Decizia nr. 416/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018

pentru modificarea

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 1.709/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 148D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.122D/2021, nr. 1.211D/2021, nr. 1.220D/2021, nr. 1.659D/2021, nr. 1.911D/2021 și nr. 2.652D/2021 având un obiect al excepției de neconstituționalitate similar celui din primul dosar strigat, excepție ridicată de Societatea Green Energy Farm - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 5.158/99/2020 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, de Societatea Smart Clean Power - S.R.L. din București în Dosarul nr. 27.229/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Societatea Dan Holding MGM - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 5.155/99/2020 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, de Societatea Smartbreeze - S.R.L. din București în Dosarul nr. 28.006/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 1.648/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Societatea EDPR România - S.R.L. din București în Dosarul nr. 32.876/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor ce constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 148D/2021, nr. 1.122D/2021, nr. 1.211D/2021, nr. 1.220D/2021, nr. 1.659D/2021 și nr. 1.911D/2021 și arată că autoarele excepției de neconstituționalitate au depus documente din care reiese că, în prezent, acestea au denumirea de Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București - ca urmare a unui proces etapizat de fuziune prin absorbție a societăților respective (Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București cu Societatea Ewind - S.R.L. din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, precum și cu Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare, Societatea Green Energy Farm - S.R.L. din Iași, Societatea Smart Clean Power - S.R.L. din București, Societatea Dan Holding MGM - S.R.L. din Iași și Societatea Smartbreeze - S.R.L. din București). Curtea ia act de schimbarea denumirii societăților autoare ale excepției de neconstituționalitate.

6.

Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.122D/2021, nr. 1.211D/2021, nr. 1.220D/2021, nr. 1.659D/2021, nr. 1.911D/2021 și nr. 2.652D/2021 la Dosarul nr. 148D/2021, care a fost primul înregistrat.

7.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 166 din 8 aprilie 2025 , și arată că este reglementată în mod clar situația fiscală a turnurilor de susținere a turbinelor eoliene, iar încadrarea acestora în categoria clădirilor reflectă libertatea legiuitorului de a stabili politica fiscală a țării.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8.

Prin Încheierea din 15 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.709/83/2020, Tribunalul Satu Mare - Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018

pentru modificarea

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 148D/2021.

9.

Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.158/99/2020, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018 , excepție ridicată de Societatea Green Energy Farm - S.R.L. din Iași (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.122D/2021.

10.

Prin Încheierea din 24 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.229/3/2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018 , excepție ridicată de Societatea Smart Clean Power - S.R.L. din București (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.211D/2021.

11.

Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.155/99/2020, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015 , excepție ridicată de Societatea Dan Holding MGM - S.R.L. din Iași (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.220D/2021.

12.

Prin Încheierea din 26 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.006/3/2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018 , excepție ridicată de Societatea Smartbreeze - S.R.L. din București (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.659D/2021.

13.

Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.648/83/2020, Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018 , excepție ridicată de Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.911D/2021.

14.

Prin Încheierea din 31 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 32.876/3/2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018 , excepție ridicată de Societatea EDPR România - S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 227/2015

și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.652D/2021.

15.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015

definesc noțiunea de clădire în sensul

Codului fiscal , iar prin

Legea nr. 285/2018

definiția acestei noțiuni a fost extinsă, fiind precizat că intră în sfera clădirilor inclusiv construcțiile reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene. Or, acest aspect este neconstituțional, întrucât: includerea construcțiilor reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene în definiția noțiunii de „clădire“, astfel cum aceasta este reglementată de Codul fiscal, nu respectă exigențele de claritate, precizie și previzibilitate a legii impuse de normele de tehnică legislativă, rezultând o definiție vădit contradictorie în ceea ce privește elementele clădirii din definiția originară (construcție care să aibă una sau mai multe încăperi, elemente structurale de bază - pereți și acoperiș), raportată la structura construcțiilor reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene și care nu întrunește elementele constitutive ale unei clădiri, fiind dificil de aplicat de către contribuabili; extinderea definiției noțiunii de „clădire“ din

Codul fiscal , în sensul includerii turnurilor de susținere a turbinelor eoliene, conduce la perceperea unui impozit pe clădiri pentru aceste construcții, măsură care afectează în mod grav dreptul de proprietate privată și îngrădește libertatea economică a contribuabililor care dețin în proprietate turbine eoliene și a producătorilor de energie eoliană; normele criticate restrâng drepturile și libertățile menționate, fără să fie respectate criteriile constituționale în care poate opera o asemenea restrângere; noua reglementare nesocotește principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale, deoarece generează o discriminare vădită sub aspectul perceperii de impozite în mod diferențiat de la contribuabili aflați în situații similare, pe de o parte, de la proprietarii de turbine eoliene care vor plăti impozit pe clădiri și, pe de altă parte, de la proprietarii altor construcții având turnuri de susținere care nu plătesc acest impozit. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt prezentate: dinamica legislativă a noțiunii de clădire și impozitarea aferentă; regimul fiscal aplicabil turnurilor de susținere a turbinelor eoliene în decursul timpului; opiniile de specialitate în materie (interpretarea conferită de Ministerul Finanțelor Publice, prin direcția sa de specialitate - Direcția legislație, impozite directe), normele infralegale adoptate în interpretarea și aplicarea textului în discuție cu referire la turnurile de susținere a turbinelor eoliene ( Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.210/2014

privind aprobarea

Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 5/2014

- cu referire la înțelesul sintagmei „turnului de susținere al turbinelor eoliene“) și jurisprudența instanțelor naționale cu referire la această definiție aflată în vigoare în diferite momente temporale; aspecte tehnice, structura și componența turbinei eoliene și mecanismul de funcționare și faptul că dacă fiecare componentă care ar fi scoasă din ansamblul tehnologic, funcțional, nu ar mai avea nicio altă utilitate; construcțiile aferente turbinelor eoliene nu au elementele constitutive ale unei clădiri potrivit definiției clădirilor cuprinse în

art. 453 lit. b) din Codul fiscal . De asemenea, sunt menționate jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene de Drepturilor Omului în materia principiilor invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, precum și

art. 7

și

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

16.

Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 148D/2021, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate îndeplinesc exigențele de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale.

17.

Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.122D/2021, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

18.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.211D/2021, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

19.

Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.220D/2021, opinează că excepția de neconstituționalitate

este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materia principiilor menționate în susținerea acesteia.

20.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.659D/2021, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât: includerea echipamentelor reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene în definiția noțiunii de „clădire“, astfel cum aceasta este reglementată de Codul fiscal, respectă cerințele de calitate a legii și nu este în contradicție cu ceea ce înseamnă clădire, întrucât pilonul turbinei eoliene este prevăzut în mod separat drept construcție; nu este afectat principiul egalității în drepturi, prin raportare la proprietarii care dețin turnuri de susținere aferente altor tipuri de construcții, deoarece turbinele eoliene sunt diferite de alte turnuri de susținere, iar deținătorii acestora din urmă plătesc o taxă specială (taxa pe stâlp); nu este încălcată nici așezarea justă a sarcinilor fiscale, dreptul de proprietate privată sau libertatea economică, având în vedere că impozitarea este proporțională cu scopul urmărit și nu constituie o barieră în ceea ce privește libertatea economică a producătorilor de energie eoliană.

21.

Tribunalul Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.911D/2021, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

22.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.652D/2021, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât: includerea turnurilor de susținere a turbinelor eoliene în categoria clădirilor pentru care trebuie achitat impozit este opțiunea legiuitorului, noțiunea neavând un caracter ambiguu sau deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative; nu este afectat dreptul de proprietate și nu este restrânsă libertatea economică a contribuabililor, întrucât aspectele legate de tipul de construcții supuse impozitării, de altfel, intră în marja de apreciere a legiuitorului.

23.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

24.

Guvernul, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.652D/2021, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materia principiilor constituționale și convenționale menționate în susținerea acesteia. De asemenea, învederează că anumite critici se referă la chestiuni care țin de opțiunea legiuitorului de a asimila turnurile de susținere a turbinelor eoliene și fundațiile acestora cu noțiunea de „clădire“, perspectivă din care excepția de neconstituționalitate ar putea fi considerată inadmisibilă.

25.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

26.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

27.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 453 lit. b) , respectiv ale

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018

pentru modificarea

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 3 decembrie 2018. Din motivarea autoarelor excepției de neconstituționalitate reiese că acestea vizează numai neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 285/2018 . Prin urmare, având în vedere critica de neconstituționalitate și jurisprudența Curții Constituționale prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția ( Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea reține spre analiză doar aceste prevederi, care au următorul cuprins: „În înțelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […] b) clădire - orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite, inclusiv construcțiile reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene;“. Dispozițiile criticate au fost modificate prin

art. I pct. 191 din Legea nr. 296/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 227/2015

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1269 din 21 decembrie 2020, fiind completată soluția legislativă criticată în sensul următor: „inclusiv construcțiile reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene și fundațiile acestora;“. Însă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate în redactarea în care au produs efecte în cauză, astfel cum este mai sus redată.

28.

În susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale criticate sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (5)

referitor la principiul legalității, ale

art. 44 alin. (1)

cu privire la dreptul de proprietate privată, ale

art. 45

- Libertatea economică, ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale

art. 56 alin. (2)

referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale, ale

art. 135 alin. (1)

și

alin. (2) lit. a)

și

c)

cu privire la economia de piață, libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor și ale

art. 136 alin. (5)

privind inviolabilitatea proprietății private. De asemenea, în coroborare cu prevederile constituționale antereferite, prin prisma

art. 20

cu referire la tratatele internaționale privind drepturile omului din Legea fundamentală, sunt menționate

art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și

art. 1 cu privire la protecția proprietății din Primul Protocol

adițional la

Convenție .

29.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat prin

Decizia nr. 166 din 8 aprilie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 27 august 2025, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a observat că dispozițiile

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 285/2018 , stabilesc înțelesul noțiunii de clădire, care este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite, inclusiv construcțiile reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene. Față de acest cadru legislativ și având în vedere dinamica legislativă cu privire la definiția în discuție, autoarele excepției de neconstituționalitate apreciază că aceasta este, în principal, contrară principiului legalității, în componenta privind calitatea legii.

30.

Cu privire la dispozițiile

art. 1 alin. (5) din Constituție , care consacră principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, precizia se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează, respectiv că actul normativ trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoștința publică a actelor normative de rang infraconstituțional și intrarea în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, spre exemplu,

Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 și 26). Prin urmare, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de

Constituție , cât și de Convenție, numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Având în vedere principiul generalității legilor, Curtea reține că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii ( Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , precitată, paragrafele 16-18, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29). De asemenea, Curtea a avut în vedere Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, prin care sa statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde întro mare măsură de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.

31.

Or, având în vedere considerentele de principiu enunțate de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, coroborate cu prevederile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a observat că dispozițiile

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 285/2018 , respectă criteriile de calitate a legii, fiind o aplicare a prevederilor

art. 25 din Legea nr. 24/2000 , potrivit cărora în cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite.

32.

Prin urmare, textul criticat se circumscrie criteriilor de calitate a legii, întrucât (i) are un scop bine determinat - reglementează în mod expres, din punct de vedere fiscal, situația turnurilor de susținere a turbinelor eoliene; (ii) are un conținut clar și previzibil - definește noțiunea de „clădire“ în care sunt incluse, în mod concret, construcțiile reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene; (iii) este adus la cunoștința subiecților ce cad sub incidența acestuia prin publicarea actului normativ în discuție în Monitorul Oficial al României, Partea I.

33.

În ceea ce privește celelalte chestiuni legate de conținutul construcțiilor reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene, de elementele componente ale acestora - reprezentând fundațiile acestora (care, în dinamica legislativă, au și fost menționate în definiție), utilajele și echipamentele aferente etc., Curtea a constatat că acestea sunt chestiuni ce țin, pe de o parte, de structura acestor construcții și, pe de altă parte, de interpretarea și aplicarea legislației aferente acestora, iar nu de constituționalitatea textului.

34.

Referitor la celelalte prevederi constituționale, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea a observat că

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015

nu reglementează cu privire la dreptul de proprietate privată, la libertatea economică, la economia de piață sau la așezarea justă a sarcinilor fiscale, ci definește noțiunea de clădire, care, într-adevăr, are înrâurire cu alte norme legale cuprinse în Codul fiscal sau în Codul de procedură fiscală, dar care nu sunt menționate de autoarele excepției de neconstituționalitate.

35.

Cu toate acestea, Curtea a învederat următoarele: (i) în ceea ce privește

art. 45

din Legea fundamentală, coroborat cu

art. 135 alin. (1)

și

alin. (2) lit. a)

și

c) , în virtutea acestor prevederi constituționale, accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice, statul având obligația să impună reguli de disciplină economică, să protejeze interese generale, să asigure libertatea comerțului și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, precum și să asigure respectarea drepturilor și intereselor legitime ale tuturor ( Decizia nr. 362 din 25 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010,

Decizia nr. 162 din 8 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011); (ii) referitor la

art. 44 alin. (1) din Constituție , acesta reglementează cu privire la conținutul și limitele dreptului de proprietate, care sunt stabilite de lege, iar, potrivit

art. 136 alin. (5) , proprietatea privată este inviolabilă în condițiile legii organice, astfel încât legiuitorul este competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de

Constituție , în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. De asemenea, în virtutea

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenție , orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, în condițiile prevăzute de lege și în concordanță cu principiile generale ale dreptului internațional. Însă aceste statuări nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții. Prin urmare, instituirea unor taxe și impozite nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, legiuitorul fiind îndrituit să instituie un ansamblu de măsuri prin care să asigure protejarea intereselor financiare ale statului, de natură să dea eficiență concretă altor dispoziții din

Constituție

( Decizia nr. 669 din 28 noiembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 28 martie 2024); (iii) referitor la

art. 56 din Constituție , prin acest articol se consacră obligația fundamentală a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, iar prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50), astfel că legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare, are deplina libertate de a stabili impozite și taxe, precum și cuantumul acestora, bineînțeles, cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, cerințe pe care prevederile criticate le îndeplinesc (fiind aplicabile, deopotrivă, tuturor celor ce dețin asemenea construcții, astfel cum sunt turnurile de susținere a turbinelor eoliene), în contextul incidenței acestora în coroborare cu cele care statuează aplicarea cotelor de impozitare ( Decizia nr. 569 din 31 octombrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 16 februarie 2024, paragraful 17).

36.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

37.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 53

din Legea fundamentală, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece dispozițiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional ( Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26).

38.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 1.709/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Green Energy Farm - S.R.L. din Iași (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 5.158/99/2020 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, de Societatea Smart Clean Power - S.R.L. din București (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 27.229/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Societatea Dan Holding MGM - S.R.L. din Iași (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 5.155/99/2020 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, de Societatea Smartbreeze - S.R.L. din București (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 28.006/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Societatea Eol Energy Moldova - S.R.L. din Satu Mare (în prezent, Societatea Ingka Investments Renewable Energy Romania - S.R.L. din București) în Dosarul nr. 1.648/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Societatea EDPR România - S.R.L. din București în Dosarul nr. 32.876/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 453 lit. b) teza finală din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin

articolul unic din Legea nr. 285/2018

pentru modificarea

art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 octombrie 2025.