Decizia nr. 617/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 , 45 și 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 317/2004 1 iulie 2004 (prevederi anume) privind Consiliul Superior al Magistraturii
Are ca temei 1
- Legea nr. 317/2004 1 iulie 2004 (prevederi anume) privind Consiliul Superior al Magistraturii
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 44 ,
45
și
45^1 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de David Moza în Dosarul nr. 1.383/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 24D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, arătând că susținerile autorului nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci, mai degrabă, propuneri de lege ferenda cu privire la funcționarea Inspecției Judiciare.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.383/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 44 ,
45
și
45^1 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de David Moza într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei rezoluții emise de Inspecția Judiciară.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că înființarea Inspecției Judiciare ar fi trebuit să fie stabilită printr-o lege organică și că această instituție autonomă nu este prevăzută de Constituție la capitolul „Autoritatea judecătorească“. Se critică faptul că a fost înființată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, deși acesta nu are competențe de legiferare.
prevede, prin dispozițiile
art. 44 ,
45
și
45^1 , modul de soluționare a plângerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către justițiabili, stabilind competența de soluționare definitivă la nivelul Inspecției Judiciare. Se susține că, întrucât plângerea nu este supusă analizei, controlului și exigențelor specifice garantării și exercitării independenței puterii judecătorești și, implicit, a statului de drept, se impune o reglementare clară, inechivocă, atât a condițiilor, cât și a procedurii aplicabile în soluționarea litigiilor justițiabililor cu magistrații. Se arată că întregul așezământ constituțional românesc este fundamentat pe principiul colaborării între autoritățile publice în exercitarea puterii în stat, câtă vreme
art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală
se referă expres la echilibrul puterilor. Dispozițiile constituționale consacră numeroase forme de colaborare și echilibrare între puterile statului, precum și între autoritățile publice în exercitarea aceleiași puteri, toate subsumate dezideratului bunei funcționări a statului de drept. Legiuitorul trebuie să reglementeze însă condițiile și procedura de urmat, cu respectarea cadrului constituțional care configurează atribuțiile Parlamentului României și, implicit, ale Consiliului Superior al Magistraturii în acest domeniu, precum și a principiilor de separație, echilibru și cooperare loială între autoritățile publice, principii pe care toate autoritățile trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor lor. Procedura actuală deschide posibilitatea unor litigii, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții publice într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al aplicării legii, în apărarea justițiabilului de abuzurile magistraților.
6.
Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 44 ,
45
și
45^1 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins:
–
Articolul 44
:
Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în
Legea nr. 303/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Secția pentru judecători are rolul de instanță disciplinară și pentru magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar.
(3^1)
Ministrul justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecția Judiciară, prevederile prezentei secțiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.
(6)
În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară.
–
Articolul 45
:
Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.
În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Aspectele semnalate potrivit
alin. (1)
sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare, potrivit
alin. (1) . Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor.
În cazul în care se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare.
În situația în care mai multe sesizări privesc aceeași faptă și aceeași persoană, sesizările se conexează.
Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancțiunea decăderii.
–
Articolul 45
^1 :
Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la
art. 45 alin. (4) , persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.
Soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune sunt:
a)
respingerea plângerii și menținerea rezoluției atacate;
b)
admiterea plângerii și completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.
Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.
Soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:
a)
respingerea contestației;
b)
admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor
alin. (4) lit. b)
trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.
Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare.
11.
a fost abrogată de
privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile legale criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curții de Apel București, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.
12.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) ,
(4)
și
(5)
privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că este inexactă susținerea potrivit căreia Inspecția Judiciară ar fi înființată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu încălcarea competenței de legiferare ce revine, potrivit
Constituției , exclusiv Parlamentului. În realitate, Inspecția Judiciară a fost reglementată încă din anul 2004 prin lege organică, și anume chiar prin
Legea nr. 317/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, care la
art. 60
prevedea că „În cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii funcționează inspecția judiciară. Inspectorii generali din cadrul inspecției judiciare sunt numiți de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 59 alin. (2)“ , adică sunt magistrați cu cel puțin 10 ani vechime efectivă în magistratură și îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de lege pentru promovarea în funcții de conducere.
14.
În urma republicării
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, instituția Inspecției Judiciare s-a regăsit consacrată în
art. 61 , care la
alin. (1)
stabilea că „Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează Inspecția judiciară, condusă de un inspector șef“. Potrivit
alin. (2)
al aceluiași articol, „În cadrul Inspecției judiciare funcționează un serviciu de inspecție judiciară pentru judecători și un serviciu de inspecție judiciară pentru procurori“, iar conform
alin. (3) , „Inspectorii din cadrul Inspecției judiciare sunt numiți de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 60 alin. (2)
și au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare“.
15.
Republicarea
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care include modificările și completările aduse
prin
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor și a
privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2012, cuprinde, de asemenea, norme dedicate existenței, organizării și funcționării Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care „acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia“ [ art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 ].
16.
Curtea reține, totodată, că tot prin lege sunt detaliate și atribuțiile inspectorilor judiciari [ art. 74 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 ]. De asemenea,
art. 47 din Legea nr. 317/2004
consacră și posibilitatea de contestare în justiție, de către persoana care a făcut sesizarea, a actelor prin care inspectorul judiciar și inspectorul-șef dispun în materia răspunderii disciplinare a magistraților, fiind dezvoltată la nivelul legii întreaga procedură în concordanță cu care acționează Inspecția Judiciară.
17.
Așadar, cele mai importante aspecte legate de instituția Inspecției Judiciare sunt reglementate prin norme cuprinse în
Legea nr. 317/2004 , astfel că nu pot fi reținute criticile formulate de autorul excepției, în sensul că înființarea Inspecției Judiciare s-a realizat cu încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat, pe considerentul că existența acesteia nu ar fi consacrată prin lege, ci prin regulament al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
18.
În ceea ce privește criticile privind pretinsa neclaritate și imprecizie a prevederilor
art. 44 ,
45
și
45^1 din Legea nr. 317/2004 , autorul excepției se rezumă la a afirma lipsa de calitate a legii, fără să expliciteze care ar fi deficiențele care îl determină să susțină acest punct de vedere.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de David Moza în Dosarul nr. 1.383/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 44 ,
45
și
45^1 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.