Hotărârea nr. 36/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Claudia-Margareta Krupenschi

- magistrat-asistent-șef delegat

1.

Pe rol se află soluționarea contestației formulate de Partidul Mișcarea Populară, împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025 privind aprobarea procedurii de acreditare a delegaților formațiunilor politice care participă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare sau în biroul electoral pentru votul prin corespondență.

2.

Contestația, depusă împreună cu Decizia Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.401 din 20 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.138F/2025.

3.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosare.

4.

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 27 martie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, concluziile sale fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul

art. 57

și al

art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 2 aprilie 2025, când a pronunțat prezenta decizie.

5.

În motivarea contestației se solicită, în esență, anularea unor prevederi din cuprinsul Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025 care conțin sintagma „participă la alegeri“, cu referire la partidele politice care, neavând reprezentanți într-un birou electoral al secției de votare sau birou electoral pentru votul prin corespondență, își pot desemna delegați care să asiste la desfășurarea tuturor operațiunilor specifice procesului de votare derulate în respectiva secție de votare.

6.

Din economia dispozițiilor cuprinse în Decizia Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025, contestată, rezultă că pot asista la aceste operațiuni delegați ai formațiunilor politice care nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare sau în biroul electoral pentru votul prin corespondență și care participă la alegeri, prin formațiuni politice care participă la alegeri înțelegându-se partidele politice, alianțele politice și organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au propus candidați, individual sau prin alianța electorală din componența căreia fac parte, după caz, ale căror candidaturi au rămas definitive.

7.

Or, dispozițiile

art. 47 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea președintelui României, coroborat cu

art. 89

și

90 din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente nu prevăd o asemenea condiție, care, impusă fiind în mod suplimentar și nelegal prin actul adoptat de Biroul Electoral Central, elimină partidele politice care nu au propus un candidat de la posibilitatea de a asista, prin reprezentanți delegați, la desfășurarea alegerilor.

8.

Textele legale anterior menționate sunt clare în sensul că prevăd accesul formațiunilor politice care nu au reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare, fără a impune vreo altă condiție legată de participarea la alegeri prin propunerea unui candidat propriu. O astfel de reglementare reprezintă o garanție suplimentară pentru asigurarea corectitudinii alegerilor, deoarece vizează persoane cât mai neutre și imparțiale, desemnate din partea formațiunilor politice care nu au vreun reprezentant în compunerea biroului secției de votare. Legiuitorul primar a enumerat delegații formațiunilor politice în cuprinsul

art. 89 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 , alături de celelalte categorii de persoane acreditate care sunt neutre și nu propun un candidat la alegeri (observatori interni și externi, reprezentanții instituțiilor mass-media internă și externă), ceea ce denotă voința sa de a nu impune condiția participării la alegeri a acestor persoane. Dacă o astfel de condiție ar fi corespuns voinței legiuitorului, aceasta s-ar fi regăsit reglementată în mod expres.

9.

Autorul contestației arată că rolul partidelor politice nu se rezumă doar la acela de a propune candidați în alegeri, ci și acela, la fel de important, de a promova pluralismul politic și de a stimula participarea cetățenilor la scrutinuri, așa cum prevede expres

art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Participarea cetățenilor la scrutinuri poate fi stimulată prin încrederea acestora în caracterul liber și corect al alegerilor, iar această încredere poate fi sporită prin faptul că scrutinurile pot fi observate în mod imparțial și de către delegații unor partide politice care nu au propus un candidat la alegeri. Este evident că voința legiuitorului primar a fost aceea ca partidele politice să poată veghea ca alegerile să fie libere și corecte și să stimuleze astfel participarea cetățenilor la scrutinuri, indiferent dacă partidele politice au propus sau nu un candidat la respectivele alegeri.

10.

Or, prin prevederile din Decizia nr. 8D din 4 martie 2025, care cuprind sintagma „participă la alegeri“ și definiția atribuită acesteia, Biroul Electoral Central nu a ținut cont de voința legiuitorului primar și a adăugat în mod nepermis și nelegal condiția participării la alegeri pentru formațiunile politice care doresc să desemneze delegați pentru observarea alegerilor.

11.

Autorul contestației arată că, din cauza acestei decizii, se află în imposibilitatea de a desemna delegați care să asiste la operațiunile efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare sau de birourile electorale pentru votul prin corespondență la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, astfel că solicită Curții Constituționale anularea prevederilor contestate din Decizia Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025 și soluționarea cu celeritate a prezentei contestații.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

12.

Cu titlu prealabil, Curtea observă că prezenta contestație nu vizează înregistrarea sau respingerea înregistrării unei candidaturi sau a semnelor electorale și, în consecință, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile

art. 31 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, sub aspectul termenelor de depunere și de soluționare a contestației (a se vedea, în același sens,

Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 11 februarie 2025, paragraful 22).

13.

În ceea ce privește obiectul prezentei contestații, Curtea reține, mai întâi, că aceasta privește o decizie adoptată de Biroul Electoral Central în temeiul

art. 17 alin. (1) lit. a) ,

alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 370/2004 , dispoziții care abilitează Biroul Electoral Central să adopte decizii pentru aplicarea unitară a prevederilor

Legii nr. 370/2004

și care au caracter obligatoriu pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri, care se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet.

14.

Cu privire la competența materială generală a Curții Constituționale de a examina deciziile adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a dispozițiilor

Legii nr. 370/2004 , Curtea reține că aceasta este întemeiată pe dispozițiile

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale

art. 3 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, jurisprudența relevantă în această materie fiind reprezentată de

Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, și

Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024 , precitată.

15.

Dispozițiile

art. 146 lit. f) din Constituție

stabilesc atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, iar, în aplicarea acestor norme fundamentale,

art. 3 din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare - lege specială cu caracter organic -, prevede în mod expres: „Curtea Constituțională, potrivit

art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată , veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului“, conferind, astfel, o competență generală a instanței de contencios constituțional în materia contenciosului electoral prezidențial.

16.

Cu privire la competența sa materială de a examina prezenta contestație, Curtea reține că Decizia nr. 8D din 4 martie 2025 privind aprobarea procedurii de acreditare a delegaților formațiunilor politice care participă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare sau în biroul electoral pentru votul prin corespondență reprezintă actul infralegal adoptat de Biroul Electoral Central pentru punerea în aplicare și executare a prevederilor

art. 47 alin. (2) din Legea nr. 370/2004

și ale

art. 19 din Legea nr. 288/2015

privind votul prin corespondență precum și modificarea și completarea

Legii nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 19 noiembrie 2015.

17.

Cu privire la dispozițiile

art. 47 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 , potrivit cărora „(2) Dispozițiile

art. 89 din Legea nr. 208/2015 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.“, Curtea reține că acestea nu au un conținut normativ propriu, ci cuprind norme de trimitere la o altă lege, respectiv la

Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015. Prevederile

art. 89

din acest ultim act normativ conțin norme substanțiale și procedurale referitoare la observarea alegerilor (parlamentare), mai exact la definirea categoriilor de persoane acreditate în acest scop, la procedura de acreditare a observatorilor de către Autoritatea Electorală Permanentă și la acreditarea delegaților partidelor politice pe baza procedurii stabilite de Biroul Electoral Central.

18.

În ce privește conținutul dispozițiilor

art. 19 din Legea nr. 288/2015 , de asemenea invocate în preambulul Deciziei nr. 8D din 4 martie 2025 a Biroului Electoral Central, Curtea observă că acestea fac referire la persoanele acreditate conform legii care pot asista la toate operațiunile efectuate de către biroul pentru votul prin corespondență. Această lege se completează, potrivit

art. 23

din cuprinsul său, cu prevederile

Legii nr. 208/2015 , astfel că devin aplicabile aceleași prevederi ale

art. 89 din Legea nr. 208/2015 , mai sus menționate.

19.

Curtea reține, totodată, că în versiunea inițială a

Legii nr. 370/2004 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, aceasta cuprindea la

art. 47

reglementări detaliate referitoare la condițiile în care alte persoane în afara membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare puteau asista, în calitate de persoane acreditate, la toate operațiunile electorale desfășurate în respectivele secții de votare. Formațiunile politice nu aveau însă vocația de a dobândi calitatea de persoană acreditată în vederea observării alegerilor, întrucât

art. 47 alin. (2) din legea

menționată enumera în categoria persoanelor acreditate exclusiv observatorii interni și externi și reprezentanții interni și externi ai instituțiilor mass-media. Prin

art. I pct. 22 din Legea nr. 148/2019

pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 25 iulie 2019, legiuitorul a modificat conținutul și structura

art. 47 din Legea nr. 370/2004 , iar

alin. (2)

al acestui text a dobândit un alt cuprins normativ, prin utilizarea tehnicii normei de trimitere la dispozițiile

art. 89 - Observarea alegerilor din Legea nr. 208/2015 , text care, la

alin. (2) , definește categoria persoanelor acreditate.

20.

Or, referitor la competența rationae materiae de soluționare a unei contestații privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare, Curtea observă că

art. 89 alin. (7) din Legea nr. 208/2015

prevede următoarele: „Contestația privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluționează de către Curtea de Apel București, în termen de două zile de la data înregistrării. Hotărârea dată este definitivă.“

21.

Prin urmare, datorită obiectului specific de reglementare al Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025, împotriva căreia a fost formulată prezenta contestație, și ca urmare a tehnicii de reglementare prin norma de trimitere utilizată în

art. 47 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională constată că nu are competența materială să soluționeze contestația de față, în condițiile existenței unui text legal care exprimă opțiunea legiuitorului de a conferi această competență Curții de Apel București. Plenitudinea de competență a Curții Constituționale, conferită de

art. 146 lit. f) din Legea fundamentală , de

art. 3 din Legea nr. 370/2004

și de

art. 37 din Legea nr. 47/1992 , este una generală, care permite legiuitorului ca, în anumite segmente tehnice și punctuale, să atribuie competența de soluționare instanțelor judecătorești, ca expresie a marjei sale de apreciere.

22.

Curtea constată că

Legea nr. 370/2004

privind alegerea Președintelui României conține, în prezent, o serie de texte care cuprind norme de trimitere la dispoziții din

Legea nr. 208/2015

[ art. 7 ,

art. 10 ,

art. 21 alin. (2) ,

art. 23 alin. (2)

și

art. 47 alin. (2) ], astfel că eventualele plângeri sau contestații ce privesc aplicarea sau respectarea acestor dispoziții nu pot intra în sfera de competență materială a Curții Constituționale întemeiată pe

art. 146 lit. f) din Constituție , în măsura în care opțiunea legiuitorului este exprimată în sensul stabilirii competenței instanțelor judecătorești.

23.

De altfel, Curtea reține, din documentele publicate pe site-ul Biroului Electoral Central (https://prezidentiale2025.bec.ro/wp-content/uploads/2025/03/decizie_48D.pdf), că, înainte de a se adresa Curții Constituționale, autorul prezentei contestații a formulat, în temeiul

art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, plângere prealabilă împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025, înregistrată la data de 19 martie 2025 la Biroul Electoral Central și soluționată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 480 din 22 martie 2025.

24.

Totodată, conform site-ului www.portalul.instanțelor.ro (https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000446000&id_inst=2), autorul contestației a sesizat Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 21 martie 2025 cu o cerere de suspendare a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025, iar în data de 25 martie 2025 această cerere a fost soluționată, petentul având drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.

25.

Având în vedere cele expuse și în considerarea specificității obiectului de reglementare al Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025, prezenta contestație urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, Curtea Constituțională neavând competența să o soluționeze.

26.

Curtea precizează că, spre deosebire de contestația soluționată prin

Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024 , care viza o decizie cu obiect similar adoptată de Biroul Electoral Central în același temei al

art. 47 alin. (2) din Legea nr. 370/2004

și în cadrul căreia autorul a solicitat Curții Constituționale să constate exclusiv neconstituționalitatea unor prevederi din legea mai sus menționată, competență de soluționare ce nu poate reveni decât Curții Constituționale, în cadrul contestației de față autorul acesteia solicită Curții exclusiv efectuarea unui control de legalitate a actului adoptat de Biroul Electoral Central, competență care, așa cum s-a arătat deja, este în mod expres atribuită de

art. 89 alin. (7) din Legea nr. 208/2015

Curții de Apel București, ceea ce atrage soluția de respingere ca inadmisibilă a prezentei contestații.

27.

Pentru considerentele arătate, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al

art. 37 din Legea nr. 47/1992 , precum și al

art. 3 din Legea nr. 370/2004 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de Partidul Mișcarea Populară împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 8D din 4 martie 2025 privind aprobarea procedurii de acreditare a delegaților formațiunilor politice care participă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare sau în biroul electoral pentru votul prin corespondență.

Definitivă.

Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 aprilie 2025.