Decizia nr. 10/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) și ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Jitariu Iuliana și Crețu-Ostafe Cătălin în Dosarul nr. 7.046/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.832D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.590D/2022, nr. 1.847D/2022, nr. 198D/2023, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023, nr. 1.063D/2023 și nr. 3.647D/2023 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Enache Cristian și alții în Dosarul nr. 3.084/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Rusu Valentin și alții în Dosarul nr. 2.249/2/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Jitariu Iuliana și alții în Dosarul nr. 4.484/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Bărbat Gheorghe și alții în Dosarul nr. 5.835/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Asandei Bogdan și alții în Dosarul nr. 1.034/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Andrei Horea și alții în Dosarul nr. 5.525/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Băjan Horia Florian și alții în Dosarul nr. 3.081/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Antonescu Marlena Carmen și alții în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Țăndăreanu Claudiu Ștefan și alții în Dosarul nr. 4.567/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și de Antonescu Marlena Carmen și alții în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.590D/2022, nr. 1.847D/2022, nr. 198D/2023, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023, nr. 1.063D/2023 și nr. 3.647D/2023 la Dosarul nr. 1.832D/2021.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.590D/2022, nr. 1.847D/2022, nr. 198D/2023, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023, nr. 1.063D/2023 și nr. 3.647D/2023 la Dosarul nr. 1.832D/2021, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin
Decizia nr. 554 din 24 octombrie 2023 , constatând că sunt constituționale. În aceste condiții, solicită menținerea jurisprudenței.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.046/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Jitariu Iuliana și Crețu-Ostafe Cătălin într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.832D/2021).
9.
Prin Încheierea din 24 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.084/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Enache Cristian și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 643D/2022).
10.
Prin Încheierea din 3 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.249/2/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Rusu Valentin și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 877D/2022).
11.
Prin Sentința civilă nr. 216 din 18 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.484/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Jitariu Iuliana și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.590D/2022).
12.
Prin Încheierea din 7 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.835/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Bărbat Gheorghe și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.847D/2022).
13.
Prin Încheierea din 25 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.034/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Asandei Bogdan și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 198D/2023).
14.
Prin Sentința civilă nr. 216 din 2 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.525/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Andrei Horea și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 900D/2023).
15.
Prin Sentința civilă nr. 215 din 2 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.081/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Băjan Horia Florian și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 901D/2023).
16.
Prin Încheierea din 10 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 9.265/2/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Antonescu Marlena Carmen și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.032D/2023).
17.
Prin Încheierea din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.567/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Țăndăreanu Claudiu Ștefan și alții într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.063D/2023).
18.
Prin Decizia nr. 4.602 din 18 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 9.265/2/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Antonescu Marlena Carmen, Nicolae Silvia Dana, Scîntei Laurențiu și Buzea Daniel Cătălin într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 3.647D/2023).
19.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că este încălcat principiul bicameralismului, întrucât între formele legii adoptate de cele două Camere ale Parlamentului există o deosebire majoră de conținut juridic și o configurație semnificativ diferită, care nu se limitează numai la soluții legislative asupra
Legii-cadru nr. 153/2017
pe care prima Cameră nu le-a analizat, ci vizează și instituirea unei forme de salarizare a specialiștilor IT care nu făcea obiectul de reglementare al legii criticate în forma sa inițială (neexistând o grilă de salarizare a specialiștilor IT în forma adoptată de Senat). Astfel, în ceea ce privește reglementarea salarizării specialiștilor IT se constată că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, contrară sublinierii exprese realizate în expunerea de motive (care propunea majorarea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice), modificare ce vizează reducerea drastică a nivelului de salarizare a specialiștilor IT, spre deosebire de restul salariilor personalului plătit din fonduri publice, chiar de întregul personal din domeniul justiției. În susținerea excepției, autorii invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut încălcarea principiului bicameralismului.
20.
În ceea ce privește încălcarea
art. 111 alin. (1)
și a
art. 138 alin. (5) din Constituție , autorii excepției susțin că forma adoptată de Camera Deputaților modifică și completează proiectul votat de Senat, prin adoptarea unei grile de salarizare pentru specialiștii IT, ceea ce generează cheltuieli din fonduri publice, cheltuieli pentru care nu s-a indicat sursa de finanțare și nefiind prezentat impactul bugetar al acestor modificări legislative.
21.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal arată, în dosarele nr. 1.832D/2021, nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.847D/2022 și nr. 198D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
22.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia în Dosarul nr. 3.647D/2023, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
23.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia în dosarele nr. 1.590D/2022, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023 și nr. 1.063D/2023, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .
24.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
25.
Guvernul, în dosarele nr. 900D/2023 și nr. 901D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
26.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
27.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
28.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:
–
Articolul 17
alin. (2):
„Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la
cap. II
și
III .“;
–
Articolul 22
:
Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la
cap. I lit. B
nr. crt. 4.
Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.
Salariul de bază se stabilește potrivit prezentei anexe,
cap. I lit. A
nr. crt. 6 pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și
cap. I lit. B
nr. crt. 4 pentru ofițerii de poliție judiciară. Șefii de birou din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar șefii de serviciu de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de prevederile
art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 45/2007 , cu modificările și completările ulterioare.
Indemnizațiile de încadrare sau salariile de bază, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii.
29.
În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 61 alin. (2)
privind rolul Parlamentului, ale
art. 75
- Sesizarea Camerelor Parlamentului, ale
art. 111 alin. (1)
privind informarea Parlamentului și ale
art. 138 alin. (5)
privind bugetul public național.
30.
Examinând excepția de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, prin
Decizia nr. 101 din 16 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 22 august 2023, și
Decizia nr. 554 din 24 octombrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 20 februarie 2024, constatând că sunt constituționale.
31.
Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea principiului bicameralismului, Curtea a reiterat jurisprudența sa prin care a reținut că există două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.
32.
Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă care păstrează concepția de ansamblu a acesteia și să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare, care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecție, în condițiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări.
33.
Pornind de la considerentele reținute în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a constatat că propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017 și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deși există unele diferențe între formele analizate de Senat și, respectiv, de Camera Deputaților cu privire la modalitatea de salarizare a specialiștilor IT, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut juridic între acestea și nici o configurație semnificativ diferită între forma adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este același cu cel al legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
34.
Prin urmare, ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a reținut că nu au fost încălcate dispozițiile
art. 61
și
75 din Constituție
privind principiul bicameralismului.
35.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea
art. 111 alin. (1) din Constituție , în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că textul constituțional stabilește, pe de o parte, obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat.
36.
Analizând fișa legislativă a propunerii, Curtea a observat că în data de 2 mai 2017 Senatul a solicitat punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă, iar acesta din urmă a transmis punctul său de vedere, aprobat în ședința din 5 mai 2017, înregistrat cu nr. 161 din 8 mai 2017 la Biroul permanent al Senatului, prin care Guvernul a precizat că susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor menționate la punctul II. De asemenea, în punctul de vedere transmis, la punctul II „Propuneri și observații“, secțiunea A „Considerații privind impactul bugetar“, Guvernul a analizat și impactul bugetar al propunerii legislative, identificând necesarul de finanțare.
37.
Referitor la critica autorilor excepției de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor
art. 138 alin. (5) din Constituție , Curtea a reținut că prin
Legea-cadru nr. 153/2017
a fost reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, este evident că sursa de finanțare în cazul salarizării specialiștilor IT este tot bugetul general consolidat al statului.
38.
În ceea ce privește caracterul insuficient al sursei de finanțare, criticat de autorii excepției din perspectiva faptului că în forma adoptată de prima Cameră sesizată nu era prevăzută salarizarea specialiștilor IT, Curtea a reținut că aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu își are temeiul în
art. 138 alin. (5) din Constituție , fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern.
39.
În consecință, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate și criticile formulate în raport cu prevederile
art. 111 alin. (1)
și ale
art. 138 alin. (5) din Constituție .
40.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, soluția pronunțată prin decizia menționată și considerentele care au stat la baza acesteia își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
41.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Jitariu Iuliana și Crețu-Ostafe Cătălin în Dosarul nr. 7.046/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Enache Cristian și alții în Dosarul nr. 3.084/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Rusu Valentin și alții în Dosarul nr. 2.249/2/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Jitariu Iuliana și alții în Dosarul nr. 4.484/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Bărbat Gheorghe și alții în Dosarul nr. 5.835/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Asandei Bogdan și alții în Dosarul nr. 1.034/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Andrei Horea în Dosarul nr. 5.525/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Băjan Horia Florian și alții în Dosarul nr. 3.081/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Antonescu Marlena Carmen în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Țăndăreanu Claudiu Ștefan și alții în Dosarul nr. 4.567/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Antonescu Marlena Carmen și alții în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 17 alin. (2)
și ale
art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.