor infatisa înaintea judecații după ordinea intrării lor, afară de cele declarate prin lege ca urgente.
Articolul 92
La începutul fie-căreia septamani, se vor afige, în sala audientelor, causele puse în stare ce au să se judece după rândul lor, în curentul acelei septemani.
Articolul 93
Dacă la chiemare causei, părțile lipsesc, causa va remanea cea din urma la rând în acea di. Era dacă părțile nu se vor areta de loc în acea di, judecata se va suspenda și nu se va redeschide de cat după cererea din nuou a reclamantului. Cînd numai una din părți lipsesce, causa se va judeca în lipsa, afară dacă partea presenta nu va voi însă'și a o amana pentru alta di, sau a remanea cea din urma la rând. Ambele părți pot cere amânarea sau schimbarea rândului, fără însă a putea inlatura dreptul de înfățișare al impricinatilor sositi înainte.
Articolul 94
Părțile se vor infatisa sau insile, sau prin advocati declarați la audienta ori avend procuri legalisata, sau prin persoanele sub puterea sau autoritatea cărora se afla.
Articolul 95
Președintele va da cuventul mai anteiu partei reclamante. Fie-care parte va avea dreptul a vorbi de doue ori, pîrîtul avend cel din urma cuventul. Președintele, la cas de trebuinta, poate acorda cuventul și de mai multe ori.
Articolul 96
În pricini complicate președintele va putea insarcina pe unul din judecători să facă un raport asupra împrejurărilor procesului, fără vre o conclusiune din parte'i. Acest raport se va citi în audienta publică înaintea inceputului desbaterilor.
Articolul 97
Fie-care parte va avea dreptu a cere comunicare, în estract sau copie, după actele produse de cea-l-altă parte. Președintele va ordonă comunicare, care se va face la grefa, și judecătorii apretuind faptele, vor putea insemna un alt termen cînd părțile să se infatisede din nuou.
Articolul 98
Părțile vor fi îndatorate, cînd li se va cere, a'și depune în scris mijlocele lor de aperare.
Articolul 99
În tote causele de divortiu audienta va fi secreta. Asemenea în tote cele-l-alte cause dintre soți, dintre ascendenți și descendenți, se va putea ordonă ședința secreta, după cererea uneia din părți. Ședința secreta se va putea ordonă și în causele dintre asociați, sau în ori-ce alte cause în care ordinea sau moralitatea publică sînt interesate, după cererea uneia din părți, sau a procurorului, sau de oficiu de tribunale. Otarirea se va pronunța tot-d-auna în audienta publică.
Articolul 100
În audientele secrete, fie-care parte va putea fi însoțită, pe lîngă advocati, de trei rude sau amici.
Articolul 101
În tote causele, advocatii sau părțile, dacă nu au fost îndatorați a depune în scris mijlocele de aperare, vor fi datori a da grefierului o scurtare, sub-scrisă de densii, de conclusiunile loru motivate. Grefierul va sub-scrie aceste prescurtări.
Articolul 102
Cînd o causa se va socoti ca este destul de luminata, judecata va putea refusa părților replica și duplica.
Articolul 103
Instrucțiunea fiind determinata și causa ascultata, judecătorii 'și vor pronunța otarirea lor sau îndată în audienta, sau după ce vor retrage în camera de consiliu. Dacă pronunțarea otarirei se va amana pentru o alta di, se va specifică causa acestei amânări.
Articolul 104
În causele simple, și cînd ambele părți vor cere, prin act scris și sub scris, ele se pot judeca și fără înfățișare sau pledari. Spre acestu sfirsitu fie-care parte 'și va depune în scris mijlocele sale de apărare sub forma de memoriu, împreună cu tote actele ce vor avea în termenul ce li se va insemna de președinte. Aceste acte și memorii se vor depune la grefa, și fie-care parte va putea lua cunoștința după dinsele, pînă în trei dile după depunerea lor. Asupra acestoru acte și memorii, judecătorii, 'și vor pronunța otarirea, care se va citi în audienta publică. Judecătorii însă vedandu ca este trebuinta de mai multe esplicatiuni, vor putea ordonă înfățișarea părților.
Articolul 105
Ori cînd se va depune acte la grefa, grefa va da imediat dovada de priimirea lor pe care o va lua înapoi d'odată cu intorcerea actelor.
Titlul VI Despre esceptiunile ce se propunu înaintea apărării fondului
Secțiunea I Despre cauțiunea ce suntu datori a da străinii
Articolul 106
Ori-ce strainu reclamant principal sau intervenint, care nu va fi domiciliat în România, va fi dator dacă cel interesat a cerut înaintea ori alte apărări asupra fondului, de a da cauțiune pentru plata cheltuielilor și daunelor interese la care ar putea fi condamnat pentru ori-ce materii afară de cele comerciale.
Articolul 107
Sentinta care va ordonă darea cauțiunei, va otari suma pînă la concurenta caria ea va trebui să fie data. Reclamantul care va consemna acesta suma, sau care va justifica ca imobilile sale din România sînt indestulatore pentru acoperirea sumei menționate va fi dispensat de a da cauțiune.
Secțiunea II Despre stramutari sau esceptiuni declinatore
Articolul 108
Partea care este chiamatu în judecata înaintea altui tribunal de cat acela care trebuie să ajudece contestatiunea, va putea cere trimeterea sa înaintea judecătorilor competinti. Acesta cerere o va face înaintea ori carei alte esceptiuni și apărări.
Articolul 109
Dacă însă este vorba de o necompetenta din causa materiei, părțile vor putea cere strămutarea și judecătorii o vor ordonă chiar de oficiu, în ori-ce stare s'ar afla procesul.
Articolul 110
Cererea pentru strămutare se va judecata în mod sumariu și se va regula mai înainte de ori ce otarire asupra cestiunei principale.
Secțiunea III Despre nulități
Articolul 111
Ori-ce causa de nulitate în privinta citatiunilor sau actelor de procedura este stinsă dacă nu se propune înaintea ori căreia aperari asupra fondului sau esceptiuni, afară de esceptiunile de necompetenta.
Secțiunea IV Despre chiamarea garantilor în causa sau despre esceptiuni dilatorii
Articolul 112
Dacă o parte arata unu just motiv de a chiama în judecata pe un garant sau sub-garant, i se va acorda un termen îndestulător, privitu cu depărtarea locurilor sprea chiama și pe aceia la judecata. Dacă suntu mai mulți garanți interesați în aceiași garanta se va da pentru toți un singur termen, care se va regula după distanta locuinței garantului celui mai departat. În timpul acestui termin se va suspenda ori ce lucrare asupra cererii originale.
Articolul 113
Cererea originala și cererea asupra garanțiilor se vor otari printr'una și aceiași otarire.
Articolul 114
Cu tote acestea se va putea judeca mai anteiu cererea originala, remaind a se judeca mai în urma cererea contra garantilor:
a) Dacă cererea în garanta s'a făcut după apărare asupra fondului;
b) Dacă cererea originala este în stare de a se judeca, și cererea de garanta este de natura a nu putea fi judecata în graba;
c) Dacă acel cărui s'a acordat termenulu, nu a formulat în scris cererea sa în contra garantilor sau sub-garantilor, asa în cat aceștia să se pota cita la termenul însemnat.
Titlul VII Despre sentințe
Articolul 115
Președintele va aduna opiniunile fie-cărui judecător, începînd de la cel mai tânăr. În causele pentru care s'a făcut raport, raportul va opinia cel d'anteiu. Președintele va opinia cel din urma.
Articolul 116
Dacă opiniunile se împart, causa se va amana a se reinfatisa în alta di, însă opiniunile împărțite se vor formula și motiva în scris printr'un proces verbal alu ședinței chiar în acea di.
Articolul 117
Dacă la noua înfățișare vor fi mai multu de cat doua opiniuni, judecătorii în numer mai mic, sînt datori să se unesca cu una din opiniunile priimite de judecători în numer mai mare. Dacă însă opiniunile vor fi împărțite pe jumătate, se chiama un alt judecător sau supleant, spre otarirea chestiunei; în lipsa de judecător sau supleant se chiama un advocat, după ordinea tabloului în care este înscris. În acestu casu părțile voru pleda din nou.
Articolul 118
Îndată ce majoritatea s'a formatu, se va resuma opiniunea sa într'unu procesu-verbal, sub-scrisu de judecători, pe care președintele îl va citi îndată partiloru în audienta publică. Dezvoltarea motiveloru otarirei se va citi, sau în acea di, și atunci nu se va mai redacta resumatulu de conclusiuni susu mentionatu, sau va remanea a se face mai tardiu în redactiunea otarirei. Minoritatea va fi datore a'și da opiniunea în josulu otarirei totu în același timpul candu majoritatea își da otarirea sa.
Articolul 119
Odată ce otarirea s'a subscrisu și s'a pronuntatu în public, ea își are tota puterea legală, și nici unui judecatoru nu'i este ertatu a'și mai poate retrage sub-scrierea. Reformarea, revisuirea sau casarea ei nu se va putea face de catu în casurile și modurile prescrise de legi.
Articolul 120
Opiniunea și conclusiunile procurorului, sau oral, sau inscrisu, de se voru fi facutu, se voru coprinde în testulu procesului-verbalu.
Articolul 121
Grefierulu va îngriji ca sentințele și decisiunile redactate și sub-scrise să se treca într'un registru specialu, unde iara'și se voru sub-scrie de judecători.
Articolul 122
Nimicu pe margini, printre linii, prin adaogiri, prin scurtari sau cifre nu se poate scri într'o otarire judecatoresca.
Articolul 123
Fie-care decisiune sau sentinta va coprinde:
1) Numele, pronumele, domiciliul ori reședința partiloru, calitatea în care procedu; numele, pronumele advocatiloru;
2) Obiectulu cererii și conclusiunile părților;
3) Resumatulu actelor ce părțile au infatisatu spre a'și susține fie-care cererea sau propunerile;
4) Mențiunea ca Ministerulu publicu și-a datu conclusiunile dacă elu s'a pronuntatu;
5) Cestiunile de faptu și de dreptu;
6) Motivele;
7) Dispositivulu, adică acea ce judecata ordonă în virtutea legiloru.
Articolul 124
Aceasta redactare va mai coprinde după trebuinta marturisirile, declarațiunile, priimirile sau lepadarile ce au pututu face părțile la înfățișare verbalu sau în scrisu.
Articolul 125
Fie-care decisiune sau sentinta va mai arata termenulu apelului, al opositiunei, al revisuirei sau al recursului în casatiune.
Articolul 126
În casurile în cari tribunalele pot acorda termene pentru esecutarea sentințelor lor, ele vor face acesta prin chiar sentinta care va otari contestatiunea și care va enuncia motivele pentru care s'a încuviințat termenul.
Articolul 127
Termenul va curge din dioa dării sentinței, cînd este contradictorie; și din dioa significarii în persona sau la domiciliu, cînd este data în lipsa.
Articolul 128
Debitorele nu va putea obține termen, nici va putea să se bucure de termenul ce i s'ar fi acordat, dacă bunurile lui se vend după cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate notora sau de contumacie, sau dacă este pus la inchisor, sau dacă prin fapta sa, a micșorat sigurantele ce prin contract dedese creditorului seu, sau dacă nu a dat și garantele promise.
Articolul 129
Esecutiunea provisorie va putea fi ordonată cu sau fără cauțiune, după impregiurari, în casurile urmatore:
1) Pentru punerea și ridicarea pecetiilor, sau facerea inventarului;
2) Pentru reparațiuni urgente;
3) Pentru depărtarea chiriașului, sau arendașului, cînd nu au termen, sau cînd termenul este espirat.
4) Pentru secuestrari și paza lucrurilor;
5) Pentru darea de cauțiuni;
6) Pentru numirea de tutori, curatori și alți administratori, și pentru darea socotelilor;
7) Pentru pensiunile sau ajutorele alimentarii.
Articolul 130
Dacă esecutarea provisorie nu s'a admis prin sentinta judecătorilor de la prima instanța, ea nu se va putea pronunța de cat de către judecătorii în apel.
Articolul 131
Esecutiunea provisorie nu poate fi ordonată pentru cheltuieli de judecată.
Articolul 132
Procurorii vor cere a li se infatisa în tote lunile originalul hotărîrilor, și vor verifica de s'au îndeplinit dispositiunile prescrise de legi. În cas de contraventiune, ei vor încheia proces-verbal, și vor raporta.
Articolul 133
Grefierii nu vor putea da părților copie după o hotărîre judecatoresca de cat după ce ea se va fi sub-scris de judecători, sub pedepsa de a fi urmăriți ca falsificatori.
Articolul 134
Ori cine va avea dreptul a scote prin grefier, cu a sa cheltuela, copie după hotărîri sub-scrise de judecători, afară numai de hotărîrile cari s'au dat în urma de desbateri în audienta secreta. Copie după aceste din urma nu se vor da de cat părților sau celor ce le represinta. Alții le pot capeta numai cu autorisarea specială a președintelui.
Articolul 135
Espeditiunile esecutorii ale hotărîrilor ce au a se aduce la îndeplinire vor purta formula esecutorie, în chipul următor: "Noi (numele și pronumele Domnitorului) cu mila lui Dumnedeu și voința naționala, Domn al Principatelor-Unite-Române la toți de fața și viitori sanetate:" (Aci urmeda testul hotărîrei). "Dăm putere și ordonăm agenților administrativi sa esecute acesta (decisiune sau sentinta); procuroriloru, sa staruiasca pentru a ei aducere la îndeplinire. Spre credința, presinta sentinta sau decisiune s'a sub-semnat de... " (urmeza sub-scrierea judecătorilor).
Articolul 136
Aceste espeditiuni sau copii, cari vor purta formula esecutore, se vor da numai părților ce au cîștigat, sau representantilor lor. Grefierul va insemna atît pe acesta espeditiune, cat și în originalul hotărîrei, persona căreia s'a datu espeditiunea esecutore.
Articolul 137
În timpul de opt dile cel mult de la pronunțarea unei hotărîri, ea se va trimite în copie fie carei părți. Aceasta copie se va lasă la persona sau la domiciliu, ori reședința și agentul judecătoresc va proceda conform art. 74 de la citatiuni, cu deosebire ca în cas cînd partea nu va fi acasă, sau nu va voi a priimi horarirea, ea se va lasă în mana funcționarilor administrativi arătați în art. 74, încheind proces-verbal despre cele urmate. Estract după acest proces-verbal se va lasă în mana unui servitor ori vecin, sau în cas de nefiinta sau nevointa din partea acestora, se va lipi pe usa sau la porta.
Titlul VIII Despre desdaunari și cheltuieli
Articolul 138
Ori-ce hotărîre judecatoresca, care va condamna la daune interese, va areta și tifra la care se urca aceste despăgubiri, sau după actele esistente, sau după o prealabilă cercetare ce s'a făcut asupra acestor tifre.
Articolul 139
0ri-ce hotărîre care va condamna la restitutiune de fructe, va dispune ca restitutiunea să se facă în natura pentru anul din urma, și în banii pentru anii precedenti, după o estimațiune facuta de esperti. Dacă restitutiunea în natura pentru cel din urma an este cu neputință, ea se va face ca pentru anii precedenti.
Articolul 140
Partea care perde, se va condamna și la cheltuelile judecatei, dacă sînt, cheltuieli cuventi pertii ce a cîștigat nu i se vor adjudica de cat după cererea ei.
Articolul 141
Dacă sînt mai multe părți condamnate, cheltuelile se vor împărți între ele după capete, sau după interesul ce fie-care din ele are în contestatiune.
Articolul 142
Dacă mai multe părți vor fi condamnate pentru causa de violenta, de frauda sau de obligațiune solidară, cheltuelile vor fi pronunțate asupra lor solidar.
Articolul 143
Condamnatul va putea fi dispensat de cheltuelile personale ale impricinatilor, în tot sau în parte, cînd procesul este între soți, între ascendenți, frați și surori sau aliați în același grad.
Articolul 144
Judecătorii pot compensa cheltuelile în tot sau în parte, dacă părțile sînt osindite asupra unor punturi.
Articolul 145
Tutorii, curatorii, moștenitorii sub beneficiu de inventar, sau alți administratori, cari într'un proces au compromes din culpa lor, interesele administrațiunei lor, vor putea fi condamnați la cheltuieli în numele lor personal, și fără să aibă dreptul de repetitiune, și chiar la daune interese, de se cuvine.
Articolul 146
Cheltuelile de judecată se vor compune:
1) Din tacsele de judecati;
2) Din cheltuelile făcute cu marturi, esperti, agenți sau cercetări la fața locului;
3) Din cheltuieli de drum și de locuinta, cînd partea ce a cîștigat a calatorit numai în vederea procesului;
4) O plata a advocatilor, apretuita de judicatori, se va tine sema părții ce a cîștigat, numai cînd i se vor da daune interese.
Articolul 147
O lista de tifra și specificarea cheltuielilor de judecati se va putea presenta judecații de fie-care parte cu alte acte probatore, îndată după pledarea asupra fondului. Fie-care parte va avea dreptul de a discuta lista presentata de partea adversa. Judecătorii vor putea da un termen părții care va cere a duce dovedi spre a combate cheltuelile arătate de cea-l-altă parte. Copie după acesta lista se va anecsa la finele hotărîrei.
Titlul IX Despre hotărîrile date în lipsa și despre opositiuni
Articolul 148
Se da hotărîre în lipsa:
În contra acelei părți care în dioa însemnată pentru înfățișare, nu s'a arătat. În contra acelei părți care, într'o causa ce era a se judeca fără pledari, nu 'și-a adus actele sau memoriele la dioa însemnată de judicata.
Articolul 149
Dacă reclamantul nu se presinta la dioa infatiserei, hotărîrea data în lipsa sa, apera pe pîrît.
Articolul 150
Cînd pîrîtul nu vine la dioa infatiserei hotărîrea data în lipsa va admite conclusiunile reclamantului, dacă se vor părea juste și bine întemeiate.
Articolul 151
Dacă din doui sau mai mulți piriti lipsesce unul, era cel-l-alt se infatiseda, hotărîrea nu se pronunța, ci se citeda de al douilea piritu sau piritii care au lipsit. La dioa arătată în citațiunea de a duoa, tribunalul sau curtea va da o singura hotărîre pentru toți, și acesta hotărîre nu va mai da drept de opositiune.
Articolul 152
Nu se va da otarire în lipsa, dacă citațiunea este nulă, sau dacă coprinde un termen mai scurt de cat cel însemnat de lege.
Articolul 153
Ori ce otarire data în lipsa se va comunică părții ce a lipsit în persona sau la domiciliu, conform art. 74.
Articolul 154
Partea condamnata în lipsa are dreptul a face opositiune în termen de opt dile libere de la priimirea otaririi în persona sau la domiciliu. Era cînd partea va lipsi de la domiciliu și sentinta va fi din acelea cari nu au drept de apel, atunci termenul pentru opositiune va fi 15 dile. Cererea de opositiune va coprinde midlocele pe care se baseza opositiunea. Ele se voru discuta de cea-l-altă parte, și aprețui de tribunalu sau curte, din diua ce se va insemna pentru înfățișare, candu se va înscri, în josulu otarirei, data în lipsa, priimirea sau respingerea opositiunei.
Articolul 155
În timpul termenului de opositiune, precum și în timpul termenului de apel se suspenda esecutarea unei hotărîri date în lipsa.
Articolul 156
Cu tote acestea, judecătorii, în otarirea data în lipsa vor putea ordonă esecutarea provisorie a otarirei, cu sau fără cauțiune. Acesta esecutare provisorie nu se va putea ordonă de catu în casu cînd ar fi titlu autentică, o promisiune recunoscută, sau un pericolu în intardiere.
Articolul 157
Dacă opositiunea se admită, procedura se va reîncepe din punctului în care se afla cînd a lipsit oponentulu. Judecătorii voru putea se mentie sau sa schimbe otarirea data în lipsa, în tot sau în parte.
Articolul 158
Nu se mai poate priimi opositiune formată de aceeași parte asupra unei hotărîri, care va fi respinsu prima opositiune facuta de dinsa.
Titlul X Despre procedurile preparatore și probatore în generalu
Articolul 159
În tote causele în care fondulu procesului nu se poate judeca îndată, judecătorii potu sa ordone într'un mod preparator și probator, verificarea scripturiloru, cercetări prin martori, mergeri la fața locului, raporturi de esperti, interogatorulu partiloru, și ori ce alte operațiuni preliminare, dacă tote acestea sînt folositore pentru descoperirea adeverului, și permise de lege.
Articolul 160
Judecătorii nu suntu legați prin aste ordonanțe preparatore, sau prin consecințele lor, afară de ceea ce se dice pentru juramentulu judeciar deferit unei părți.
Articolul 161
Operațiunea preparatore se va otari prin încheieri luate de judecători după majoritatea voturilor, ca și otaririle judecatoresci.
Secțiunea I Despre verificarea scripturilor
Articolul 162
Verificarea de scripturi are loc cînd un cas presentatu și folositoru pentru otarirea causei se va afla în una din împrejurările urmatore:
1) Dacă una din părți susține ca actulu este falsu;
2) Dacă fiind vorba de un actu privat, atribuit uneia din părți, acesta declara că nu cunosce scrierea sau subscrierea.
3) Dacă fiind vorba de un act privat, atribuit unui al treilea sau autorului uneia din părți, acesta declara că nu cunosce scrierea sau subscrierea.
Articolul 163
În casurile sus menționate, judecătorii vor ordonă părților ca să se infatisede în persona chiar în acea di, sau într'o alta di ce se va insemna. Nu se vor dispensa de înfățișarea în persona, de cat părțile, cari, din causa unei împiedicări grave, vor fi în neputință ca sa vina la audienta și cari se vor putea infatisa printr'un procurator, avend o procura specială pentru acesta.
Articolul 164
La audienta însemnată, președintele va soma pe partea care a produs actul, de a declara înțelegere a servi cu densul.
Articolul 165
Dacă acea parte lipsesce sau refusa de a răspunde, sau declara că nu voesce a se servi cu actul, acelu act se va scote din proces.
Articolul 166
Dacă partea declara ca voesce a se servi cu actul, președintele va soma pe cea-l-altă parte de a declara, dacă staruesce a susține ca actul este fals, că nu'l recunosce, sau ca 'i tagaduesce scrierea ori subscrierea.
Articolul 167
Dacă acesta parte lipsesce, refusa de a respunde, sau nu staruesce în prima sa declarare, se va admite, și scrierea și subscrierea ce vor considera ca recunoscute.
Articolul 168
Dacă partea staruesce în declararea sa, președintele o va soma să se arete mijlocele și argumentele pe cari, își sprijină declararea sa. Dacă actul este defăimat ca fals, partea va fi interpelata de a se esplica:
a) ca de ce specii de fals actul este defăimat;
b) dacă persoanele cari tinu actul sînt autorii sau complicii acelui fals.
Articolul 169
În casul articolelor precedente, actul produs se va depune îndată pe biurou. El se va incredinta grefierului, după ce i se va constata starea sa materială, stergerile, adaosele sau dresaturele ce va fi avend și după ce se va sub-scrie atît de președinte cat și de părți. Dacă părțile nu voru sau nu pot subscri, se va face mențiune despre acesta chiar pe act.
Articolul 170
Dacă partea care defaima actul ca fals, susține ca acela care l'a produs este chiar autorul sau complicele falsului, sau dacă ea arata unu altu individ în viața, ca fiind autorul sau complicele falsului, cestiunea se va putea suspende de la civilu spre a se judeca la criminalu. Spre acest sfîrșit se va transmite magistratului competinte actulu defaimatu de fals, împreună cu procesul verbal și alte lucrări ce s'au făcut cu acesta ocasiune.
Articolul 171
Dacă nu este loc de a se trimite cestiunea la criminalu, judecătorii într'un mod preparatoru, vor indatara pe părți:
1) A produce titlurile și mijlocele prin cari susțin veritatea sau falsul actului;
2) A areta actele cari pot servi pentru comparatiunea scripturilor. Dacă actulu contestatu este produs numai în copie, se va putea ordonă ca să se aducă și originalul.
Articolul 172
Tote aceste acte vor depune la grefa, în scris prin cari se susține veritatea sau falsul actului. Pînă la dioa ficsata a ședinței fie-care parte va fi în drept a lua cunoscinta de actele și mijlocele celei-alte.
Articolul 173
La dioa la audienta însemnată prin asta ordonanța preparatore, dacă titlurile și mijlocele produse pentru susținerea verității sau falsului actului sînt indestulatore și probatore, se va otari de îndată asupra priimirei sau respingerei actului.
Articolul 174
În casul contrar, prin o alta ordonanța preparatore, se va admite verificarea actului prin comparatia scripturilor. Se voru otari scripturile sau aducerea scripturilora destinate a servi la acesta comparatiune. Se va putea asemenea admite dovada cu martorii pentru faptele ce se invoca de părți.
Articolul 175
Cînd părțile se invoescu, judecătorii vor admite ca acte de comparatiune nu mai scripturile aretate de părți.
Articolul 176
Dacă părțile nu se invoesc, judecătorii vor priimi ca acte de comparatiune numai pe cele urmatore:
a) Actele autentice;
b) Scripturile private recunoscute de părți;
c) Partea din act care nu este desfaimata sau tagaduita, cînd numai o parte s'a desfaimat sau s'a tagaduit.
Articolul 177
În cas de lipsa sau de neajungere a actelor de comparatiune, partea caria se atribue scrierea sau sub-scrierea va putea fi indatorata de către președinte ca sa scrie înaintea sa sau sub dictarea sa. Refusul de a scrie va putea, după casuri sa traga cu sine recunoscerea actului contestat.
Articolul 178
Tote actele de comparatiune se vor depune la grefa, după ce se vor subscrie de către președinte și de către părți.
Articolul 179
Verificarea prin comparatiunea scripturilor, se va face de chiar judecătorii, după ce vor asculta observațiunile părților și ale ministerului public.
Articolul 180
Cu tote acestea, dacă judecătorii afla de cuviință, se vor ajuta prin un avis de esperti. Espertii se vor numi de oficiu de judecători; și 'și vor face raportul într'un termen mărginit. Ei vor pute fi ascultați și verbal în forma prescrisă pentru martori.
Articolul 181
Cînd din tota acesta instrucțiune se vor ivi indicii (semne asupra autorului sau complicelui falsului), și dacă aceștia sînt în vieta, procedura în civil se va suspenda, și cestiunea se va inainta, împreună cu actele relative, la magistratul competinte pentru criminal.
Articolul 182
După ce instructia civilă se va termina, și nu va fi trebuinta ca cestiunea să se trimeta la criminal, judecătorii vor otari asupra veritatei sau falsului actului, asupra primirei sau respingerei sale, asupra suprimarei sau reformarei actului contestat. Se va otari și înapoierea tutulor actelor depuse la grefa.
Articolul 183
Otarirea însă asupra suprimarei sau reformarei actului contestat, nu se va esecuta de cat cînd a dobendit puterea lucrului judecat.
Articolul 184
Ministerul public 'și va da conclusiunile în tote casurile cînd actul produs va fi defăimat de fals.
Secțiunea II Despre cercetarea prin martori
Articolul 185
Încheierea care reguleza a face cercetare prin martori, în casurile cînd legea nu se opune la asemenea cercetare, va specifică și enumera faptele cari trebuiesc astfel probate.
Articolul 186
Lista coprindatoare de numele, pronumele, profesiunea și locuinta marturilor ce fie-care parte va voi a se asculta, se va depune la grefa cu trei dile cel puțin înaintea dilei însemnate pentru cercetarea cu martori. Fie-care parte va putea să se opună la ascultarea unui martor, care nu e înscris în acea lista, sau nu e arătat lămurit.
Articolul 187
Martorii după cererea partei care 'i-a produs, se pot presinta de buna voe la judecata, sau se vor cita într'o di ficsa, fără a li se comunică copie despre ceea ce au a mărturisi.
Articolul 188
Martorul citat, care nu vine înaintea judecatei, se va condamna la o amenda care nu va fi mai mare de una suta lei, și se va cita din nuou.
Articolul 189
Dacă nici după acesta citare totu nu vine, se va condamna la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei; și se va putea da în contra lui un mandat de aducere.
Articolul 190
Dacă martorulu se justifica pentru ca n'a pututu veni, se va putea scuti de amenda pronunțată în contra'i.
Articolul 191
Nu vor putea fi ascultați ca martori: Rudele în linie dreapta ale uneia din părți; Frații și surorile; Unchii și nepoții; Afinii (cuscrii) în același gradu; Sotulu chiar divortiatu; Persoanele declarate de lege incapabile de a mărturisi.
Articolul 192
Cu tote acestea, părțile vor putea face ca să se asculte părinții și afinii menționați în art. precedinte afară de descendenți, în cestiuni de stat civil și de divortiu.
Articolul 193
Ori-ce alte persoane sînt priimite ca martori, remanend numai ca părțile sa arate, și judecătorii sa apretuiasca, deosebitele împrejurări cari pot face ca mărturia lor să fie lepadata sau priimita.
Articolul 194
În diua însemnată pentru înfățișarea martorilor, ei vor fi introdusi în sala audientelor, pe randu și deosebiți; incepend de la martorii propuși de reclamant, dacă vor fi asemenea martori.
Articolul 195
Fie-care martor va fi mai anteiu intrebatu de președinte a'și declara: Numele și pronumele, profesiunea și domiciliul; Dacă este ruda sau afin cu una din părți și în ce grad; Dacă se afla în serviciului seu; Dacă se afla în ori-ce alte relatiuni cu una din părți.
Articolul 196
Mai 'nainte de a depune mărturia, va face un jurament precum urmeza: Va pune mana pe cruce, președintele va pronunța și martorul va repeta urmatorele: "Me leg pe onore și pe consciinta; jur înaintea lui D-deu ca voiu mărturisi adevărul, nimic de cat adevarulu, fără ura sau favore pentru ver una din părți". După ce martorul va jura, președintele îi va adresa aceste cuvinte: "Dumnedeu, martor de juramintulu ce ai facutu, sa te pedepsesca dacă vei fi sperjur". Dacă martorul este de o alta religiune, acesta formula se va modifica după cum prescrie religiunea sa.
Articolul 197
Copii mai mici de 16 ani împliniți vor putea fi ascultați fără a jura.
Articolul 198
Martorul va depune fără sa'i fie permis de a ceti inscrisu depunerea sa. Disele sale se vor trece de grefier în proces-verbal; 'i se vor citi, se va intreba dacă staruiesce într'ensele, acestea sub pedepsa de nulitate. Acest proces verbal se va sub-semna, totu sub pedepsa de nulitate, de martori, de președinte și de grefier. Dacă martorulu nu va putea sau nu va voi a subscrie se va face mențiune despre acesta.
Articolul 199
Părțile, judecătorul precum și procurorulu voru putea adresa martorului ori-ce cestiuni, prin mijlocirea președintelui.
Articolul 200
În cursul depunerii nimeni nu va putea întrerupe pe martor.
Articolul 201
Fie-care martor, după depunerea sa, va remanea în sala audienteloru pînă la terminarea cercetarei, afară numai dacă judecata va otari alt-felu.
Articolul 202
Martorii vor putea din nuou fi întrebați ori de câte ori acesta se va părea necesaru în urma ascultării altoru martori. Martorii ce se vor contradice vor putea fi confruntati.
Articolul 203
Dacă unu martor cere despăgubire pentru venirea sa, judecata va otari cifra acelei despăgubiri după starea și profesiunea martorului, după depărtarea domiciliului seu, și timpul ce a pus în asta cercetare. Acesta indemnisare se va plati îndată de partea care a citatu pe martor.
Articolul 204
Dacă din instrucțiune esu banueli grave de mărturie mincinosa sau de corumpere de martori, judecătoria civilă va înaintea cestiunea în cercetarea judecătorilor crimilali competinti.
Articolul 205
Dacă toți martorii citați nu potu sa fia ascultați în aceeași audienta, cercetarea se va urma la o alta audienta fără alte citatiuni.
Articolul 206
Dacă una sau alta din părți va cere a se aduce și alți martori, judecătoria va putea sa acorde prelungirea cercetarei. Nu se va putea însă acorda de cat o singura prelungire pentru fia-care parte.
Articolul 207
Dacă martorul present refusa fără unu justu motivu de a jura sau mărturisi, se va condamna la cheltuieli de despăgubire către părți, și la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei.
Articolul 208
Nulitatea uneia sau mai multor mărturii nu va atrage nulitatea întregii cercetări prin martori.
Articolul 209
Dacă un martor, din causa de bola, sau alta infirmitate grava, nu va putea veni la audienta, președintele va trimite pe unulu din judecători la locuinta sa, ca, împreună cu grefierulu și fața cu părțile, sau după ce s'a chematu formal, sa priimesca depunerea sa.
Articolul 210
Dacă un martor se afla cu șederea în prea mare depărtare, judecătoria după ce va asculta pe părți, va putea trimite la tribunalul local o comisiune rogatorie, ca acelu tribunal sa priimesca depunerea martorului asupra faptelor ce i se vor specifică.
Secțiunea III Despre esperti
Articolul 211
Cînd judecătorii, spre a se lumina, vor găsi de cuviință a avea părerea unor esperti, vor insemna espertii și obiectele asupra cărora au sa'și dea opiniunea.
Articolul 212
Espertii se voru numi d'a dreptulu de către judecata, afară numai dacă părțile nu se vor invoi, chiar la audienta, asupra numirei loru.
Articolul 213
Espertii vor fi în numer de trei. Cu tote acestea dacă părțile consimt, sau dacă este vorba de obiecte ce au o mica valoare, un singuru expert va fi destul.
Articolul 214
Espertii se pot recusa pentru acele-și cause ca și judecătorii. Ei se potu recusa pentru o causa posteriora sau anteriora numirei lor. În casul acesta din urma, recusarea nu e valabilă dacă nu s'a facutu în cele trei dile de la numirea espertilor.
Articolul 215
Recusarile se vor propune și se voru judeca la audienta fața cu părțile sau după ce s'au citat.
Articolul 216
Espertii vor fi citați a veni la judecata ca și martorii. Nevenirea lor sau refusulu de a'și da părerea vor atrage acelesi pedepse ca și pentru martori. Ei vor avea același drept de indemnisare.
Articolul 217
Dacă obiectul cercetării este de natura în cat espertii să-și pota da îndată opiniunea, ei se voru asculta chiar la audienta, separat, în ordinea și după modul cum s'a asedat pentru martori prin art. 195, 196, 197, 200, 201 și 202.
Articolul 218
Dacă însă espertii, mai înainte de a se pronunța au trebuinta de un esamen prealabil, sau sa merga la fața locului, atunci ei, vor jura mai anteiu înaintea judecații, conform art. 196, ca 'și vor împlini misiunea cu credința.
Articolul 219
Espertii, în acestu cas, își voru face un raport scris care va coprinde părerea lor motivată, după majoritatea voturilor. Dacă sînt mai multe opiniuni, raportul va arata opiniunea fia-cărui expert. Acest raport va fi sub-scris de esperti, și depus la grefa.
Articolul 220
La audienta însemnată pentru a asculta raportul espertilor, grefierul va da citire acestui raport. Judecătorii vor putea sa ordone și înfățișarea espertilor la judecata, pentru ca sa dea și esplicatiuni verbale care ar lămuri mai bine raportulu lor scris.
Articolul 221
Dacă judecătorii nu sînt destul de luminati printr'un anteiu raport de esperti, ei pot ordonă ca să se facă un al douilea raport de către aceiași esperti, sau de către alții.
Secțiunea IV Despre cercetări în fața locului
Articolul 222
În cas cînd va socoti de trebuinta, judecata va putea ordonă ca unulu din judecătorii tribunalului ori ai curții, sau chiar completul unui tribunal, sa merga la fața locului, spre a se lumina asupra unoru cestiuni cari se voru specifică prin încheierea care va hotărî cercetarea la fața locului.
Articolul 223
Judecătorul sau judecătorii care vor merge la fața locului vor fi în drept a asculta, în modul prescris de secțiunile precedenti martorii sau espertii. Martorii și espertii se vor cita de judecător sau judecătorii aflați la fața locului, în presenta cărora ei voru face juramentul prescris, și către cari 'și vor adresa raporturile sau depunerile lor.
Articolul 224
Cercetarea la fața locului se va face fața cu părțile, sau după ce se vor chema formal.
Articolul 225
Judecătorul sau judecătorii carii vor merge la fața locului, vor face proces verbal despre tote cele urmate, pe care'l vor pune pune în vederea completului judecătorii.
Articolul 226
Cînd tot completul unui tribunal merge la fața locului, el va fi însoțit și de procuror care 'și va face conclusiunile sale asupra celoru urmate.
Secțiunea V Despre interogatorul părților
Articolul 227
Judecătorii sînt în drept ca sa intrebe pe părți asupra tutulor cestiunilor ce sînt contestatiune. Fiecare din părți va avea asemenea dreptul ca sa cera a se intreba atît dinsa cat și ceea-l-altă parte asupra faptelor procesului.
Articolul 228
Părțile vor fi intrebate personalu, prin președinte, asupra fiecărui fapt în parte, precum și asupra ori carei alte împrejurări care poate lumina judecata. Ele vor respunde fără sa pota citi un proiect de respuns scris.
Articolul 229
Părțile se vor intreba fața una cu alta, sau și în lipsa una de alta; în ast din urma cas, ele vor putea fi confruntate.
Articolul 230
Fie-care din judecători, cerend cuventul de la președinte, va putea face părților ori ce fel de întrebări va găsi de cuviință. Ministeriul public va avea același drept.
Articolul 231
Părțile își vor putea face una alteia întrebări și observatiuni prin organul președintelui și fără a se întrerupe.
Articolul 232
Grefierulu va ceti fie căreia părți declarațiunea sa, și președintele o va intreba dacă staruesce iutr'însă, sau dacă are a mai adaoga ori a mai schimba ceva. Adaosele sau schimbările se vor trece asemenea în josul sau în marginea procesului-verbal. Totul va fi sub-scris de președinte, grefier, și partea care s'a întrebat. Dacă partea nu voesce sau nu poate subscrie, se va face mențiune despre aceasta.
Articolul 233
Administrațiunile și stabilimentele publice vor fi îndatorate a numi un agent sau administrator care să aibă procura specială spre a respunde la cestiunile cari i se vor fi comunicat.
Articolul 234
Dacă partea refusa de a respunde la cestiunile ce i se vor pune de judecată, sau dacă, fără a justifica pedica legitima, nu vine la interogatoru, judecătorii vor putea considera faptul ca marturisit în contra sa.
Articolul 235
Dacă o parte areta ca suferă de o bola sau de o infirmitate grava, care o opresce de a veni în persona la judecata, spre a respunde la întrebările ce i se vor face, judecata va putea trimite la domiciliul seu pe unul din judecători, ca împreună cu grefierul, și fața cu cea-altă parte sau în lipsa, dacă s'a chemat formal, sa 'i ia interogatorul cuvenit.
Articolul 236
Dacă acea parte se afla cu reședința în alt județ, judecata va putea tramite o comisiune rogatore tribunalului local, ca unul din membrii acestuia, fața cu grefierul, sa ia interogatorul cuvenit.
Secțiunea VI Despre juramentul judiciar deferit unei părți
Articolul 237
Judecătorii vor putea, sau de la sine sau după cererea celei-l-alte părți, sa defere uneia din părți juramentul asupra unor fapte, ce se vor precisa prin încheierea care hotarasce juramentul.
Articolul 238
Mai înainte de a se seversi juramentul, președintele în audienta publică, va espune partei faptele asupra cărora are sa jure; și'i va aduce aminte pedepsele în contra sperjurului.
Articolul 239
Juramentul se va face în audienta urmatore, afară numai dacă împrejurările ceru ca să se seversesca în data.
Articolul 240
Juramentul se va seversi în modul următor: Cel ce are sa jure, va pune mana pe cruce, președintele va pronunța și el va repeti urmatorele cuvinte: "Jur pe sfanta cruce și înaintea lui Dumnedeu de a spune adeverul și nimic de cat adevărul, asupra faptelor audite, și asupra cărora partea adversa (dacă este vorba de jurament deferit de dinsa) sau judecata (dacă este vorba de jurament de oficiu) imi cere mărturisirea consciintei". După ce partea va fi pronunțat acest jurămînt, președintele va adauga: "Dumnedeu martor de juramentul ce ai făcut, sa te pedepsesca dacă vei fi sperjur".
Articolul 241
Acesta forma a juramentului se va putea modifica de judecată dacă partea are o religiune care o opresce de a face asemenea jurament.
Articolul 242
Juramentul se va seversi tot 'auna fața cu partea adversa, sau și în lipsa ei, dacă s'a chemat formal.
Articolul 243
Dispositiunile art. 235 și 236 se aplică și la jurămînt.
Articolul 244
După ce s'a seversit juramentul, judecata va priimi declarațiunea partei ce a jurat asupra cestiunelor ce i s'au pus. Aceste declarațiuni, făcute sub puterea juramentului, se vor trece în procesu-verbal, subscris de președinte, de grefier și de partea ce a jurat. Dacă partea nu va putea sau nu va voi a sub-scrie, se va menționa despre acesta.
Articolul 245
Dacă partea căreia s'a deferit juramentul, nu va veni la dioa și locul însemnat spre a seversi juramentul, acesta se va putea considera un refus din parte-i de a priimi sa jure.
Articolul 246
Se vor observa tote cele-l-alte dispositiuni coprinse în Codicele civil asupra juramentului.
Titlul XI Despre interventiune
Articolul 247
Acela care are interese într'o contestatiune ce se urmeza între alte persoane, va putea cere sa intervină și elu în proces.
Articolul 248
Aceasta interventiune se va forma prin petitiune care va coprinde mijlocele și conclusiunile. Petitiunea se va putea da sau înaintea dilei de înfățișare a procesului principalu, sau chiar în acea di.
Articolul 249
Judecătorii vor prețui dacă asta cerere incidența va trebui sau nu sa amâne procesul principal care va fi pus în stare.
Articolul 250
În ori-ce cas, judecata va indatora pe interveniente ca sa producă tote actele și mijlocele ce va fi avend spre a'și susține cererea sa. Părțile vor putea lua incunosciintare despre tote aceste acte și mijloace.
Articolul 251
Dacă interventiunea este admisă, intervenientele va avea dreptul sa ia cunoscinta despre actele și mijlocele părților principale. Chestiunea principala și cererea intervenientului vor face obiectul unei singure judecati.
Articolul 252
Dacă judecătorii vor aprețui ca interventiunea este fără interes și nefondata, ei o vor respinge și vor urma judecarea causei.
Titlul XII Despre suspensiunea, peremtiune (închiderea) și începerea judecaților
Articolul 253
O judecata, care se afla în cursul ei se va suspenda, dacă tote părțile vor cere.
Articolul 254
Judecata se va suspenda încă:
a) Prin lipsa părților din dioa ficsata pentru înfățișare.
b) Prin mortea uneia din părți.
c) Prin interdictiunea ei.
d) Prin mortea, suspensiunea și eclusiunea procuratorului uneia din părți.
e) Prin încetarea funcțiunilor în virtutea cărora o parte se infatisa.
Articolul 255
Împrejurările însă arătate în art. precedinte nu vor opri nici conclusiunile ministerului public, nici pronunciarea judecații, dacă ele s'au ivit după terminarea pledarilor, sau după terminarea instrucțiunii scrise, cînd causa era a se judeca fără pledare.
Articolul 256
Judecata va reîncepe: Pentru casul cînd părțile au cerut suspendarea sau au lipsit, după o noua cerere și după nuoi citatiuni. Pentru casurile însemnate la lit. b, c, d și e, de la art. 254, după nuoi citatiuni ce se vor face moscenitorilor, curatorilor, tutorilor, părților sau nouilor representanti.
Articolul 257
Judecata va fi perimata, după cererea părții interesate, chiaru în privinta minoriloru și interdisilor, dacă partea va lasă sa treca duoi ani de la acel din urma act de procedura fără sa reincepa judecata. Peremtiunea se va declara prin o otarire data fără vre o chemare a partiloru.
Articolul 258
Efectul peremtiunei unei judecati este ca tote actele de procedura și ordonanțele preparatorii se afla stinse. Dreptul însă de a intenta o noua acțiune nu este stins.
Articolul 259
Chiar după peremtiunea judecații, cînd acțiunea se intenteza din nou, părțile se vor putea folosi și voru putea invoca:
1) Marturisirile, declarațiunile și juramentul făcute de una din părți în timpul judecații perimate;
2) Depunerile martorilor morți deja și cari se afla constatate prin proces verbal.
Articolul 260
Un proces se închide cînd ambele părți, prin act scris comunicat judecații ceru închiderea.
1) Reclamantele singur se poate desista, fără prejuditiu de daune interese pentru pagubile ce va fi pututu causa pîrîtului.
2) Numai părțile capabile de a contracta prin ele însăși sa potu desista.
3) Același tribunal sau curte va statua asupra daunelor interese ce va putea pretinde pîrîtului.
Articolul 261
După ce una din părți s'a desistat, și cea-l-alta a acceptat desistarea, acțiunea este stinsă definitiv.
Titlul XIII Despre regulare de competința
Articolul 262
Dacă o causa se afla înaintea a duoi sau mai mulți judecători de plasa cari țin de același tribunalu, competința loru se va regula de către acestu tribunalu. Dacă judecătorii de plasa depind de mai multe tribunale, regularea competintei se va face de către Curtea de respectiva. Dacă judecătorii de plasa nu depind de aceeași curte, regularea competintei se va face de către Curtea de Casatiune.
Articolul 263
Dacă aceeași cerere este adresată la doue sau mai multe tribunale județene, cari țin de aceeași curte, regularea competintei lor se va judeca de acesta curte. Ea se va judeca de către Curtea de Casatiune, dacă tribunalele nu țin tote de aceeași curte, sau dacă conflictul esista între una sau mai multe curți.
Articolul 264
Îndată ce se ivesce casul de regularea competintei, se va suspenda veri-ce alta procedura, pînă la regularea conflictului.
Articolul 265
Tribunalulu sau curtea care va judeca conflictul, va regula competința, fața cu părțile, sau, în lipsa lor, dacă ele n'au venit după citațiunea ce li s'a făcut.
Titlul XIV Despre trimiterea la un alt tribunal pentru causa de rudenie sau de afinitate
Articolul 266
Cînd una din părți va avea doue rude sau afini pînă la gradul de ver al duoilea inclusivu, între judecătorii tribunalului de județ, ori trei rude sau afini de același grad, la o curte de apelu sau cînd va avea o ruda în gradulu arătat, între judecătorii tribunalului ori doue rude la curte și însăși partea aceea va fi membru la acel tribunal sau curte, cea-l-altă parte va putea cere strămutarea la un alt tribunalu sau o alta curte.
Articolul 267
Strămutarea se va cere înainte de a se începe pledarea partiloru.
Articolul 268
Cererea de strămutare se va desbate și se va pleda, fața cu cea-l-altă parte, sau și în lipsa, dacă s'a chematu formal. Se va încheia proces-verbal despre disele, dovedile și mijloacele fia-carii părți. Încheierea curții sau tribunalului, prin care se va priimi sau se va respinge strămutarea va fi motivată.
Articolul 269
Dacă cererea de strămutare se pune înaintea unui tribunal, și dacă ea se priimesce, strămutarea se va face la unul din tribunalele cele mai apropiate care tine de aceeași curte; era dacă ea se priimesce de o curte, strămutarea se va face la una din curțile cele mai apropiate.
Articolul 270
Cererea de strămutare se va judeca cu apel și recurs. Apelulu și recursul vor suspenda judecarea fondului.
Articolul 271
Acela care, în definitiv, va cădea asupra cererii sale de strămutare, se va condamna la o amenda de la una suta lei pînă la cinci sute lei, și la alte daune interese în favorea celei alte părți.
Articolul 272
Apelulu și recursulu se va forma fără tacsa în termen de trei dile de la citirea incheierei în sala audientelor. Odată ce acest termen a trecut, incheerea asupra strămutării va remanea definitivă. Apelul sau recursul se va face printr'o declarațiune scrisă, chiar înaintea judecătoriei carea a facutu încheierea; judecătoria va inainta d'a dreptul cererea autorității competinte.
Articolul 273
Cînd strămutarea nu s'a priimit procedura se va continua înaintea tribunalului sau curtei ce începuse judecata procesului.
Titlul XV Despre recusatiune
Articolul 274
Ori-ce judecător va fi recusat:
1) Cînd judecătorul sau femeia sa este, unul sau altul interesat personal în proces;
2) Cînd judecătorul va fi ruda ori afin al părților, sau alu uneia dintr'însele pînă la al patrulea grad inclusiv;
3) Dacă femeia judecătorului este ruda ori afini a uneia din părți pînă la gradul mai sus aretat, în cas cînd femeia va fi în vieta și nedivortata sau dacă fiind morta ori nedivortata se afla copii dintr'însă. Dacă este morta sau divortata și nu sînt copii dintr'însă, nu se vor recusa de cat soțul, ginerele și cumnatul.
Articolul 275
Ori ce judecător va mai fi recusat:
1) Dacă judecătorul, femeia sa, descendenții sau ascendenții sei ori afinii sei, de aceeași linie, au unu proces asupra unei cestiuni asemanata întocmai cu acea care se judeca între părți;
2) Dacă aceste persoane au o judecata la tribunal sau curtea unde una din părți este judecător;
3) Dacă între aceleași persoane și una din părți, ori sotia și rudele sale în linie dreapta, a fost o judecata criminală în decurs de 5 ani înaintea recusarei.
Articolul 276
Ori-ce judecatoru va fi încă recusabil:
1) Dacă el, femeia sa sau copii sei minori sînt creditori, debitori ori garanți ai uneia din părți;
2) Dacă este moscenitor presumtiv sau donatar al unei din părți, sau dacă una din părți este moscenitorul seu presumptiv;
3) Dacă el este stăpân sau asociatu alu unei părți;
4) Dacă judecătorul este tutor, curator sau consiliu judiciar alu uneia din părți;
5) Dacă elu este administrator al unui stabiliment sau societăți care se afla interesate în proces;
6) Dacă a pledat sau 'și a dat opiniunea în scris în ast proces;
7) Dacă a mai luat parte la acest proces ca judecător, arbitru sau expert;
8) Dacă a depus ca martor în asta cestiune;
9) Dacă 'și-a manifestat opiniunea sa mai nainte de a se pronunța otarirea;
10) Dacă a priimit de la una din părți daruri sau promisiuni de daruri ori de serviciu;
11) Dacă este inimicia capitala între judecatoru și una din părți; dacă din partea judecătorului a urmat în contra uneia din părți, în cele sese luni din naintea recusatiunii, agresiuni, injurii sau amenințări verbale sau inscrisu.
12) Dacă este frate, ruda de sus ori de jos cu advocatulu uneia din părți.
Articolul 277
Nu vor fi recusabili rudele sau afinii acelora cari figureda în proces de cualitate de tutori, curatori, directori ori administratori ai unui stabiliment public sau de comerciu, cînd acești tutori, curatori ori administratori nu vor avea un interes personal în proces.
Articolul 278
Tot judecătorul care va sci ca ecsista în persona sa o causa de recusatiune o va declara însuși tribunalului sau curții, care va decide dacă trebuie să ia parte la judecata.
Articolul 279
Judecătorul însă recusabil va putea lua parte la proces, dacă tote părțile cari figureda în proces, și cari vor fi capabile a contracta prin ele însăși, voru declara direct sau prin un împuternicit special pentru acesta, ca primesc a'l avea de judecător. Sentinta sau otarirea va face mențiune despre acesta.
Articolul 280
Cel ce va voi sa recuse va trebui să facă propunerea sa de recusare mai înainte de începerea desbaterilor. Dacă causele de recusare, s'au ivit după inceparea procesului, partea interesată le va propune îndată ce le va cunosce.
Articolul 281
Recusatiunea va fi propusă printr'un act scris, dat președintelui, sau dacă recusatiunea este contra președintelui, dat judecătorului care 'i va tinea locul. Acest act va fi subscris de partea care propune recusarea sau de împuternicitul seu.
Articolul 282
Președintele va comunică actul judecătorului recusat. Acesta va respunde, înscris sau verbal în camera de consiliu. Nu sa va face nici un altu actu de procedura.
Articolul 283
Tribunalulu sau curtea înaintea caria s'a propus recusarea, va delibera asupra-i după ce va asculta și conclusiunile ministerului public. Judecătorul recusat nu va putea lua parte la asta deliberare. Încheierea asupra recusatiunei se va putea ceti în ședința publică, și dreptul de apelu sau recurs nu va împiedica pe tribunalu sau curte de a intră în esaminarea fondului.
Articolul 284
Dacă recusarea s'a priimit, judecătorului recusatu se va retrage, și nu va putea, sub nici un fel de cuvent, asista în camerea de consiliu la deliberările judecătorilor asupra procesului.
Articolul 285
Numai respingerea recusarii contra unuia din membrii curților apelative, poate provoca casarea ședinței Curtei. Recursurile contra hotărîriloru tribunaleloru pentru acest motiv, se va putea lua numai atunci cînd sentinta pronunțată de tribunal este din acelea cari reman definitive.
Articolul 286
Dispositiunile de mai sus asupra causelor de recusare și modul de a le propune și judeca se vor aplica: Procurorilor și substitutilor lor, precum și grefierilor. Procurorii și substitutii nu se potu recusa cînd joca rol de părți principali.
Articolul 287
Dispositiunile de mai sus, fiind aplicabile la materie penală ca și la cele civile, art. 550 pînă la art. 572 din procedura Codului pinal reman abrogate.
Titlul XVI Despre revisuirea judecatiloru
Secțiunea I Casurile în cari se poate cere revisuirea
Articolul 288
Se va putea cere revisuirea unei sentințe sau decisiuni remase definitive.
1) Dacă coprinde dispositiuni contrarii unei alteia, sau atît de obscurenu în cat nu li se poate înțelege sensul și se pot aplica.
2) Dacă sa pronunța asupra unoru lucrări cari nu s'au cerut;
3) Dacă judecata a dat mai mult de cat s'a cerutu;
4) Dacă s'a uitat a se pronunța asupra unui punct cerut;
5) Dacă obiectulu procesului nu se afla în fiinta sau nu se poate prețui.
6) Dacă condemnatul va dovedi ca a îndeplinit deja parte din dispositiunile hotărîrei cu care cere a se scădea.
7) Dacă sentinta, fiind pentru imobile, puncturile de hotare, fie și streine pe care s'a întemeiat hotărîrea, sînt contestate în fiinta lor.
8) Dacă asupra unei pretuiri ordonate prin definitivă sentinta, se vor ivi contestatiuni bine cuventate.
Articolul 289
Revisuirea se poate cere dacă este contrarietate pe sentinta sau decisiune definitivă, date între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și cu acelesi mijloace, de către acelesi tribunale sau curți.
Articolul 290
Revisuirea se va mai cere:
1) Dacă de la pronunțarea otararii, s'a descoperit acte probatorii, carii s'au reținut pînă atunci sau de către chiar partea în favoarea caria s'a pronunțat judecata, sau prin o forta majoră.
2) Dacă judecata s'a pronuntatu întemeindu-se pe nisce acte, cari erau deja declarate false, pe candu avea locu înfățișarea; sau cari s'au recunoscut și declarat false în urma judecații;
3) Dacă martorii cari au depus în aceea judecata, sau partea care a jurat, s'au descoperit mai în urma ca acei martori au fost mincinosi, sau ca acea parte a comis un sperjur.
Articolul 291
Statul, comunele, stabilimentele publice și minorii pot fi încă admiși a cere revisuirea, dacă cei însărcinați a'i apara nu'i au aparat, sau dacă, într'un mod fraudulos, au omis a arata justiției acte importante, sau a lăsat a se calca forma esențială prescrisă în favore-le de procedura și legi.
Articolul 292
Revisuirea nu se poate cere pentru o erore materială de redactiune asupra numelor, cualitatii și conclusiunilor părților, nici pentru o erore de calcul în dispositiv. Asemenea erori se potu indrepta, în urma unei simple cereri, în marginea sau în josul copiei și originalului hotărîrei.
Secțiunea II Formele și termenii cererilor de revisiune
Articolul 293
Ori-ce cerere spre a revisui o ședința sau o decisiune, se va adresa de către partea interesată, la tribunalul sau curtea care au pronunțat, în ultima instanța acea ședința sau decisiune.
Articolul 294
Cererea de revisiune se va instrui și judeca ca și ori-ce alta cerere principala. Ministerul public va fi tot d'auna ascultat.
Articolul 295
Cererea de revisiune nu va opri esecutarea sentinței sau decisiunei atacate. Cu tote acestea, tribunalul sau curtea va putea, după împrejurări, sau sa opresca esecutarea indatorind pe partea care cere revisuirea a da cauțiune, sau sa supună la cauțiune pe partea care voesce a urma esecutare.
Articolul 296
Cererea de revisiune se va face:
a) În termen de o luna de la priimirea copiei de sentinta sau decisiune pentru casurile coprinse în art. 288, alin. 1, 2, 3, 4, și 8 și art. 289. Termenulu de o luna va curge de la cel din urma act de esecutare pentru casurile prevedute la art. 288, alin. 5, 6 și 7.
b) În termen de doue luni din diua de cînd s'a descoperit actele cele noui sau falsitea acteloru presentate, sperjurulu ori neadeverul aratarii martoriloru, după cum se prevede prin art. 290.
Articolul 297
În casul prevedut la art. 291, statul, comunele și stabilimentele publice vor avea un termen de duoe luni, de la priimirea otaririi spre a cere revisuirea ei. Pentru minori, termenul va fi de patru luni de la majoritate.
Articolul 298
Dacă tribunalul sau curtea, care judeca cererea de revisuire, o va admite, va schimba hotărîrea data, în tot sau asupra totalității sau în parte, după cumu revisuirea s'a cerut asupra unor puncte numai, sau asupra totalității hotărîri.
Articolul 299
Dacă cererea de revisuire a avut de obiect numai interpretarea unei dispositiuni obscure, se va lămuri numai acea dispositie fără a se atinge fondul.
Articolul 300
Dacă s'a cerut revisuirea pentru ori-care din cele alte casuri prevedute de asta lege, tribunalul sau curtea va statua asupra fondului chiar, coprins în puncturile contestatiunei.
Articolul 301
Dacă se admite cererea de revisuire formată pentru contrarietate între otariri definitive, date de același tribunal sau curte, se va retracta cea din urma otarire și se va ordonă esecutarea otarirei celei d'anteiu.
Articolul 302
Se va face mențiune de judecată data în revisiune în josul originalului primitiv al sentinței ori decisiunei.
Articolul 303
Nu se va priimi cererea de revisuire:
a) În contra otarirei contra care a fost deja atacată în revisuire.
b) În contra otarirei prin care s'a judecat cererea de revisuire.
c) În contra otarirei care, după ce s'a admis cererea de revisuire, a statuat din nou asupra fondului contestatiunei.
Articolul 304
Cererile asupra otaririlor definitive contrarii date de doue diferite curți, sau de unu tribunal și curte, ori de doua diferite tribunale, în una și aceeași causa, între aceleași persoane, între acelesi cualitati și cu aceleași mijloace, se vor judeca de curtea de Casatiune, conform legei acestei curți.
Titlul XVII Despre acțiunea recursoria civilă în contra judecătorilor
Articolul 305
Judecătorii se pot urmări în urmatorele casuri:
1) Dacă a fost dol sau mituire, ce se pretinde ca s'a comis, sau în cursulu instructiunei sau în timpul judecații.
2) Dacă urmărirea este anume pronunțată de lege.
3) Dacă legea declara pe judecători responsabili sub pedepsa de daune interese.
4) Dacă este denegrare de dreptate.
Articolul 306
Este denegrare de dreptate, cînd judecătorii nu voesc a se pronunța asupra unei cereri, sau neglige de a judeca causele cari sînt în stare sau la rând a se judeca.
Articolul 307
Denegrarea de dreptate se constata cînd, după doue cereri, făcute de partea interesată în interval de câte trei dile cel puțin, judecătorii staruesc în refusul lor de a respunde sau judeca. În urma cererii a doua, judecătorul se poate urmări.
Articolul 308
Urmărirea în contra judecătorilor de plasi și în contra judecătorilor tribunalelor de județe, se va face la curtea de apel de care ei țin.
Articolul 309
Urmărirea în contra, judecătorilor de Curți se va face direct la curtea de Casatiune.
Articolul 310
Cu tote acestea urmărirea în contra judecătorilor nu se va începe de cat după ce mai anteiu partea va fi autorisata de către curtea respectiva, sau curtea de Casatiune, care se vor pronunța definitiv, după memoriul dat de parte, în camera consiliului, și fără nici o alta forma de procedura.
Articolul 311
În cererea ce partea vatemata va face, sau în memoriul ce va da, nu va întrebuința nici o espresiune injuriosa în contra judecătorului ce voiesce a urmări; sub pedepsa de a i se înapoia cererea și memoriul.
Articolul 312
Dacă cererea de urmărire este respinsă, partea ce a urmărit va fi condamnata la o amenda de la doue sute la cinci sute lei și la alte daune interese către partea urmărită.
Articolul 313
Dacă cererea este admisă, se va cita judecătorul sau judecătorii urmăriți spre a veni înaintea judecații.
Articolul 314
Pînă ce va da o hotărîre definitivă asupra urmăririi, judecătorul urmărit nu se va abține de a lua parte la vre-o judecata ce partea urmatore, soțul seu, sau rudele sale în linie dreapta va avea la tribunalul sau curtea din care urmăritul face parte.
Articolul 315
Dacă după înfățișare, urmărirea nu se găsește fundata, partea ce a urmărit se va condamna la o amenda de la 300 la 600 lei, și alte daune către urmărit.
Cartea III Despre curțile de apel
Titlul I Despre dreptul de apel
Articolul 316
Partea nemultumita pe sentinta unui tribunal, într'o causa pe care acel tribunal nu o putea judeca în ultima instanța, se va putea porni cu apel la curtea de apel respectiva.
Articolul 317
Partea care a dat multumire înscrisă pe o sentinta, nu mai are dreptul de a apela.
Articolul 318
Termenul de apel va fi de duoe luni. Acest termen nu va începe: Pentru hotărîrile date contradictorii, din diua primirei hotărîre în persona sau la domiciliu; Pentru hotărîrile date în lipsa, din diua espirarei termenului de opositiune.
Articolul 319
Dacă cererea de opositiune s'a respins, termenul de apel va începe din diua hotărîrei, prin care s'a respins opositiunea.
Articolul 320
Acela care va lasă sa treca acest termen, fără a apela va perde dreptul de apel.
Articolul 321
Termenul de apel se va suspenda prin mortea părții condamnate. Se va face o noua trimitere a sentinței la domiciliu mortului, sau dacă moscenitorii cunoscuți, în persona sau la domiciliu acestor moscenitori. Termenul de apel va reîncepe din diua acestei noui trimiteri la domiciliul mortului sau în persona, ori la domiciliul moscenitorilor. Dacă moștenitorii sînt încă în termenul de a face inventariu și a delibera, reinceperea termenului de apel va fi din diua espirarei termenului pentru inventariu și deliberare.
Articolul 322
În contra minorilor și interdisilor, termenul de apel va începe de catu din diua significarei hotărîrii către tutore sau curatore.
Articolul 323
În contra hotărîrilor preparatorii nu se va putea face apel, de cat de o dată cu hotărîrea asupra fondului.
Articolul 324
Vor fi supuse apelului și hotărîrile cari se dicu ca sînt date în acea din urma instanța, cînd ele s'au dat de judecătorii cari nu putea sa pronunțe de cat în prima instanța. Din contra, nu vor fi primite apelurile în contra hotărîrilor cari sînt în cea din urma instanța, de și judecătorii n'au dis acesta, sau au dis ca sînt în prima instanța.
Articolul 325
Cînd va fi vorba de incompetinta apelul se va priimi chiar de va fi hotărîrea în ultima instanța.
Titlul II Formele și efectele apelului
Articolul 326
Apelul se va face prin petitiunea adresată către curte, pe lîngă aceasta cerere se va alătură și copie de hotărîrea apelata. Petitiunea va coprinde în scurt mijlocele de apel. Președintele va priimi și va face a se inregistra aceasta petitiune, dend apelantului chitanța de formarea apelului. Acesta chitanța va constata diua priimirei apelului.
Articolul 327
În apel nu se va face nici o noua cerere, care nu s'a făcut la prima instanța, afară numai de cereri cari servescu ca mijloc de apărare la acțiunea principala. Se va putea însă cere în apel dobendi, venituri de ori-ce alte despăgubiri sau daune interese intemplate după judecata de la prima instanța sau din causa judecatei în apel.
Articolul 328
Nici o interventiune nu se va priimi la judecata în apel.
Articolul 329
Peremtiunea judecații, ce se afla în apel, are de efect a da hotărîrei care s'a apelat puterea lucrului judecat.
Articolul 330
Cînd într'o curte de apel se vor împărți opiniunile, se va chiema un alt judecător sau suplininte, și se va pleda causa din nuou. În cas de lipsa de judecători, se va chema unul din advocatii cu titluri, înscriși în tablou după ordinea tabloului. Dacă se vor forma mai multe de cat doue opiniuni, cei mai puțin la numer se vor urma opiniunile celor mai mulți.
Articolul 331
La carte nu se vor putea produce esceptiunile esistente la prima instanța, și care nu s'a invocat în acea instanța, afară de esceptiunile peremtorii.
Articolul 332
Tote procedurile probatorii făcute la prima instanța, se vor repeta în apel, dacă judecătorii le afla defectuose sau incomplecte. Curtea va putea asemenea, ordonă ori-ce alte instrucțiuni, sau admite proceduri de probe nuoi, cari vor putea lumina pe judecători.
Articolul 333
Tote cele-alte regule prescrise pentru tribunalele de prima instanța se vor aplica și la curți.
Articolul 334
Curtea va putea confirma sau reforma, în tot sau în parte, sentințele ce s'au atacat în apel.
Articolul 335
Cînd apelul a fost asupra cestiunei de incompetinta, curtea se va pronunța numai asupra acestei cestiuni, și fondul se va tramite a se judeca de tribunalul competent.
Articolul 336
Cînd în apel se ataca o hotărîre preparatorie curtea va decide și asupra fondului prin una și aceeași hotărîre.
Articolul 337
Apelul, dat în formele și termenile prescrise mai sus, suspenda esecutarea hotărârilor de la prima instanța, afară numai dacă tribunalul n'a ordonat în ședința esecutarea provisorie, conform cu cele dise la Art. 128.
Articolul 338
Apelantul va putea, înaintea ori-carii aperari asupra fondului, sa cera în apel, suspendarea în tot sau în parte, după împrejurări a esecutarei provisorie, sau supunerea părții adverse la dare de cauțiune, cînd ea fusese dispensata de asemenea cauțiune. Judecătorii, apretuind casul vor decide.
Cartea IV Despre Arbitri
Titlul I Despre numirea de arbitri
Articolul 339
Persoanele cari au liberul esercitiu al drepturilor lor, vor putea sa regulede prin arbitri judecata contestatiunilor lor.
Articolul 340
Nu vor putea fi supuse la arbitri cestiunile de stare civilă, cererile de divortiu și tote drepturile asupra cărora legea nu permite a se face transactiune.
Articolul 341
Arbitri se vor numi de către părți prin act înscris, legalisat de tribunal.
Articolul 342
Compromesul, sau actul prin care se numesce arbitru, va coprinde arătarea obiectului contestatiunei și numele arbitrilor sub pedepsa de nulitate.
Articolul 343
Judecata arbitrilor se va termina la epoca arătată în compromes; era dacă acesta nu coprinde nici un termen, sau dacă termenul nu s'a prelungit printr'un act subscris de părți și incunosciintat tribunalului, misiunea arbitrilor nu va tine mai mult de trei luni de la data compromesului.
Articolul 344
Părțile vor putea sa renunțe la apel prin actul de compromes. Dacă însă arbitrii sînt chiemati a se pronunța asupra unei contestatiuni, care se afla pendinte înaintea unei curți, judecata lor va fi tot-d'auna definitivă.
Articolul 345
Arbitri se pot recusa prin cause ivite în urma numirei lor și atunci ei se pot recusa pentru acelea-și cause ca și judecătorii. Recusarea se va judeca, în cas de neînțelegere, de tribunalul care a legalisat compromesul.
Articolul 346
În timpul functionarei lor, arbitri nu se pot revoca de cat prin consimtimentul tutulor părților.
Articolul 347
Dacă numerul arbitrilor este cu soț și voturile se împart pentru pronunțarea otarirei, ei vor numi un super-arbitru, dacă sînt special autorisati pentru acesta. Dacă nu au asta autorisare, sau chiar avînd'o dacă nu se înțeleg asupra numirii super-arbitrului, acesta se va numi de președintele tribunalului care a legalisat compromesul, sau de președintele curții de apel, dacă arbitri judeca o contestatiune ce era pendinta la acea curte.
Titlul II Despre instrucțiune înaintea arbitrilor
Articolul 348
Fie-care din părți va da arbitrilor actele, documentele și memoriele ce va fi avend, în termenul prescris în compromes, sau în lipsa unei asemenea clausa, în termenul însemnat de arbitri. Odată ce acest termen a espirat, arbitrii, vor judeca după actele și memoriele ce vor fi avend.
Articolul 349
Părțile voru avea dreptul a se apara verbal înaintea arbitrilor, prin ele insile sau prin procuratori, în termenul însemnat de arbitri.
Articolul 350
Arbitrii vor putea ordonă interogatoriul părților și ori-ce alte mesuri de instrucțiune preparatorie, cari se pot face și de judecători.
Articolul 351
Juramentul înaintea arbitrilor se va sevirsi fața cu un membru al tribunalului local, după formula ordinară.
Titlul III Otarirea arbitrilor
Articolul 352
Arbitri își vor da otarirea după majoritatea voturilor.
Articolul 353
În cas de împărțirea opiniunilor, super-arbitrul numit, spre a decide majoritatea va fi dator, după ce a ascultat pe părți, sau a citit numai actele lor, a se uni cu opiniunea celor mai mulți la numer. Dacă fie-care opiniune are un egal numer de voturi, super-arbitrul se va uni cu una din opiniuni. El va putea însă, în ori-ce casu, face a se modifica, în tot sau în parte, opiniunea cu care se unesce.
Articolul 354
Super-arbitrul va avea tot-d'auna opt dile de la numirea sa spre a se pronunța, chiar dacă termenul compromesului a espirat.
Articolul 355
Arbitri își vor pronunța otarirea lor basandu-se pe legi. Acesta otarire va fi redactată ca și cea a judecătorilor ordinari.
Articolul 356
Otarirea arbitrilor, împreună cu actul de compromes și actele de instrucțiune, se vor depune în trei dile de la data otarirei la grefa tribunalului care a legalisat actul de compromes.
Articolul 357
Tribunalul va inainta părților copii după otarirea arbitrilor, în formele ordinarii ale sentințelor și conform art. 137.
Articolul 358
Otarirea arbitrilor va deveni esecutorie, în virtutea unei ordonanțe esecutorie date de președintele tribunalului la care s'a depus otarirea, și scrisă în josul originalului și copiei otarirei arbitrilor.
Articolul 359
Depunerea otarirei arbitrilor (art. 356) înaintea copielor către părți (art. 357), înscrierea formulei esecutorie (art. 358), se vor face de curtea de apel și de către președintele acestei curți, cînd contestatiunea ce s'a judecat de arbitrii fusese pendinte la curte.
Articolul 360
Otarirea arbitrilor, avend formula de esecutare, se asemana în efectele sale, cu cele-alte otariri judecatoresci, și se va esecuta în aceeași cale.
Titlul IV Despre mijlocele de a ataca hotărîrea arbitrilor
Articolul 361
Otarirea arbitrilor nu este supusă la opositiune, din causa de lipsa.
Articolul 362
Es nu este supusă la apel, dacă contestatiunea, este de natura a fi judecata în cea din urma instanța de către tribunalu.
Articolul 363
În cele alte casuri, otarirea arbitrilor este supusă la apel, dacă părțile n'au renunțat la acest drept, prin compromes, sau prin act formal posterior.
Articolul 364
Apelul în contra otaririlor arbitrilor se va da în forma și termenii otariti pentru sentințele tribunalelor.
Articolul 365
Otarirea arbitrilor va fi supusă la revisuire în casurile și modulu prevedut la art. 289 pînă la art. 304.
Articolul 366
Actul calificat de "otarire arbitrală", se va putea ataca cu nul:
1) Dacă aceia ce au pronunțat n'au priimit asemenea misiune de la părți;
2) Dacă arbitrii s'au pronunțat după ce a espirat termenulu arbitragiului;
3) Dacă otarirea s'a dat asupra unoru cestiuni cari nu fusese supuse arbitrilor;
4) Dacă pretinsa otarire s'a dat de nisce arbitrii neautorisati sa judece în lipsa celor-alți;
5) Dacă e vorba de casuri pe cari legea opresce a se judeca cu arbitrii.
Articolul 367
Cererea de revisuire, precum și în nulitate se vor adresa și judeca de tribunalul care a legalisat compromesul, sau de curtea la care fusese pendinte cestiunea ce s'a judecatu cu arbitrii.
Titlul V Terminarea arbitragiului
Articolul 368
Misiunea arbitrilor inceteda prin pronunțarea otarirei lor.
Articolul 369
Arbitragiul mai inceteza încă, afară cînd va fi învoire contrarie:
1) Prin săvîrșirea termenului însemnat în compromes, sau prelungit de părți, ori prin espirarea celoru trei luni de la data compromesului, sau cînd nu a fost alt termen învoit;
2) Prin revocarea arbitrilor cu consimtimentul tutulor părților;
3) Prin mortea, recusarea ori demisiunea unuia din arbitri;
4) Prin mortea uneia din părți, cînd moștenitorii sei majori și capabili nu voesc a se mai judeca cu arbitri.
Articolul 370
Arbitrii cari, după ce au acceptat, se lasă fără vre un motiv valabil, sau nu voesc sa judece, pot fi condamnați la daune interese către părți.
Cartea V Despre esecutiunea silită
Titlul I Dispositiuni generale
Secțiunea I Titlurile cerute pentru esecutarea silită
Articolul 371
Esecutiunea silită se va urmări:
a) În virtutea unei hotărîri judecatoresci;
b) În virtutea unei titlu esecutoriu.
Articolul 372
Otaririle definitive pronunțate de tribunalele, se vor esecuta prin mijlocirea lor. Prin otarirea definitivă a unei curți, cererea de esecutare se va adresa la acea curte care o va esecuta prin tribunalul care a judecat în prima instanța. Esecutarea atît la tribunal cat și la curți, se va face de către agenții de esecutare, alaturati pe lîngă tribunale și curți, conform regulamentului lor și cu plata însemnată prin tarife.
Articolul 373
Nici o otarire a tribunalelor sau a curtiloru nu se va putea esecuta de nu va fi investită cu formula esecutorie, preveduta la art. 135, afară de otaririle preparatorii și de otaririle esecutorii provisoriu, cari se esecuta și fără formula esecutoria.
Articolul 374
Otaririle judecatoresci, date în tera străină nu se vor putea esecuta în România, de cat în modul și limitele, cummsi otaririle judecătorilor din România se esecuta în acea tera și după ce vor fi declarate esecutorii de către judecătorii competinti români.
Articolul 375
Formula esecutorie nu se pune de cat asupra otaririlor cari au puterea lucrului judecat.
Articolul 376
Are puterea lurului judecatu ori-ce otarire contra dictore care s'a dat:
1) De o curte de apel;
2) De un tribunal cînd el judeca în cea din urma instanța;
3) De un tribunal care a judecat în prima instanța, dacă părțile au lăsat sa treca termenul de apel, sau a lăsat să se perime judecata la curte.
Articolul 377
Pe cînd o otarire definitivă se afla în curs de a se judeca în opositiune, sau în urma cererii de revisuire, ea are încă caracteru de lucru judecat pînă ce se va revoca prin o alta otarire.
Articolul 378
Nici o urmărire asupra bunurilor mobili sau imobili, nu poate avea loc de cat în virtutea unui titlu esecutor, și pentru o datorie certa și licuida. Dacă datoriea consista în suma nelicuidata, urmăririle se vor amina pînă la inteiu se va face licuidarea datoriei.
Secțiunea II Persoanele și bunurile supuse esecutarei silite
Articolul 379
Esecutiunea silită se întinde asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitorului, afară de esceptiunile admise de lege.
Articolul 380
Esecutiunea silită nu se va esercita asupra persoanei debitorelui de cat în casurile și modul prevedut de legea constringerii corporale. Ea nu se va putea nici odată esercita asupra persoanei moscenitorului.
Secțiunea III Cînd se poate esercita esecutiunea silită
Articolul 381
Cînd într'o otarire se afla un termen pentru plata, esecutarea nu se poate face pînă la ajungerea acelui termen.
Articolul 382
Cu tote acestea, partea care a cîștigat va putea, și înaintea ajungerei termenului, sa cera esecutarea otarirei:
a) Dacă debitorul e banuit ca are sa fuga;
b) Dacă sînt fapte de resiperea averei sale miscatore;
c) Dacă alți creditori esecuta alte otariri asupra averei sau persoanei sale;
d) Dacă, prin fapta sa, el a micșorat asigurările date creditorului seu, sau n'a dat asigurările promise ori ordonate.
Articolul 383
În casul art. precedent, tribunalul sau curtea care a dat otarirea esecutorie va otari de urgenta, după ce va cita pe părți în termen scurt.
Articolul 384
Otaririle ce au a se esecuta provisoriu sub dare de cauțiune; nu se vor esecuta mai înainte de a se da cauțiunea.
Articolul 385
Nici o esecutare, nu se va putea face înainte de raseritul și după apusul sorelui.
Articolul 386
Esecutiunea silită nu se va face duminicile și în sărbătorile legale sau naționale, afară numai în cas de urgenta, și cu ordinea espresa a președintelui tribunalului sau curtei care a pronunțat otarirea.
Articolul 387
Nici o otarire sau titlu esecutor nu se va putea esecuta, de cat numai după ce se va fi incunosciintat debitorului, conform art. 136.
Articolul 388
Esecutiunea câtă sa fia precedată de o somațiune de esecutare, facuta prin agentul ce are sa esecute, și cu o di cel puțin mai nainte de esecutare.
Articolul 389
Dacă creditorul a lăsat sa treacă un an de la somațiune, fără a esecuta, el nu mai poate esecuta de cat după o noua somațiune de esecutare.
Articolul 390
Cele doue articole precedente nu se aplică în casurile cînd legea ordonă esecuterea fără somațiune.
Articolul 391
Violarea art. 384, 385 și 387 aduce anularea esecutiunei.
Secțiunea IV Pentru priimirea cauțiunei
Articolul 392
Cînd prin o otarirea se va indoatora o parte ca sa dea o cauțiune, se va insemna și termenul cînd sa aducă acea cauțiune.
Articolul 393
Cauțiunea se va presenta înaintea judecatei, în audienta publică, fața cu tote părțile, sau în lipsa lor, dacă au fost chemate formal. Judecata va admite cauțiunea dacă solvabilitatea sa va fi de notorietate sau dacă se va justifica prin titlu.
Articolul 394
Partea adversa va avea dreptul sa conteste solvabilitatea cauțiunii și judecata va aprețui de urgenta.
Articolul 395
Dacă se admite cauțiunea, actul care o admite va fi escutoriu, cu tot dreptul de apel sau opositiune.
Articolul 396
Garantul fiind admis va face înaintea judecatei, declararea ca primesce a garanta. Acesta declarare se va trece în procesul-verbal al ședinței. Din momentul acestei declarari cauțiunea va fi supusă la tote consecințele ce aduce garanta sa.
Secțiunea V Esecutiunea în contra moscenitorilor
Articolul 397
Cînd datornicul a murit, lăsând numai moștenitori verstnici, esecutia începută asupra bunurilor sale se va continua în contra lor opt dile după ce printr'o notificare au fost insciintati în mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. Cînd între moștenitori sînt neverstnici, esecutia începută se va suspenda pînă la alcătuirea representantei lor legală, care va face prin mijlocirea tribunalului cat se poate de grabnic.
Articolul 398
Dacă esecutia nu începuse încă la mortea datornicului, hotărîrile și titlurile esecutorii nu se vor putea esecuta în contra moștenitorilor sub pedepsa de nulitate, de cat opt dile după ce li s'a făcut o incunosciintare colectivă a acelor titluri sau hotărîri la domiciliul deschiderei succesiunei, pe numele mostenirei, fără a se arata numele și calitatea fiecărui moștenitor.
Secțiunea VI Contestații asupra esecutiunei silite
Articolul 399
O esecutare se poate contesta sau de către partea condemnata, sau de către cei de al treilea interesați.
Articolul 400
Cererile incidente, opositiunile și tote cel l-alte contestatiuni cari s'ar ridica asupra esecutiunei silite, sau între părți sau de către cei de al treilea intervenenti, ori oponenți, se vor adresa la tribunalul sau curtea care a pronunțat otarirea esecutorie. Părțile se vor chema în termen scurt și judecata asupra contestatiunei se va urma de urgenta cu precădere asupra tutulor celor-l-alte.
Articolul 401
Tribunalul sau curtea va putea după înfățișare, sa suspende sau sa mențină, esecutarea cu sau fără cauțiune. Esecutarea se va putea suspende în casuri urgente chiar și înainte de ori ce înfățișare.
Articolul 402
Apelul în contra hotărîrilor date în asemenea cestiuni de asemenea contestatiuni sau opositiuni se va putea face în termen de o luna de la data pronunțării otaririi.
Articolul 403
Contestațiunile asupra otaririloru esecutorii se vor putea face în tot timpul cat va tinea esecutarea. Odată ce cel din urma act al esecutarei s'a terminat, nu se va mai priimi nici o opositiune sau contestare asupra esecutiunii.
Articolul 404
O otarire judecatoresca, care nu s'a esecutat în timp de trei deci ani de la data sa, nu se va mai putea esecuta și va perde puterea lucrului judecat.
Articolul 405
Partea care va cădea în contestatiunea sau opositiunea sa asupra esecutarei, va fi supusă la daune interese ce va fi causat prin împiedicarea esecutarei.
Titlul II Despre esecutiunea silită asupra bunurilor mobile
Secțiunea I Bunurile mobile care nu se pot urmări
Articolul 406
Nu se vor putea urmări și vinde pentru ori ce fel de datorie:
1) Lucrurile trebuinciose pentru culcatul debitorelui și familiei sale care traesce cu densul în casa;
2) Vestmintele cu cari sînt acoperiți sau cari le servescu pentru trebuinta de fie-care di;
3) Armele, echipamentulu și îmbrăcămintea individiloru din armata, dorobanti sau militii.
Articolul 407
Nu se vor putea urmări și vinde de cat numai în lipsa de alte bunuri și numai pentru datorii de alimente, de chirii, arende sau alte creanțe priviligiate asupra mobilelor, urmatorele obiecte:
1) Instrumentele de arat;
2) Animalele, semințele și ingrasamentul destinat pentru cultura pamentului;
3) Făina, malaiul și alte mici producte trebuitore pentru hrana debitorelui și a familiei sale în timp de o luna;
4) O vacă, sau doui boi, sau cinci capre, sau patru rimatori, sau dece oi, după cum va alege debitorul;
5) Tot nutrețul trebuitor în timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s'au urmărit;
6) Uneltele lucrătorilor și meșterilor;
7) Masinele în lucrare și instrumentele trebuinciose pentru esplotarea unei fabrici sau manufacturi;
8) Carulu sau căruța, casa și alte asemenea unelte de muncă;
9) Stupii cu miere, gândacii de mătase, frundele de dudi, pe timpul crescerei lor;
10) Instrumentele sau cărțile trebuinciose pentru sciinta, arta sau profesiunea ce practica sau esercita debitorul pînă la valoarea de cinci-deci galbeni, după alegerea sa.
Articolul 408
Nu se vor putea urmări și secuestra, de cat numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creanțe privilegiate asupra generalitatii mobilelor, urmatorele:
1) Sumele sau pensiunele cari s'au adjudecat de justiție, sau care s'au dăruit, ori s'au legat debitorelui sub titlu de pensiune alimentara;
2) Rentele viagere cari s'au dăruit debitorelui sub condițiune de a nu se putea urmări. Cînd acestea se vor urmări și secuestra, în casurile esceptionale, menționate mai sus, judecătorii potu sa ficsede ce parte dintr'însele câtă să se urmaresca sau să se secuestreze.
Articolul 409
Pensiunile de retragere și lefile tutulor impiegatilor plătiți din tesaurul public sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, nu se vor putea urmări și popri de cat pentru o a treia parte din datorii către Stat sau particulari, ori în cas de penalitate prevedut de legi; iar pentru întreținerea legiuitei sotii și pentru crescerea copiilor pînă la jumetate.
Articolul 410
Va fi nulă ori ce urmărire facuta în contra dispositiunilor acestei secțiuni.
Secțiunea II Despre urmărirea bunurilor mobile ce se afla în posesiunea debitorelui
Articolul 411
Urmărirea obiectelor mobile, corporale sau incorporale, care se afla la posesiunea debitorelui, se va face prin agenții ce sînt alipiți pe lîngă tribunale și curți, fie care în circonscriptiunea sa și după dispositiunile luate pentru aceasta de către președinte.
Articolul 412
Presenta unui comisar de poliție sau ajutor a seu, sau în lipsa lor, a judecătorului de plasa, ori, și în lipsa acestora, a primarului sau a ajutorului seu va fi necesară, sub pedepsa de nulitate:
1) Dacă ușile debitorului suntu închise și nu voesce a deschide;
2) Dacă nu voesce a deschide camerile sau mobilele;
3) Dacă debitorele lipsesce și nu este spre a'l representa, nici o ruda locuind cu dinsul.
Articolul 413
În aceste casuri, odată ce casele sau mobilele s'au deschis de către debitor, sau nevoindu el, ori în lipsa lui, de către agent, presenta comisarului, a judecătorului de plasa sau a primarului, se va putea suplini prin doui martori majori.
Articolul 414
Camerile și mobilile se vor deschide treptat, pre cat se va face și înscrierea lor în procesul-verbal.
Articolul 415
Creditorele va putea sa nu fie fața la lucrarea urmăririi.
Articolul 416
Agentul judecătoresc singur, sau fața cu persoanele însemnate în art. 410 și 411, va forma îndată un proces-verbal care va coprinde:
1) Enunțarea titlului esecutor în virtutea căruia se face esecutiunea;
2) Aretarea creditorului pentru lucrurile ce a cerut a se urmări, dacă asemenea cerere s'a făcut;
3) Numele, pronumele și domiciliul părților, al agentului, precum și al altor persoane cari vor fi fost fața la urmărire;
4) Somatiunea formula facuta debitorului ca sa plătească precum și respunsul lui dacă a fost fața;
5) Descrierea obiectelor urmărite și aretarea numerulul și calitatei lor, pre cat se va putea;
6) Arătarea locului, dilei și orei cînd s'a făcut urmărirea.
Articolul 417
Acest proces-verbal se va sub-scrie de agent, și de tote persoanele ce au fost fața la urmărire.
Articolul 418
În data ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise într'ensul se vor pecetlui, sau se va pune în custode pentru paza lor, și se va face mențiune despre acesta în procesele verbale.
Articolul 419
Custodele asedatu pentru paza câtă să fie major; el nu va putea fi însuși debitorul, ori vre un servitor al seu, sau ruda, sau cuscru al seu pînă la al patrulea grad inclusiv, de cat atunci cînd însuși creditorul va consimți la acesta.
Articolul 420
Nu se vor putea aseda custodi de cat persoane solvabile, care se vor putea supune și la dare de cauțiune, preferîndu-se tot d'auna acelea cari se vor presenta de creditor.
Articolul 421
Custodele va avea drept la o plata ce se va ficsa de tribunal. Acesta plata se va lua cu preferinta din prețul lucrurilor urmărite.
Articolul 422
Custodole va fi raspundetor de ori-ce paguba se va aduce creditorului din causa negligentei sale, putend fi după împrejurări, supus la pedepsa penală pentru abus de încredere.
Articolul 423
Cînd lucrurile urmărite au fostu puse sub peceți, aceste peceți se vor pune de agentul judecătoresc, și de comisarul local, sau în lipsa acestuia, de judecătorul de plasa, ori de primarul sau ajutorul sau.
Articolul 424
Acela care, fără drept, va rupe sau va strica aceste peceți, se va pedepsi conform legei penale, afară de alte daune interese la cari se poate condemna.
Articolul 425
Îndată după punerea peceților sau asedarea custodelui, agentul judecatorescu va lasă o copie de pe procesul seu verbal, în mana debitorului sau la dumiciliu seu, precum și o lista de obiectele urmărite în mana custodelui, dacă asemenea custode esista. Custodele va sub-scrie de priimirea listei. Originalul se va depune la grefa tribunalului sau curtei a căreia otarire se esecuta.
Articolul 426
Agentul care, presentandu-se la locuinta debitorului, va găsi o alta urmărire efectuată, și averea miscatore sub peceți sau sub pada de custode, va lua copia după procesul verbal aflat în mana custodelui sau în mana debitorului, ori la domiciliul sau. Va face un proces verbal aretand tote aceste împrejurări, precum și numele agentului care a urmărit, și va putea urmări și elu numai lucrurile cari nu vor fi fost deja urmărite.
Articolul 427
Ori-ce agent judecătoresc va fi dator, sub pedepsa de destituire și de daune interese, ca la doue deci și patru ore după intorcerea sa, să depună la grefa procesul-verbal încheiat de dinsul la fața locului.
Articolul 428
Debitorul nu va putea să se opuie la o urmărire ce i se face, de cat depunind valoarea ce i se cere în mana judecătorului, comisarului sau primarului localitatei. Tot de o dată el va fi dator a da în mana agentului judecătoresc, pe lîngă cuitanta de depuneri și petiția către tribunal sau curtea respectiva, în care arata cuvintele pentru cari el cere încetarea sau suspendarea esecutiunei. Curtea sau tribunalul va judeca de urgenta, conform cu cele dise la art. 400.
Articolul 429
În ori ce alt cas, urmărirea se va termina, remaind ca acela în contra căruia ea s'a făcut, sa reclame la tribunal sau curtea competința, conform celor dise la art. 399 pînă la 405.
Articolul 430
Creditorii debitorului urmărit nu vor putea să se opună la esecutarea urmăririi, nici la vinderea obiectelor. Ei vor fi numai în drept a popri, pînă la regularea pretentiunei lor sumele provenite din vendarea obiectelor. Acesta opositiune a creditorilor se va face către tribunalul sau curtea prin care s'a operat vendarea.
Secțiunea III Despre vendarea sau licitațiunea obiectelor mobili urmărite
Articolul 431
În trei-deci și sese ore cel mult după depunerea procesului-verbal al agentului la curtea sau tribunalul respectiv, președintele, în camerea de consiliu va insemna diua și locul unde are să se facă vendarea obiectelor urmărite.
Articolul 432
Acesta vendare se va face, înaintea tribunalului de prima instanța, sau la fața locului, sau în otelul special pentru vendari, după împrejurări.
Articolul 433
Epoca vendarei se va incunosciinta formal debitorului, în persona sau la domiciliu.
Articolul 434
Epoca vendarea nu se va putea face în mai puțin de doue săptămâni, nici în mai mult de o luna de la data procesului verbal.
Articolul 435
Cînd însă atît creditorul cat și debitorul o vor cere, epoca acestei vendari se va putea scurta sau prelungi peste acest termen.
Articolul 436
Asemenea, cînd obiectele vor ameninta stricacini sau perire, judecătoria însărcinată cu venderea va putea chiar de oficiu sa scurtede termenul vendarei.
Articolul 437
Vendarea se va vesti cu trei dile cel puțin mai înainte, prin afișe lipite pe strade, la usa judecătoriei, la porta primăriei și la porta localitatei unde se face vendarea, precum și la alte locuri publice. În orașele unde sînt jurnale, acesta vestire se va face și prin jurnale. Aceste anunțuri se vor esecuta prin grijea agentului ce a făcut urmărirea, sub pedepsa în cas de neurmare, de o amenda de la lei cinci-deci la doue mii lei și alte daune interese către părțile interesate.
Articolul 438
Dacă din causa unei opositiuni sau unei învoiri între părți, diua venderei s'a amânat de către tribunalul ce are a o efectua, se vor face alte anunțuri nuoi conform art. precedent, cu trei dile cel puțin înaintea vendarei.
Articolul 439
Anunțurile vor coprinde diua, locul și ora vendarei, precum și natura obiectelor, fără alte amănunte. Costul acestor anunțuri se vor inainta de creditor, în socotela lucrurilor urmărite.
Articolul 440
În diua publicată pentru vendare, agentul însărcinat cu urmărire, va merge la locul unde se afla obiectele, împreună cu grefierul tribunalului, sau ajutorul seu; ori împreună cu membrii tribunalului, dacă obiectele se afla în orașul reședinței tribunalului; era dacă aceste obiecte sînt în alta localitate, fața cu comisarul sau cu primarul local sau cu ajutorul lor, ori cu judecătorul de plasa.
Articolul 441
Agentul va deschide pecețile, sau va priimi obiectele din mana custodelui, dacă a fost asemenea custode. Va verifica starea și numerul obiectelor după procesul-verbal de urmărire și va da chitanța de liberare custodelui; era acesta va presinta tote obiectele ce 'i s'a încredințat și asa cum i s'a încredințat. Se va procede la transportarea obiectelor în localul vendarei, dacă acesta transportare este să se facă, sau se va procede îndată la vinderea dacă obiectele au să se venda chiar în locul unde se afla.
Articolul 442
Vendarea se va face publică, cu ușile deschise și în sunetul unei tobe, sau unei trambite, sau în gura mare.
Articolul 443
Agentul judecătoresc, sau un telal, în localitățile unde se afla telali, vor propune fie-care obiect, vor formula prețul, și'l vor adjudeca, în aceeași di, aceluia care, la a treia strigare, va oferi cel mai mare preț, chiar cînd, în lipsa de alți concurenți, acesta a fost singurul doritor.
Articolul 444
Licitațiunea se va face pe bani gata, și obiectul se va preda aceluia care va și numera prețul cu care 'i s'a adjudecat. Dacă acela cărui s'a adjudecat obiectul nu va numera prețul, el va vinde din nou și adjudecatorul d'anteiu va respunde scăderea ce va esi la a doua vendare. Numerarea prețului se va face în fața locului, sau cînd obiectul se va transporta la casa adjudecatorului.
Articolul 445
Agentul de urmărire va insemna pe o lista obiectele vendute și prețul cu care s'a vendut.
Articolul 446
Îndată ce din valoarea efectelor vendute se vor acoperi creanțele reclamate și cele-l-alte cheltuieli ale agentului, ale custodelui, ale publicatiunilor și altele, se va curma licitațiunea, și debitorul 'și va priimi înapoi lucrurile remase sau prisosul prețului de va fi asemenea prisos.
Articolul 447
Agentul de urmărire va redacta, în fie-care di de licitațiune, un proces-verbal din cele urmate, și'l va sub-scrie atît el, cat și cei-lalti representanti ai autorității publice de care au fost însoțit.
Articolul 448
Prețul esit din adjudecatiunea de fie-care di, se va depune îndată la tribunalul local, sau cînd vinderea se va face în localitate unde nu e tribunal, la casa primăriei, judecătorului de plasa ori la comisiunea de poliție.
Articolul 449
Nici o cerere de nulitate sau de resolutiune a vendarei nu se va priimi în contra celui asupra cărui s'a adjudecat lucrul, și care a plătit prețul, afară numai de nu a fost frauda din parte'i. Cererea partei vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit, sau a agentului de urmărire, ori acelor-l-alți ofițeri publici ce au esecutat, după împrejurări.
Secțiunea IV Despre distribuțiunea prețului
Articolul 450
Din sumele esite din vendare se vor scădea mai antaiu cheltuelile de urmărire și de vendare. Restul se va da creditorului ce a urmărit. Dacă însă a fost și alți creditori ce au făcut opositiune asupra prețului vendarei, și titlul lor a recunoscut, prețul se va împărți între creditorul ce a urmărit și creditorii oponenți.
Articolul 451
Dacă este contestatiune sau din partea debitorului, sau din partea unuia din creditori, sumele adunate se vor depune la tribunal, care asupra titlurilor înfățișate va face tabloul de distribuțiunea prețului.
Articolul 452
Acest tablou se va comunică, în persona sau la domiciliul debitorului urmărit și creditorilor oponenți. Dacă în timp de 8 dile de la primirea acestei comunicări nu s'a făcut nici o opunere, tribunalul va precede la distributiune. Dacă s'a format opuneri, tribunalul va judeca în termen scurt asupra opunerilor.
Articolul 453
Termenul pentru apel, în contra otaririi de opunere la distribuțiunea prețului va fi de cinci-spre dece dile de la data priimirei ei sau lasarei la domiciliu.
Articolul 454
Cînd între lucrurile urmărite ale debitorului, se vor fi găsit sume de bani se va urma asupra acestor sume întocmai ca asupra acelor provenite din vendare; era din cele-l-alte obiecte se va urmări numai câte trebuiesc spre acoperirea creanțelor reclamate și cheltuielilor urmate.
Secțiunea V Despre urmărirea și poprirea obiectelor mobili ale debitorului, care sînt în mana celor de al treilea
Articolul 455
Ori ce creditor va putea în virtute de titluri esecutorii sa urmaresca și sa popresca pentru sumele coprinse în titlul seu, sumele sau efectele datorite debitorului seu de către un al treilea. Același drept vor avea și cei cu titluri private sau cu titluri autentice neesecutorii, dând sau nu cauțiune pentru daune interese, după împrejurări.
Articolul 456
Acesta poprire se va face după o cerere ce creditorulu va ardesa la tribunalul domiciliului celul de al treilea sau la al debitorului.
Articolul 457
În acesta cerere se va areta titlulu în virtutea cărui se face urmărirea și suma creanței.
Articolul 458
Președintele, pe de o parte, va face oprirea prin agentul judecătoresc, era pe de alta va cita atît pe cel d'al treilea spre a'și face declarațiunea sa cat și pe debitor spre a respunde la urmărire. Copie după cererea de poprire se va trimite celui d'alu treilea și debitorului.
Articolul 459
La dioa însemnată, celu d'al treilea urmărit va veni înaintea judecații în persona sau prin procurator. El va declara dacă este debitor de suma ce se popresce, cat este acea suma, în virtute de ce titlu, dacă mai este poprită și de alții, și dacă acea datorie este esigibile. Era dacă valorile poprite consta și în alte efecte mobili, el va arata starea lor, calitatea lor și cu ce titlu le tine. În fine el va respunde la ori ce alte esplicatiuni îi va cere președintele.
Articolul 460
Dacă celu d'al treilea nu voesce a declara nimic judecata 'lu va condamna ca un debitor pur și simplu, pentru valoarea creanței poprită, dacă acea valoare s'a declarat de creditorul ce urmaresce.
Articolul 461
Dacă sînt mai multe popriri din partea mai multor creditori ai aceluiași debitor, și pe aceeași valoare a celui d'al treilea, tote se voru judeca prin o singura otarire.
Articolul 462
Ori ce creditor al debitorului urmărit, a cărui creanta este licuida și esigibile, va putea interveni la judecata de poprire, prin o simpla cerere în cursulu instanței conformu reguliloru de la art. 299, și următori.
Articolul 463
În cas de contestare asupra declarațiunilor făcute de către cel d'al treilea pentru cererea de urmărire, precum și între creditorii ce urmarescu sau între ei și debitor se va procede conform regulilor ordinari. Judecătorii vor putea ordonă, după impregiurari, ca valorile poprite să se depună la casa de consemnatiune.
Articolul 464
Suma poprită, datorită de cel d'al treilea, se va distribui, după scăderea cheltuielilor, de către tribunal, între creditorii ce au urmărit, în proportiune și după natura creanțelor lor. Acea suma li se va plati în modul și la termenii coprinsi în titlul constitutiv al datoriei celui d'al treilea.
Articolul 465
Dacă valorile poprite sînt efecte mobile, tribunalul va ordonă vendarea lor și distribuțiunea prețului lor, conform cu cele prescrise la secțiunea III și IV ale acestui titlu. Cel d'al treilea ce le tine va fi custodele lor dacă judecata nu ordonă alt-fel.
Articolul 466
Poprirea în mana celui d'al treilea va inceta, dacă creditorul ce a provocat-o după citațiunea facuta în persona sau la domiciliu, nu va veni la înfățișare nici în persona, nici prin procurator.
Titlul III Despre esecutiunea silită asupra veniturilor imobilelor
Secțiunea I Urmărirea fructelor prinse de rădăcini
Articolul 467
Fructele și recoltele neculese și încă prinse de rădăcini, ce sînt ale debitorului, se pot urmări.
Articolul 468
Urmărirea acestor fructe nu se va putea face de cat în sese septemani înaintea cocerii lor, și va fi precedată de o somațiune de plată cu doue dile înaintea urmăririi. Secuestrarea însă se va putea face la ori ce epoca.
Articolul 469
Urmărirea acestor fructe se va face prin midlocirea unui agent judecătoresc, fața cu primarul sau unul din ajutorii sei.
Articolul 470
Agentul va procede conform cu cele prescrise la art. 411, 415, 416 și 417.
Articolul 471
El va aseda la custode al fructelor pe un pindar (jitar) de câmpuri ale comunei, sau pe o alta persona din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmărite.
Articolul 472
O copie a procesului verbal al agentului se va lasă la primarul comunei, sau la judecătorul de plasa acolo unde sînt. Originalul se va depune la tribunal.
Articolul 473
Tribunalul va cita pe părți înaintea sa și va otari sau respingerea urmăririi, sau vendarea fructelor, asa cum sînt pe picior sau după ce se vor culege.
Articolul 474
Vendarea se va anunta înainte cu trei dile cel puțin la comuna, la domiciliul debitorului și la porta tribunalului. Ea se va face în dilele și orele însemnate de tribunal, preferîndu-se dilele de duminici și bilciu (iarmaroc), la fața locului și localul tribunalului, sau la bilciu ori terg.
Articolul 475
Vendarea se va face pe bani gata de către agentul judecătoresc, fața cu primarul comunei ori ajutorul seu, și cu debitorul, sau și în lipsa lui dacă se va fi chemat formal.
Articolul 476
Debitorul urmărit, dacă nu va avea alte mijloace de viețuire, va putea capata de la tribunal a se scote din vendare:
a) Câtimea fructelor câte trebuiesc pentru hrana lui și a familiei lui în timp de o luna;
b) Câtimea nutrețului trebuincios pentru hrana vitelor ce nu se pot urmări, însemnate la art. 407, pentru o luna;
c) Semințele trebuinciose pentru semanatura.
Secțiunea II Despre urmărirea veniturilor unui imobil
Articolul 477
Acela care va voi sa urmaresca veniturile generale, prem chiria, arenda sau alte venituri ale unui imobil alu cărui proprietar sau usufructuar este debitorul seu, se va conformă regulilor prescrise la vale.
Articolul 478
Veniturile ce un debitor, arendaș sau chiriaș, are din moșia sau casa arendată ori închiriată lui, se vor putea asemenea urmări, respectându-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.
Articolul 479
Creditorul se va adresa cu cerere la tribunalul local, spre a obține secuestrarea imobilului și a cita pe datornic în judecata.
Articolul 480
Dacă el are titlul autentic, neesecutoriu, sau și un act privat recunoscut al debitorului, tribunalul pe de o parte, va înființa secuestru pentru suma coprinsa în titlu sub darea de garanta pentru daune interese din partea creditorului, și pe d'alta se va cita pe debitor în judecata. Pentru titlurile esecutorii nu se va cere garanta. În cele l-alte casuri secuestrul se va putea înființa tot sub dare de garanta prin o otarire data în urma infatisarei.
Articolul 481
Îndată ce tribunalul ordonă secuestrul, el va publică acesta prin afipte la porta sa și prin organul jurnalelor localității, de vor esista.
Articolul 482
Un agent al tribunalului va merge la fața locului și va forma proces-verbal, conform art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe sema creditorului. Chiriașii sau arendașii, vor fi preveniți și îndatorați a depune chiriile sau arendele datorite sau ce vor datori, la tribunalul local, conform otarirei de secuestru a tribunalului.
Articolul 483
Tribunalul va putea regula după impregiurari, ca tot venitul să se adune direct la casa de consemnațiuni, sau va putea numi un gerant special, care să administreze imobilul și sa priimesca veniturile sau chiriele, ori arendele pe care le va inainta casei de consemnațiuni, prin mijlocirea tribunalului.
Articolul 484
Îndată ce ordinea de secuestre s'au afisatu, s'a publicat sau s'a făcut cunoscută la fața locului, prin agentul judecătoresc, vor fi nule de drept, ori-ce închirieri sau arendări se vor face de debitor, și ori ce plati de chirie sau de arendi se va priimi de densul în urma acelor publicari. Vor fi asemenea nule ori ce plati prin anticipatiune, făcute în contra clauselor contractului de închiriere sau arendare.
Articolul 485
Dacă debitorul ocupa el însuși, în total sau în parte imobilul al cărui venit e secuestrat, tribunalul va putea, după impregiurari, sa ordone ca el sa desarte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen ficsat, imobilul secuestrat.
Articolul 486
Dacă debitorul nu are alte midloce de viețuire de cat veniturile secuestrate, tribunalul va putea insemna o parte din aste venituri, ca sa servesca pentru întreținerea lui și a familiei lui, în tot timpul cat va tinea secuestrarea.
Articolul 487
Dacă tribunalul va numi un girant de administrarea imobilului secuestrat, îl va supune la dare de cauțiune solvabilă, și va regula tot prin acea otarire, salariul acestui girant precum și modul și limitele dreptului seu de administrare. Tribunalul va ficsa salariul girantului, care nu va trece peste maximum de 10%, după impregiurari, din veniturile ce va face a se incasa.
Articolul 488
La finele fie-cărui an, semestru sau trimestru, după cum judecata va otari, girantul va da socotela tribunalului de veniturile și cheltuelile urmate.
Articolul 489
Dacă girantul administrează reu sau nu da socotelile la epocile ficsate, sau trece peste atributiunele însemnate de tribunal se va destitui și se va condemna la daune interese.
Articolul 490
Distribuțiunea veniturilor între creditorii secuestranti sau intervenienți se va face de către tribunal în proportiune cu creanta fie-căruia. Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati conform dreptului și rangului lor.
Articolul 491
Secuestrarea veniturilor va inceta:
a) Prin consimtimentul creditorului și creditorilor secuestranti și intervenienți;
b) Prin plata creanțelor lor, capitalul și interesele, și a cheltuielilor;
c) Prin adjudecarea silită a imobilului.
Titlul IV Despre esecutarea silită asupra mobilelor
Secțiunea I Imobilele cari pot fi urmărite
Articolul 492
Numai bunurile imobile prin natura lor pot fi obiectul unei urmăriri imobiliare.
Articolul 493
Urmărirea unui imobil prin natura sa va coprinde însă ca accesorii, și tote obiectele ce servescu la esploatarea imobilului, sau cari sînt asedate în imobil pentru pepetuitate.
Articolul 494
Creditorii personali ai unui comoscenitor sau ai unui asociat nu vor putea sa urmaresca și sa pună în vendare partea indivisa a debitorului lor, în imobilele moscenirei sau societății, ei vor trebui mai anteiu sa provoce impartela sau licitațiunea imobilelor în comun.
Articolul 495
Vendarea silită a imobilelor se va urmări la tribunal unde se afla asedatu imobilul, sau la alt tribunal aretat de debitor în intervale de 15 dile de la darea comandamentului, conform art. 495.
Secțiunea II Comandamentul prealabilu
Articolul 496
Ori ce urmărire asupra unui imobil va fi procedata de unu comandament făcut de către creditor, debitorului prin mijlocirea unui agent judecătoresc.
Articolul 497
Acest comandament se va face în persona sau la domiciliul debitorului prin act scris și subscris de creditor și agent, în care se va coprinde copie după titlul esecutoriu, somatiunea de a plati și afisul ca se va urmări vendarea cutăror sau cutăror imobile.
Articolul 498
Agentul va procede pentru incunosciintarea acestui comandament precum se procedeza pentru citatiuni, după art. 74.
Articolul 499
Dacă urmărirea se face în contra unui minor sau interdis, afară de copia de comandament lăsată la tutor ori curator, și se va mai incunosciinta și procurorulului tribunalului local, care va subscrie originalul comandamentului.
Articolul 500
Urmărirea asupra imobilului nu se va putea face înainte de trei-deci dile după comandament.Dacă însă a trecut trei luni de la diua comandamentului, urmărirea nu se va pute aface de cat după un nou comandament.
Articolul 501
Dispositiunile celor doue art. precedenti sînt prescrise sub pedepsa de nulitate.
Articolul 502
Dacă, după priimirea comandamentului debitorul probeda înaintea tribunalului prin contract autentice ca venitul curatu și liber al imobilelor sale, în timp de unu an este de ajuns spre a plati tota datoria, capete interese și cheltuieli și dacă elu oferă sau delega aceste venituri creditorului, judecătoria va putea suspende urmărirea, remanind a o reîncepe dacă alte pedici sau opositiuni s'ar ivi.
Secțiunea III Urmărirea imobiliară
Articolul 503
Se va procede la urmărire asupra imobilelor prin afipte și publicațiuni făcute în modul următor.
Articolul 504
Afiptele și publicațiile vor coprinde:
1) Numele, pronumele, profesiunea și domiciliul, ori reședința creditorului ce urmaresce și ale debitorului urmărit;
2) Titlul esecutor în virtutea căruia se face urmărirea;
3) Arătarea imobilelor care se urmăresc adică: Dacă este o casa: comuna, strada, numerulu sau localitatea unde se afla acea casa; Dacă este o moșie, un pament, sau ori-ce avere rurală: aretarea județului, plășii sau plaiului, a comunei și a unor din vecinii acelui imobil.
Articolul 505
Aceste afipte și publicațiuni se vor redacta conform procesului verbal care se va încheia la fața locului de către agentul tribunalului locului unde se afla imobilul.
Articolul 506
Afiptele și publicațiunile vor mai coprinde:
1) Locul, diua și ora cînd are să se facă vindarea și adjudecatiunea imobilului.
2) Condițiunile ce va fi avend vendarea, și diferitele sarcini sau alte împrejurări ale imobilului pînă atunci cunoscute;
3) Somatiunea către toți acei cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipoteca sau ori ce alt drept asupra bunurilor urmărite, ca înaintea adjudecatiunei să se arate la tribunal spre a'și areta pretentiunile loru sub pedepsa de a nu li se mai tine în sema.
Articolul 507
Afiptele se vor lipi:
1) La usa tribunalului;
2) La localitate unde are să se facă adjudecatiunea;
3) La porta sau pe paretii casei ce are să se adjudece.
4) În comuna unde este esedat bunul rural ce are să se venda.
Articolul 508
Aceeași publicațiune se va face neapărat în Monitorul Oficial sau în alt jurnal de publicațiuni oficiale.
Articolul 509
Un esemplar după acesta publicațiune se va incunosciinta în persona sau la domiciliullu debitorului urmărit.
Articolul 510
Vendarea se va face după trei luni din dioa publicării în jurnale.
Articolul 511
O copie după acesta publicațiune se va depune la procurorul tribunalului, și la impiegatul insarcinatu cu ținerea registrelor de ipoteci. Acest impiegat va trece în marginea ori în josul registrului urmărirea și vinderea imobilelor ipotecate.
Articolul 512
Tote aceste formalitățile vor fi observate sub pedepsa de nulitate a urmăririi, afară numai de greșelile parțiale în descrierea obiectelor urmărite.
Articolul 513
Se va tine la grefa un dosar special pentru fie ce urmărire imobiliară în care se vor trece tote actele și incidentele privitore la urmărire și adjudecare.
Secțiunea IV Despre efectele urmăririi imobiliare
Articolul 514
Va fi nulă de drept ori-ce instreinare a imobilului urmărit, facuta, de debitoru de la cea d'anteiu afișare de urmărire.
Articolul 515
Cu tote acestea, acesta înstrăinare 'și va avea efectul seu, dacă, înainte de adjudecare, cumpărătorul a dobîndit ratificarea creditorului sau creditorilor ce urmăresc vinderea, sau dacă a consemnatu sumele necesare spre a plati integral tote creanțele lor, capital, dobinda și cheltuieli.
Articolul 516
Închirierile sau arendările făcute de debitor, după publicațiuni, vor fi anulate dacă creditorul sau creditorii ce urmăresc vor cere acesta. Închirierile sau arendările din nainte, nu vor putea fi anulate, în tot sau în parte, de cat cînd vor fi fost făcute în frauda creditorilor. Nu se vor tine în sema plățile prin anticipatiune făcute în contra clauselor coprinse în contractul de închiriere sau de arendare.
Secțiunea V Conservarea imobilelor urmărite.
Articolul 517
De la cea d'anteiu afișare pînă la adjudecarec, conservarea bunurilor urmărite va fi încredințată debitorului urmărit. Prin urmare el nu va putea face nici o taere de lemne și nu va putea aduce nici o stricăciune imobilului, sub pedepsa de daune interese și chiar de urmărire criminală, de va fi casul.
Articolul 518
Tribunalul însă va putea, după cererea unuia sau mai multor din creditori, ca sa încredințeze conservarea imobilului unui alt conservator, și după impregiurari, el va putea indatora pe debitor să se strămute din imobilul în care va fi locuind.
Articolul 519
Conservatorul va fi, pînă la adjudecare, însărcinat: Cu pada imobilului urmărit; Cu adunarea chirielor, arendelor și altor venituri; Cu recolta și cu vendarea fructelor, care se va face conform art. 474.
Articolul 520
Conservatorul va fi dator sa dea socotela tribunalului, despre venituri și cheltuieli în dece dile după adjudecatiune, sau la alta epoca ficsata, dacă adjudecarea se va prelungi, sub pedepsa, în cas de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul seu, și condemnat la daune interese.
Articolul 521
Productul gestiunei conservatorului îndată după percepere, se va depune prin tribunal, la casa de depuneri și consemnațiuni, spre a fi distribuit creditorului împreună cu prețul imobilului.
Articolul 522
Dacă debitorul nu are alt mijloc de viețuire de cat fructele sau veniturile imobilelor urmărite, tribunalul va putea, pentru timpul urmăririi, sa'i acorde un ajutor din aste venituri pentru viețuirea lui și a familiei lui.
Secțiunea VI Concursul mai multor urmăriri imobiliare
Articolul 523
Dacă mai mulți creditori urmăresc același imobil, tote cererile lor se vor întruni ca să se facă o singura urmărire, pentru toți. Toți creditorii ce se vor întruni la o urmărire au un drept egal, afară numai dacă titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau preferinta.
Articolul 524
Cînd se făcut mai multe cereri de urmăriri asupra diferitelor imobile ale aceluia-și debitor, tribunalul va putea, după cererea debitorului, sa amâne cererile posteriore de urmărire dacă se va crede ca din vendarea imobilului sau imobililor urmărite de mai nainte se vor putea despăgubi și creditorii ce au urmărit mai în urma.
Secțiunea VII Despre opositiuni și cereri incidente la o urmărire imobiliară
Articolul 525
Opositiunile ce se fac în contra unei urmăriri imobiliare, sau din partea debitorului, ori a creditorilor sei, sau din partea altor, al treilea, cari intervin, sau pentru a se anula urmărirea sau pentru revendicarea ori conservarea unui drept de proprietate, sau a ori care alt drept asupra imobilelor urmărite, vor adresa prin cerere în scris, către tribunalul prin care s'a făcut urmărirea.
Articolul 526
Aceste cereri de opositiuni vor fi motivate, vor menționa actele și titlurile pe cari se baseda, și vor și sub-scrise de partea reclamanta sau de un împuternicit al seu special.
Articolul 527
Tribunalul, în termen de trei dile de la priimirea opositiunei o va comunică atît creditorului sau creditorilor ce urmăresc, cat și debitorului urmărit dacă nu este el care se opune.
Articolul 528
Aceste formalități se vor observa pentru ori ce alte cereri incidente, cari se ivesc în cursul urmăririi.
Articolul 529
Tribunalul va cita pe părți în persona sau la domiciliu, și se va pronunța asupra tutulor opositiunilor și cererilor indecente, înaintea dilei pentru adjudecare.
Secțiunea VIII Despre amânarea adjudecatiunei
Articolul 530
Dacă prin opositiuni și cereri incidente, însăși proprietatea imobilului urmărit este revendicata, adjudecarea lui se ca amana pînă cînd, hotărîre definitivă, se va hotărî asupra revendicarei.
Articolul 531
Dacă însă se revendica numai o parte din imobilele urmărite, se va procede la adjudecarea restului, sau se va amana adjudecarea pentru tot, după cum tribunalul va afla mai avantagios pentru creditori.
Articolul 532
Se va putea amana asemenea adjudecare, pînă se va da o hotărîre defintiva asupra ori carei opositiuni și contestatiuni, care ar fi de natura a putea sa influentede asupra prețului imobilelor urmărite.
Articolul 533
Oponentul va da o cauțiune ecuvalenta cu o a treia parte a valorei presumate a imobilului pentru daunele-interese la cari poate fi condemnat în cas cînd cererea sa s'ar găsi nedrepta. Oponentul va putea fi condemnat și la o amenda de la 100 pînă la 10000 lei cande cererea sa va fi fost facuta cu rea credința.
Articolul 534
Adjudecarea se va mai amana:
1) Cînd acesta se va cere de creditorul ce urmaresce și de debitor, și fără opunere din partea creditorilor ce au intervenit.
2) Cînd esecutarea hotărîrei sau a actului în virtutea cărui se face urmărirea, s'a suspendat.
Articolul 535
În ori-ce cas amânarea adjudecatiunei nu poate fi mai scurta de patru septemani. Alte publicațiuni și afipte nuoi se vor face în doue septemani cel puțin înaintea dilei din nuou hotarita pentru adjudecatiune. Aceste nuoi publicațiuni se vor da în consecința debitorului urmărit conform art. 509.
Secțiunea IX Licitațiunea și adjudecatiunea imobilelor urmărite
Articolul 536
Vendarea imobilelor urmărite se va face în diua anunțată pentru licitare, și care va urma îndată după espirarea celor trei luni ale publicării.
Articolul 537
Licitațiunea se va începe prin citirea, de către agentul ce a urmărit, a incunosciintarilor și publicatiunelor, a condițiunelor vendarei, a sarcinelor ce poate avea imobilul, a opositiunilor și a hotărîrilor cari le-au regulat.
Articolul 538
Ușile vor fi deschise și telalii, acolo unde sînt vor putea a se ajuta și cu sunetul de toba sau trimbita, spre a anunta începutul licitarei.
Articolul 539
Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit, ori unul din creditorii ce au intervenit, va declara ca voesce a se face adjudecarea. Dacă acesta declarare nu se va face, sau dacă nici debitorul urmărit nu staruesce a face vendarea, licitarea se închide, și nu se va putea deschide de cat după o noua cerere a unuia din creditorii ce au urmărit, sau cari au intervenit, și după nuoi publicațiuni și nuoi termeni. Termenul cel nuou al adjudecării nu va putea fi mai scurt de 20 dile de la diua publicării, nici mai lung de 60 dile. Cheltuelile făcute cu prima urmărire închisă vor fi în sarcina creditorului ce a urmărit.
Articolul 540
Din diua adjudecatiunei creditorul care a urmărit sau unul sau mai mulți din creditorii ce au urmărit ori au intervenit, vor declara cel d'anteiu preț al mobilului. Strigările se vor începe de la acest preț pus pe creditor.
Articolul 541
Dacă nici unul din creditori nu va pune prețul, tribunalul va insemna un preț de la sine după valoarea presumata a lucrului pus în vendare.
Articolul 542
Ori ce persona capabilă de a contracta și a dobîndi bunurile ce se vend, va putea concura la licitare și da un preț mai mare. Vor fi admmisi între concurenți:
a. Toți aceia cari sînt solvabili.
b. Toți aceia ceri vor depune o garanta personală sau reală de o a 20 parte a prețului ficsat conform art. 538.
Articolul 543
Grefierul și agentul de urmărire vor tine liste de numele persoanelor ce au concurat și de sumele cu cari au concurat.
Articolul 544
Strigatele se vor repeta de trei ori; între fie care strigare va fi un interval de 5 minute cel puțin sau de 15 minute cel mult. Mențiune despre acesta se va face de către grefier. Lucrul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urma strigare va fi dat prețul cel mai mare. Dacă nimeni nu a dat preț mai mare de cat acela care s'a pus de creditor, și cu care s'a deschis licitațiunea, bunul se va adjudeca asupra acelui creditor. În lipsa de mai mulți concurenți, se va putea adjudeca imobilul asupra celui ce va fi oferit un preț.
Articolul 545
Adjudecatorul va sub-scrie de prețul cu care s'a adjudecat lucrul asupra'i, și nu 'și va mai putea retracta oblicatiunea sa din momentul cînd s'a pronunțat de judecător cuventul "adjudecat".
Articolul 546
Tribunalul va încheia îndată proces-verbal despre tote, și va anunta pe părțile presinte ca peste opt dile sa vina erasi la tribunal. Acest termen se va afige și la usa judecătoriei.
Articolul 547
În timpul acestor opt dile, ori ce alta porsona capabilă va putea sa supraliciteze, adică sa dea un preț cu a decea parte cel puțin mai mare peste prețul cu care s'a adjudecat bunul. Nu se va priimi supralicitarea fără depunerea adaosului de a decea parte.
Articolul 548
Supra-licitatorul va declara adaosul de preț, prin o cerere scrisă și subscrisă adresată tribunalului.
Articolul 549
Din diua a opta după adjudecare, tribunalul va pune din nuou imobilul în licitare incepindu-se de la prețul dat de supralicitator. Lucrul se va adjudeca definitiv asupra acelui care la acesta a doua licitare va da prețul cel mai mare. Se vor observa dispositiunile art. 539.
Articolul 550
Dacă în decursul acelor opt dile nu s'a ivit nici o propunere de supra-licitare, și dacă la noua înfățișare din dioa a opta, nu va da nimeni un preț mai mare, lucrul va remanea pe sema primului adjudecator.
Secțiunea X Despre consemnarea prețului adjudecatiunei și vendarea obiectului adjudecat
Articolul 551
Adjudecatorul este obligat să depună la casa de consemnațiuni, jumătate prețul, doue septemini după djudecare și cea-l-alta doua septamani în urmatore cel mai tardiu.
Articolul 552
Dacă adjudecatorul este creditor, în rang util și necontestat, creanta să se va putea depune drept bani. Acesta creanta se va priimi de la casa de consemnațiuni, după o specială notificare a tribunalului.
Articolul 553
Dacă la espirarea termenelor sus citate, adjudecatorul nu va aduce recipisa de depunerea prețului la casa de consemnațiuni, tribunalul, sau de la sine sau după cererea uneia din părțile interesate, va pune lucrul din nou în licitațiune în socotela adjudecatorului.
Articolul 554
Asta noua licitare se va incunosciinta debitorului urmărit, în persona sau la domiciliu și se va publică conform art. 507 și 508. Termenul adjudecarei nu poate fi mai scurt de 20 dile, nici mai lung de 60 dile din diua publicatiunilor.
Articolul 555
În acesta noua publicațiune se va coprinde, pe lîngă cele arătate la art. 502 și 504, numele adjudecatorului care nu a depus prețul și prețul adjudecatiunii sale. Acesta preț va servi ca punct de plecare la noua adjudecare.
Articolul 556
Dacă în diua însemnată pentru adjudecare nimeni nu va da un preț mai mare peste vechiul adjudecator, și dacă acesta va depune în acea di prețul adjudecării sale, împreună cu cheltuelile ce au ocasionat noua adjudecare, el va fi menținut în calitatea sa de adjudecator.
Articolul 557
Dacă din contra, el nu va depune acest pretu, lucrul se va adjudeca pe sema aceluia care va da un pretu fie și mai micu; iar fostul adjudecator va fi indatorat a plati diferența pînă la prețul adjudecării sale precum și cheltuelile ocasionate cu noua adjudecare.
Secțiunea XI Despre actele de adjudecare și recursul în contra lor
Articolul 558
Îndată după terminarea adjudecării, depunerea prețului plata cheltuielilor și respunderea tacselor, tribunalul va da adjudecatorului o ordonanța de adjudecarea imobilului, în care se vor coprinde tote lucrările seversite.
Articolul 559
În termen de patru-deci de la data ordonanței de adjudecare, debitorul, urmărit, creditorii sau orice alta persona interesată, va avea drept să facă recurs în casatiune în contra actului de adjudecare.
Articolul 560
Acest recurs se va judeca de urgenta; el va fi suspensiv de esecutare.
Articolul 561
În cursul acestor patru-deci de dile, prețul adjudecarei se va păstra la casa de consemnațiuni și imobilul nu se va da în posesiunea adjudecatorului, urmând a fi conservat conform regulelor coprinse la art. 517 pînă la 522.
Articolul 562
Actul de adjudecatiune sa va putea casa numai în casurile urmatore:
1. Cînd nu s'a făcut publicațiunile prescrise.
2. Cînd nu s'a observat termenii adjudecării.
3. Cînd s'a violat vr'o formă pronunțată sub pedepsa de nulitate.
4. Dacă nu s'a făcut amanarile în casurile cînd trebuia a se face conform art. 528 și 531.
5. Pentru causa de necompetenta sau escesul de putere.
Articolul 563
Dacă actul de adjudecare se caseda, curtea de Casatiune va obliga pe același tribunal care a făcut urmărirea ca sa proceda la o noua adjudecare cu observarea formelor legiuite, și sumele consemnate se vor restitui adjudecatorului.
Articolul 564
Cînd cele patru-deci de dile au espirat fără să se facă cerere în Casatiune, sau cînd cererea acesta s'a respins, ordonanța de adjudecare se va esecuta și prețul adjudecării se va distribui între creditori. Spre constatarea neformarii recursului, partea interesată va presinta tribunalului o cidula, de la primul grefier al curții de Casatiune, doveditore despre acesta.
Secțiunea XII Despre efectele adjudecatiunei
Articolul 565
Adjudecatiunea transmite adjudecatorului drepturile ce avea și urmăritul asupra lucrului vendut. Cu tote acestea, adjudecatorul nu va putea fi turburat în proprietatea sa prin nici o cerere de resolutiunea venderii, fondată în lipsa de plată a prețului instrainarilor anteriore, afară numai dacă aceasta cerere nu se va fi notificat tribunalului cînd s'a făcut vendarea înaintea adjudecatiunei. Dacă cererea acesta se va fi notificat înaintea adjudecatiunei, ea se va judeca conform art. 525 și următorii.
Articolul 566
În privinta contractelor de închiriere sau arenduire asupra lucrului adjudecat, se va urma conform dispositiunilor Codului Civil. Era în privinta plăților făcute cu anticipatiune de către chiriaș sau arendaș se va urma conform art. 516.
Articolul 567
Ordonanța de adjudecatiune are puterea unui titlu esecutor, observându-se însă dispositiunile art. 564. În privinta transmisiunei dreptului de proprietate asupra persoanei adjudecatorului, acesta ordonanța are efect retroactiv din momentul chiar al adjudecatiunei.
Articolul 568
Odată ce actul adjudecatiunei s'a dat noului proprietar, imobile sînt libere de ori-ce privilegie sau ipotece consimțite de debitorul urmărit, sau de autorii sei.
Titlul V Ordinea creditorilor și distributiunei prețului imobililor
Secțiunea I Deschiderea ordinei și înfățișarea titlurilor
Articolul 569
De la cel anteiu act de urmărire asupra unui imobil, și pînă în momentul adjudecarei, ori ce creditor va avea un drept de privilegiu sau ipoteca, asupra imobilului urmărit, va fi dator să se arate la tribunal, în persona sau prin procurator, și sa înfățișeze titlurile creanței sale.
Articolul 570
Grefierul va fi dator asemenea, de la sine, și prin îngrijirea președintelui, a cauta în registrul ipotecelor și ai forma o lista specială despre tote inscripțiunile de privilegie sau ipotece ce pot esista asupra imobilului urmărit.
Articolul 571
Dacă urmărirea se face înaintea unui alt tribunal de cat acel al situațiunei imobilului, tribunalul de urmărire va cere acesta lista, prin o comisiune rogatoria, de la tribunalul situațiunei imobilului.
Articolul 572
Grefierul va înscri pe marginea acestei liste ori-ce cereri sau reclamatiuni s'ar face, precum și suma fie-carei creanțe.
Articolul 573
Un judecător comisar, însărcinat de președinte, va forma tabloul ordinei creditorilor adică al rândului după care ei au a se plati, în conformitate cu titlurile lor de preferinta. Acest tablou se va forma prin septemani dupe cea d'anteiu publicațiune a urmăririi.
Articolul 574
Pentru ordinea după care are să se face plățile, acest tablou va coprinde:
1) Diferitele cheltuieli ale urmăririi și remunerarile agenților următori.
2) Creanțele fie-căruia creditor privilegiat sau ipotecar, după rangul privilegiului sau ipotecei sale.
3) Creanțele simple sau chirografari.
Articolul 575
Ori-care din creditori, sau din persoanele interesate, va avea dreptul sa ia conoscinta sau copie după acest tablou al ordinei pînă în momentul adjudecatiunei.
Articolul 576
Contestatiunea asupra puncturilor coprinse în tablou se va face mai anteiu înaintea judecătorului-comisar. Acesta va cauta a împacă pe părți. Dca nu va putea, va trimite contestatiunea înaintea tribunalului, spre a se judica conform celor prescrise la art. 525 și următori.
Articolul 577
Dacă din o contestare nefondata se va duce intardierea în plata unei creanțe, reclamantul, care a cadut în cererea sa, va fi supus la plata de daune către creditorul a cărui plata s'a intardiat.
Secțiunea II Închiderea ordinei și plata creanțelor
Articolul 578
După depunerea prețului adjudecatiunei, și espirarea celor 40 dile pentru recursu la casatiune, sau după respingerea recursului, judecătorul-comisar va încheia tabloul și va regula efectuarea plăților.
Articolul 579
Spre acest sfîrșit, el va regula suma totală a cheltuielilor sau tacselor ce au a se opri cu preferinta. Va insemna plata, ce se cuvine fie-cărui creditor, sau parte din asta plata, dacă prețul nu va acoperi tote creanțele.
Articolul 580
În cas de contestatiune, judecătorul comisar va insemna numai partea creanțelor ce sînt necontestate și au să se platesca înaintea celor contestate. Partea celor-l-alte creanțe se va conserva și se va împărți numai după ce s'a dat asupra contestatiunei o otarire definitivă.
Articolul 581
Dobendile creanțelor ce au a se plati integral nu vor mai fi în sarcina debitorului din momentul depunerei prețului adjudecatiunei în casa de consemnațiuni. Creditorii au drept numai la dobenda ce platesce casa de depuneri și consemnațiuni, era pentru restul dobandei 'l vor reclama de la cei-ce au contestat, conform art. 577.
Articolul 582
Dacă după plata tutulor cheltuielilor și creanțelor a mai remas o parte din prețul adjudecatiunei, acea parte se va da debitorului urmărit.
Articolul 583
După închiderea tabloului de ordina judecătorul-comisar și grefierul vor îngriji a se șterge din registrul inscripțiunilor privilegiele sau ipotecile ce esistau asupra imobilelor adjudecate.
Articolul 584
Titlurile creanțelor ce s'au plătit integral se vor depune la grefa, spre a se da debitorului urmărit. Dacă o creanta se va plati numai în parte, judecătorul-comisar va insemna pe dinsa partea ca se platesce, și titlurile se inapoescu tot creditorului.
Articolul 585
Tribunalul priimind ordinea creanțelor asa pre cum definitiv sînt înscrise în tablou, va încheia proces-verbal despre creanțele ce au a se plati îndată, și va da fie-carei părți un mandat de plată cuvenită din prețul adjudecarei, asupra casei de depuneri și consemnațiuni. Va mai tramite către acesta casa și un estract după tabloul ordinei.
Articolul 586
Acesta casa va plati fie-căreia părți, după mandatul seu. Fie-care parte va sub-scrie de priimirea platei, atît pe mandatul de plată, cat și pe marginea estractului din tablou. Îndată ce tote plățile sau efectuatu, sau fondul s'a absorbit, casa de consemnațiuni va înapoia tribunalului estractul de tablou care coprinde chitanțele de efectuarea platei. Grefierul va aseda acest estract în dosarul adjudecatiunei.
Articolul 587
Odată ce ordinea s'a închis, prin incheerea procesului-verbal al tribunalului și tramiterea estractului de tablou la casa de consemnațiuni, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creanțe sau a contesta creanțe înscrise în tabloul ordinei. Se va putea însă primi contestatiuni asupra erorilor de calcul ce s'au putut comite în tabloul ordinei.
Articolul 588
Odată plata efectuată, creditorul plătit remane aparat în contra ori-căror contestatiuni s'ar mai putea ivi.
Secțiunea III Despre regularea unor creanțe speciale
Articolul 589
Creanțele condiționale se vor înscrie în tablou și se vor aseda la rindul lor ca cum ar fi creanțe simple.
Articolul 590
Dacă condițiunea va fi rosolutorie nu se va putea libera creditorului suma cuvenită, de cat dacă acel creditor va da cauțiune sau o ipoteca, către aceia cari ar trebui să se folosească de acea suma, în cas de împlinirea condițiunei.
Articolul 591
Cînd condițiunea va fi suspensivă, suma cuvenită creditorului condițional, se va da creditorilor ce vin după densul, dacă însă aceștia vor da acelui creditor condițional o cauțiune sau ipoteca, către aceia cari ar trebui să se folosească de acea suma, în cas de împlinirea condițiunei.
Articolul 592
Dacă în casurile prevedute prin cele doue articole precedenti, creditorii nu vor, ori nu pot a da o cauțiune ori ipoteca, suma va remanea depusa în casa de consemnațiuni pînă la împlinirea condițiunei resolutorie sau suspensivă.
Articolul 593
Dacă creanta este cu termen, se va înscrie la rendul ei și se va plati îndată, de și termenul nu e ajuns. Dacă însă acea creanta e fără dobinda, plata plata prin anticipatiune nu se va face de cat scontandu-se dobinda cuvenită pînă la împlinirea termenului. Nevoind creditorul a face scontul, partea sa sa va conserva la casa de consemnațiuni spre a i se libera la termen.
Titlul VI Despre predarea silită a mobilelor și imobilelor
Articolul 594
Dacă partea condamnata ar restitui nisce lucruri mobile, nu voesce a le da în termenul prescris de judecată, nici a doua și după somatiunea ce i se va face prin un agent judecătoresc, va fi supusă la predarea acestor obiecte către proprietarul lor, prin puterea și autoritatea publică.
Articolul 595
Se vor observa pentru predarea silită a acestor obiecte formalitățile prescrise pentru urmărirea mobilelor de la art. 411 pînă la art. 430 afară de cele ce se reguleza de aceste articole în privinta custodelui sau punerea peceților.
Articolul 596
În josul procesului-verbal ce agentul judecătoresc va încheia pentru luarea obiectului din mana debitorului, elu va face un alt proces verbal, care va constata ca ele s'au predat proprietarului. Acesta va subscrie acest din urma proces-verbal, care se va depune la grefa tribunalului respectiv.
Articolul 597
Dacă partea condamnata ar esi dintr'un imobil sau a lasă posesiunea unui imobil, sau a'l preda proprietarului, nu voesce a lasă imobilul în termenul însemnat de judecată, nici opt dile după somația ce i se va face, va fi gonită cu puterea și autoritatea publică, și imobilul se va preda proprietarului seu.
Articolul 598
Spre acest sfîrșit, acela care ar avea titlul esecutoriu de punere în posesiune, se va adresa la tribunalul locului unde este asedat imobilul, și tribunalul va insarcina pe un agent de urmărire ca singur sau însoțit de un judecător, sa merga în fața locului spre a esecuta predarea imobilului. Agentul va putea lua cu sine și agenți politienesci după trebuinta.
Articolul 599
Agentul va soma pe parte a esi îndată din imobil, și nevoind va încheia proces-verbal de opunerea sa. Dacă partea lipsesce de acasă, sau nu voesce a deschide ușile, agentul judecătoresc se va însoți de tote casurile, de un comisar de poliție ori ajutor al seu, acolo unde sînt; sau de primarul, ajutorul seu, ori judecătorul de plasa, acolo unde nu sînt comisari de poliție.
Articolul 600
Dacă mobilele persoanei condamnate nu sînt urmărite pentru datorii, agentul va proceda la scoterea mobilelor pe strada sau pe calea publică. Și dacă partea condemnata lipsesce d'a casa, și nu e de nimeni representata, se va pune unu custode la aceste mobile, cu plata de la proprietarul lor.
Articolul 601
În cas de resistenta ori de violenta din partea condemnatului, agentul va forma proces-verbal, sub-scris de toți cei presenti, și va proceda îndată la arestarea lui, spre a se judeca după regulile Codicelui penal.
Articolul 602
Se va face un proces-verbal despre tote operațiunile din fața locului, precum și despre predarea imobilului în posesiunea proprietarului seu. O copie de pe acest proces-verbal se va lasă atît la partea isgonita din imobil, cat și la proprietarul pus în posesie. El se va subscrie de tote persoanele ce au luat parte la esecutare, precum și de părți. Dacă acestea nu vor voi sau nu vor putea sa subscrie se va face mențiune în procesul-verbal. Originalul acestui proces-verbal se va depune la grefa tribunalului prin care s'a acordat esecutarea.
Articolul 603
Tote cheltuelile de esecutarea preveduta în acest titlu, vor fi în sarcina deposedatului.
Cartea VI Proceduri diverse
Titlul I Despre oferte de plată și consemnațiuni
Articolul 604
Cînd debitorul va voi sa platesca acea ce e dator și creditorul nu va voi sa primească plata, debitorul e în drept a face oferte reale și a consemna aceia ce e dator.
Articolul 605
Spre acest sfîrșit, el va face creditorului, prin mijlocirea unui agent de lîngă tribunalulu domiciliului acestuia, o somațiune ca sa primească valoarea datorită. În acea somațiune se va arata dioa, ora și locul cînd suma oferită are să fie depusa.
Articolul 606
Dacă creditorul refusa priimirea sumei, agentul judecătoresc va încheia proces-verbal de respunsul seu; și va menționa dacă creditorul a subscris, ori n'a putut, sau n'a voit a subscrie. Debitorul, în aces cas, va putea intenta tribunalului, sau pentru ca să se intaresca, sau pentru ca să se anuleza aceste aferte și consemnațiuni, se va forma prin osebită petitiune, după regulile stabilite pentru cererea principale.
Articolul 607
Cererea ce s'ar putea intenta tribunalului, sau pentru ca să se intaresca, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte și consemnațiuni, se va forma prin osebită petitiune, după regulile stabilite pentru cererea principala.
Articolul 608
Judecata, care va recunosce ca bine s'au făcut ofertele, va ordonă în cas cînd consemnarea nu s'ar fi făcut, ca dacă creditorul nu voesce a priimi suma sau lucrul oferit, să se consemneze, și ori ce dobinda va inceta de la diua realisarei acestei consemnari.
Articolul 609
Se vor aplica cele-alte dispositiuni ale Codicelui Civil, relative la ofertele de plată și la consemnațiuni.
Titlul II Despre dreptul proprietarilor asupra mobilelor, efectelor și fructelor, chiriașilor și arendașilor și despre secuestrul asigurator
Articolul 610
Proprietarii, principalii locatari sau arendasi, vor putea, pentru arendile sau chiriele peplatite și datorite, sa secuestrede, printr'o simpla petitiune data către judecătoria locală, lucrurile și fructele cari se vor afla în casa, moșie sau pamentul închiriat ori arendat. Ei vor putea sa secuestreze și mobilele cari se aflau în casa sau pe moșia lor, dar care s'au transportat în alt loc fără consimtimentul proprietarului; și proprietarul conserva privilegiul seu pe aceste mobile, întru catu timp le a revendicat, conform art. 1730 din Codul Civil.
Articolul 611
Lucrurile sub-locatarilor și sub-arendașilor, cari se vor afla în locurile ocupate de densii, și fructele pamentului ce li s'a sub-arendat, se vor putea secuestra pentru plata chiriei sau arendei ce datoresce chiriașul sau arendașul principal. Li se vor tine însă în sema chiriele sau arendile ce ei au plătit, de buna credința pentru termenii trecuți nu însă și plățile ce vor fi făcut cu anticipare.
Articolul 612
Aceste secuestrari se vour face printr un agent al tribunalului unde este asedat imobilul, cu aceleași forme cu cari se făcut și urmăririle pentru vinderea silită a mobilelor.
Articolul 613
Ori ce alt creditor, a cărui creanta este constatată printr'o polița, bilet la ordinu, sau zapis netagaduit, și este esigibila, va putea, de o dată cu intentarea acțiunii spre a ajunge la plata creanței sale, sa pună un secuestru asigurator pe mobilele debitorului seu.
Articolul 614
Acest secuestru se va pune cu autorisarea tribunalului debitorului, și sub îndatorire pentru creditor creditorul a da cauțiune de daune interese.
Articolul 615
Tribunalul va putea asemenea sa autorise a se secuestra în manile ori cărui detentor lucrurile miscatore a căror proprietate se revendica prin osebită acțiune.
Articolul 616
El va putea asemenea sa autorisese a se secuestra în manile debitorului, efectele sale mobile, pentru creanțele prevedute la art. 613, chiar cînd nu sînt esigibile în casurile urmatore:
1) Cînd debitorul a micșorat, prin fapta sa, asigurările ce dedese, sau nu a dat asigurările promise;
2) Cînd e pericol ca debitorul sa fuga sau sa'și ascundă, ori sa'și risipesca averea sa.
Articolul 617
Dacă debitorul va da, în tote casurile garanție de ajuns, judecătoria va putea aridica secuestrul de asigurare.
Articolul 618
Secuestrul de asigurare se va pune prin agenții de urmărire, după acelesi forme ca și cele cerute pentru urmărirea mobilelor, nu numai pe mobile ce se poate urmări.
Articolul 619
În tote casurile prevedute prin acest titlu, tribunalul va putea, după trebuințe, și în casurile urgente, sa transmmita autorității locale ordin în scris ca, chiar înaintea mergerei agentului, să se opresca debitorul a scote sau a da de o parte vre-un lucru din cele a căror secuestrare se cere.
Articolul 620
În tote casurile prevedute prin acest titlu, vinderea silită a mobilelor nu se va putea face de cat după ce creditorul va fi dobendit un titlu esecutor.
Titlul III Dispositiuni relative la absenți
Articolul 621
În casul prevedut de art. 98 a Codicelui Civil, se va presenta petitiunea de către partea interesată către președintele tribunalului. Asupra acestei petitiuni și a actelor ce vor alătură, președintele va insarcina pe unul din judicatori să facă raport. Tribunalul va otari, după ce va asculta citirea acestui raport și conclusiunile procurorului.
Articolul 622
Acelesi formalități se vor urma și cînd va fi vorba de declararea de absinta de la Cartea I, Titlul 4, Cap. 2 al Codului Civil.
Articolul 623
Tribunalul, după cererea partei celei mai deligente, va insarcina pe unul sau mai mulți curatori, după trebuinta, pentru administrarea intereselor celor presupusi absenți.
Titlul IV Despre autorisarea femeii maritate de către tribunal
Articolul 624
În casurile cînd femeia maritata va trebui a fi autorisata de justiție, ea va face mai anteiu o somațiune bărbatului seu, prin un agent, al tribunalului, și dacă bărbatul tot va refusa autorisarea sa, femeia va face cerere către președintele tribunalului, care va cita pe bărbat în camera de consiliu, spre a arata motivele refusului seu.
Articolul 625
După ce se va asculta bărbatul, sau dacă el nu va veni la dioa însemnată, tribunalul va otari, asupra cererii femeii, după cemai anteiu va asculta conclusiunile ministerului public.
Articolul 626
Dacă bărbatul va fi presupus sau declarat absinte, și femeia va voi a dobândi autorisarea justiției, ea va adresa cererea la președinte, care va numi un judecător raportor, și tribunalul va otari asupra raportului seu ascultînd și conclusiunile ministerului publicu.
Articolul 627
Femeia unui interdis se va autorisa conform art. precedente; ea va alătură pe lîngă petitiunea sa copie legalisata a hotărîrei de interdictiune.
Titlul V Despre separatiunea patrimonielor dintre bărbați și femei
Articolul 628
Cererea de separatiunea patrimonielor nu se va putea forma de cat după autorisarea ce președintele tribunalului va da asupra unei petitiuni ce i se presenta spre acest scop. Președintele mai înainte de a da autorisarea, va putea face partei observațiunile ce va crede de cuviință.
Articolul 629
Îndată ce cererea pentru separatiunea patrimonielor se va forma, grefierul va fi dator a lipi în sala audientelor un estract de pe cerere. Acel estract va coprinde:
1) Data cererii;
2) Numele, pronumele, profesiunea și locuinta soților;
3) Cantitatea și aretarea averei dotale, după petitiune și conform foii dotali.
Articolul 630
Acest estract se va afișa și în sala audienteloru, tribunalului de comerciu local, și se va publică cu cheltuiala femeii în unul din jurnalele localitatei, sau dacă acea localitate n'are jurnal, în unul din ale localitatei vecine.
Articolul 631
Afară de actele curat conservatore, tribunalul nu va putea pronunța otarirea asupra cererii de separatiune, de cat o luna cel puțin după afigerea și publicarea acelei cereri.
Articolul 632
După otarirea asupra separatiunei bunurilor dintre soți, se va scote un estract, care se va afige în timp de un an în sala audientelor tribunalului care a pronunțat'o și la tribunalul comercial, precum și în sala primăriei comunei unde bărbatul își are domiciliul. Femeia nu va putea sa incepa esecutarea otarirei, de cat din dioa de cînd s'a împlinit formalitățile sus menționate, fără însă să aibă trebuinta a ascepta espirarea termenului de un an cat tine publicarea.
Articolul 633
După espirarea termenului de trei luni al publicarilor, creditorii bărbatului nu vor mai putea interveni spre a ataca otarirea asupra separatiunei patrimonielor.
Articolul 634
Separatiunea de patrimonie între bărbat și femee poate inceta, și regimul creat prin contractul de căsătorie poate fi erasi restabilit, prin consimtimentul ambilor soți.
Articolul 635
Spre acest sfîrșit, bărbatul și femeia vor da o petitiune la tribunalul care a pronunțat separatiunea patrimonielor, și vor cere unirea patrimonielor lor.
Articolul 636
Părțile se vor presenta în persona la tribunal, și declararea verbală a voinței lor, se va constata în procesul verbal al audientei. Tribunalul va pronunța apoi otarirea pentru unirea patrimonielor. Acesta otarire se va publică în estract conform cu art. 630, ca și aceea pentru separatiunea patrimonielor.
Articolul 637
Unirea patrimonielor nu va vetama întru nimic drepturile dobândite de cei de al treilea, în timpul separatiunei patrimonielor, conform art. 1265, 1266 și 1267 din Codicele civil.
Titlul VI Despre deliberările consiliului de familie
Articolul 638
În tote casurile cînd se cere deliberarea consiliului de familie, dacă otarirea nu este data în unanimitate, fie-care membru 'și va arata părerea sa în procesul-verbal. Tutorul, curatorul, sau ori care din membrii consiliului de familie, au dreptul a ataca acesta otarire la tribunal, care se va pronunța de urgenta.
Articolul 639
Cînd otarirea consiliului de familie trebuie să fie supusă aprobarei tribunalului, tutorul, sau un altul însărcinat în locu'i va presenta o copie după densa președintelui tribunalului, care o va comunică procurorului și va numi un judecător ca să facă raport.
Articolul 640
Dacă în timp de 15 dile de la data sa, acesta otarire nu s'a presentat tribunalului, ori-care din membrii consiliului de familie are drept a cere aprobarea cuvenită.
Articolul 641
Ori-care din membri consiliului de familie are drept a interveni la tribunal, și a se opune prin motivele ce se vor espune înscris, a nu se aproba otarirea consiliului.
Articolul 642
Otaririle tribunalului, ce se vor încheia asupra deliberărilor consiliului de familie, vor fi supuse la apel.
Titlul VII Despre interdictiune
Articolul 643
În petitiunea care se va da pentru punerea sub interdictiune a unei persoane, se va enunta imbecilitatea, smintela, nebunia sau furia; se vor alătură actele justificative și se vor insemna martorii ce vor fi a se asculta.
Articolul 644
Președintele va comunică petitiunea și tote actele, procurorului, și va numi un judecător pentru a face raport pentru o di otarita. El va cere părerea consiliului de familie și opiniunea medicilor competinti conform art. 442 din codicele civil.
Articolul 645
Copie după petitiune, după părerea consiliului de familie și aceea a medicilor, se va da în cunosciinta pîrîtului mai înainte de a se procede la interogatoriulu seu.
Articolul 646
Dacă interogatoriul și actele propuse nu sînt indestulatore, și dacă faptele se pot justifica prin martori, tribunalul va ordonă și ascultarea de martori în forma ordinară. Martorii se vor asculta sau în presenta pîrîtului, sau afară de presenta sa, după împrejurări; în acest din urma casu, consiliul pîrîtului îl va putea representa.
Articolul 647
Se vor urma tote cele-l-alte reguli prescrise în codicele civili la capitolul "despre interdictiune."
Titlul VIII Despre cesiunea bunurilor
Articolul 648
Datornicii cari vor fi în positiune de a reclama cesiunea judiciară acordată de art. 1126 al Codicelui civil, vor fi ținuți a depune la grefa tribunalului, unde acesta cerere va fi facuta, bilanțul lor, registrele lor, dacă au, și titlurile lor active.
Articolul 649
Cererea debitorului se va adresa la tribunalul domiciliului seu.
Articolul 650
Acesta cerere va fi comunicată ministerului public. Ea nu va suspenda efectul nici unei urmăriri, afară numai dacă judecătorii, chemând și pe părți, vor ordonă ca să se suspende acesta esecutiune, provisoriu.
Articolul 651
Debitorul admis la beneficiul de cesiune va fi dator sa declare în persona chemându-se creditorii, în audienta publică a tribunalului, ca voesce a ceda bunurile sale. Tribunalul va încheia proces-verbal după acesta declarare. Dacă debitorului va fi închis, el va fi adus înaintea judecatu, spre a face acesta declarațiune.
Articolul 652
Otarirea care va admite cesiunea bunurilor da putere creditoriloru a vinde bunurile mobile sau imobile ale debitorului, și se va procede la acesta vindare în formele prescrise pentru moscenitorii sub-beneficiu de inventaru.
Articolul 653
Nu pot fi admiși la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancruții fraudulosii, persoanele condamnate pentru furt sau înșelăciune (escrocherie); nici comptabilii, tutorii, administratorii sau depositarii.
Titlul IX Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni
Secțiunea I Despre punerea peceților după morte
Articolul 654
În tote casurile cînd legea ordonă punerea de peceți după mortea unei persoane, aceste peceți se vor pune de către unul din judecătorii tribunalului de județ. Președintele tribunalului, va putea însă delega acesta misiune judecătorului de plasa local.
Articolul 655
Pecetea ce se va pune va fi acea a tribunalului sau a judecătoriei de plasa.
Articolul 656
Punerea pecetiloru poate fi cerută:
1) De toți acei cari pretind drepturi în succesiune sau în comunitate;
2) De toți creditorii cari au un titlu esecutor asupra bunurilor ce trebuiesc puse sub peceți;
3) În cas de absenta a moscenitorilor, ori a unuia din ei, de persoanele cari sedeau în casa cu defunctul, de rudele sau amicii lui.
Articolul 657
Pecețile se vor putea pune, chiar din oficiu, după declarațiunea procurorului ori primarului local către tribunal, cînd e vorba de minori ce nu au încă tutori, ori de mosceniri vacante, sau cînd defunctul a fost depositar public spre a se pecetlui lucrurile publice depuse de dinsul. În comunele rurale, pentru casurile prevedute de acest articol, primarul comunei va putea închide și pecetlui lucrurile defunctului, mai înainte chiar d'a veni ordinea tribunalului și de a sosi judecătorul ce are sa pună pecețile sale vestind însă îndată pe tribunal despre acesta.
Articolul 658
Dacă pecețile nu vor fi puse înaintea ingroparii, judecătorul va constata printr'un proces-verbal minutul cînd a fost chemat să le pună, și causele cari au intirdiat punerea peceților.
Articolul 659
Judecătorul însărcinat cu punerea peceților, va încheia la fața locului un proces-verbal, care va coprinde:
I. Anul, luna, diua și ora;
II. Motivul punerii peceților;
III. Numele, pronumele, profesiunea, domiciliul persoanei ce a cerut punerea peceților, sau domiciliul ales de dinsa în acea comuna, dacă locuesce în altă parte;
IV. Dacă nimeni n'a facutu asemenea cereri, procesul-verbal va spune ca pecețile sînt puse de oficiu, după declarea procurorului ori a primarului;
V. Aretarile și disele persoanelor, care au fost fața la punerea peceților;
VI. Aretarea locurilor, birourilor, lăzilor, dulapurilor pe cari s'au pus pecetele;
VII. O descriere pe scurt a obiectelor cari nu sînt puse sub peceți.
Articolul 660
Judecătorul, după trebuinta, va putea aseda și un custode pentru paza lucrurilor de sub peceți.
Articolul 661
Tote cheile de la ladile, dulapurile și locurile închise cu peceți, se vor lua de judecătorului care au pus pecețile, și se vor depune la tribunal. Mențiune despre luarea acestor chei se va face în procesul verbal.
Articolul 662
Dacă la punerea peceților se va găsi un testament sau alte hârtii pecetluite, judecătorul va constata forma esteriora, pecetia și subscrierea de va fi, va parafa pliculu, atît elu cat și părțile presente, dacă sciu sau pot subscrie, și va areta dioa și ora cînd pachetul va fi de densul presentat președintelui tribunalului judetian. Tote acestea se vor menționa în procesul lui verbal care va fi subscris de părți, sau se va face mențiune de refusul ori neputință de a subscrie.
Articolul 663
Obiectele mobile, care nu se pot pune sub peceți, se voru incredinta unui custode; cutodele se va plati, și lucrurile se voru întreține cu cheltuiala moscenirei.
Articolul 664
Cînd testamentul ce va fi depus la tribunal, președintele tribunalului, după ce va chiema pe persoanele ce au figurat ca părți interesate la punerea peceților, îl va deschide, va constata starea sa materială, și'l va conserva în tribunal, constatind tote acestea printr'un proces-verbal.
Articolul 665
Dacă la punerea peceților, porțile și ușile se afla închise, sau se ivesce alt obstacol prin care se împiedica punerea peceților, judecătorul le va deschide, ajutandu-se la trebuinta și cu agenții administrațiunei locali.
Secțiunea II Despre opositiunea la punerea peceților
Articolul 666
Opositiunile la punerea peceților pot fi făcute sau prin o declarațiune în procesul verbal, sau prin o petitiune data președintelui tribunalului care a ordonat pecetluirea.
Articolul 667
Judecătoria, apretuind, va judeca de urgenta, și va menține sau va suspenda operațiunea punerei peceților.
Secțiunea III Despre ridicarea peceților și inventariu
Articolul 668
Pecețile nu vor putea fi redicate și inventariulu făcut, de cat trei dile după îngropare, de vor fi puse înainte, și trei dile după punere, de vor fi puse de la ingrogare, afară numai de casuri urgente.
Articolul 669
Dacă moscenitorii sau câți-va din ei, sînt minori neemancipați, nu se vor ridica pecețile, mai înainte d'a li se numi tutor, sau de a fi emancipati.
Articolul 670
Toți acei cari sînt în drept de a cere punerea peceților, poate cere redicarea lor, afară numai de aceia cari au cerut punerea peceților în virtutea art. 656, alin. 3.
Articolul 671
Redicarea peceților se va face în urma unui ordin a tribunalului. Tot de odată tribunalul va anunta, pentru ca sa asiste la ridicarea peceților, pe soțul ce va fi în viața, pe moscenitorii cunoscuți, sau presupusi, pe esecutorul testamentar, de va fi, pe legatarii ce se vor cunosce, pe persoanele ce au făcut opositiune la punerea peceților, sau pe ministerulu public, dacă moscenirea e vacanta. Tote aceste persoane se pot presinta insi-le sau prin mandatari. În dioa însemnată, se va procede la ridicarea peceților fața cu părțile chemate, sau în lipsa lor se va forma un proces-verbal după ridicarea peceților.
Articolul 672
Acest proces-verbal va coprinde: 1) data; 2) numele, profesiunea, locuinta celoru ce au cerut redicarea peceților, dacă a fost asemenea cerere; 3) ordinul tribunalului pentru ridicarea peceților; 4) numele, pronumele, profesia persoanelor chemate și cari au asistat; 5) disele și observarile lor; 6) aretarea stării în care s'au găsit pecețile.
Articolul 673
Pecețile vor fi ridicate una după alta pe cat se va face și inventariul.
Articolul 674
Inventariul, se va face fața cu persoanele ce asista la scoterea peceților.
Articolul 675
Acest inventariu va fi o descriere fidela a tutulor obiectelor aflate sub peceți. Ei vor coprinde pe larg cele menționate în procesul-verbal de ridicarea peceților, descrierea cu amenuntul a obiectelor aflate, aretarea calitatei și a cantitatei lor, pre cat se va putea.
Articolul 676
Tote pretentiunile câte se vor ivi în timpul formarei inventariului se vor trece în procesul-verbal, spre a se aprețui și jude
Secțiunea IV Despre vendarea mobilelor unei mosceniri
Articolul 677
Cînd vendarea mobilelor unei mosceniri se va face în virtutea art. 736 alin. 1, din Cod civil, acesta vendare se va esecuta, conform regulelor prescrise pentru vendarea silită a mobilelor prin art. 437, 438, 439, 440, 443, 444, 445.
Articolul 678
Partea interesată se va adresa la președintele tribunalului local, alegind și unu domiciliu în acel loc, dacă locuesce în altă parte.
Articolul 679
Se va procede la facerea inventariul obiectelor de vendut, după ce se va chema atît cel ce a făcut cererea, cat și alte persoane interesate cunoscute.
Articolul 680
Vendarea publică se va face la locul însemnat de tribunal, conform art. 430.
Secțiunea V Despre vendarea bunurilor imobile ale minorilor
Articolul 681
Vendarea imobililor minorilor nu va putea fi ordonată de cat după un avis, al rudelor aretatori de natura bunurilor și de valoarea lor aproximativă. Acest avis nu va fi necesariu, dacă bunurile vor fi tot de odată și ale majorilor, și dacă vendarea este cerută de dinsii. Se va urma atunci conform cu regulile din secțiunea urmatore.
Articolul 682
Cînd tribunalul va întări acest avis, va declara, tot în otarirea sa, ca vindarea se va face în fiinta tutorului, înaintea tribunalului; sau dacă vinderea nu se poate face înaintea tribunalului, el va orindui pe un judecător, sau pe sub prefectul respectiv cu judecătorul de plasa, spre a o seversi la fața locului, conform art. 403 din Codicele civile.
Articolul 683
Incheerea care va ordonă vindarea va insemna și prețul cu care are a se începe și condițiunile ei.
Articolul 684
Asta prețuire va fi regulată sau după avisul rudelor, sau după titlurile proprietății, sau după contractele autentice sau iscălite cu data certa, și, de nu sînt contracte, după rolul contribuției fonciare. Cu tote astea, tribunalul va putea, după împrejurări, se proceda la estimarea totală sau parțială a imobilelor. Estimarea acesta se face după importanța și natura bunurilor, prin unul sau trei esperti, numiți de tribunal, spre acest sfîrșit.
Articolul 685
Dacă estimarea a fost ordonată espertul sau espertii, după ce vor jura, sau înaintea președintelui tribunalului sau înaintea judecătorului numit de densul, vor face raportul lor, care va arata în scurt basele estimarii fără de a intră în amenunte de descriere a bunurilor de vendare. Acest raport se va depune la grefa tribunalului, și se va da copie după densul la cei ce o vor cere.
Articolul 686
Se va forma apoi un act de publicațiune, care va coprinde:
1) Arătarea otarirei care autoriseda vendarea;
2) Numele, pronumele minorului și al tutorului seu;
3) Arătarea imobililor ce se vend, și un estract din condițiunile venderii, coprinse mai pe larg în otarirea venderii;
4) Prețul cu care are să se incepa licitațiunea;
5) Dioa, locul și ora cînd are să se facă vendarea.
Articolul 687
Acest act se va afige, în timp de 30 dile cel puțin, atît la usa tribunalului sau la locul unde are să se facă vendarea, cat și la usa primăriei unde se afla asedat imobilul. - Tot de o dată, un estract se va publică într'un jurnal al localității, sau în lipsa, în unul din ale localității vecine.
Articolul 688
Dacă în dioa însemnată pentru adjudecatiune nu ese un preț nici măcar egal cu prețul însemnat de tribunal și publicat, tribunalul va putea, după împrejurări, sau sa aprobe prețul esit, sau sa amâne vendarea pentru alt termen, care se va publică tot cu modul prevedut în art. precedent.
Articolul 689
Sînt declarate comune acestui titlu articolele 537, 538, 542, 543, 544, alin. 1, 545, 546, 551, 552, 553, 556, 557.
Articolul 690
În cele opt dile cari vor urma după adjudecatiune, ori cine va putea sa supralicitede cu o a decea parte mai mult peste prețul esit, conformându-se și cu cele coprinse la art. 548, 549.
Secțiunea VI Despre împărțiri și licitațiuni
Articolul 691
Împărțirea de succesiuni între mai multe persoane se va face prin tribunal, dacă ele nu o pot face prin buna înțelegere.
Articolul 692
În casurile prevedute de art. 733 și 747 din Codicele civil, împărțirea se va face după cererea părții celei mai deligente.
Articolul 693
Numirea de tutori speciali pentru minori cari, într'o impartela au interese contrarii, se va face de către tribunal, după avisul consiliului de familie.
Articolul 694
Asupra raportului judecătorului numit pentru operațiunile impartelei, conform art. 733 din Codicele civil, tribunalul va otari a se face impartela în natura, și de va fi trebuinta, va otari vindarea unora sau mai multor imobile. Acesta vindere se va face prin licitațiune, sau înaintea judecătorului sau înaintea tribunalului unde se afla asedat imobilul, cu espertisa sau fără espertisa, după împrejurări.
Articolul 695
Dacă tribunalul va hotărî a se face espertisa, el va putea numi unul sau trei esperti, cari după ce vor jura vor face la fața locului raportul lor după basele estimarii, fără să între în amenunte de descrierea a obiectelor de împărțit.
Articolul 696
Vendarea obiectelor se va face conform cu cele ce s'a dis pentru vendarea bunurilor imobile ale minorilor.
Articolul 697
Dacă în diua însemnată pentru adjudecatiune prețul esit nu va fi egal cu prețul pus de tribunal, se va proceda cum s'a dis în art. 688.
Articolul 698
În cele opt dile după adjudecatiune, ori cine va putea sa supraliciteze cu o a decea parte mai mult peste prețul adjudecatiunii, conform cu cele dise la art. 690.
Articolul 699
Cînd situațiunea imobilului va cere mai multe espertise deosebite, și se va constata ca fie-care imobil nu se poate împărți, vinderea prin licitațiune nu se mai face, dacă din apropierea raporturilor, resulta ca totalitatea imobilelor poate a se impartii în natură.
Articolul 700
Dacă cererea este, ca imobilul sau imobilele să se împartă în mai multe părți, în natura, espertii după ce vor face estimarea, vor insemna cum trebuie să se compună fie-care lot sau parte a se da. Raportul espertilor, fiind aprobat de tribunal, loturile sau părticelele vor fi trase la sorți, fața cu părțile, înaintea tribunalului sau a unui judecător-comisar numit de tribunal.
Articolul 701
În cele-alte casuri se va urma conform cu art. 737 pînă la 750 din Codicele civil.
Secțiunea VII Despre beneficiul de inventariu
Articolul 702
Dacă moscenitorul beneficiar voiesce înainte d'a se declara moscenitor, ca, conform cu Codicele civile, să se autoriseze a vinde miscatore ale moscenirei, el va presenta spre acest sfîrșit, o petitiune la președintele tribunalului locului, unde s'a deschis moscenirea. Vinderea se va face înaintea unui agent judecătoresc, conform art. 432, 437, 438, 439, 440, 442, 443, 444 și 445.
Articolul 703
Dacă cererea este de a se vinde imobile de ale succesiunei, moștenitorul beneficiar va presinta președintelui, tribunalului locului unde e deschisă succesiunea, o petitiune în care se arata necesitatea acestei venderi și imobilile de vendut. Președintele tribunalului va comunică cererea ministeriului public, și va hotărî de trebuie a se face vendarea, și de trebuie sau nu, a se face apretuirea de esperti.
Articolul 704
Se va procede la vindere după formalitățile prescrise, pentru vinderea imobilelor unui minor.
Articolul 705
Moscenitorul beneficiar se va socoti moscenitor pur și simplu, dacă a vendut imobile fără a se conformă regulilor prescrise mai sus.
Articolul 706
Acțiunile ce moscenitorul beneficiar are a intenta în contra moscenirei le va intenta în contra celor-alți moscenitori, dacă sînt; în casul contrariu, el le va intenta în contra unui curator ce se va numi după formele cum se numescu curatorii la moscenirile vacante.
Articolul 707
Moscenitorul beneficiar va fi obligat a da socotela despre administrarea sa, și va fi responsabil de actele gestiunei sale.
Titlul X Despre convențiunile matrimoniali
Articolul 708
Tote convențiunile matrimoniali, sau contractele de căsătorie și foile dotali, se vor trece din cuvent în cuvent într'un registru special ce se va tine la grefa fie-căruia tribunal de județ.
Articolul 709
Contractul de căsătorie, se va sub-scrie atît de bărbat cat și de femeie, precum și de părinții lor, și de cei ce constitue dota, dacă dota esista.
Articolul 710
Mai nainte de celebrarea căsătoriei, ambii soți, împreună cu cei ce au constituit dota, se vor presenta, în persona sau prin procuratori speciali, înaintea tribunalului, domiciliului bărbatului cu petitiune sub-scrisă de dinsii, spre a cere transcriptiunea contractului în registrul tribunalului.
Articolul 711
Președintele va opri originalul contractului, și dacă dota consta numai în miscatore, el va da ordin grefierului, ca, în termende trei dile de la primirea petitiunei, să facă transcriptiunea.
Articolul 712
Dacă dota coprinde imobile, se va face cercetare prin tribunalul locului unde ele sînt asedate, despre posesiunea inzestratorului, și ipotecele sau alte drepturi reale ce pot fi puse asupra lor. Mențiune despre acesta cercetare se va face în procesul verbal, înscris pe marginea ori în josul registrului de transcriptiune.
Articolul 713
Dacă din tote aceste cercetări va resulta intardiere, și căsătoria va trebui să fie celebrată, îndată președintele tribunalului va da bărbatului un estract legalisat, după contractul seu de căsătorie, care va servi de dovada pentru asedarea definitivă a conventiunelor matrimoniale.
Articolul 714
Procesul-verbal după incheerea transcripțiunei se va trece în josul contractului de căsătorie, și în registrul transcripțiunei.
Articolul 715
Luarea înapoi a contractului legalisat se va face de bărbat, în presenta inzestratorului, de va fi, cari amendoi vor subscri în registrul de priimire.
Articolul 716
Schimbările ce s'ar face la convențiunile matrimoniali mai nainte de celebrarea căsătoriei, sînt supuse la aceleași formalități ca și convențiunile matrimoniali. Ele vor trebui a fi trecute în josul contractutului de căsătorie, conform art. 1230 din Codicele civil.
Articolul 717
Cînd dota se restitue în casurile prevedute de art. 1271 din Codicele civil, restituirea se va trece în registrul transcripțiunei pe marginea foei unde este trecut contractul de căsătorie, după cererea părții interesate.
Articolul 718
Locuitorii asedati în comunele rurale vor inregistra contractele ce vor face la a lor căsătorie, sau la tribunalul local sau la judecătoria de plasa al domiciliului bărbatului la care se va tinea asemenea un registru special pentru transcrierea contractelor de căsătorie.
Articolul 719
Transcrierea la judecătoria de plasa se va face după formele cerute la tribunalele de județ. Un estract după aceste registre, se va trimite, la fie-care sese luni, la tribunalul local, care îl va trece în registru special de transcripțiuni.
Articolul 720
Bărbatul al cărui contract de căsătorie este format în streinatate, va fi dator, trei luni după intorcerea sa în tera, sa transcrie acest contract în registrul tribunalului domiciliului seu.
Titlul XI Despre transcriptiunea actelor de strămutarea proprietății și despre inscriptiunea privilegielor și ipotecelor
Articolul 721
Se vor tine la fie-care tribunal de județ un registru de transcriptiunea actelor de mutatiunea sau strămutarea proprietăților, și un alt registru de inscriptiunea privilegielor și ipotecelor.
Articolul 722
Se va transcrie în registru de transcriptiune alu tribunalului unde este asedat imobilul:
1) Tote actele de instreinare a proprietăților imobile, sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;
2) Tote actele prin care se renunța la aceste drepturi;
3) Tote actele prin care se constitue o antichresa, o servitute, un drept de usufruct, de usu sau de abitatiune;
4) Tote actele prin care se renunța la aceste drepturi;
Articolul 723
Pînă la transcriptiune, drepturile resultand din actele menționate la art. precedente nu ne pot opune celor de al treilea, căci au drepturi asupra imobilului.
Articolul 724
Contractele de arende sau închiriere, pe un timp mai lung de trei ani nu se pot opune celor de al treilea, de cat atunci cînd ele se trecu prin estract în registrul de transcriptiune.
Articolul 725
Inscriptiunea privilegielor și ipotecelor, se va face în registrul tribunalului unde se afla situat imobilul conform regulelor prevedute prin Codicele civil.
Articolul 726
Spre a se ordonă inscriptiunea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare în registrul de inscriptiuni și transcripțiuni, de un judecător-comisar asistat de grefier, spre a se vedea dacă esista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui imobil. Se va presinta tot d'o dată și titlurile, dacă esista, despre proprietatea obiectului supus la privilegiu sau ipoteca. Mențiune despre aceste cercetări și aceste titluri, sau despre constatarea linistitei posesiuni, se va face în actul de inscriptiunea ipotecei sau privilegiului.
Articolul 727
Pe actul original, pe lîngă certificarea datei și numerului de ordine cerută de art. 1782 din Codicele civil, se transcrie și actulu de inscriptiune asa cum s'a trecut în registrul de inscriptiune.
Articolul 728
Acele formalități de inscriptiune se vor urma, cînd în virtutea art. 1814 din Codicele civile, o ipoteca se va muta de pe un imobil pe altul. Mențiune despre acesta mutare se va face pe marginea primei inscriptiuni.
Cartea VII
Titlul I Dispositiuni generale
I. Despre termeni.
Articolul 729
Termenile (sorocele) coprinse în procedura se înțelegu pe dile libere, adică nu se socotesce nici diua de cînd s'a început, nici dioa cînd implinesce termenul.
Articolul 730
Termenii insemnati cu cu lunile sau septemanile, se implinescu în dioa lunei sau a septemanei, corespundetore cu dioa punctului de plecare. Termenul care, plecand de la 29, 30 sau 31 ale lunei, se implinesce într'o luna care nu are acea di corespundetore, se va socoti împlinită în dioa cea din urma a lunei.
Articolul 731
Ori ce termen care se va împlini într'o duminica, di de vacanta sau alta di de serbatore legală, se va prelungi pentru cea d'anteiu di de lucru urmatore.
Articolul 732
Termenii regulati de legiuitori nu se poate scurta nici prelungi de judecători, de cat în casurile cînd legea le da acesta facultate.
Articolul 733
Espirarea unui termen acordat de lege pentru esercitiul unui drept, atrage cu sine căderea dreptului.
Articolul 734
Cu tote acestea, termenul se va suspende prin mortea părții. El nu își va începe cursul, în contra moscenitorilor sei, de cat de la espirarea termenului pentru a face inventariu și a delibera.
II. Despre nulități.
Articolul 735
Se va declara nul sub condițiunile prescrise la vale, ori ce act de procedura făcut cu călcarea acestei legi:
1) Dacă actul este făcut de un magistrat sau oficier judecaterescu necompetinte;
2) Dacă călcarea formelor a causat partei care o invoca o vatemare, pe care nu o poate repara de cat anuland actul;
3) Dacă nulitatea actului este formal pronunțată de lege.
Articolul 736
Nulitatea se va pronunța numai după cererea părții în favorea caria legea a admis'o sau care va avea un interes a o opune. Ministerul publicu va putea de la sine invoca o nulitate, în tote casurile cînd este obligat de lege a lua conclusiuni, precum și în materii de ordine publică.
Articolul 737
O procedura nu se va anula de cat de la actul care a dat nascere la acea nulitate.
Titlul II Dispositiuni transitorii
Articolul 738
Acest codice de procedura, se va aplica de o dată cu punerea în lucrare a Codicelui civil.
Articolul 739
Procesele cari, la promulgarea acestei legi se vor afla judecându-se în drit, la tribunalele de peste Milcov, sau la curtea de Casatiune, după legea din 1847, se vor re'ncepe la tribunalele de județe competinti pentru a se judeca din nou după acest codice.
Articolul 740
Tote legile, decretele, regulamentele, instrucțiunile sau deslegarile ministeriali, relative la procedura, sînt și reman desființate de la aplicarea acestei legi, afară de dispositiunile de procedura coprinse în Codul comercial.
Articolul 741
Dispositiunile legei curții de Casatiune, contrarii dispositiunilor acestui codice, reman abrogate.
Articolul 742
Tote prodesele și actele judecatoresci, câte se vor afla pendinte la curți și tribunale, în momentul aplicării acestei legi se vor regula și judeca după formele prescrise de acesta procedura.
Articolul 743
Procesele pendinte la consistorii sau la mitropolie ori episcopii în momentul punerii în lucrare a acestui codice și codicelui civil, vor trece, cele de la consistorii la tribunalele de anteia instanța, și cele de la mitropolie sau episcopii la curțile apelative respective.
Articolul 744
Publicatiunele făcute pentru vendarea silită a imobilelor, conform legiurilor vechi, nu se vor mai inuoi ci adjudecatiunea numai la termenul publicat, se va urma conform acestei proceduri.
Articolul 745
Regulile privitore la facerea și esecutarea otarniciilor se vor determina printr'un regulament de administrațiune publică: pînă atunci vor remanea în fiinta regulile speciale astadi în vigore.
Articolul 746
Se vor regula, sub forma regulamentelor de administrațiune publică:
a) Formulare pentru actele de procedura cele mai usuale;
b) Diferitele tarife de plati și cheltuieli judecatoresci pentru espertisa, martori, copie de acte, citatiuni, somațiuni, esecutiuni silite, urmăriri și licitațiuni, transcripțiuni de mutatiune, inscriptiuni de ipotece și altele.
Acesta codica de procedura civilă s'a votat de Adunarea Electiva a Romanei în ședința din 21 Iunie anul 1865 și s'a adoptat cu majoritate de noua-deci voturi, fiind și un-spre-dece abtineri de la vot.
Președinte, A. Florescu. SIGILIUL ADUNAREI ELECTIVE Secretar. C. I. Iliescu. SENATUL ROMÂNIEI. Senatul a adoptat acesta codica de procedura civilă în ședința sa din 28 Iunie anul 1865. Vice-președinte, Docan. SIGILIUL SENATULUI Secretar, C. Al. Costescu. Facem cunoscut și ordonăm cele de fața investite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul Oficial și Buletinul Legilor, să fie adresate curților, tribunalelor și autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa; și Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice, este însărcinat a priveghia publicarea lor. Dat în Bucuresci la 9 Septembre 1865. ALECSANDRU IOAN I. Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justiției, Cultelor și Instrucțiunilor Publice. D. Cariagdi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.