Tratatul din 24 februarie 1976
de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est
prezumat în vigoare
LEGEA nr. 39 din 25 martie 2026 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 26 martie 2026.
Înaltele părți contractante,
conștiente de legăturile istorice, geografice și culturale care le-au unit popoarele,
preocupate să promoveze pacea și stabilitatea în regiune prin respect față de justiție și față de statul de drept și prin sporirea rezilienței regionale în relațiile lor,
dornice să consolideze pacea, prietenia și cooperarea reciprocă în chestiuni care afectează Asia de Sud-Est, în concordanță cu spiritul și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, cele zece principii adoptate la conferința afro-asiatică de la Bandung la 25 aprilie 1955, cu declarația Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est semnată la Bangkok la 8 august 1967, precum și cu declarația semnată la Kuala Lumpur la 27 noiembrie 1971,
convinse că soluționarea neînțelegerilor sau a diferendelor dintre țările lor ar trebui să aibă la bază proceduri raționale, eficace și suficient de flexibile, evitându-se atitudinile negative care ar putea pune în pericol sau împiedica cooperarea,
convinse de necesitatea cooperării cu toate națiunile care iubesc pacea, atât în interiorul, cât și în afara regiunii Asiei de Sud-Est, pentru promovarea păcii, stabilității și armoniei,
convin în mod solemn să încheie Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est prezentat în continuare:
1.1.1.1.
Conținut de
Capitolul I Scop și principii
Articolul 1
Scopul prezentului tratat este de a promova pacea, prietenia și cooperarea perpetue între popoarele părților contractante, pentru ca acestea să devină mai puternice, mai solidare și să întrețină relații mai strânse.
Articolul 2
La baza relațiilor dintre înaltele părți contractante se află următoarele principii fundamentale:
(a)
respectul reciproc față de independența, suveranitatea, egalitatea, integritatea teritorială și identitatea națională ale tuturor națiunilor;
(b)
dreptul fiecărui stat la o existență națională fără ingerințe, subversiuni sau coerciții externe;
(c)
neamestecul în afacerile interne ale altei țări;
(d)
soluționarea neînțelegerilor sau a diferendelor prin mijloace pașnice;
(e)
renunțarea la amenințarea cu forța sau la folosirea forței;
(f)
cooperarea efectivă între părți.
1.1.1.2.
Capitolul II Prietenie
Articolul 3
În urmărirea scopului prezentului tratat, înaltele părți contractante depun eforturi pentru a dezvolta și a consolida legăturile tradiționale, culturale și istorice de prietenie, bună vecinătate și cooperare care le unesc și îndeplinesc cu bună-credință obligațiile asumate în temeiul prezentului tratat. Pentru a promova o mai bună înțelegere între ele, înaltele părți contractante încurajează și facilitează contactele și relațiile între popoarele lor.
1.1.1.3.
Capitolul III Cooperare
Articolul 4
Înaltele părți contractante promovează cooperarea activă în domeniile economic, social, tehnic, științific și administrativ, precum și în chestiuni legate de idealurile și aspirațiile comune de pace la nivel internațional și de stabilitate în regiune, precum și în orice alte chestiuni de interes comun.
Articolul 5
În temeiul
articolului 4 , înaltele părți contractante depun cele mai intense eforturi la nivel multilateral, precum și bilateral, având la bază egalitatea, nediscriminarea și beneficiile reciproce.
Articolul 6
Înaltele părți contractante colaborează pentru accelerarea creșterii economice în regiune, pentru a consolida bazele unei comunități de națiuni prospere și pașnice în Asia de Sud-Est. În acest scop, ele promovează o utilizare sporită a agriculturii și a industriilor lor, expansiunea comerțului și îmbunătățirea infrastructurii lor economice, în interesul reciproc al popoarelor lor. În acest sens, ele continuă să exploreze toate posibilitățile unei cooperări strânse și benefice cu alte state, precum și cu alte organizații internaționale și regionale din afara regiunii.
Articolul 7
Înaltele părți contractante își intensifică cooperarea economică, în vederea asigurării justiției sociale și a unor standarde mai ridicate de viață pentru popoarele din regiune. În acest scop, adoptă strategii regionale adecvate pentru dezvoltare economică și asistență reciprocă.
Articolul 8
Înaltele părți contractante depun eforturi pentru o cooperare cât mai strânsă pe o scară cât mai largă și pentru a-și oferi asistență reciprocă sub formă de formare și de facilități de cercetare în domeniile social, cultural, științific, tehnic și administrativ.
Articolul 9
Înaltele părți contractante se angajează să încurajeze cooperarea în promovarea cauzei păcii, armoniei și stabilității în regiune. În acest scop, înaltele părți contractante mențin contacte și organizează consultări regulate între ele pe probleme internaționale și regionale, pentru a-și coordona pozițiile, acțiunile și politicile.
Articolul 10
Nicio înaltă parte contractantă nu participă, în niciun fel și sub nicio formă, la activități care constituie o amenințare la adresa stabilității politice și economice, a suveranității sau a integrității teritoriale a unei alte înalte părți contractante.
Articolul 11
Înaltele părți contractante se angajează să își îmbunătățească reziliența națională în domeniile politic, economic, sociocultural și al securității, în conformitate cu idealurile și aspirațiile fiecăreia, fără ingerințe externe și activități subversive interne, pentru a-și păstra fiecare identitatea națională.
Articolul 12
Înaltele părți contractante, în eforturile lor de a asigura prosperitatea și securitatea regională, se angajează să coopereze în toate domeniile pentru a promova reziliența regională, pe baza principiilor încrederii în sine, autonomiei, respectului reciproc, cooperării și solidarității, care vor constitui fundamentul unei comunități puternice și viabile a națiunilor din Asia de Sud-Est.
1.1.1.4.
Capitolul IV Soluționarea pașnică a diferendelor
Articolul 13
Înaltele părți contractante dau dovadă de hotărâre și de bună-credință în prevenirea apariției diferendelor. În cazul în care ar apărea diferende în chestiuni care le afectează direct, în special diferende care ar putea perturba pacea și armonia în regiune, acestea se abțin de la recurgerea la amenințarea cu forța sau la folosirea forței și de fiecare dată soluționează aceste diferende între ele, prin negocieri amiabile.
Articolul 14
În vederea soluționării diferendelor prin procese regionale, înaltele părți contractante instituie un Consiliu superior, organism permanent alcătuit dintr-un reprezentant la nivel ministerial al fiecărei înalte părți contractante, care să ia cunoștință de existența unor diferende sau a unor situații care ar putea perturba pacea și armonia regională.
Articolul 15
În cazul în care nu se ajunge la nicio soluție prin negocieri directe, Consiliul superior ia cunoștință de diferend sau de situație și recomandă părților aflate în diferend mijloace adecvate de soluționare, precum bune oficii, mediere, investigare sau conciliere. Consiliul superior poate, cu toate acestea, să își ofere bunele oficii sau, cu acordul părților aflate în diferend, să se constituie el însuși într-un comitet de mediere, investigare sau conciliere. Atunci când se consideră necesar, Consiliul superior recomandă măsuri adecvate pentru prevenirea deteriorării diferendului sau a situației.
Articolul 16
Dispoziția precedentă din prezentul capitol nu se aplică în cazul unui diferend decât dacă toate părțile implicate convin asupra aplicării acesteia la diferendul respectiv. Oricum, acest lucru nu împiedică celelalte înalte părți contractante care nu constituie parte la diferend să ofere toată asistența posibilă în vederea soluționării diferendului respectiv. Părțile la diferend ar trebui să manifeste deschidere față de astfel de oferte de asistență.
Articolul 17
Nicio dispoziție din prezentul tratat nu împiedică recurgerea la modalitățile de soluționare pașnică prevăzute la articolul 33 alineatul (1) din Carta Organizației Națiunilor Unite. Înaltele părți contractante care sunt părți la diferend ar trebui să fie încurajate să aibă inițiative de soluționare a acestuia prin negocieri amiabile înainte de a recurge la celelalte proceduri prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite.
1.1.1.5.
Capitolul V Dispoziții generale
Articolul
18
Prezentul tratat este semnat de Republica Indonezia, Malaezia, Republica Filipine, Republica Singapore și de Regatul Thailandei. Acesta este ratificat în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecărui stat semnatar. Tratatul este deschis pentru aderarea altor state din Asia de Sud-Est.
Articolul
19
Prezentul tratat intră în vigoare la data depunerii celui de-al cincilea instrument de ratificare la guvernele statelor semnatare care sunt desemnate în calitate de depozitari ai prezentului tratat și ai instrumentelor de ratificare sau de aderare.
Articolul
20
Prezentul tratat este redactat în limbile oficiale ale înaltelor părți contractante, care sunt toate autentice în egală măsură. Există, de asemenea, o traducere comună în limba engleză a textelor, aprobată de toate părțile. Orice divergențe de interpretare a textului comun se soluționează prin negociere.
Drept care înaltele părți contractante au semnat tratatul și și-au aplicat sigiliile.
Adoptat la Denpasar, Bali, la douăzeci și patru februarie o mie nouă sute șaptezeci și șase.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.