Decizia nr. 545/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei înscrierea inițială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Are ca temei 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Vasile Larion în Dosarul nr. 342/89/2020 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.916D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece operațiunea de stabilire a momentului acordării indicelui de corecție ține de competența instanțelor judecătorești.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 342/89/2020, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Vasile Larion într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recalculare a drepturilor de pensie.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, întrucât pensiile din sistemul public de pensii, enumerate limitativ la
art. 51 din Legea nr. 263/2010 , au un regim juridic diferit, nu se poate susține că acordarea pensiei pentru limită de vârstă după ce asiguratul a beneficiat, anterior, de pensie anticipată parțială nu reprezintă o înscriere inițială la pensie, în sensul
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , ci doar o modificare a acesteia, potrivit
art. 64 alin. (1)
și
art. 116 din Legea nr. 263/2010 . De altfel, arată autorul, pensia anticipată parțială i-a fost acordată în temeiul
art. 62 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , în vreme ce pensia pentru limită de vârstă i-a fost acordată în temeiul
art. 52 din Legea nr. 263/2010 . Ca atare, aplicarea prevederilor
art. 170 din Legea nr. 263/2010
în cazul pensiei pentru limită de vârstă este justificată prin raportare la rațiunea adoptării acestora de către legiuitor.
6.
În continuare, făcând referire la
deciziile Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 ,
nr. 776 din 28 noiembrie 2019
și
nr. 43 din 20 ianuarie 2021 , autorul precizează că dintre categoriile de pensii menționate în aceste decizii, jurisdicția constituțională a statuat că sintagma la data înscrierii la pensie este constituțională doar în ceea ce privește pensia pentru limită de vârstă, deoarece regimul juridic al acesteia prevede o singură dată, respectiv data împlinirii vârstei standard de pensionare, care se referă și la data înscrierii inițiale la pensie, element juridic ce nu este vizat și de celelalte categorii de pensii.
7.
În opinia autorului prezentei excepții, la fel ar trebui să se procedeze și în cazul pensiilor anticipate parțiale. Astfel, sintagma data înscrierii inițiale la pensie trebuie interpretată în sensul că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de
Legea nr. 263/2010 . Prin aplicarea greșită a dispozițiilor normative referitoare la acordarea indicelui de corecție se ajunge în situația ca la contribuții egale asigurații să nu obțină aceeași pensie, chiar dacă au ieșit la pensie în ani diferiți.
8.
În finalul motivării excepției, autorul acesteia arată că scopul instituirii indicelui de corecție nu constă în diminuarea efectelor principiilor contributivității și proporționalității, deoarece s-ar încălca
art. 1 alin. (3) ,
art. 16 alin. (1)
și
(3) ,
art. 20 ,
art. 21 alin. (1)-(3) ,
art. 47 alin. (2)
și
art. 148 alin. (2) din Constituție .
9.
Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată.
10.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Analizând motivarea excepției, Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate privesc exclusiv sintagma înscrierea inițială la pensie, în interpretarea potrivit căreia nu se aplică persoanelor la pensionarea pentru limită de vârstă pe motivul că s-a aplicat la pensionarea anticipată parțială. În redactarea sa integrală,
art. 170 alin. (3)
are următorul cuprins: „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.“
14.
Curtea reține și că, începând cu 1 septembrie 2024, dispozițiile
au ieșit din vigoare. Cu toate acestea, ținând seama de
Decizia sa nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, este competentă să soluționeze prezenta excepție.
15.
Autorul excepției susține că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
privind statul român, ale
art. 16 alin. (1)
și
(3)
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 20
privind tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
art. 21 alin. (1)-(3)
privind accesul liber la justiție, ale
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie și ale
art. 148 alin. (2)
privind prioritatea de aplicare a dreptului european.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul îi solicită, în esență, să stabilească faptul că indicele de corecție prevăzut de
art. 170 din Legea nr. 263/2010
trebuie să li se aplice și persoanelor care, după ce au beneficiat de o pensie anticipată acordată în temeiul
art. 62 din Legea nr. 263/2010 , au îndeplinit condițiile pentru dobândirea pensiei pentru limită de vârstă prevăzute de art. 52 și următoarele din
17.
Indicele de corecție prevăzut de
art. 170 din Legea nr. 263/2010
a fost instituit, începând cu 1 ianuarie 2013, ca o măsură de atenuare, pentru cei pensionați în baza acesteia, a înăspririi condițiilor de pensionare față de cele anterior existente. Astfel, în
Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, paragrafele 19 și 20, Curtea Constituțională a statuat că
a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, abrogând dispozițiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în vigoare din 1 aprilie 2001, în prezent abrogată. Modalitatea de calcul al pensiilor reglementată prin
este mai dezavantajoasă decât modalitatea de calcul prevăzută în
Legea nr. 19/2000 . Astfel, așa cum se menționează în expunerea de motive a
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013
pentru modificarea și completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, sub regimul
punctajul mediu anual se determina prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare, în perioada în care
a fost în vigoare, era cuprins între 25 și 28 de ani pentru femei și între 30 și 32 de ani pentru bărbați. În schimb, potrivit
Legii nr. 263/2010 , punctajul mediu anual se determină în mod similar, cu precizarea că stagiul complet de cotizare, conform acestui act normativ, este cuprins între 28 și 35 de ani pentru femei și între 32 și 35 de ani pentru bărbați. Prin urmare, raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic și, astfel, un cuantum al pensiei mai mic.
18.
Curtea a observat că motivul pentru care cei pensionați după 1 ianuarie 2011 ar fi urmat să aibă pensii mai mici decât cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, deși formula de calcul al pensiilor a rămas neschimbată, îl reprezintă impunerea creșterii progresive a stagiului complet de cotizare și a vârstei standard necesare pentru deschiderea dreptului la pensie.
19.
Cuvântul din cuprinsul
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
care a generat dispute interpretative ce au fost tranșate de Curtea Constituțională, cu referire la alte categorii de pensionari decât cea din care face parte autorul prezentei excepții, este inițiale. Autorul a beneficiat de o pensie anticipată în temeiul
Legii nr. 263/2010 , și nu în temeiul legislației anterioare, mai dezavantajoasă. Având în vedere natura sa juridică, pensia anticipată a acestuia s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă. La data acordării pensiei pentru limită de vârstă, autorul a solicitat și acordarea indicelui de corecție. În susținerea acestei pretenții autorul pleacă de la premisa corectă că pensia pentru limită de vârstă, fiind reglementată și distinct în sistemul
Legii nr. 263/2010 , are o natură juridică distinctă de cea a pensiei anticipate. Ca atare, conchide autorul, fiind o pensie nouă, distinctă de pensia anticipată, înscrierea lui la pensia pentru limită de vârstă reprezintă o înscriere inițială la pensie și, astfel, trebuie să i se acorde indicele de corecție.
20.
Curtea observă, însă, că autorul prezentei excepții forțează o interpretare favorabilă a sintagmei înscrierea inițială la pensie din cuprinsul
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Așa cum Curtea a amintit mai sus, prin acordarea indicelui de corecție legiuitorul a urmărit să atenueze impactul înăspririi condițiilor de pensionare impuse de
Legea nr. 263/2010 . Indicele de corecție, deoarece textul
art. 170 din Legea nr. 263/2010
nu face nicio distincție, se acordă tuturor pensiilor limitativ prevăzute de
art. 51
al acesteia, deoarece toate pensiile, nu doar cea pentru limită de vârstă, sunt afectate de înăsprirea adusă de
și, ca atare, indicele de corecție se acordă tuturor celor pensionați ulterior acestei înăspriri.
21.
Deși sunt reglementate distinct, nu trebuie accentuate în mod excesiv diferențele dintre pensia anticipată și pensia pentru limită de vârstă. În orice caz, din perspectiva problematicii acordării sau neacordării indicelui de corecție atât la momentul pensionării anticipate, cât și la cel al pensionării pentru limită de vârstă, aceste diferențe sunt irelevante. Ceea ce este, în schimb, relevant este împrejurarea că, în ceea ce privește modalitatea lor de calcul, însuși
art. 62 alin. (4) din Legea nr. 263/2010
dispune că: „Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă“. Impactul defavorabil al înăspririi condițiilor de pensionare a fost „absorbit“, în cazul categoriei de persoane din care și autorul prezentei excepții face parte, la momentul înscrierii inițiale la pensia anticipată. O eventuală acordare a indicelui de corecție și la momentul pensionării propriu-zise, adică al transformării pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, ar conduce la o „dublă remediere“ a situației defavorabile în care se află pensionarul. O asemenea dublă (sau chiar multiplă) aplicare a indicelui de corecție reprezintă însă, în mod clar, un aspect de oportunitate a reglementării și deci se situează în marja de apreciere a statului cu privire la politicile sale sociale, și nu de constituționalitate.
22.
Chiar și în situația în care sintagma o singură dată s-ar interpreta, așa cum Curtea constată că trebuie să fie, în sensul că reprezintă expresia intenției legiuitorului de a înlătura posibilitatea ca indicele de corecție să fie acordat nu doar la momentul înscrierii inițiale, ci și pe parcursul primirii pensiei, Curtea apreciază că criticile autorului rămân neîntemeiate. Împrejurarea că prin sintagma o singură dată legiuitorul nu a exclus expres posibilitatea ca atât pensia anticipată, cât și cea pentru limită de vârstă să beneficieze de indicele de corecție nu reprezintă un sprijin în favoarea argumentelor prezentei excepții. Indicele de corecție reprezintă o măsură cu un caracter social, un instrument normativ a cărui utilizare de către legiuitor a fost determinată de un eveniment particular, și anume înăsprirea condițiilor de pensionare după 1 ianuarie 2011. Spre deosebire de alte măsuri sociale de protecție a cuantumului pensiei, cum este indexarea, prin care se urmărește protejarea acestuia față de efectele inflației, indicele de corecție este „unic“ tocmai datorită faptului că evenimentul care l-a generat are un caracter unic, și nu de continuitate, cum adesea este fenomenul inflaționist. Or, câtă vreme între pensia anticipată și cea pentru limită de vârstă nu există deosebiri majore referitoare la modalitatea de calcul, iar impactul negativ al evenimentului unic al înăspririi condițiilor de pensionare a fost absorbit la momentul acordării pensiei anticipate, nu mai este necesară, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor, acordarea lui și la data pensionării propriu-zise.
23.
În sfârșit, cu privire la pretinsa discriminare între cele două categorii indicate de către autor - cei din rândul cărora acesta face parte și cei pensionați direct pentru limită de vârstă, fără să fi fost anterior beneficiarii unei pensii anticipate - Curtea reamintește jurisprudența sa, potrivit căreia semnificația interdicției discriminării între persoane instituite de către art. 16 din Legea fundamentală nu poate avea semnificația unei egalizări perfect omogene, ci doar a acelor diferențieri pe care le realizează legiuitorul în mod arbitrar (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 321 din 19 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 18 august 2022, paragrafele 19-22).
24.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Larion în Dosarul nr. 342/89/2020 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma înscrierea inițială la pensie din cuprinsul
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.