Normativ din 22 aprilie 2026
privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 886/C din 22 aprilie 2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 14 mai 2026.
Aprobat prin
CUPRINS
Capitolul I Asigurarea tehnică de autovehicule
Secțiunea I Principii generale
Secțiunea II Managementul asigurării tehnice de autovehicule
1 - Atribuții generale
2 - Atribuțiile Direcției Economico-Administrative pe linie de înzestrare
3 - Atribuțiile personalului cu diferite funcții în cadrul unităților
Secțiunea III Pregătirea de specialitate a personalului
Secțiunea IV Înzestrarea și completarea cu autovehicule
1 - Clasificarea autovehiculelor
2 - Primirea-predarea, introducerea în serviciu și retragerea din exploatare a autovehiculelor
3 - Scoaterea din funcțiune a autovehiculelor
4 - Înmatricularea și evidența autovehiculelor
5 - Vopsirea și inscripționarea autovehiculelor
6 - Detașarea autovehiculelor
Secțiunea V Planificarea, organizarea și realizarea exploatării autovehiculelor
1 - Planificarea, organizarea și evidența exploatării autovehiculelor
2 - Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor
3 - Folosirea autovehiculelor
4 - Organizarea, planificarea și realizarea întreținerilor tehnice
5 - Păstrarea și conservarea autovehiculelor și motoarelor noi sau reparate
Secțiunea VI Planificarea, organizarea și efectuarea reparării autovehiculelor
1 - Reguli privind planificarea și organizarea reparării autovehiculelor
2 - Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor
Secțiunea VII Definirea, clasificarea, comunicarea și cercetarea accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice
Secțiunea VIII Aprovizionarea materialelor tehnice
Capitolul II Norme de consum materiale tehnice
Secțiunea I Norme de consum carburanți
Secțiunea II Norme de consum lubrifianți
Secțiunea III Norme de exploatare a bateriilor de acumulatori pentru autovehicule
Secțiunea IV Norme de exploatare a anvelopelor și camerelor de aer
Secțiunea V Norme de folosire a lichidului antigel
Capitolul III Dispoziții finale
Anexa
Anexa nr. 1
Registru de intrare-ieșire a autovehiculelor în/din unitate
Anexa nr. 2
Proces-verbal de predare-primire
Anexa nr. 3
Situația nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci și tipuri
Anexa nr. 4
Planul anual de revizii tehnice
Anexa nr. 5
Plan lunar de revizii tehnice
Anexa nr. 6
Foaia de parcurs - Model de foaie de parcurs
Anexa nr. 7
Act de constatare tehnică
Anexa nr. 8
Planul de transport
Anexa nr. 9
Folosirea autovehiculelor pentru transportul personalului, la și de la locul de muncă
Anexa nr. 10
Operațiunile care se execută cu ocazia verificării, întreținerii și reviziilor autovehiculelor
Anexa nr. 11
Norme de consum materiale de întreținere și lichide speciale pentru autovehicule
Anexa nr. 12
Materialele și piesele de schimb folosite în procesul de întreținere ce se pot distribui și cu "Bon de consum"
Anexa nr. 13
Lucrările de întreținere care se execută cu ocazia trecerii la sezonul rece sau cald
Anexa nr. 14
Inventarul completului pentru atelierul de reparații auto
Anexa nr. 15
Proces-verbal de recepție
Anexa nr. 16
Proces-verbal de reparație (primire-predare) pentru autovehicule
Anexa nr. 17
Registru pentru evidența lucrărilor executate în atelier
Anexa nr. 18
Comunicarea, cercetarea, modul de rezolvare și evidența accidentelor de circulație în care sunt angajate autovehicule din dotarea unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor
Anexa nr. 19
Tabel cu coeficienții (Z_i) de corecție a normelor de consum carburanți
Anexa nr. 20
Determinarea normelor de consum de carburanți (n_c) și a coeficienților de corecție a acestora (Z_i), verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburanți și stabilirea coeficientului de corecție a kilometrilor efectivi (k)
Anexa nr. 21
Norme pentru consumul de ulei prin ardere în motoare și pentru completare în transmisii mecanice
Anexa nr. 22
Norme minime de exploatare pentru anvelope
Anexa nr. 23
Norme minime de exploatare pentru anvelope și camere de aer de pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă
Anexa nr. 24
Reguli privind primirea-distribuirea, verificarea, păstrarea și manipularea lichidelor antigel
Anexa nr. 25
Fișa privind monitorizarea consumului de energie electrică a autovehiculelor
Capitolul I ASIGURAREA TEHNICĂ DE AUTOVEHICULE
Secțiunea I PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Asigurarea tehnică de autovehicule cuprinde ansamblul măsurilor și activităților care se planifică, organizează și execută într-o concepție unitară, în scopul menținerii autovehiculelor în permanentă stare de operativitate, pentru îndeplinirea misiunilor în care sunt utilizate.
Articolul 2
Asigurarea tehnică de autovehicule constă în managementul asigurării tehnice, pregătirea de specialitate a personalului, înzestrarea cu autovehicule, exploatarea și repararea acestora, aprovizionarea cu materiale tehnice și scoaterea din înzestrare a autovehiculelor.
Managementul asigurării tehnice de autovehicule revine directorilor de unitate și se exercită prin directorii adjuncți economico-administrativi și prin șefii serviciilor logistice ori prin șefii compartimentelor logistice, și se referă la planificarea, organizarea, mobilizarea, coordonarea și controlul activităților specifice desfășurate atât de personalul de specialitate din subordine, cât și de personalul care are ca sarcină de serviciu exploatarea autovehiculelor, precum și la realizarea colaborării cu celelalte compartimente ale unității.
Pregătirea de specialitate a personalului cuprinde activitățile ce se organizează și se desfășoară pentru însușirea temeinică, în raport cu atribuțiile pe care acesta le are de îndeplinit, a cunoștințelor privind construcția, funcționarea și caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din dotare, principiile și regulile de exploatare și reparare, precum și pentru formarea și perfecționarea deprinderilor în conducerea autovehiculelor, întreținerea și repararea acestora.
înzestrarea cu autovehicule cuprinde totalitatea activităților de planificare și de pregătire a realizării achizițiilor publice, contractare, aprovizionare, primire, recepție, repartizare și introducere în serviciu a autovehiculelor, în scopul asigurării necesarului unităților pentru uzul curent și pentru stocul de mobilizare, conform prevederilor tabelelor de înzestrare; totodată, înzestrarea cu autovehicule include activitățile legate de analizarea și acceptarea ofertelor de donații și sponsorizări cu astfel de mijloace, precum și a propunerilor de transfer fără plată transmise de alte instituții publice.
Exploatarea autovehiculelor reprezintă totalitatea activităților legate de planificarea, organizarea și folosirea legală, corectă și eficientă a autovehiculelor, executarea la timp și în volum complet a lucrărilor de întreținere tehnică, păstrarea și conservarea în scopul menținerii lor în permanentă stare de funcționare, prevenirea accidentelor de circulație sau a evenimentelor tehnice și prelungirea menținerii acestora în exploatare.
Repararea autovehiculelor se referă la totalitatea activităților desfășurate pentru restabilirea, în cel mai scurt timp, a stării tehnice a autovehiculelor defecte sau accidentate la nivelul condițiilor tehnice stabilite pentru repararea sau înlocuirea agregatelor, ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor defecte cu altele noi sau reparate.
Aprovizionarea cu materiale tehnice cuprinde totalitatea activităților desfășurate pentru stabilirea necesarului de materiale tehnice, de planificare, pregătirea realizării achizițiilor publice, contractarea, achiziționarea, primirea, recepția, depozitarea și distribuirea materialelor tehnice pentru asigurarea permanentă, la timp și în volum complet, a cantităților necesare exploatării autovehiculelor, executării întreținerilor tehnice și reparațiilor la acestea.
Scoaterea din înzestrare a autovehiculelor cuprinde totalitatea activităților ce se desfășoară pentru scoaterea din funcțiune, transferul fără plată, valorificarea prin vânzare la licitație și casarea autovehiculelor. Activitățile menționate se execută în conformitate cu legislația în vigoare.
Prin materiale tehnice se înțeleg: carburanții-lubrifianții, ansamblele, subansamblele, piesele de schimb, materiile prime și alte materiale folosite în procesul de exploatare, inclusiv anvelopele, întreținere și reparare a autovehiculelor.
Prin mutația autovehiculului se înțelege modificările intervenite asupra regimului autovehiculului în cadrul unității, prin schimbarea grupei de destinație, trecerea de la un conducător auto la altul, detașarea, distribuirea și redistribuirea acestuia.
Articolul 3
Direcția Economico-Administrativă din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin Serviciul Logistică, precum și structurile economico-administrative, prin compartimentele logistice din unitățile subordonate, organizează activitatea de asigurare tehnică de autovehicule astfel încât, în orice situație, acestea să fie apte pentru îndeplinirea misiunilor de transport ce revin unităților.
Articolul 4
Estimarea nivelului stării tehnice și de funcționare a autovehiculelor se calculează pentru toate categoriile de folosință (muncă operativă, transport, rezervă, mobilizare), folosindu-se următorii indicatori (coeficienți):
a)
INDICATORUL (COEFICIENTUL) GRADULUI DE ÎNZESTRARE (C_c) se definește ca fiind raportul dintre existent (E) și necesar (N):
C_c = E / N
Acest indicator apreciază gradul de înzestrare cu tehnică, pentru o unitate.
Valoarea lui maximă este egală cu unu când E = N.
Pe timpul pregătirii și desfășurării activităților curente de transport, existentul (E) se micșorează corespunzător numărului de autovehicule devenite nefuncționale, cu nevoi de reparații capitale, care nu pot fi executate cu personalul propriu.
Creșterea acestui indicator către valoarea maximă se realizează numai pe baza posibilităților de completare cu astfel de tehnică.
b)
INDICATORUL (COEFICIENTUL) DE STARE TEHNICĂ (C_st) se definește ca fiind raportul dintre numărul de autovehicule funcționale, la un moment dat și cel existent la același moment, respectiv:
C_st = B / E
Cu ajutorul acestui coeficient se apreciază starea tehnică a parcului de autovehicule al unei unități.
Autovehiculele apte pentru executarea misiunilor se stabilesc prin parcurgerea unui traseu de 10 - 15 km, după care se efectuează verificarea tehnică a acestora.
Indicatorul poate atinge valoarea maximă (egală cu unitatea) atunci când întreaga tehnică auto existentă este funcțională (E = B).
Calificativul se acordă în funcție de valoarea coeficientului de stare tehnică, astfel:
0,9 - 1,0
FOARTE BINE
0,8 - 0,89
BINE
0,7 - 0,79
SATISFĂCĂTOR
sub 0,7
NESATISFĂCĂTOR
c)
INDICATORUL (COEFICIENTUL) DE FUNCȚIONALITATE (C_f) arată proporția de tehnică auto, de o anumită categorie, avută la dispoziție, funcțională la un moment dat, față de necesarul prevăzut în tabelele de înzestrare, respectiv:
C_f = B / N
Este indicatorul de sinteză, înglobând pe ceilalți doi:
C_f = C_c x C_st
Acest indicator definește capacitatea de transport a unității pentru o anumită categorie de autovehicule și permite directorului să cunoască cantitatea de tehnică auto funcțională de care dispune, la un moment dat, pentru o nouă misiune, față de cea prevăzută în tabelele de înzestrare.
Valoarea acestui coeficient trebuie luată în considerare la dimensionarea amplorii misiunilor (destinația finală a transporturilor care trebuie efectuate, felul misiunilor, ritmul acestora etc.).
S-a notat cu:
N - necesarul de autovehicule de un anumit tip, conform tabelelor de înzestrare;
E - existentul de autovehicule în evidențele contabile (din dotare), la momentul analizei;
B - tehnica auto funcțională, la un anumit moment dat.
Secțiunea II MANAGEMENTUL ASIGURĂRII TEHNICE DE AUTOVEHICULE
1.
Atribuții generale
Articolul 5
Managementul asigurării tehnice de autovehicule se realizează de către directorul unității, prin structura logistică din cadrul departamentului economico - administrativ, cu respectarea prevederilor prezentului normativ, a legilor, actelor normative specifice și altor reglementări speciale.
Managementul asigurării tehnice de autovehicule trebuie să asigure o conducere unitară, continuă, fermă, oportună, suplă și să se desfășoare cu perspectivă.
2.
Atribuțiile Direcției Economico-Administrative pe linie de înzestrare
Articolul 6
Pentru realizarea asigurării tehnice de autovehicule, Direcției Economico-Administrative îi revin următoarele atribuții și obligații, pe care le îndeplinește prin Serviciul Logistică:
a)
organizează asigurarea tehnică de autovehicule la nivelul aparatului central al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților din subordinea acesteia;
b)
cunoaște necesarul, existentul și starea tehnică a autovehiculelor și a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto al aparatului central al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților din subordinea acesteia;
c)
stabilește principiile și normele de exploatare și aprovizionare cu autovehicule și elaborează dispozițiile tehnice care reglementează aceste activități;
d)
cunoaște necesarul de carburanți al unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor;
e)
organizează și desfășoară convocări de lucru și stabilește cursuri de formare profesională privind pregătirea de specialitate a personalului cu atribuții pe linia asigurării tehnice de autovehicule din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor;
f)
analizează, avizează și înaintează ierarhic, spre aprobare, propunerile de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe din sectorul auto, în conformitate cu prevederile actelor normative;
g)
propune, atunci când este cazul, scoaterea din înzestrare a unor tipuri de autovehicule, pe baza propunerilor unităților deținătoare ale acestora, pe care le supune spre aprobare conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
h)
elaborează, pe baza propunerilor unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, programele logistice anuale și de perspectivă privind înzestrarea cu mijloace de transport;
i)
elaborează studii și prezintă propuneri cu privire la strategia de înzestrare cu autovehicule a unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
j)
participă, în domeniul de resort, când situația o impune, la derularea procedurilor de achiziție pentru bunurile și serviciile prevăzute a se aproviziona centralizat pentru toate unitățile, conform necesarului stabilit;
k)
întocmește, în colaborare cu direcțiile de specialitate implicate, caietele de sarcini și/sau specificațiile tehnice pentru achiziția mijloacelor tehnice, materialelor și serviciilor de resort ce se achiziționează centralizat;
l)
analizează și execută redistribuirile necesare mijloacelor tehnice de resort, impuse de nevoile operative;
m)
participă, printr-un reprezentant desemnat, la recepțiile cantitative și calitative ale mijloacelor tehnice contractate centralizat, urmărind respectarea parametrilor tehnici și funcționali prevăzuți în contract, în documentația tehnică și în caietele de sarcini;
n)
în baza programelor întocmite de Serviciul Organizare - Mobilizare din Administrația Națională a Penitenciarelor, planifică, organizează și urmărește completarea și reînnoirea mijloacelor tehnice și materialelor de resort, pentru stocul de mobilizare și rezervă operativă al sistemului administrației penitenciare;
o)
urmărește comportarea în exploatare a mijloacelor tehnice de resort nou introduse în înzestrarea unităților de către unitatea de achiziții centralizate, în baza datelor comunicate de unitățile deținătoare, și efectuează studiile tehnico-economice aferente, propunând demersuri pentru eliminarea neajunsurilor constatate;
p)
stabilește măsuri pentru întărirea ordinii interioare în parcurile auto și de prevenire a accidentelor de circulație;
q)
analizează din punct de vedere tehnic și prezintă propuneri privind oportunitatea preluării de către unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor a unor bunuri materiale de resort, confiscate și intrate în proprietatea statului, oferite ca donație sau sponsorizare, în condițiile legii;
r)
stabilește normele de consum carburanți pentru mijloacele tehnice nou introduse în înzestrare, în condițiile specifice executării misiunilor ce revin unităților, iar la solicitarea acestora verifică încadrarea autovehiculelor din dotare în normele de consum aprobate;
s)
efectuează analize și sinteze pentru informarea conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, pe baza datelor prezentate de către unități, referitoare la problematica asigurării tehnice de autovehicule;
ș)
organizează și execută activități de control și îndrumare în unități privind folosirea legală și eficientă a autovehiculelor din dotare;
t)
propune și inițiază proiecte de acte normative privind organizarea și desfășurarea activităților specifice asigurării tehnice de autovehicule, colaborând cu celelalte direcții pentru proiectele de acte normative comune;
ț)
ține evidența nominală și statistică a autovehiculelor din unitățile subordonate pe formulare model
anexa nr. 3 ;
u)
monitorizează, când situația o impune, consumul înregistrat de autovehiculele din sistemul administrației penitenciare și propune, în raport de diferențele rezultate între aceleași tipuri, mărci și feluri de autovehicule, măsuri de exploatare în condiții eficiente.
3.
Atribuțiile personalului din unități pe linia asigurării tehnice de autovehicule
Articolul 7
Directorul are următoarele atribuții:
a)
ia măsuri pentru asigurarea personalului necesar executării la termenele stabilite și în volum complet a reviziilor și reparațiilor la autovehiculele din dotare;
b)
analizează și înaintează Administrației Naționale a Penitenciarelor: propunerile cu privire la introducerea sau scoaterea din înzestrare a bunurilor materiale din sectorul transporturi, în funcție de natura și specificul misiunilor ce revin unității, nota telefonică privind evenimentul rutier, procesul- verbal privind determinarea și/sau încadrarea în consumul normat;
c)
dispune măsuri pentru prevenirea producerii evenimentelor rutiere sau tehnice cu autovehiculele din dotarea unității;
d)
asigură amenajarea și dotarea parcurilor auto cu utilaje, truse de scule profesionale și materiale, luând măsuri, după caz, pentru completarea și funcționarea acestora;
e)
desemnează prin decizie scrisă emitentul foii de parcurs, dacă e cazul;
f)
soluționează propunerile de măsuri, în baza calculelor efectuate din care rezultă neîncadrarea în consumul normat de carburant;
g)
aprobă procesul-verbal de predare-primire al autovehiculului, planul anual de revizii tehnice, planul de transport, procesul-verbal de reparații (predare-primire);
h)
soluționează, în baza avizelor date de către șeful compartimentului logistică și directorul adjunct/șeful serviciului economico-administrativ, măsurile care derivă din analiza consumului de energie electrică, pentru fiecare autovehicul în parte.
Articolul 8
Directorul adjunct/șeful serviciului economico-administrativ are următoarele atribuții:
a)
propune măsuri pentru asigurarea personalului necesar executării la termenele stabilite și în volum complet a reviziilor și reparațiilor la autovehiculele din dotare;
b)
analizează și înaintează directorului unității propuneri cu privire la introducerea sau scoaterea din înzestrare a bunurilor materiale din sectorul transporturi, în funcție de natura și specificul misiunilor ce revin unității;
c)
propune măsuri pentru prevenirea producerii evenimentelor rutiere sau tehnice cu autovehiculele din dotare;
d)
se preocupă de amenajarea și dotarea parcurilor auto cu utilaje, truse de scule profesionale și materiale, precum și completarea și funcționarea acestora;
e)
propune emitentul foii de parcurs, care va fi numit prin decizie scrisă a directorului unității, dacă e cazul;
f)
avizează măsurile propuse de către șeful de garaj și ofițerul inginer auto, în baza analizei efectuate asupra consumului de energie electrică, pentru fiecare autovehicul în parte;
g)
verifică periodic dacă autovehiculele din dotarea unității sunt folosite în condiții de legalitate, corectitudine și eficiență;
h)
analizează și acordă avizul pentru propunerile de menținere a autovehiculelor din dotare în permanentă stare de funcționare;
i)
asigură fondurile necesare reparării autovehiculelor avariate prin accidente de circulație sau evenimente tehnice în vederea repunerii acestora în stare de funcționare, în cel mai scurt timp;
j)
avizează propunerile care stau la baza întocmirii deciziei scrise privind asigurarea tehnică de autovehicule;
k)
asigură, la cerere, tractarea autovehiculelor aparținând altor unități din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, atunci când acestea se defectează în apropiere de unitatea sa, pe timpul executării misiunilor, și sprijină repararea acestora, în baza resurselor disponibile;
l)
verifică permanent încadrarea tuturor activităților asigurării tehnice de autovehicule în criteriile de eficiență operativă și de economicitate;
m)
avizează nota telefonică privind evenimentul rutier;
n)
avizează și propune spre aprobare: procesul-verbal de predare-primire, planul anual de revizii tehnice, planul de transport, procesul-verbal de reparații (predare-primire);
o)
aprobă planul lunar de revizii tehnice și propunerile din actul de constatare tehnică;
p)
prioritizează și identifică soluții pentru asigurarea bugetului la alineatele bugetare de la care se pot angaja cheltuieli pentru sectorul auto;
q)
lunar, prin sondaj, verifică concordanța datelor înscrise în planul de transport, foaia de parcurs și registrul de intrare-ieșire. În cazul în care datele confruntate nu sunt identice informează conducerea unității și propune inițierea procedurii disciplinare, administrative sau de altă natură, dacă e cazul; rezultatul acestor verificări, precum și propunerile vor fi prezentate în cadrul consiliului de conducere al unității;
r)
aprobă planificarea conducătorilor auto în serviciu.
Articolul 9
Șeful Serviciului/Biroului Logistică/Transporturi are următoarele atribuții:
a)
urmărește folosirea legală, corectă și eficientă a autovehiculelor;
b)
analizează starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor din dotare și ia sau, după caz, propune superiorilor ierarhici măsuri pentru menținerea acestora în permanentă stare de funcționare;
c)
urmărește repararea autovehiculelor avariate prin accidente de circulație sau evenimente tehnice, în vederea repunerii acestora în stare de funcționare, în cel mai scurt timp;
d)
analizează periodic modul de desfășurare a activităților de planificare, contractare, primire, depozitare, distribuire și evidență ale materialelor tehnice;
e)
urmărește remedierea la timp a neregulilor constatate cu ocazia inspecțiilor și controalelor efectuate pe linia asigurării tehnice de autovehicule;
f)
face propuneri pentru întocmirea deciziei scrise privind asigurarea tehnică de autovehicule;
g)
execută, la cerere, tractarea și sprijină repararea autovehiculelor aparținând altor unități din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, atunci când acestea se defectează în apropiere de unitatea sa, pe timpul executării misiunilor;
h)
urmărește permanent încadrarea tuturor activităților asigurării tehnice de autovehicule în criteriile de eficiență operativă și de economicitate;
i)
analizează și avizează propunerile pentru neîncadrarea în consumul normat de carburant;
j)
verifică și propune spre avizare: procesul-verbal de predare-primire, planul de transport, planul anual de revizii tehnice, nota telefonică, procesul-verbal de reparații (predare-primire);
k)
avizează și propune spre aprobare: planul lunar de revizii tehnice, propunerile din actul de constatare tehnică;
l)
verifică lunar, prin sondaj, modul de păstrare, completare și de respectare a regimului, corespunzător fiecărui document justificativ sau de exploatare;
m)
verifică situația nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci și tipuri;
n)
avizează planificarea conducătorilor auto în serviciu;
o)
avizează măsurile propuse de către șeful de garaj și ofițerul inginer auto, în baza analizei efectuate asupra consumului de energie electrică, pentru fiecare autovehicul în parte.
Articolul 10
În funcție de încadrare, pentru personalul tehnic din cadrul compartimentului auto se stabilesc atribuții specifice. Responsabilul economic auto nu face parte din structura personalului tehnic.
Ofițerul inginer (auto sau similar) are următoarele atribuții și obligații:
a)
să cunoască temeinic construcția și caracteristicile tehnico-funcționale ale autovehiculelor din înzestrarea unității, să urmărească comportarea în exploatare a tipurilor noi și să facă propuneri pentru perfecționarea și modernizarea acestora;
b)
să cunoască necesarul, existentul, starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor din înzestrarea unității și să execute aprovizionarea și introducerea în serviciu a autovehiculelor;
c)
aplică prevederile actelor normative referitoare la folosirea legală, exploatarea și repararea autovehiculelor, precum și la aprovizionarea cu materiale tehnice;
d)
participă la întocmirea planului de alarmare și a programului pregătirii de specialitate a personalului tehnic; în acest scop, organizează pregătirea de specialitate cu acesta prin ședințe demonstrative și instructaje privind exploatarea și repararea autovehiculelor, precum și de cunoaștere a noilor tipuri intrate în înzestrare;
e)
să cunoască necesarul, existentul și gradul de pregătire a personalului tehnic din subordine și să participe la încadrarea acestora ca membru în comisia de concurs;
f)
asigură prevenirea accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice, cercetează și ține evidența acestora, urmărind repararea în cel mai scurt timp și de calitate a autovehiculelor avariate sau defecte;
g)
organizează și asigură folosirea la întreaga capacitate a forței de muncă, a mașinilor, uneltelor, utilajelor și dispozitivelor de atelier, urmărind executarea la timp și de calitate a reparațiilor;
h)
urmărește, în permanență, asigurarea și completarea stocurilor de materiale tehnice, să ia măsuri pentru primirea, recepția, depozitarea și distribuirea acestora;
i)
organizează și execută activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto, asigurând recuperarea, repararea și refolosirea pieselor de schimb și a materialelor provenite din procesul de exploatare și reparare ale autovehiculelor; la inventarierea carburantului aflat în rezervoarele autovehiculelor, precum și a celui din stocul de rezervă, va urmări efectuarea în mod obligatoriu a plinului acestora, astfel încât să se poată determina cantitățile real existente;
j)
se preocupă permanent de modernizarea tehnologiilor de întreținere, reducerea timpilor de lucru și a consumurilor de materiale, energie și combustibili, făcând propuneri pentru asigurarea necesarului de documentație tehnică, utilaje și dispozitive pentru exploatarea și repararea autovehiculelor;
k)
ia măsuri pentru consumurile nejustificate de carburant și bunuri materiale;
l)
verifică planul anual de revizii tehnice, planul lunar de revizii tehnice, planul de transport, procesul-verbal de reparații (predare-primire);
m)
întocmește nota telefonică în baza informațiilor preliminare;
n)
verifică planificarea conducătorilor auto în serviciu;
o)
lunar, împreună cu șeful de garaj, efectuează analiza consumul de energie electrică pentru fiecare autovehicul în parte și propune măsuri în consecință directorului unității, obținând în prealabil avizul șefului compartimentului logistică și al directorului adjunct/șefului serviciului economico- administrativ;
p)
înscrie numărul de înmatriculare al autovehiculului, în creion, în tabela de înzestrare aprobată a unității, în dreptul rubricii de care aparține, corespunzător grupei de destinație.
În unitățile în care nu este prevăzută funcția de ofițer inginer (auto sau similar), atribuțiile acestuia vor fi preluate și îndeplinite de șeful de garaj.
Șeful de garaj are următoarele atribuții și obligații:
a)
participă la organizarea și desfășurarea inspecțiilor tehnice auto;
b)
verifică starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor, atât la plecare în cursă cât și la înapoiere, precum și valabilitatea termenului de efectuare a inspecțiilor tehnice periodice;
c)
să permită ieșirea în cursă numai a autovehiculelor care au o stare tehnică și de întreținere bună pentru îndeplinirea misiunilor la care sunt folosite;
d)
certifică prin semnătură în foaia de parcurs:
i.
starea tehnică a autovehiculelor înainte de plecarea în cursă;
ii.
efectuarea reviziilor tehnice periodice și a schimburilor de ulei și filtre la rulajele planificate;
e)
să nu permită ieșirea în cursă a autovehiculelor care au depășit norma de efectuare a reviziei tehnice periodice sau de efectuare a schimbului de ulei motor;
f)
urmărește, în permanență, asigurarea și completarea stocurilor de materiale tehnice, și ia măsuri pentru primirea, recepția, conservarea, depozitarea și distribuirea acestora;
g)
organizează și execută activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto, asigurând recuperarea, repararea și refolosirea pieselor de schimb și a materialelor provenite din procesul de exploatare și reparare ale autovehiculelor;
h)
organizează și conduce activitatea pentru executarea, calitativă și cantitativă, la termenele fixate, a sarcinilor privind repararea autovehiculelor;
i)
verifică existența și completarea corectă a documentelor de exploatare a autovehiculelor la plecarea în cursă, existența permiselor de conducere, a documentelor de identitate, a uniformei/vestimentației conducătorilor auto și a stării fizice a acesteia, nepermițând ieșirea în cursă a autovehiculelor, atunci când constată nereguli;
j)
completează în carnetele de bord rubricile privind: datele generale ale autovehiculului și caracteristici tehnice; schimbările survenite asupra numărului de înmatriculare, certificatului de înmatriculare și mutațiile autovehiculelor; datele cu privire la conducătorii auto; evidența executării operațiunilor de întreținere, revizii și reparații; evidența accidentelor de circulație; însemnări ale organelor de control;
k)
întocmește planul anual de revizii tehnice, planul lunar de revizii tehnice, planul de transport, le prezintă ierarhic pe circuitul de verificare, avizare, aprobare și se asigură de respectarea acestora;
l)
întocmește planificarea conducătorilor auto în serviciu, inclusiv pentru asigurarea continuității, și o prezintă ierarhic pe circuitul de verificare, avizare, aprobare;
m)
lunar, împreună cu ofițerul inginer auto, efectuează analiza consumului de energie electrică pentru fiecare autovehicul în parte și propune măsuri în consecință directorului unității, obținând în prealabil avizul șefului compartimentului logistică și al directorului adjunct/șefului serviciului economico-administrativ;
n)
completează rubrica "Km la bord la terminarea zilei de lucru" din registrul de intrare-ieșire în/din unitate.
Șeful atelierului de reparații auto are următoarele atribuții și obligații:
a)
organizează, conduce și răspunde de activitatea de reparații, revizii și întreținere a parcului auto din unitate;
b)
fixează sarcini și responsabilități concrete pe linia întreținerii mijloacelor auto fiecărui cadru ce are în primire mijloace auto;
c)
urmărește și răspunde de aplicarea consecventă a normativelor, instrucțiunilor, dispozițiilor tehnice și a ordinelor ce reglementează activitatea sectorului în ceea ce privește folosirea, exploatarea, întreținerea, repararea și evidența mijloacelor auto;
d)
să cunoască particularitățile tehnico-constructive și operative ale autovehiculelor din dotare, principalele caracteristici și datele tehnice ale acestora, reglaje, starea de fixație a unor scule și utilaje din inventarul autospecialelor;
e)
ia măsuri pentru încadrarea autovehiculelor în normele tehnice de consum;
f)
efectuează planificarea, organizarea și executarea operațiunilor de reparații și întreținere a autovehiculelor, a lucrărilor de trecere la exploatarea de sezon, asigurând introducerea în reparație a tuturor mijloacelor auto, cât și recepționarea autovehiculelor reparate în unitate sau la unități specializate;
g)
face parte ca organ tehnic al unității din toate comisiile tehnice specifice activității de transporturi;
h)
împreună cu șeful de garaj întocmește cererile de materiale, piese de schimb, utilaje de garaj și atelier, scule, dispozitive, aparatură de testare și control, îngrijindu-se și de aprovizionarea acestora;
i)
asigură o perfectă ordine interioară și o stare disciplinară bună în rândul personalului din subordine;
j)
răspunde de starea de curățenie a perimetrului parcului auto, precum și a spațiilor aferente acestuia;
k)
ține la zi Registrul pentru evidența lucrărilor executate în atelier.
În unitățile în care nu este prevăzută funcția de șef atelier, atribuțiile prevăzute la
alin. (5)
sunt îndeplinite de șeful de garaj.
Conducătorii auto au următoarele atribuții și obligații:
a)
să cunoască caracteristicile tehnico-constructive ale autovehiculului ce îl au în dotare precum și modul de funcționare a acestuia;
b)
să cunoască particularitățile exploatării autovehiculului, punând accent pe funcționarea în siguranță a acestuia, prevenirea accidentelor de circulație și evenimentelor tehnice;
c)
să respecte normele legale privind circulația pe drumurile publice și prevederile altor acte normative incidente în desfășurarea activității profesionale, precum și recomandările organelor de poliție rutieră;
d)
să se supună examinărilor medicale și psihologice, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
e)
să completeze foaia de parcurs citeț, fără ștersături sau modificări și să certifice prin semnătură realitatea și exactitatea datelor înscrise;
f)
să nu se abată de la itinerariul stabilit prin planul de transport și să nu folosească autovehiculul în alte scopuri decât celui destinat;
g)
să informeze șeful de garaj asupra eventualelor evenimente tehnice constatate pe timpul efectuării cursei;
h)
să participe la executarea operațiunilor de întreținere tehnică a autovehiculelor;
i)
să se asigure că beneficiarul certifică, după efectuarea fiecărei curse, realizarea acesteia, prin semnătură aplicată pe foaia de parcurs, în dreptul rubricii prevăzute în acest sens;
j)
să se asigure că, înainte de plecarea în cursă, aceasta este prevăzută în planul de transport și este aprobată;
k)
să respecte întocmai planul de transport aprobat;
l)
răspund de bunurile transportate în cantitățile prevăzute în documente și se asigură de obținerea semnăturilor pe documentele însoțitoare, precum și de predarea bunurilor și documentelor, conform destinației;
m)
completează, imediat după fiecare alimentare, Fișa privind monitorizarea consumului de energie electrică a autovehiculelor;
n)
să își ia măsuri înainte de a intra în posesia foii de parcurs și înainte de a efectua înscrieri în aceasta că nu există riscul ca acest document de importanță deosebită să fie supus pierderii, ștersăturilor, modificărilor, deteriorărilor sau completărilor greșite;
o)
în situația în care trebuie să predea definitiv foaia de parcurs ca urmare a faptului că nu mai există rubrici disponibile pentru înscrieri, se închide luna ori alte astfel de situații, efectuează plinul rezervorului/acumulatorului și confruntă, în scopul verificării concordanței acestora, datele înscrise în planul de transport, foaia de parcurs și registrul de intrare-ieșire în/din unitate. În cazul în care datele confruntate sunt identice, certifică prin semnătură realitatea și exactitatea datelor înscrise în foaia de parcurs, iar în caz contrar, informează ierarhic cu privire la neconcordanțele constatate, în vederea inițierii procedurii disciplinare, administrative sau de altă natură, dacă e cazul;
p)
să se supună controlului la intrarea și ieșirea în/din unitate și să asigure furnizarea informațiilor necesare completării Registrului de intrare-ieșire a autovehiculelor în/din unitate, chiar și în situația în care accesul către garajul unității nu se realizează prin postul de control;
q)
execută la nevoie curățarea, spălarea și dezinfectarea autovehiculelor, mecanizat sau manual, precum și lucrări de întreține (înlocuire becuri etc.).
Responsabilul economic auto are următoarele atribuții pe linia asigurării tehnice de autovehicule:
a)
ține evidența tehnic-operativă a sectorului în baza reglementărilor legale și răspunde de legalitatea operațiunilor derulate;
b)
emite și semnează, urmărind aplicarea ștampilei unității, în cazul în care nu se dispune altfel prin decizia scrisă a directorului unității, foi de parcurs pentru autovehiculele unității completând datele privind valabilitatea, identificarea autovehiculului, numele conducătorilor auto, datele privind rezerva de kilometri, rulajele la care se execută reviziile tehnice (R.T.) și schimbul de ulei, plinul rezervorului (la rubrica "Existent în rezervor"), kilometri la bord (de la care începe evidența rulajului pe noua foaie de parcurs) și, după caz, la rubrica "Observații Speciale", tipul stației la care pot fi alimentate autovehiculele electrice și plug-in hybrid;
c)
prelucrează foaia de parcurs, totalizează, calculează și înscrie totalul kilometrilor efectivi parcurși, consumul de carburanți/energie electrică (consum real, consum normat, economii, consum peste normă), certificând prin semnătură operațiunile făcute;
d)
păstrează și completează dosarele tehnice ale autovehiculelor cu documentele specifice, răspunzând de conținutul acestora;
e)
completează în carnetele de bord rubricile privind evidența rulajului, anvelopelor și acumulatorilor;
f)
întocmește situația nominală a autovehiculelor din dotarea unității, evidența constituirii rezervei de carburanți, precum și evidența consumului de kilometri;
g)
lunar, înainte de efectuarea inventarierii carburanților-lubrifianților, verifică împreună cu gestionarul sectorului evidența bonurilor de valoare distribuite conducătorilor de autovehicule, retrăgându-le pe cele rămase neconsumate;
h)
previne și propune măsuri, pe cale ierarhică, pentru consumurile nejustificate de carburant și bunuri materiale;
i)
păstrează Fișa privind monitorizarea consumului de energie electrică a autovehiculelor, și, în baza datelor înscrise în aceasta, face calculul consumului de energie electrică în primele 10 zile calendaristice de la închiderea lunii;
j)
răspunde de scutirea taxei de pod și a taxei de trecere pentru autovehiculele din dotarea unității.
Articolul 11
Pentru buna desfășurare a activităților de asigurare tehnică de autovehicule, unitățile sistemului administrației penitenciare pot îndeplini și alte atribuții specifice, stabilite de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Secțiunea III PREGĂTIREA DE SPECIALITATE A PERSONALULUI
Articolul 12
Pregătirea de specialitate a personalului pentru asigurarea tehnică de autovehicule se organizează și desfășoară pentru însușirea temeinică, în mod diferențiat, în raport cu atribuțiile pe care le are de îndeplinit, a cunoștințelor privind construcția, funcționarea și caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din înzestrare, principiile și regulile de exploatare, precum și formarea și perfecționarea deprinderilor în conducerea, întreținerea și repararea mijloacelor tehnice.
Articolul 13
Perfecționarea pregătirii de specialitate se execută, teoretic și practic, prin cursuri de perfecționare, întâlniri de lucru în cadrul unităților proprii sau al unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor care asigură condițiile de formare profesională, vizite pentru documentare la diferite societăți care au oferte în domeniu, vizite de documentare la târguri și expoziții, precum și prin studiu individual.
Articolul 14
Pregătirea de specialitate a personalului tehnic se desfășoară diferențiat, în raport de funcțiile pe care este încadrat și se referă în principal la:
a)
cunoașterea prevederilor actelor normative privind asigurarea tehnică de autovehicule;
b)
cunoașterea caracteristicilor tehnico-funcționale, construcția, funcționarea, exploatarea și repararea autovehiculelor din înzestrare, principiile de folosire eficientă a acestora, precum și a aparaturii de diagnosticare a utilajelor și instalațiilor de atelier;
c)
cunoașterea particularităților exploatării autovehiculelor în diferite anotimpuri, punându-se accent deosebit pe funcționarea sigură a acestora în toate condițiile, prevenirea accidentelor de circulație și evenimentelor tehnice;
d)
organizarea asigurării tehnice în situații deosebite (de exemplu, în situația încadrării incomplete cu personal tehnic, a asigurării parțiale cu autovehicule și materiale tehnice etc.);
e)
cunoașterea normelor legale privind circulația autovehiculelor pe drumurile publice, prevenirea accidentelor de circulație, îndatoririle șefului de garaj, de autovehicul și ale conducătorului auto;
f)
cunoașterea regulilor de protecție a muncii, precum și a măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor.
Articolul 15
În cazul când, prin programul de pregătire sau prin îndeplinirea misiunilor specifice, nu se asigură menținerea antrenamentului în conducere, conducătorii auto vor fi folosiți, prin rotație, la conducerea unor autovehicule care execută transporturi în cadrul misiunilor pe care unitățile le îndeplinesc.
Articolul 16
Specializarea și perfecționarea pregătirii conducătorilor auto, precum și a personalului tehnic auto, se organizează și desfășoară conform programelor și instrucțiunilor întocmite de instituții abilitate în domeniul transporturilor rutiere care organizează astfel de cursuri.
Articolul 17
Anual, în cazul conducătorilor auto, pentru a fi declarați "apt", cu ocazia efectuării examenului de medicină a muncii se are în vedere și obținerea avizului medical specific și a celui psihologic. Ulterior obținerii celor două avize se va acorda dreptul de a conduce autovehicule din dotare, prin decizie scrisă a directorului de unitate sau, după caz, prin ordin al directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Prevederile prezentului alineat nu se aplică și categoriilor de personal prevăzute la
art. 54
și
art. 63 .
Împotriva conducătorilor auto care nu respectă regulile de siguranță rutieră și produc accidente de circulație, din vina lor exclusivă, va fi sesizată comisia de disciplină competentă.
Prevederile
art. 54 alin. (3)
sunt aplicabile în mod corespunzător și conducătorilor auto.
Autovehiculele aflate la deservirea aparatului central, cu excepția autovehiculelor destinate transportului operativ al deținuților, pot fi conduse de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în baza ordinului directorului general, fără a fi necesară obținerea avizului medical și a celui psihologic, dacă cel în cauză posedă permis de conducere corespunzător categoriei autovehiculului pe care urmează să îl conducă.
Toate persoanele care au dreptul de a conduce autovehiculele din dotarea unităților ori aflate la deservirea aparatului central au obligația respectării regimului documentelor de exploatare, precum și al documentelor care stau la baza justificării consumului.
Secțiunea IV ÎNZESTRAREA ȘI COMPLETAREA CU AUTOVEHICULE
1.
Clasificarea autovehiculelor
Articolul 18
Autovehiculele din înzestrare se clasifică, după destinație, în grupele: muncă operativă, transport, rezervă și stoc de mobilizare.
Articolul 19
În sensul prezentului Normativ, vehiculele se definesc în conformitate cu prevederile standardelor naționale în vigoare și cu reglementările emise de instituțiile abilitate potrivit legii.
Articolul 20
Terminologia stabilită la
art. 18
și
art. 19
se va utiliza, în mod obligatoriu, de personalul de specialitate cu atribuții specifice în domeniul asigurării tehnice de autovehicule.
2.
Primirea-predarea, introducerea în serviciu și retragerea din exploatare a autovehiculelor
Articolul 21
Asigurarea mijloacelor de transport necesare unităților se poate realiza prin: achiziția de autovehicule noi, redistribuiri între unități, transferul fără plată al unor autovehicule de la alte instituții publice, acceptarea unor donații sau sponsorizări, preluarea în baza unui contract de comodat, precum și prin preluarea prin transfer de autovehicule confiscate și intrate în proprietatea privată a statului.
Articolul 22
În executarea activității de primire-predare, introducerea în serviciu și retragere din exploatare a autovehiculelor se vor avea în vedere necesitățile reale și de perspectivă ale unităților, urmărindu-se permanent introducerea în dotare numai a acelor mijloace de transport ale căror caracteristici tehnico- funcționale permit îndeplinirea în mod corespunzător a misiunilor ce revin unităților.
Articolul 23
Introducerea în dotarea unităților a unor autovehicule noi, prin achiziții centralizate, se face numai după avizarea, de către Direcția Economico-Administrativă, a specificațiilor tehnice. Această avizare nu poate constitui derogare de la respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice de bunuri și de servicii.
Articolul 24
Completarea stocului de mobilizare cu autovehicule noi se realizează de către Direcția Economico-Administrativă prin Serviciul Logistică, la propunerea Serviciului Organizare Mobilizare.
Împrospătarea stocului de mobilizare se realizează cu mijloace de transport noi primite pentru dotare.
La grupa rezervă, prin grija unităților, se introduc numai autovehicule cu rulaje reduse și o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor ce revin unității.
Articolul 25
Predarea-primirea autovehiculelor se execută astfel:
a)
pentru distribuirile de autovehicule noi, achiziționate prin intermediul unității de achiziții centralizate, în baza ordinului și, după caz, a desfășurătorului de distribuție emis de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
pentru redistribuirile de autovehicule utilizate, efectuate între unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, în baza ordinului și, după caz, a desfășurătorului de distribuție emis de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor;
c)
pentru detașarea autovehiculelor, de la o unitate la altă unitate, în baza deciziei scrise a directorului unității predătoare și a documentelor de evidență tehnic-operativă și financiar-contabilă;
d)
pentru predarea-primirea autovehiculului, în scopul introducerii în serviciu, la conducătorul auto și de la un conducător auto la altul, în baza deciziei scrise a directorului unității, a bonului de mișcare a mijlocului fix și a procesului-verbal de predare-primire.
Înmatricularea autovehiculelor noi sau redistribuite se realizează în raza localității/județului unde unitățile deținătoare își au sediul, cu respectarea prevederilor legale.
Pentru situațiile prevăzute la
alin. (1) lit. a) ,
b)
și
c)
unitatea solicitantă/beneficiară obține în prealabil acordul de principiu al unității predătoare și avizul obligatoriu al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar sau, după caz, al Serviciului Organizare Mobilizare din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, exclusiv pentru autovehiculele din grupa operativă, respectiv din grupa mobilizare.
Articolul 26
În cazul distribuirilor/redistribuirilor, la predare autovehiculele trebuie să fie complete, să aibă o stare tehnică și de întreținere bună și documentele de evidență a exploatării completate la zi.
În aplicarea prevederilor
alin. (1)
se vor verifica următoarele:
a)
sculele, accesoriile, piesele de schimb etc., conform inventarului de complet;
b)
dacă datele înscrise în ordinul de distribuție/detașare și în documentele de evidență a exploatării corespund cu cele înscrise pe autovehicul: categoria, marca, tipul, numărul de identificare al autovehiculului și seria de motor;
c)
dacă marca, tipul și seriile anvelopelor existente pe autovehicul corespund cu cele menționate în documentele de exploatare.
Se interzice înlocuirea agregatelor, aparatelor, instalațiilor, mecanismelor și pieselor existente pe autovehiculele ce se predau, cu altele mai vechi sau defecte.
Articolul 27
Se interzice predarea-primirea autovehiculelor în situațiile în care nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la
art. 25
și
art. 26 .
Articolul 28
În cazul distribuirilor/redistriburilor efectuate între unități, atunci când autovehiculele nu corespund a fi predate și delegatul primitor refuză primirea acestora prin procesul-verbal de predare- primire, directorul unității predătoare ia toate măsurile necesare în vederea remedierii, prin înlăturarea tuturor neajunsurilor semnalate. În astfel de situații, unitatea predătoare întocmește procesul-verbal de predare-primire, în care menționează: motivul refuzului, măsurile luate pentru înlăturarea neajunsurilor și un nou termen de predare-primire.
În cazul în care directorul unității predătoare consideră că refuzul primirii nu este întemeiat, înaintează, ierarhic, procesul-verbal și documentația care justifică netemeinicia refuzului, urmând ca Serviciul Logistică din cadrul Direcției Economico-Administrative să ia măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a procesului de predare-primire.
Articolul 29
La predarea-primirea autovehiculelor se întocmește document justificativ contabil și proces- verbal model
anexa nr. 2 , după caz.
Articolul 30
La introducerea în serviciu a autovehiculelor se emite o decizie scrisă a directorului unității, în care se specifică: grupa de destinație la care se repartizează, numărul de înmatriculare al autovehiculului, gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto.
Articolul 31
La începutul fiecărui an, directorul unității emite o decizie scrisă pentru reglementarea activității de asigurare tehnică de autovehicule, care va cuprinde: date privind identificarea autovehiculului, categoria, marca și tipul autovehiculului; numărul de înmatriculare; grupa de destinație, conform prevederilor tabelei de înzestrare; gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto care îl încadrează; componența comisiilor pentru cercetarea accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice; gradul profesional, numele și prenumele altor categorii de personal care au dreptul de a conduce autovehiculele unității.
Decizia prevăzută la
alin. (1)
poate fi modificată doar pentru motive temeinice, prin decizie scrisă a directorului unității.
Pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid decizia prevăzută la
alin. (1)
cuprinde inclusiv tipul stației la care pot fi încărcate.
Numărul de înmatriculare al autovehiculului va fi înscris în creion în tabela de înzestrare aprobată a unității în dreptul rubricii de care aparține, corespunzător grupei de destinație.
Articolul 32
În prima lună calendaristică a anului în curs, unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor transmit prin poșta electronică, către Serviciul Logistică din cadrul Direcției Economico-Administrativă, situația nominală a autovehiculelor pentru anul anterior, conform prevederilor
anexei nr. 3 . Ulterior, această situație se transmite ori de câte ori intervine o modificare în patrimoniul unității.
Vehiculele detașate nu fac obiectul situației nominale prevăzute în
anexa nr. 3 .
3.
Scoaterea din funcțiune a autovehiculelor
Articolul 33
Scoaterea din funcțiune a unor tipuri de autovehicule, se efectuează cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la solicitarea Direcției Economico- Administrative - Serviciul Logistică, în baza propunerilor înaintate de unitățile subordonate. Se poate solicita scoaterea din funcțiune numai a acelor tipuri de autovehicule care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
a)
au îndeplinit duratele normale de funcționare prevăzute de legislația în vigoare;
b)
au devenit atipice, iar piesele de schimb aferente nu se mai fabrică;
c)
exploatarea lor este neeconomicoasă sau starea tehnică nu mai corespunde circulației în siguranță pe drumurile publice, aspecte confirmate prin raport tehnic eliberat de Registrul Auto Român sau de stațiile de inspecție tehnică autorizate.
Articolul 34
Scoaterea din funcțiune a autovehiculelor și a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto, precum și disponibilizarea bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, care nu mai sunt necesare unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, se face în conformitate cu prevederile legale care reglementează această activitate.
4.
Înmatricularea și evidența autovehiculelor
Articolul 35
Înmatricularea și radierea din circulație a autovehiculelor se face cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare.
Articolul 36
În cazul în care autovehiculul înmatriculat în vechiul sistem, anterior anului 1990, este scos din înzestrare, se procedează conform reglementărilor legale în vigoare.
5.
Vopsirea și inscripționarea autovehiculelor
Articolul 37
Culorile în care sunt vopsite autovehiculele, modelele de inscripționare, echiparea cu dispozitive de avertizare acustico-luminoasă, amplasarea și sistemele audio-video, se aprobă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea Direcției Economico- Administrative, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind circulația pe drumurile publice.
În vederea stabilirii propunerilor prevăzute la
alin. (1)
Direcția Economico-Administrativă poate consulta direcțiile de specialitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
6.
Detașarea autovehiculelor
Articolul 38
Decizia de detașare cuprinde:
a)
categoria, marca, tipul, numărul de identificare și numărul de înmatriculare al autovehiculului;
b)
gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto detașat, după caz;
c)
durata detașării;
d)
grupa de muncă la care va fi alocat la drepturi autovehiculul, în unitatea la care se detașează.
Articolul 39
Directorii unităților emit decizii scrise pentru scoaterea sau alocarea la drepturi a autovehiculelor detașate.
La începerea și terminarea detașării, se întocmesc documente justificative și procese- verbale de predare-primire model
anexa nr. 2 , iar autovehiculele vor avea efectuat plinul de carburanți/energie electrică, o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare misiunilor ce le revin și vor fi însoțite de carnetele de bord (exclusiv dosarele tehnice), completate la zi.
Articolul 40
Unitățile care primesc autovehicule prin detașare, răspund de acestea ca și de cele proprii, asigurându-le condiții de parcare, întreținere și reparare.
Accidentele de circulație sau evenimentele tehnice produse, în care sunt implicate autovehiculele detașate, se comunică unității care le-a detașat de către unitatea care le are în folosință, care va lua măsuri pentru stabilirea răspunderii în sarcina celor vinovați.
Articolul 41
Unitățile care au primit autovehicule detașate, eliberează foi de parcurs, înregistrându-se cu rulajul efectuat și răspund de completarea carnetelor de bord și scăderea cu documente legale a materialelor tehnice folosite în procesul exploatării și reparării lor.
Pe timpul detașării dosarul tehnic al autovehiculului rămâne la unitatea care a detașat, unitatea primitoare având obligația transmiterii documentelor care fac obiectul dosarului tehnic, în vederea completării și actualizării acestuia la zi.
Secțiunea V PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA EXPLOATĂRII AUTOVEHICULELOR
1.
Planificarea, organizarea și evidența exploatării autovehiculelor
Articolul 42
Exploatarea autovehiculelor se planifică, se organizează și se desfășoară în funcție de misiunile specifice, la începutul fiecărui an pentru anul în curs, pentru fiecare autovehicul, în baza deciziei scrise a directorului unității.
Calitatea exploatării autovehiculelor depinde în principal de:
a)
nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic și a celui stabilit pentru conducerea autovehiculelor din dotare;
b)
executarea la timp, în volum complet și de calitate a verificărilor și întreținerilor tehnice;
c)
respectarea cu strictețe a regulilor de prevenire a accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice;
d)
planificarea corectă și evidența strictă a folosirii autovehiculelor;
e)
executarea de controale asupra stării tehnice și de întreținere a autovehiculelor;
f)
asigurarea condițiilor corespunzătoare de parcare a autovehiculelor.
Articolul 43
Planificarea și evidența exploatării, au în vedere următoarele:
a)
stabilirea necesarului anual de carburanți, lubrifianți și materiale de întreținere, pe baza numărului de autovehicule prevăzute în tabelele de înzestrare și a numărului de kilometri estimați a fi efectuați;
b)
analiza trimestrială și ori de câte ori este nevoie, a numărului de kilometri efectuați;
c)
stabilirea anuală și lunară, pe bază de grafic, a autovehiculelor pentru care urmează să se execute reviziile tehnice;
d)
înscrierea în foile de parcurs a rulajului la care urmează să se execute reviziile tehnice și schimbul de ulei (cu excepția autovehiculelor electrice) și filtre;
e)
stabilirea autovehiculelor care se vor păstra în conservare, în funcție de numărul de conducători auto existenți;
f)
cunoașterea stării tehnice și de întreținere a autovehiculelor.
Articolul 44
Necesarul anual de carburanți-lubrifianți / energie electrică și lichide speciale, în funcție de autovehiculele existente, se stabilește și se prevede anual.
Articolul 45
Unitățile pot crea rezerve de carburanți, reprezentând cel mult 0,5% din necesarul anual de carburanți. Aceste rezerve pot fi utilizate și pentru funcționarea grupurilor electrogene, sculelor și utilajelor din cadrul unităților, în baza bonului de transfer de la gestiunea auto la gestiunea solicitantă, a bonului de consum și a foii de parcurs în care vor fi evidențiate orele de funcționare și consumul normat stabilit de către producător sau cel determinat.
În aplicarea prevederilor
alin. (1) , foaia de parcurs se va utiliza doar pentru grupurile electrogene.
Articolul 46
Activitatea de asistență tehnică se organizează și desfășoară pe bază de plan pentru toate categoriile de mijloace de transport care fac obiectul prezentului Normativ.
Planul anual de revizii tehnice se întocmește de către șeful de garaj, după modelul prevăzut în
anexa nr. 4
și cuprinde reviziile tehnice ale mijloacelor de transport din dotare.
Termenul de întocmire a planului anual de revizii tehnice este 15 decembrie pentru anul următor.
Pe baza planului anual se întocmesc planurile lunare de revizii tehnice, de către șeful de garaj pentru toate mijloacele din dotare, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 5 , până la 25 ale lunii anterioare lunii de plan.
În planul lunar de revizii tehnice întocmit la nivelul unității, care reprezintă și planul de muncă al atelierului, se înscriu toate lucrările de întreținere care intră în atribuțiile acestuia.
Articolul 47
La emitere, în foile de parcurs se înscriu rulajele la care urmează să se execute reviziile tehnice și schimbul de ulei (cu excepția autovehiculelor electrice) și filtre.
Nu se eliberează foi de parcurs pentru autovehiculele la care nu s-au executat reviziile tehnice sau schimbul de ulei și filtre la rulajele stabilite.
Articolul 48
Datele privind funcționarea autovehiculului și consumul de carburanți-lubrifianți/energie electrică se înscriu în documentele de evidență a exploatării, astfel:
a)
în foaia de parcurs, care se completează conform
anexei nr. 6
și constituie documentul de bază la ieșirea autovehiculelor în cursă și la justificarea consumului de kilometri și carburanți- lubrifianți/energie electrică, pe perioada pentru care a fost emisă;
b)
în carnetul de bord al autovehiculului, care se completează lunar.
Articolul 49
Carnetul de bord al autovehiculului constituie documentul de evidență a folosirii, întreținerii, reparării și conservării acestuia, de la introducere și până la scoaterea din dotare, constituind și documentul de evidență a inspecțiilor tehnice.
Carnetele de bord se completează cu datele inițiale de identificare și cele generale ale autovehiculului, numărul facturii de achiziție și se eliberează de către unitățile cu atribuții de înzestrare.
Carnetul de bord însoțește autovehiculul când este redistribuit sau detașat.
În cazul redistribuirii dosarul tehnic însoțește autovehiculul.
Articolul 50
Carnetele de bord se păstrează de către șeful de garaj, care urmărește completarea corectă și la timp a acestora de către persoanele care au această obligație prin atribuțiile de serviciu.
Articolul 51
Fiecărui autovehicul i se constituie dosarul tehnic, care se păstrează la responsabilul economic de sector și care conține inventarul completului, procese-verbale de predare-primire, actele de constatare tehnică, precum și copii după actele justificative contabile privind mișcarea bunului și după documentele de proveniență:
ordin și, după caz, desfășurător de distribuție/transfer/redistribuire/alocarea sau scoatere de la drepturi, factură de achiziție, carte de identitate, copie certificat înmatriculare, copii polițe asigurare auto, proces-verbal de transfer fără plată, confirmările scrise de scutire de la taxa de trecere și taxa de pod transmise de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) etc.
Inventarul completului conține sculele livrate de furnizor pentru fiecare autovehicul, precum și opționalele cu care este echipat acesta.
La unități, în inventarul completului se înscriu și celelalte materiale cu care se echipează suplimentar fiecare autovehicul.
În situația valorificării autovehiculului respectiv, aceste materiale, cu excepția cheii de roți și a cricului, se retrag în depozitul unității.
Actul de constatare tehnică, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 7 , se întocmește obligatoriu de comisia pentru constatări tehnice, în toate situațiile când se impune înlocuirea la autovehicul a principalelor agregate, piese de schimb și materiale, cum sunt, fără a se limita la acestea: motor, set de motor, segmenți, arbore cotit, arbore cu came, chiulasă, carburator, ruptor-distribuitor, cutie de viteze, cutie de distribuție, ambreiaj complet, punte spate, punte față, electromotor, alternator, radiator, pompă de apă, pompă de ulei, pompă de injecție, pompă de alimentare, arcuri, amortizoare, axe planetare, parbrize, geamuri, faruri, lămpi de semnalizare, jante, elemente de tapițerie și caroserie.
În cazul redistribuirii autovehiculului la alte unități din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, se predă carnetul de bord împreună cu dosarul tehnic, aceste documente menționându-se în documentul justificativ de predare-primire.
Pentru anvelope, baterii de acumulatori, prelate, antigel, ulei de motor și lichide speciale, se întocmesc acte de constatare tehnică numai atunci când se impune înlocuirea acestora sau, după caz, vopsirea integrală a autovehiculelor, înainte de îndeplinirea normelor de exploatare.
La scoaterea autovehiculului din evidența unităților, după efectuarea activității de audit și control intern, carnetul de bord și dosarul tehnic se distrug în unitate, conform normelor de gestionare a documentelor cuprinse în Nomenclatorul arhivistic al dosarelor și termenelor de păstrare a documentelor aplicabil la nivelul sistemului administrației penitenciare.
Articolul 52
Carnetele de bord, pierdute, deteriorate sau distruse se înlocuiesc cu altele noi, odată cu inițierea, la nivelul unității, a cercetării disciplinare asupra celor răspunzători, în cazul celor pierdute, deteriorate sau distruse.
Imprimatele necesare întocmirii documentelor duplicat, se asigură, de regulă, prin unitatea de achiziții centralizate.
Formularele noi se completează în unitate și se certifică pentru conformitate de directorul unității.
2.
Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor
Articolul 53
Autovehiculele din înzestrare sunt conduse de personalul care posedă permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte autovehiculul.
Personalul prevăzut la
alin. (1)
ia în primire autovehiculele prin proces-verbal, în baza deciziei scrise a directorului unității.
Conducătorii auto ce au în primire autovehicule din dotarea unității, exploatează și întrețin aceste autovehicule conform prevederilor prezentului Normativ tehnic și poartă întreaga responsabilitate privind modul de exploatare, întreținere și folosire al acestora. În cazul care se dispune ca exploatarea autovehiculului să se realizeze și de către alte categorii de personal ori de către alți conducători auto, prin planul de transport aprobat, responsabilitatea aparține și acestora din urmă.
Procesul-verbal prevăzut la
alin. (2)
se întocmește doar pentru predarea-primirea autovehiculului de la depozit la conducătorul auto sau în cazul transferului autovehiculului de la un conducător auto la altul, nefiind necesară întocmirea acestuia pentru alte categorii de personal care pot dobândi dreptul de a conduce autovehiculele din sistemul administrației penitenciare.
În situația în care nevoile unității impun ca un autovehicul să fie condus și de către alți conducători auto, alții decât cei care au luat în primire autovehiculul, nu mai este necesar să fie întocmit procesul-verbal prevăzut la
alin. (2) .
Pentru situația prevăzută la
alin. (5)
se va avea în vedere ca și ceilalți conducători auto să fie trecuți pe partea din față a tipizatului foii de parcurs de către emitentul acesteia, precum și în planul de transport de către șeful de garaj, aceștia din urmă purtând aceeași răspundere gestionară precum conducătorii auto care au luat în primire autovehiculul, pe timpul cât efectuează curse și până la gararea autovehiculului.
Dreptul de a conduce autovehicululele se acordă după cum urmează:
a)
pentru conducătorii auto, respectiv pentru acei angajați din cadrul sistemului administrației penitenciare care încadrează/ocupă o funcție de conducător auto, prevăzută în statul de funcții al unității, și care îndeplinească condițiile specifice postului și au obținut avizul psihologic și medical;
b)
pentru alte categorii de personal decât conducătorii auto prevăzuți la
lit.a) , în condițiile stabilite prin prezentul Normativ, dacă posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei autovehiculului pe care urmează să îl conducă și nu se află sub efectul unei sancțiuni sau măsuri de suspendare a exercitării dreptului de a conduce; dreptul de a conduce autovehicululele, potrivit dispozițiilor prezentei litere, nu are ca obiect transportul operativ al deținuților.
Prin excepție de la prevederile
art. 17 alin. (4)
și
art. 53 alin. (7) lit. b) , în situații temeinic justificate, precum deficitul de personal din rândul conducătorilor auto, dreptul de a conduce poate fi acordat pentru personalul din sectorul siguranța deținerii și regim penitenciar, inclusiv pentru transportul operativ al deținuților, cu îndeplinirea de către acesta a următoarelor condiții:
a)
posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei autovehiculului pe care urmează să îl conducă și nu se află sub efectul unei sancțiuni sau măsuri de suspendare a exercitării dreptului de a conduce;
b)
obține avizul psihologic și medical.
În situația prevăzută la
alin. (8)
șefii sectoarelor siguranța deținerii și regim penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor vor lua măsuri în timp util de identificare a personalului care ar putea dobândi dreptul de a conduce, în vederea pregătirii acestuia și obținerii avizelor necesare.
Pentru toate categoriile de personal dreptul de a conduce se concretizează ulterior verificării condițiilor prevăzute de prezentul Normativ și după emiterea deciziei scrise anuale a directorului unității, decizia putând suferi modificări pe parcurs în funcție de situațiile justificate și nevoile operative care pot interveni.
Articolul 54
Raportat la nevoile muncii, dreptul de a conduce autovehiculele din dotarea proprie a unității, cu excepția autovehiculelor destinate transportului operativ al deținuților, sau a celor aflate la deservirea aparatului central, se poate acorda și altor angajați decât conducătorii auto de drept, în baza deciziei scrise, sau după caz, a ordinului, emis potrivit competențelor, dacă cel în cauză posedă permis de conducere corespunzător categoriei autovehiculului pe care urmează să îl conducă.
Compentența de acordare a dreptului de a conduce autovehiculele în condițiile
alin. (1)
revine:
a)
directorilor de unitare, pentru nevoile unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
directorului general, pentru nevoile Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Personalului prevăzut la
alin. (1)
care nu respectă regulile de siguranță rutieră sau produce accidente de circulație, în mod repetat, din vina lui, li se retrage, prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestiune, dreptul de a conduce autovehiculele din dotarea proprie sau aflate la deservirea aparatului central.
Personalul care beneficiază, în condițiile prezentului Normativ, de dreptul de a conduce autovehiculele din sistemul administrației penitenciare are obligația de a aduce de îndată la cunoștință situațiile de suspendare a exercitării dreptului de a conduce ori de anulare a permisului de conducere, precum și situațiile de redobândire a dreptului de a conduce.
Articolul 55
Pentru conducerea autovehiculelor destinate transportului de persoane vor fi selecționați conducători auto foarte bine pregătiți profesional, cu experiență în conducerea auto și cunoscători ai normelor privind transportul rutier de persoane.
3.
Folosirea autovehiculelor
Articolul 56
Ieșirea în cursă a autovehiculelor din dotarea unităților se efectuează în baza planului de transport, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 8 , care se întocmește zilnic și se aprobă de directorul unității.
Ieșirea în cursă a autovehiculelor neplanificate se realizează prin înscrierea ulterioară a acestora, de către șeful de garaj sau altă persoană desemnată prin decizia scrisă a directorului unității, în planul zilnic de transport aprobat, ieșiri ce vor fi aprobate individual/punctual de către persoana aflată la conducerea unității (directorul unității, șeful de tură sau ofițerul aflat la continuitate) în momentul în care intervine cursa neplanificată, conform
anexei nr. 8
- spate.
Intrarea și ieșirea în/din cursă se menționează de cei în drept în "Registrul de intrare-ieșire a autovehiculelor în/din unitate" a autovehiculelor, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 1 .
Personalul din cadrul sistemului administrației penitenciare are dreptul de a beneficia de transport cu autovehiculele din dotare, cu ocazia derulării misiunilor dispuse de superiorii ierarhici.
Articolul 57
Autovehiculele din grupa operativă se folosesc pentru executarea misiunilor ce revin unităților, în vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite prin lege în sarcina sistemului administrației penitenciare, după cum urmează:
a)
transportul persoanelor private de libertate, pentru prezentare la instanțele de judecată, organele de urmărire penală, unități spitalicești din structura proprie a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau din rețeaua Ministerului Sănătății, precum și pentru transferul acestora între unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
transportul personalului grupelor de intervenție constituite la nivelul penitenciarelor, pentru executarea misiunilor specifice;
c)
transportul personalului cu atribuții pe linia siguranței deținerii și regimului penitenciar, pentru executarea misiunilor specifice.
În situația când unitatea nu dispune de suficiente autovehicule din grupa transport, se pot folosi autovehicule din grupa operativă și pentru asigurarea nevoilor de transport ori a celor administrativ-gospodărești, cu justificarea situației nou apărute.
Articolul 58
Autovehiculele din grupa transport se folosesc pentru:
a)
transportul personalului la activități privind organizarea și desfășurarea procesului de pregătire de luptă și pentru executarea misiunilor ordonate;
b)
aprovizionarea unităților cu bunuri materiale necesare desfășurării în bune condiții a procesului pregătirii de luptă și pentru executarea misiunilor ordonate;
c)
asigurarea nevoilor de transport, la cerere, în cazul unor evenimente rutiere sau tehnice, în controale și misiuni de audit, precum și în îndeplinirea, în interesul serviciului, a altor activități dispuse de directorul unității, cu autoturismele de serviciu.
Articolul 59
Autovehiculele din grupa rezervă se folosesc pentru:
a)
îndeplinirea misiunilor operative suplimentare, cu aprobarea conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor;
b)
înlocuirea altor autovehicule, când acestea sunt imobilizate, pe o perioadă mai îndelungată, cu aprobarea directorului unității.
Pentru a li se asigura, în permanență, o stare tehnică și de întreținere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor la care pot fi utilizate, autovehiculele din grupa rezervă se vor aloca la drepturi.
Articolul 60
Autovehiculele din grupa stoc de mobilizare constituie parc special; acestea se conservă și se întrețin conform prevederilor prezentului Normativ tehnic și a reglementărilor pe linie de organizare- mobilizare.
Articolul 61
Autovehiculele se folosesc conform programelor de pregătire pentru luptă și a planurilor de muncă privind misiunile operative și de transport ce revin unității, avându-se în vedere utilizarea eficientă a acestora și optimizarea transporturilor prin prevenirea curselor în gol și a rutelor ocolitoare.
Articolul 62
Deplasarea, în străinătate, a autovehiculelor se efectuează cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.
Articolul 63
Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate folosi sau conduce autoturismele din grupa transport aflate la deservirea aparatului central, pentru deplasarea la și de la domiciliu sau reședință, precum și în raport de nevoile muncii. Dreptul de a conduce autoturismele de serviciu se acordă, la cerere, prin ordin al ministrului justiției.
Directorii generali adjuncți, directorii de direcții și șefii de structuri care nu se află în subordinea unei direcții din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor pot folosi sau conduce autoturismele din grupa transport aflate la deservirea aparatului central, pentru deplasarea la și de la domiciliu sau reședință, precum și în raport de nevoile muncii. Dreptul de a conduce autoturismele de serviciu se acordă, la cerere, în baza ordinului directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Directorii unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor pot folosi sau conduce autoturismele din grupa transport pentru deplasarea la și de la domiciliu sau reședință, precum și în raport de nevoile muncii. Dreptul de a conduce autoturismele de serviciu se acordă, la cerere, în baza ordinului directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Responsabilul pe linia asigurării tehnice de autovehicule din cadrul Direcției Economico- Administrative - Serviciul Logistică are dreptul de a folosi și a de conduce autoturisme de serviciu aflate la deservirea aparatului central pentru controlul în trafic al autovehiculelor din administrarea și folosința unităților teritoriale, precum și pentru misiuni de control și îndrumare în unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Personalul din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate, poate folosi, după caz, cu titlu gratuit, autoturismele de serviciu sau autosanitarele din dotare, în condițiile
art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 886/2022
privind drepturile de transport ale polițiștilor de penitenciare, ale cursanților instituțiilor de învățământ proprii pentru formarea polițiștilor de penitenciare și ale personalului civil din sistemul administrației penitenciare.
Prevederile
art. 54 alin. (2)
și
(3)
sunt aplicabile în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la
alin. (1)-(5) .
Articolul 64
Gararea autovehiculelor se face în incinta unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau în locuri unde acestora li se pot asigura condiții de siguranță.
Se interzice gararea, staționarea și oprirea autovehiculelor, proprietate personală a cadrelor, în incinta Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate, cu excepția parcărilor amenajate special pentru personal.
Articolul 65
Pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, mijloacele de transport aparținând unităților administrației penitenciare pot fi utilizate de către polițiștii de penitenciare și personalul contractual, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport.
Autovehiculele aflate în dotarea unităților din sistemul administrației penitenciare pot fi folosite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în limita disponibilului, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport, pentru efectuarea transportului personalului propriu, la și de la locul de muncă, pe baza unor trasee aprobate de directorii unităților.
În stabilirea traseelor, se va urmări, pe cât posibil, parcurgerea distanțelor pe traseul cel mai scurt între unitate și borna kilometrică "zero" din localitatea de domiciliu sau reședință a personalului transportat.
Compartimentele auto din unități țin evidența personalului propriu transportat și a cheltuielilor aferente, urmărind încadrarea activității pe criterii de eficiență și economicitate.
Se consideră eficientă activitatea de transport al personalului propriu, la și de la locul de muncă, dacă numărul persoanelor zilnic transportate acoperă cel puțin numărul de locuri pe scaune din compunerea autovehiculelor utilizate.
Se consideră economică activitatea de transport al personalului propriu, la și de la locul de muncă, dacă valoarea lunară a cheltuielilor de transport/persoană se situează la limita maximă a costului abonamentului lunar valabil pentru o linie urbană, practicat de regia autonomă de transport local.
Articolul 66
Pentru alte tipuri de transporturi efectuate în interesul sistemul administrației penitenciare sau al personalului propriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, autovehiculele pot fi folosite, în baza solicitării scrise, cu aprobarea directorului unității.
Metodologia de calcul al acestui tarif, în cazul transporturilor efectuate în interesul personalului propriu, se stabilește de Serviciul Logistică din cadrul Direcției Economico- Administrative și se aprobă, prin ordin, de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Articolul 67
Deplasarea forței de muncă specială la punctele de lucru înființate în baza contractelor de prestări de servicii și pentru alte activități lucrative desfășurate de persoanele private de libertate se realizează cu decontarea contravalorii acestora de către beneficiarii prestărilor de servicii.
Calculul transporturilor efectuate de la
alin. (1)
se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei reglementate la
art. 66 alin. (2) .
Articolul 68
Transporturile care se execută în baza
art. 66
și
art. 67
din prezentul normativ se efectuează în limita posibilităților, fără a afecta misiunile ce revin unității.
Directorii de unități răspund de folosirea, pentru executarea transporturilor, numai a autovehiculelor cu starea tehnică corespunzătoare și adecvate numărului persoanelor sau mărfurilor transportate pentru asigurarea optimizării transporturilor.
Articolul 69
În unități, calculul sumelor ce se încasează pentru transporturile contracost efectuate cu autovehicule din dotare se face de Serviciul Financiar-Contabil, pe baza documentelor furnizate de compartimentul auto (copie foaie de parcurs etc).
Sumele încasate se înregistrează în evidența financiară, în condițiile stabilite de actele normative pe linie financiar-contabilă.
Autovehiculele folosite pentru activitățile de transport prevăzute la
art. 66
și
67
se înscriu într-o decizie scrisă a directorului unității, precizându-se felul și numărul documentului prin care se solicită transportul, beneficiarul, scopul și perioada deplasării, itinerariul pe care se execută transportul și numele conducătorului auto.
4.
Organizarea, planificarea și realizarea întreținerilor tehnice
Articolul 70
Inspecția tehnică periodică a autovehiculelor se execută în conformitate cu reglementările în vigoare.
Articolul 71
Pentru asigurarea exploatării autovehiculelor în condiții tehnice corespunzătoare se execută următoarele lucrări de întreținere tehnică:
a)
întreținerea tehnică zilnică (ITZ);
b)
ziua de verificare și întreținere a tehnicii (ZVIT);
c)
revizia tehnică, conform recomandărilor producătorilor.
Dispozițiile
alin. (1)
nu sunt aplicabile în cazul autovehiculelor aflate în conservare sau propuse pentru scoatere din funcțiune și casare.
Articolul 72
Întreținerea tehnică zilnică (ITZ) se execută de conducătorul auto și constă în verificarea tehnică a autovehiculului înaintea plecării în cursă și pe parcursul acesteia și în întreținerea tehnică a acestuia la terminarea zilei de lucru (înapoierea din cursă).
Verificarea înaintea plecării în cursă constă în controlul stării tehnice, de întreținere și de completare a autovehiculului, conform
anexei nr. 10 , cu toate materialele, sculele, piesele și accesoriile, prevăzute în inventarul completului.
Verificarea tehnică pe parcurs se execută, de regulă, după fiecare 150 - 200 km sau după 3 - 4 ore de circulație, precum și cu ocazia staționării, și constă în verificarea stării anvelopelor, scurgerilor de carburanți-lubrifianți și lichide speciale, temperaturii tamburilor și discurilor de frânare, stării dispozitivelor de împerechere cu remorca și a prelatei, a încărcăturii transportate, precum și în remedierea defecțiunilor constatate.
Întreținerea tehnică a autovehiculelor la terminarea zilei de lucru constă în alimentarea cu carburanți/energie electrică, curățarea, spălarea și dezinfectarea, dacă este cazul, în executarea operațiunilor prevăzute la verificarea tehnică pe parcurs și în remedierea defecțiunilor constatate.
Curățarea, spălarea și dezinfectarea autovehiculelor constau în lucrări care au drept scop îndepărtarea depunerilor de noroi și de praf de pe autovehicul și asigurarea condițiilor de igienă pentru pasageri sau preîntâmpinarea pericolului contaminării persoanelor sau deprecierii mărfurilor ce urmează a fi transportate, după ce mijlocul de transport respectiv a fost utilizat pentru transportul persoanelor private de libertate, al unor unor substanțe chimice sau al animalelor ori produselor de origine animală.
Curățarea, spălarea și dezinfectarea se execută mecanizat sau manual, de către personalul aflat la deservirea aparatului central, conducătorii auto sau operatorii economici.
În lipsa unor condiții minime de spălare/dezinfectare, autovehiculele pot fi spălate sau dezinfectate contracost la unitățile specializate, cu aprobarea directorului unității.
În cazul în care conducătorul auto constată defecțiuni tehnice pe care nu le poate remedia va informa șeful de garaj sau persoana care răspunde de activitatea din cadrul garajului, iar în lipsa acestuia, persoana care execută serviciul pe parcul auto.
Alimentarea autovehiculelor electrice și plug-in hybrid se realizează la stațiile existente în patrimoniul unității sau la stațiile operatorilor economici, în acest ultim caz putându-se acorda un avans ce va fi justificat ulterior în baza bonului fiscal emis de către operatorul economic, respectiv în baza ordinului de serviciu, dacă e cazul, ori în baza decontului solicitat de către persoana care a efectuat alimentarea la care se anexează bonul fiscal.
Articolul 73
Ziua de verificare și întreținere a tehnicii auto (ZVIT) se execută o dată pe lună. La această întreținere participă întregul personal care are în primire autovehicule, precum și cei ce răspund de acestea.
În cadrul zilei de verificare și întreținere a tehnicii auto, care va fi prevăzută în programul de pregătire al unității, se execută următoarele operațiuni:
a)
verificarea și punerea în ordine a elementelor de parc (sectorul de întreținere, punctul de control tehnic etc.), conform prevederilor regulamentare;
b)
verificarea, întreținerea și completarea utilajelor;
c)
instruirea personalului pentru prevenirea și stingerea incendiilor;
d)
gresarea sau schimbul de ulei, cu excepția autovehiculelor electrice, dacă acestea coincid în timp sau rulaj cu ziua în care se execută această activitate, precum și operațiunile prevăzute în
anexa nr. 10 , coloana 3 (controlul și întreținerea zilnică).
Articolul 74
Revizia tehnică constă în executarea la autovehicule a lucrărilor de verificare, reglare și ungere a agregatelor și mecanismelor, în scopul menținerii acestora într-o stare tehnică și de întreținere bună și prevenirii defecțiunilor tehnice în cursul exploatării.
Articolul 75
Revizia tehnică se execută în atelierele auto proprii sau în unități specializate, în prezența, pe cât posibil, a conducătorilor auto ce deservesc autovehiculele supuse acestor operațiuni.
Articolul 76
Revizia tehnică se execută conform indicațiilor date de către producător sau, în cazul autovehiculelor pentru care nu există astfel de indicații tehnice de exploatare, la fiecare 10.000 (+/- 1.000) km efectivi.
Articolul 77
Operațiunile care se execută la autovehicule cu ocazia întreținerilor tehnice, precum și normele de consum de materiale necesare efectuării acestora, sunt prevăzute în
anexele nr. 10 ,
11
și
12 .
Articolul 78
Cu ocazia executării întreținerilor tehnice, se vor remedia și defecțiunile constatate.
Articolul 79
Directorii adjuncți economico-administrativi sau funcțiile similare și șefii serviciilor logistice sau funcțiile similare răspund de executarea la timp, în volum complet și de calitate a lucrărilor de întrețineri tehnice.
Articolul 80
Executarea reviziilor tehnice se înscrie în carnetul de bord al autovehiculului, la capitolul respectiv.
Articolul 81
Materialele de întreținere și lichidele speciale pentru autovehiculele de la uzul curent și stocul de mobilizare și normele de consum sunt cele prevăzute în
anexa nr. 11 .
Vopsirea generală a autovehiculelor se poate executa dacă aspectul exterior impune aceasta.
Următoarele materiale de întreținere se vor înscrie în carnetul de bord la capitolul special prevăzut: : lichid de frână și lichid antigel pentru înlocuire, element filtru aer, prelată și operațiunile de vopsire generală și protejare anticorozivă.
Articolul 82
Înlocuirea filtrelor de aer, de ulei și de combustibil, întreținerea filtrelor de tip centrifugal din instalația de ungere a motoarelor, precum și schimbarea uleiului din filtru de aer tip umed, se efectuează conform prevederilor cărților tehnice ale autovehiculelor.
Filtrul de ulei se va înlocui obligatoriu la fiecare schimb de ulei motor.
Articolul 83
Lucrările de întreținere la instalațiile speciale montate pe autovehicule se execută conform prevederilor din cartea tehnică a instalației, de regulă odată cu efectuarea operațiunilor de întreținere la autovehiculele respective.
Articolul 84
La introducerea autovehiculelor în ateliere sau service-uri specializate pentru revizii tehnice sau reparații, precum și la recepția finală, se face o constatare tehnică amănunțită, inclusiv prin probe de parcurs între 5 - 15 km, în vederea stabilirii lucrărilor necesar a se executa sau calității lucrărilor executate, pe baza actului de constatare tehnică și procesului-verbal de recepție.
Articolul 85
Valoarea reparațiilor efectuate la autovehicule, ca urmare a defecțiunilor cauzate de calitatea necorespunzătoare a exploatării sau reparării, precum și a celor datorate neexecutării în totalitate, la revizia tehnică precedentă, a operațiunilor stabilite prin normativul auto sau cărțile tehnice, reprezintă pagubă și se suportă de cei vinovați, în conformitate cu actele normative privind răspunderea patrimonială.
Articolul 86
La începutul sezonului rece sau cald ofițerii ingineri (auto sau similari) verifică starea tehnică și de întreținere a autovehiculelor în cadrul inspecției tehnice auto și iau măsuri, după caz, pentru executarea lucrărilor necesare prevăzute în
anexa nr. 13 .
Articolul 87
În perioada de garanție a autovehiculelor și agregatelor noi sau reparate capital (general) se vor executa lucrări de revizii la termenele și în atelierele specializate stabilite de fabricant sau de reparator, contracost sau gratuit, în funcție de prevederile contractuale.
5.
Păstrarea și conservarea autovehiculelor și motoarelor noi sau reparate
Articolul 88
Prin conservarea autovehiculelor se înțelege întreținerea specială ce se execută la acestea, în scopul de a se asigura, pe timpul păstrării, o stare tehnică bună, astfel încât să poată fi puse în funcțiune în cel mai scurt timp. Autovehiculele ce se conservă trebuie să fie într-o stare tehnică și de întreținere bună și completate cu toate piesele, sculele, accesoriile și materialele prevăzute în inventarul completului.
Conservarea în sistemul administrației penitenciare este permisă doar pentru acele autovehicule pentru care producătorii acestora pot furniza operațiunile și pașii ce trebuie urmați în acest proces.
Articolul 89
Conservarea autovehiculelor este de două feluri:
a)
conservarea de scurtă durată, când autovehiculele nu se exploatează pe o perioadă de 2 la 6 luni;
b)
conservarea de lungă durată, când autovehiculele nu se exploatează pe o perioadă mai mare de 6 luni.
Articolul 90
Conservarea de scurtă durată se execută, de regulă la autovehiculele care nu se exploatează, ca urmare a numărului insuficient de conducători auto, sau care au fost aprobate pentru scoatere din funcțiune.
Articolul 91
Conservarea de lungă durată se execută pentru autovehiculele din folosință care nu se exploatează pe o perioadă mai mare de 6 luni, precum și pentru cele de la stocul de mobilizare.
Articolul 92
Timpul maxim de păstrare în conservare a autovehiculelor de la stocul de mobilizare este de 5 ani, pentru fiecare marcă și tip, perioadă în care unitățile deținătoare vor urmări împrospătarea acestora cu mijloace similare, primite pentru înzestrare la uzul curent.
Articolul 93
La expirarea timpului de păstrare în conservare, autovehiculele de la stocul de mobilizare sunt supuse analizei unei comisii tehnice constituite la nivelul unității deținătoare și, în funcție de starea tehnică, uzura morală și posibilitățile de înlocuire, se fac propuneri privind menținerea la stoc sau, după caz, trecerea la uzul curent, conform reglementărilor în vigoare.
Articolul 94
Introducerea și scoaterea autovehiculelor în și din conservare se execută în baza deciziei scrise a directorului unității, în care se menționează: felul, numărul de înmatriculare al fiecărui autovehicul, felul conservării sau grupa de destinație pentru alocare la drepturi.
Articolul 95
Autovehiculele conservate vor fi parcate în condiții corespunzătoare și în deplină siguranță.
Secțiunea VI PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA REPARĂRII AUTOVEHICULELOR
1.
Reguli privind planificarea și organizarea reparării autovehiculelor
Articolul 96
Procesul de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor ce se efectuează pentru restabilirea stării tehnice normale a autovehiculelor, repararea și, după caz, fabricarea pieselor, ansamblurilor și agregatelor.
Articolul 97
Normele de înzestrare a atelierelor de întreținere auto cu utilaje, dispozitive, instalații și scule sunt prevăzute în
anexa nr. 14 .
Articolul 98
În funcție de gradul de uzură și volumul de lucrări necesar, la autovehicule, remorci, agregate, ansambluri și subansambluri se execută diferite reparații curente.
Articolul 99
Reparația curentă (RC) reprezintă ansamblul operațiunilor de reparare a defecțiunilor apărute pe timpul exploatării, prin înlocuirea sau repararea unor agregate sau piese și efectuarea de reglaje pentru restabilirea condițiilor inițiale de asamblare și funcționare.
Reparația curentă are un caracter de necesitate și se execută ori de câte ori este nevoie.
Articolul 100
Reparațiile curente se execută în atelierele auto, de către personalul acestora, sau contracost, cu aprobarea directorului unității, în atelierele specializate, atunci când volumul de lucru depășește posibilitățile proprii sau nu există dotarea corespunzătoare, și vor fi consemnate de către șeful de atelier (similar) în carnetul de bord al autovehiculului la capitolul "Reparații curente".
Prin excepție de la prevederile
alin. (1) , lucrările de reparații curente pot fi executate și la nivelul parcului tehnic al unității în situația în care unitatea dispune de personal ori persoane private de libertate care posedă cunoștințele necesare. În cazul efectuării operațiunilor de întreținere și reparații curente cu persoane private de libertate directorii unităților vor dispune inițierea demersului de înființare a punctului de lucru, format dintr-un număr suficient de deținuți, corespunzător nevoilor unității.
Articolul 101
Cu ocazia executării reparației curente se va efectua o verificare tehnică amănunțită a autovehiculului și se vor remedia toate defecțiunile constatate, astfel încât la ieșirea din reparație acesta să fie într-o stare tehnică bună.
Articolul 102
Pentru reducerea timpului de imobilizare în reparație a autovehiculelor se recomandă ca remedierea defecțiunilor să se execute prin înlocuirea agregatelor cu altele noi sau reparate/recondiționate, furnizate de furnizori certificați.
Articolul 103
Autovehiculele vor fi menținute în exploatare prin executarea la timp a reviziilor tehnice și reparațiilor curente, prin schimbarea sau repararea agregatelor defecte (motor, cutie de viteze, caseta de direcție, punți etc.).
Repararea agregatelor defecte se execută în atelierele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau la agenți economici specializați.
În cazul defectării autovehiculelor pe timpul îndeplinirii unor misiuni în alte unități, repararea, inclusiv remorcarea până la sediu, dacă este cazul, se asigură, de urgență, la cererea delegatului care execută misiunea, de către cea mai apropiată unitate penitenciară, care dispune de personalul și dotarea necesare.
Piesele de schimb și materialele folosite cu această ocazie vor fi justificate pe bază de documente legale.
La ajungerea în unitate, delegatul va informa, în scris, despre reparația executată în timpul misiunii, menționând piesele de schimb și materialele folosite.
După avizare, nota de informare se va introduce în dosarul tehnic al autovehiculului, făcându-se mențiunea și în carnetul de bord.
2.
Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor
Articolul 104
La introducerea în reparație autovehiculul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)
să aibă carnetul de bord completat la zi cu toate datele de exploatare și întreținere;
b)
să fie spălat și curat la interior și exterior;
c)
să fie complet, fără lipsuri și în starea în care a funcționat în exploatare.
Carburantul existent în rezervoarele autovehiculelor aparținând unităților penitenciare, care se introduc în reparație la agenți economici specializați, se preia în baza unui proces-verbal; în acest scop, autovehiculul va fi alimentat, de regulă, cu cantitatea de carburant necesară deplasării de la unitatea penitenciară la service-ul agentului econonomic și retur și efectuării probelor tehnice de funcționare.
În situația prevăzută la
alin. (2) , la ieșirea din reparație, carburantul lipsă din rezervorul autovehiculului va fi înscris în foaia de parcurs, în vederea justificării consumului, în măsura în care acesta a făcut obiectul probelor tehnice de funcționare. Mențiunea se va realiza la rubrica "Observații speciale" în care se va preciza cantitatea de carburant folosită, în gol sau în sarcină, precum și numărul de kilometri parcurși pentru probele tehnice, după caz.
Articolul 105
Pregătirea autovehiculelor pentru introducerea în reparație se execută prin grija șefului de garaj și a conducătorului auto.
Este interzisă descompletarea autovehiculelor ce se trimit în reparație sau înlocuirea de pe acestea a unor ansambluri și piese bune cu altele defecte.
Articolul 106
Autovehiculele se introduc în service, pentru revizii sau reparații, pe baza actului de constatare tehnică, a procesului-verbal prevăzut în
anexa nr. 16
și a comenzii, iar calitatea lucrărilor executate se certifică prin procesul-verbal de recepție, întocmit conform
anexei nr. 15 .
Articolul 107
Modificările constructive efectuate pentru îndeplinirea misiunilor unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, care schimbă performanțele autovehiculului, forma, aspectul sau destinația, precum și repararea reperelor care asigură securitatea circulației pe drumurile publice, se vor executa la operatori economici autorizați, cu aprobarea Direcției Economico- Administrative - Serviciul Logistică, la solicitarea scrisă a unităților.
Articolul 108
Se interzice folosirea autovehiculelor cu contorul și cablul de kilometraj defecte, pe toată durata exploatării. În situația în care, din motive obiective, temeinic argumentate, contoarele de kilometri defecte nu pot fi înlocuite, se pot folosi aparate tahograf.
Nerespectarea prevederilor
alin. (1)
conduce la imposibilitatea justificării kilometrilor parcurși, precum și a consumului de carburant și atrage răspunderea persoanelor responsabile.
Articolul 109
Verificările și probele ce le execută delegatul unității la recepția autovehiculelor din reparație presupun verificarea elementelor vizibile (piese de schimb, lucrări la vedere, precum cele de tinichigerie și vopsitorie etc.), precum și existența documentelor emise de unitatea reparatoare (certificate de garanție/calitate/conformitate pentru piesele de schimb, certificate de garanție pentru lucrări/manoperă etc).
Articolul 110
Predarea-primirea autovehiculelor și agregatelor auto în și din reparație se face numai în prezența șefului de garaj sau a unui cadru tehnic de la unitatea beneficiară, întocmindu-se procesul- verbal prevăzut în
anexa nr. 16 .
Completarea procesului-verbal prevăzut în
anexa nr. 16
se va realiza în baza devizului estimativ de reparații, acesta putând fi completat și cu alte defecțiuni sau piese, în plus față de constatările inițiale.
Constatările făcute la primirea autovehiculelor și agregatelor auto în reparație sau pe timpul executării lucrărilor de revizii și reparații, privind exploatarea necorespunzătoare a acestora, se comunică de către unitatea reparatoare unității deținătoare.
În situația când defecțiunile nu se pot remedia pe loc, unitățile beneficiare vor refuza primirea autovehiculelor, stabilind cu unitatea reparatoare termenul de remediere.
Articolul 111
Defecțiunile tehnice care sunt consecința întrebuințării în reparație a unor piese și materiale cu titlu de încercare, precum și a diverselor modificări sau adaptări experimentale, realizate în unități ale sistemului administrației penitenciare, se remediază de către unitatea reparatoare, fără ca valoarea reparației să facă obiectul răspunderii patrimoniale.
Articolul 112
Pentru evidența lucrărilor executate în atelierele unităților se folosește modelul registrului prevăzut în
anexa nr. 17 .
Articolul 113
Ansamblurile, subansamblurile și piesele de schimb, rezultate în urma reparării autovehiculelor în unitate sau la agenți economici specializați se predau la depozit și se înregistrează ca deșeuri, în vederea valorificării, pe bază de bon de restituire pe care se face mențiunea "deșeu feros/neferos rezultat din piese și subansamblurile auto, conform bon de consum nr. ... /din...", cu excepția cazurilor în care piesele înlocuite sunt solicitate la schimb pentru cele noi, în vederea obținerii unor prețuri mai avantajoase din punct de vedere economic.
Secțiunea VII DEFINIREA, CLASIFICAREA, COMUNICAREA ȘI CERCETAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULAȚIE ȘI A EVENIMENTELOR TEHNICE
Articolul 114
Evenimentul tehnic reprezintă deteriorarea autovehicului în urma căreia trebuie să se înlocuiască sau să se repare unul sau mai multe ansambluri, subansambluri principale, precum și deteriorarea în urma căreia se impune reparația sau casarea directă a autovehiculelor.
Articolul 115
Evenimentele tehnice se pot datora exploatării necorespunzătoare, cedării materialului, neconformității tehnologiei de fabricație, reparațiilor necorespunzătoare, intervențiilor operative în situații de necesitate, calamităților naturale ori altor împrejurări neprevăzute și de neînlăturat sau ca urmare a unor fapte ilicite produse de angajații unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau de terțe persoane fizice sau juridice.
Articolul 116
În vederea prevenirii accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice, directorii de unități sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru întărirea și menținerea unei ordini interioare regulamentare în parcurile auto și pentru perfecționarea permanentă a pregătirii de specialitate a personalului tehnic și de execuție care au în primire și conduc autovehicule din dotarea unității.
Articolul 117
În cadrul analizelor periodice asupra stării și practicii disciplinare, directorii de unități vor include aspecte privind comportarea conducătorilor auto și personalului cu drept de a conduce autovehicule din dotare ca participanți la traficul rutier și măsurile întreprinse pentru prevenirea accidentelor de circulație.
Articolul 118
Clasificarea, informarea, cercetarea, modul de soluționare și evidența accidentelor de circulație și a evenimentelor tehnice în care au fost angajate autovehiculele din dotarea unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor se fac conform
anexei nr. 18 .
Secțiunea VIII APROVIZIONAREA MATERIALELOR TEHNICE
Articolul 119
Aprovizionarea cu materiale tehnice (piese de schimb, anvelope, acumulatori, materiale de întreținere, carburanți-lubrifianți/energie electrică etc.) se efectuează în baza "Programului anual al achizițiilor publice", aprobat de ordonatorul de credite.
Planurile se întocmesc în strictă conformitate cu necesitățile unităților pe linia exploatării, întreținerii și reparării autovehiculelor aflate în dotare, la uzul curent și stocul de mobilizare, pentru îndeplinirea, în mod corespunzător, a misiunilor ce le revin.
La efectuarea aprovizionării se va avea în vedere respectarea strictă a prevederilor legale privind achizițiile publice de bunuri și servicii.
Aprovizionarea cu materiale tehnice se realizează după cum urmează:
a)
personalul tehnic din cadrul compartimentului auto evaluează și fundamentează cheltuielile necesare pentru materialele tehnice aferente proiectului de buget pentru următorul an, în funcție de normele pentru carburanți-lubrifianți/energie electrică, materialele de întreținere, consumabile și piesele de schimb prevăzute de prezentul normativ; fundamentarea cheltuielilor necesare pentru materialele tehnice, aferentă proiectului de buget pentru următorul an, se transmite Direcției Economico-Administrativă - Serviciul Logistică pentru centralizare și aprobare, de regulă în trimestrul III;
b)
personalul tehnic din cadrul compartimentului auto actualizează necesarul prevăzut la
lit. a)
în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, dacă este cazul, prin întocmirea referatului de necesitate care va sta la baza elaborării Programului anual al achizițiilor publice, în forma inițială;
c)
compartimentul intern specializat în achiziții publice va elabora Programul anual al achizițiilor publice, în forma inițială;
d)
în funcție de bugetul aprobat, personalul tehnic din cadrul compartimentului auto va transmite diminuările/majorările punctuale pe necesarul ce a stat la baza elaborării Programului anual al achizițiilor publice, în forma inițială;
e)
compartimentul intern specializat în achiziții publice va actualiza Programul anual al achizițiilor publice și va începe, în condițiile reglementărilor legale în vigoare, achiziția materialelor de întreținere, consumabilelor și pieselor de schimb solicitate;
f)
materialele tehnice vor fi recepționate de o comisie numită prin decizie scrisă, depozitate corespunzător și distribuite în vederea realizării reparațiilor/reviziilor/întreținerii parcului auto, în baza documentelor tehnico-operative (notă de recepție și constatare diferență - N.R.C.D., proces-verbal de recepție, bon consum/bon de consum colectiv etc.).
Articolul 120
Modalitatea întocmirii programului anual al achizițiilor publice și de înaintare a acestora în vederea obținerii fondurilor necesare se stabilesc de către Direcția Economico-Administrativă din Administrația Națională a Penitenciarelor.
Capitolul II NORME DE CONSUM MATERIALE TEHNICE
Secțiunea I NORME DE CONSUM CARBURANȚI
Articolul 121
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Normativ se aprobă, prin ordin al directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Normele de consum carburanți pentru autovehiculele sistemului administrației penitenciare.
Consumul normat de carburanți reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un autovehicul sau motoagregat pentru parcursul efectuat sau pentru timpul de funcționare, exprimată în litri. Această cantitate se stabilește pe baza normelor de consum carburanți (litri/100 km efectivi, respectiv litri/oră) prevăzute în ordinul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În cazul autovehiculelor electrice nu se va stabili un consum normat de energie electrică, ci doar un consum estimat, care va fi avut în vedere la fundamentarea proiectului de buget. Consumul de energie electrică va fi monitorizat prin confruntarea computerului de bord al autovehiculului, al stației de încărcare, al bonului de alimentare și al aplicațiilor dedicate în acest sens, dacă este cazul. Acest consum de energie electrică nu va fi avut în vedere la monitorizarea care se realizează în cadrul sectorului cazarmare, cu excepția cazului în care alimentarea se realizează la o stație de încărcare aparținând unității.
Monitorizarea consumului efectiv realizat, atât pentru autovehiculele electrice, cât și pentru cele plug-in hybrid se va efectua conform prevederilor
anexei nr. 25
, fără a se raporta la un consum normat. În cazul în care în procesul de monitorizare a consumului de energie electrică se observă diferențe majore față de media consumului înregistrat în condiții similare, șefii serviciilor logistice vor propune în baza unei fundamentări retragerea acestor autovehicule din circulație și vor lua măsuri de remediere a acestor deficiențe.
În cazul în care autovehiculul este dotat cu sistem de monitorizare GPS, norma de consum de carburant este dată de acest sistem.
Sistemul de monitorizare GPS, prevăzut la
alin. (4) , poate fi utilizat, pe lângă determinarea consumului de carburant și pentru furnizarea altor informații precum itinerariul de deplasare parcurs, localizarea în timp real pe traseul activ, carburantul existent în rezervor, cantitatea alimentată, durata și intervalul orar al deplasării, precum și stilul/modul de condus al conducătorilor auto.
Articolul 122
Consumul normat de carburanți (Cn), cu excepția autovehiculelor electrice, se calculează astfel:
a)
pentru autovehicule (inclusiv tractoare rutiere):
a1)
Cn = Nc x (Pef/100) x Zi, respectiv
a2)
Cn = Nc x Tf x Zi, în care:
Nc = norma de consum carburanți (conform ordinului directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor), exprimată în litri/100 km (a1), respectiv în litri/oră (a2);
Pef = parcursul efectiv, în km;
Tf = timpul de funcționare, în ore;
Zi = coeficienți de corecție a normelor de consum prevăzuți în
anexa nr. 19
b)
pentru motoagregate:
Cn = Nc x Tf, în care:
Nc = norma de consum carburanți, în litri/oră (conform ordinului directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor);
Tf = timpul de funcționare, în ore.
Articolul 123
Consumul de carburanți pentru o oră de funcționare a motorului în gol este de 1/4 din norma de consum la 100 km efectivi, conform ordinului directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru tipul de autovehicul respectiv.
Articolul 124
Consumul de carburanți pentru autobasculante se calculează în funcție de kilometri efectivi, de norma de consum la 100 km efectivi și de numărul de basculări (1 basculare este echivalentă cu 1 km efectiv).
Consumul de carburanți pentru funcționarea agregatelor și instalațiilor acționate de la motorul autospecialelor pe care sunt montate (automacarale, autocisterne, autovidanje etc.), pentru o oră funcționare, este 1/3 din norma de consum la 100 km efectivi.
Când temperatura mediului este sub 0°C, se pot acorda până la 0,5 ore funcționare în gol, pentru fiecare 3 ore de staționare pe durata misiunii, aceasta certificându-se în foaia de parcurs, cu aprobarea directorului unității.
Articolul 125
Consumul de carburanți corespunzător unei ore de funcționare a motorului în gol se poate acorda, pentru fiecare autovehicul, în următoarele condiții:
a)
cu ocazia recepționării și preluării autovehicului de la agenții economici producători sau din reparație;
b)
cu ocazia executării reviziilor tehnice;
c)
când se execută ziua de verificare și întreținere a tehnicii auto sau revista de front a tehnicii;
d)
pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, când instalațiile radio-telefon montate pe autovehicule sunt folosite cel puțin cinci ore continuu, fără ca autovehiculele să ruleze;
e)
în fiecare zi, în cazul staționării, pe timpul îndeplinirii misiunilor, când se impune funcționarea motoarelor și folosirea instalațiilor de climatizare, acționate prin funcționarea motorului.
Când situațiile prevăzute la
lit. d)
și
e)
sunt cumulate, nu se va acorda decât o oră de funcționare a motorului în gol.
Articolul 126
Consumul de carburanți corespunzător unei jumătăți de oră de funcționare în gol a motorului, se poate acorda pentru fiecare autovehicul în următoarele situații:
a)
o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii, la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub șoproane sau sub cerul liber; pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalații de preîncălzire a motorului nu se mai acordă consumul de carburanți aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0°C se realizează în 3 - 5 minute cu un consum de carburant nesemnificativ;
b)
la autovehiculele aflate în alarmă sau care participă la exerciții de alarmare a unităților, pentru fiecare exercițiu;
c)
pe toată perioada controalelor sau inspecțiilor tehnice efectuate de eșaloanele superioare, o singură dată la autovehiculele verificate;
d)
lunar, în scopul verificării stării tehnice, la autovehiculele aflate în rezervă, în cursul lunii respective;
e)
pentru crearea presiunii în buteliile de aer la autovehiculele cu sistem de frânare cu aer comprimat, cu excepția cazurilor de la
lit. a) .
Articolul 127
Consumul normat de carburanți corespunzător funcționării în gol a motorului, prevăzut la
art. 125 , se aplică și pentru situațiile când autovehiculele execută manevre dese cu deplasări scurte (îmbarcări și debarcări de efective, precum și în cazurile în care autovehiculele sunt folosite în incinta unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru activități gospodărești, încărcarea și descărcarea de materiale, deșeuri etc.).
Prevederile
alin. (1)
nu sunt aplicabile în cazul autovehiculelor prevăzute la
art. 126
în cazul cărora consumul normat de carburanți se calculează în funcție de timpul de folosire a autovehiculului înscris în foaia de parcurs și confirmat de persoana care a dispus sau a condus acțiunea respectivă, luându-se în calcul 15 minute de funcționare în gol a motorului pentru fiecare oră de folosire.
Articolul 128
Normele de consum carburanți pentru iarnă se aplică în perioada 1 decembrie - 15 martie.
În funcție de condițiile climaterice locale, respectiv de existența unor temperaturi sub 0°C sau a zăpezii și a poleiului, aplicarea normelor de iarnă se poate face și înainte sau după datele de mai sus, prin decizie scrisă a directorului de unitate.
Articolul 129
Determinarea normei de consum de carburant, a coeficienților de corecție a acesteia, verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburanți și stabilirea coeficientului de corecție a kilometrului efectiv se efectuează conform metodologiei prevăzute în
anexa nr. 20 .
Articolul 130
Se interzice exploatarea autovehiculelor care consumă carburanți sau ulei peste normele în vigoare.
Pentru autovehiculele la care se constată depășirea consumului normat, șefii serviciilor logistice vor dispune organelor tehnice din subordine să stabilească cauzele producerii unor astfel de depășiri și vor lua măsurile ce se impun pentru încadrarea în norme, retrăgând autovehiculele din circulație până la remediere sau stabilirea cauzelor.
Nerespectarea prevederilor
alin. (1)
atrage răspunderea persoanelor responsabile.
Secțiunea II NORME DE CONSUM LUBRIFIANȚI
Articolul 131
Consumul normat de lubrifianți reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un autovehicul sau agregat pe un anumit parcurs efectuat sau pe o anumită durată de funcționare, într-o perioadă de timp, atât pentru completare, cât și pentru înlocuire.
Articolul 132
Normele de consum prin ardere pentru uleiul de motor sunt cele prevăzute în
anexa nr. 21 , fiind stabilite în funcție de kilometri efectivi.
Articolul 133
Distribuția uleiului pentru completare se face numai în baza aprobării date pe foaia de parcurs, la rubrica "Observații speciale", de șeful de garaj sau de alt organ tehnic din unitate care a efectuat verificarea practică a nivelului de ulei în motor.
Articolul 134
Consumul normat de lubrifianți pentru înlocuire reprezintă cantitatea necesară umplerii carterelor motoarelor și agregatelor (capacitățile fiind cele prevăzute în cărțile tehnice).
Periodicitatea înlocuirii lubrifianților uzați la autovehicule se face conform prevederilor producătorilor.
Articolul 135
Înlocuirea uleiului din carterele motoarelor și ale celorlalte agregate înainte de realizarea normelor de parcurs (durată) se poate executa și în cazul reparațiilor capitale executate la acestea, precum și în cazul unor defecțiuni tehnice, care au produs alterarea (degradarea) uleiului cu alte produse (benzină, motorină, apă, lichid antigel etc.), întocmindu-se actul de constatare tehnică model
anexa nr. 7 .
Articolul 136
Lucrările de gresare și completare a uleiurilor de transmisie și speciale se vor executa la perioadele și în conformitate cu schemele din cărțile tehnice, normele de consum fiind cele prevăzute în
anexele nr. 11
și
21 .
Secțiunea III NORME DE EXPLOATARE A BATERIILOR DE ACUMULATORI PENTRU AUTOVEHICULE
Articolul 137
Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori auto, folosite pentru funcționarea autovehiculelor sau motoarelor independente (bancuri de rodaj etc.) este de minim 2 ani sau de 50.000 km efectivi.
Durata, în ani, sau parcursul, în km efectivi, se consideră de la data montării bateriei de acumulatori pe autovehicul sau la motorul independent.
Durata, în ani, sau parcursul, în km efectivi, pentru autovehiculele electrice sau plug-in hybrid va fi stabilită de către producător. În procesul de exploatare se vor avea în vedere, pe cât posibil, recomandările producătorilor cu referire la protejarea duratei de utilizare a bateriei, respectiv utilizarea stațiilor de încărcare AC (curent alternativ) sau a stațiilor de încărcare DC (curent continuu), precum și compatibilitatea cu tipul stațiilor de încărcare (Slow Charging, Fast Charging, Rapid Charging, Ultra-rapid charging).
Articolul 138
Norma de exploatare pentru bateriile de acumulatori auto este minimă, acestea propunându- se pentru înlocuire numai după îndeplinirea normei sau atunci când nu mai pot fi utilizate, caz în care se va întocmi act de constatare tehnică model
anexa nr. 7 .
Pentru autovehiculele electrice sau plug-in hybrid bateriile de acumulatori auto pot fi înlocuite înainte de îndeplinirea duratei de utilizare în măsura în care valoarea înlocuirii se încadrează în criteriul de eficiență și economicitate. Înlocuirea integrală a bateriei de acumulatori auto se va realiza doar în măsura în care aceasta nu permite înlocuirea uneia sau mai multor celule ori valoarea tuturor celulelor nu se încadrează în criteriul de eficiență și economicitate. Pentru aceste situații se va întocmi act de constatare tehnică model
anexa nr. 7 . Înlocuirea celulelor bateriei sau a bateriei integrale înainte de îndeplinirea duratei de utilizare se consideră oportună doar în măsura în care numărul celulelor ce trebuie înlocuite nu depășește 60% din numărul total al celulelor, respectiv bateria are îndeplinită minim 60% din durata de utilizare prevăzută.
Articolul 139
Pe autovehiculele introduse în depozitare sau la stocul de mobilizare se vor monta baterii de acumulatori auto noi, care vor fi reîncărcate periodic, iar cele înlocuite vor fi folosite în continuare pe alte autovehicule din dotare, până la îndeplinirea normei de exploatare.
Autovehiculele electrice și plug-in hybrid nu vor fi introduse în depozitare sau la stocul de mobilizare.
Articolul 140
Normele de consum pentru materialele ce se folosesc la întreținerea bateriilor de acumulatori auto sunt prevăzute în
anexele nr. 11
și
12 .
Secțiunea IV NORME DE EXPLOATARE A ANVELOPELOR ȘI CAMERELOR DE AER
Articolul 141
Norma de exploatare a anvelopelor este minimă și este stabilită în ani sau kilometri efectivi, conform prevederilor
anexelor nr. 22
și
23 .
Durata, în ani sau ore de funcționare sau parcursul, în kilometri efectivi, se consideră de la data echipării autovehiculului cu anvelope.
Pentru înlocuirea anvelopelor la autovehiculele și remorcile care lucrează în condiții speciale, norma de rulaj se calculează conform prevederilor
anexei nr. 22 .
Kilometrii parcurși (orele de funcționare la tractoarele rutiere) în condiții speciale, care impun acordarea de sporuri de kilometri, se vor înscrie în carnetul de bord la capitolul "Evidența anvelopelor", de către șeful de garaj.
Camerele de aer se exploatează fără normă de rulaj.
Articolul 142
Anvelopele pot fi utilizate și după îndeplinirea normei de rulaj, dacă au o stare tehnică ce asigură securitatea deplină a circulației pe drumurile publice, conform legislației în vigoare.
În situația în care se impune, autovehiculele pot fi echipate cu anvelope cu profil de iarnă, acestea fiind luate în primire de conducătorul auto, ocazie cu care se vor retrage anvelopele înlocuite, aceste operațiuni fiind efectuate pe baza documentelor justificative legale, respectiv act de constatare tehnică și carnet de bord.
Anvelopele nu pot face obiectul declasării și casării, acestea considerându-se bunuri de natura consumabilelor, iar în momentul în care devin inutilizabile acestea pot fi înregistrate ca deșeuri la valoare justă.
Articolul 143
Înlocuirea anvelopelor, cu excepția schimbului care se realizează de la un sezon la altul, se va face numai în baza actului de constatare tehnică, conform modelului prevăzut la
anexa nr. 7 , chiar și după îndeplinirea normei de exploatare.
Anvelopele sunt materiale de natura consumabilelor care nu se consumă efectiv în momentul distribuției din depozit/magazie, pentru acestea fiind stabilită o durată minimă de exploatare în ani, kilometri efectivi rulați sau ore de funcționare, după caz.
Urmărirea îndeplinirii duratei prevăzute la
alin. (2)
se ține la nivel de evidență tehnic- operativă, în carnetul de bord (la capitolul special destinat), precum și în inventarul completului.
Înlocuirea anvelopei înainte de îndeplinirea duratei minime de exploatare se realizează în baza actului de constatare tehnică, comisia desemnată având obligativitatea stabilirii caracterului imputabil sau nu al înlocuirii.
În înțelesul prezentului normativ, caracterul neimputabil al scoaterii din uz al unei anvelope înainte de îndeplinirea duratei minime de utilizare este justificat de situații, fără a se limita la acestea, precum: explozia anvelopei, deformări, pori sau orificii pentru care serviciile uzuale de vulcanizare nu găsesc soluții tehnice de remediere, necesitatea echipării autovehiculului cu același model de anvelopă pentru aceeași punte/osie.
Indiferent de autovehiculul pe care îl echipează, toate anvelopele vor avea durata minimă de exploatare stabilită în ani, și, în plus, în funcție de autovehicul, în kilometri, respectiv în ore de funcționare, condiția scoaterii din uz fiind îndeplinirea doar a uneia dintre cele două.
Pentru anvelopele noi se va avea în vedere ca data de fabricație să fie din anul corespunzător achiziției.
Secțiunea V NORME DE FOLOSIRE A LICHIDULUI ANTIGEL
Articolul 144
Lichidul antigel se utilizează la mijloacele de transport care, prin natura construcției, au prevăzută funcționarea instalației de răcire cu acesta.
Articolul 145
Norma de utilizare a lichidului antigel este stabilită de către producător.
Pentru protecția instalației de răcire la autovehicule se va folosi numai lichidul antigel indicat de producător.
Articolul 146
Înlocuirea sau completarea lichidului antigel din instalația de răcire se poate executa și în cazul când autovehiculul a suferit defecțiuni tehnice neprevăzute (deteriorarea radiatorului, spargerea blocului motor, ruperea conductelor de legătură etc.), care au condus la pierderea lichidului.
În situațiile prevăzute la
alin. (1) , distribuirea cantității necesare de antigel se efectuează pe baza actului de constatare tehnică prevăzut în
anexa nr. 7 .
Articolul 147
Datele înlocuirii și completării lichidului antigel și cantitatea distribuită se înscriu în carnetul de bord la subcapitolul "Evidența conservării autovehiculului".
Articolul 148
Regulile privind primirea, distribuirea, verificarea, păstrarea și manipularea lichidelor antigel sunt cuprinse în
anexa nr. 24 .
Capitolul III DISPOZIȚII FINALE
Articolul 149
Prevederile prezentului normativ se aplică în mod corespunzător și în cazul asigurării tehnice a autosanitarelor din dotarea unităților sistemului administrației penitenciare.
Articolul 150
Pentru verificarea folosirii legale și eficiente a autovehiculelor, Serviciul Logistică din cadrul Direcției Economico-Administrative va executa controale, în unități și pe trasee, și va informa conducerea instituției despre modul de exploatare a acestora, precum și despre nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic din unități, luând sau propunând, după caz, măsurile ce se impun.
Articolul 151
Nerespectarea prevederilor prezentului normativ atrage răspunderea persoanelor vinovate.
Articolul 152
Anexele nr. 1 - 25
fac parte integrantă din prezentul Normativ tehnic.
Anexa 1 REGISTRU
de intrare-ieșire a autovehiculelor în/din unitate
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Data
B - Km la bord la terminarea zilei de lucru *)
*) km la bord vor fi consemnați inițial în creion, urmând ca la terminarea zilei de lucru să fie înscriși cu pix cu pastă albastră sau neagră ori cerneală albastră sau neagră. înscrierea se va realiza de către șefii de garaj, aceștia răspunzând de corectitudinea datelor. Registrul este considerat act de importanță deosebită și pentru acesta se aplică aceleași rigori ca în cazul foii de parcus.
C - Observații
D - Ieșire
E - Intrare
Nr. Crt.
Categoria, marca și tipul autovehiculului
Număr de înmatriculare
Gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto
A
Orele de:
B
C
D
E
D
E
D
E
D
E
1
2
3
4
Anexa 2 MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea: ......................
PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE
Nr. ...... din .......
În baza ..........................
Noi ............. din partea unității ................ și .............. din partea ................... am
procedat la predarea-primirea auto ............,
marca și tipul ................, serie de motor ........., serie șasiu ........., nr. de înmatriculare ........, certificat de înmatriculare (seria și nr.) ......,
cu un rulaj de ............
Autovehiculul se predă:
–
la starea ...............;
–
este echipat cu anvelope și camere buc. ....... tip, dimensiunea .......... și seriile .......... montate la data ...........;
–
bateria de acumulatori de ..........., montată la data ...........;
–
cantitatea de carburant din rezervor .........;
–
scule și accesorii conform inventarului de complet nr. ...........;
–
starea tehnică a autovehiculului sau alte observații: .............................
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în două exemplare, din care unul rămâne la predător și unul la primitor.
AM PREDAT,
AM PRIMIT,
NOTE:
1.
Atunci când autovehiculul se detașează la altă unitate se va înscrie și predarea carnetului de bord.
2.
Atunci când predarea-primirea se face între conducătorii auto, procesul-verbal se întocmește în 3 exemplare din care 1 (exemplar) rămâne la șeful de garaj.
Anexa 3 MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea: ..............
SITUAȚIA
nominală a autovehiculelor
pe categorii, mărci și tipuri, la data de 01.01. ..... (se va înscrie anul)
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Numărul curent
B - Număr de înmatriculare
C - Rulajul efectuat în ultimele 12 luni (km efectivi)
D - An de fabricație
E - Culoare
F - Dimensiunea anvelopelor
G - Nr. accidente de circulație
H - Locul de muncă
I - Observații
A
Categoria autovehiculului
Marca
Tipul autovehiculului și tipul motorului
Seria de motor
Seria de șasiu
B
Rulajul de la începutul exploatării
(km efectivi)
C
D
E
F
G
H
I
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
NOTE:
a)
În prezenta situație se vor înscrie toate autovehiculele, inclusiv cele retrase din circulație din diverse motive, menționându-se aceasta în coloana "14";
b)
în coloana "13" se va indica grupa de destinație;
c)
după completarea situației nominale cu autovehicule din dotarea proprie, vor fi înscrise, după caz, cele detașate de la alte unități.
Anexa 4 PLANUL ANUAL DE REVIZII TEHNICE
pe anul ......
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Observații
B - începutul exploatării
C - începutul anului
D - Ultima revizie tehnică (RT)
E - Rulajul estimat în anul de plan (Km efectivi)
Nr. Crt.
Fel, marca și tip autovehicul
Rulaj (km efectivi) de la:
Planificat / Executat în luna
A
Nr. de înmatriculare
B
C
D
E
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
P
E
P
E
P
E
NOTĂ:
a)
Potrivit exemplului de la rândul 2 din modelul Planului anual de revizii tehnice, autovehiculul a fost planificat (marcat în plan cu "P") pentru efectuarea RT în luna februarie, dar RT s-a executat (marcat în plan cu "E") în luna iulie;
b)
Potrivit exemplului de la rândul 3 din modelul Planului anual de revizii tehnice, autovehiculul a fost planificat pentru efectuarea RT de două ori în cursul aceluiași an, după cum urmează:
–
planificat (marcat în plan cu "P") în luna ianuarie, dar executat (marcat în plan cu "E") în luna martie;
–
planificat (marcat în plan cu "P") în luna noiembrie, dar executat (marcat în plan cu "E") în luna decembrie.
Anexa 5 PLANUL LUNAR DE REVIZII TEHNICE
pe luna ...... anul .....
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Numărul curent
B - Felul, marca și tipul autovehiculului
C - Nr. de înmatriculare
A
B
C
Luna / Ziua
Planificat / Executat
ian
feb
mar
apr
mai
iun
iul
aug
sep
oct
nov
dec
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
1
Luna
P
E
Ziua
E
P
2
Luna
Ziua
3
Luna
Ziua
NOTĂ:
Potrivit exemplului de la "Nr. Crt. 1" din modelul Planului lunar de revizii tehnice, autovehiculul a fost planificat (marcat în plan cu "P") pentru efectuarea RT în "Luna "ianuarie pentru "Ziua" de 31, dar RT s-a executat (marcat în plan cu "E") în "Luna" februarie, în "Ziua" de 1.
Anexa 6 FOAIA DE PARCURS
Foaia de parcurs este documentul de bază pentru ieșirea autovehiculului în cursă, în care se înscriu distribuția și justificarea consumului de carburanți-lubrifianți pe perioada pentru care a fost emisă și în care se menționează rulajele la care se efectuează reviziile tehnice și schimbul de ulei; totodată, foaia de parcurs servește la monitorizarea consumului de energie pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid.
Emiterea și schimbarea foii de parcurs se fac de responsabilul economic al sectorului auto (în situația în care nu se dispune altfel prin decizia scrisă a directorului unității), ori de câte ori este nevoie.
Foaia de parcurs se predă organului emitent, în mod obligatoriu, la sfârșitul lunii, chiar dacă nu a fost folosit imprimatul în întregime.
La emiterea foii de parcurs, se vor completa:
–
datele privind valabilitatea acesteia, identificarea autovehiculului, numele conducătorilor auto (care au în primire autovehiculul);
–
datele privind, rulajele la care se execută RT și schimbul de ulei (cu sau fără filtru), plinul rezervorului/acumulatorului (la rubrica "Existent la rezervor/acumulator"), kilometri la bord (de la care începe evidența rulajului pe noua foaie de parcurs).
Conducătorul auto completează zilnic:
–
datele privind kilometri la plecare în prima cursă, la sosire din ultima cursă și totalul kilometrilor parcurși;
–
datele din coloanele "Plecare", "Sosire", "De unde până unde (ruta)" (locul de plecare în cursă, destinația, iar în afara localității se menționează principalele puncte de trecere), "Ore de funcționare pe loc" (în gol și în sarcină) și "km efectivi parcurși" (în orașe și municipii, în afara orașelor și municipiilor, pe drumuri neamenajate, după caz).
În coloana "Beneficiar / Responsabil compartiment" se va înscrie compartimentul pentru care se efectuează transportul, iar unul dintre beneficiari ori responsabilul pentru acesta/aceștia va certifica prin semnătură rulajul parcurs și intervalul orar.
Zilnic, șeful de garaj (similar) și conducătorul auto semnează pentru verificarea tehnică a autovehiculelor cu ocazia primei ieșiri din parcul auto.
Datele privind alimentarea autovehiculului cu carburanți-lubrifianți / energie electrică se completează de către persoana care gestionează aceste bunuri.
Datele privind parcarea autovehiculului se completează și se certifică prin semnătură de către personalul de serviciu pe unitate (parc auto, post control) sau de către conducătorul auto, în cazul în care nu există personal de serviciu pe unitate.
Șeful de garaj certifică prin semnătură executarea reviziilor tehnice (RT), menționând rulajele la care se execută următoarele revizii tehnice, schimbul de ulei și cantitatea de ulei necesară pentru completarea celui consumat prin ardere.
Responsabilul economic prelucrează pe foaia de parcurs, totalizează, calculează și înscrie totalul kilometrilor (efectivi) parcurși, consumul de carburanți (consum real, consum normat, economii, consum peste normă) și certifică prin semnătură operațiunile făcute. Anterior efectuării calculelor responsabilul economic are obligația de a verifica concordanța datelor înscrise în plan cu cele din foaia de parcurs, sesizând ierarhic cazurile de necompletare corespunzătoare ori eronată.
La rubrica "consum normat" se va înscrie consumul normat aprobat pentru 100 km efectiv parcurși, prin raportare la întreaga distanță parcursă, astfel cum rezultă din totalizarea kilometrilor înscriși în foaia de parcurs.
La rubrica "consum real" se va înscrie consumul real rezultat din calcule doar pentru alimentările înscrise în foaia de parcurs.
La rubrica "economii" se va înscrie cantitatea de carburant economisită prin raportare la consumul normat aprobat și totalizarea kilometrilor înscriși în foaia de parcurs. În situația în care se înregistrează depășiri acestea se vor înscrie la rubrica "consum peste normă" și se vor dispune măsurile care se impun.
În rubricile "consum real", "consum normat', "economii" și "consum peste normă" datele se vor înscrie cu două zecimale.
Pentru autovehiculele pentru care se acordă carburant prin raportare la numărul de ore de funcționare se va avea în vedere ca acesta să fie scăzut anterior completării rubricilor "economii" și "consum peste normă".
Organele de control pe linie auto ale Administrației Naționale a Penitenciarelor vor înscrie la rubrica "Observații speciale" constatările făcute cu ocazia verificării autovehiculului.
Persoana stabilită să conducă activitatea asigurării tehnice de autovehicule din unitate (ofițer inginer auto sau similar) verifică și certifică prin semnătură dacă foaia de parcurs a fost completată corect și la toate rubricile și dacă s-au respectat dispozițiile în vigoare privind executarea întreținerilor tehnice și folosirea autovehiculelor.
Înscrierile în foaia de parcurs se fac citeț, cu cerneală sau pastă, fără modificări sau ștersături.
La sfârșitul zilei de lucru, foaia de parcurs se predă în mod obligatoriu și se păstrează la personalul de serviciu pe unitate (parc auto, punct control).
Pentru situațiile când se tractează remorci sau se circulă în coloană se vor face specificațiile respective.
Foaia de parcurs reprezintă un document cu regim special, iar pierderea sau distrugerea acesteia atrage după sine luarea măsurilor legale ce se impun, conform reglementărilor în vigoare.
Foaia de parcurs care se folosește în cadrul unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor este conform modelului alăturat.
Nerespectarea instrucțiunilor de completare și calcul a foii de parcurs atrage răspunderea persoanelor responsabile.
-MODELUL FOII DE PARCURS FAȚĂ-
-MODELUL FOII DE PARCURS SPATE-
Anexa 7 ACT DE CONSTATARE TEHNICĂ
Nr. .... din ......
Încheiat astăzi ...........
În baza deciziei scrise a directorului unității nr. ..... din .........., noi, comisia tehnică compusă din ................ în calitate de președinte, ................ și ............, membri, în urma verificării auto ............... , cu seria șasiului ........... și numărul de înmatriculare, ......... km la bord, am constatat următoarele:
...........................................
...........................................
...........................................
Cauzele defecțiunilor:
...........................................
...........................................
...........................................
Propuneri față de cele constatate:
* (înlocuirea piesei sau subansamblului defect, demontarea de pe autovehicul și repararea acesteia/acestuia în cadrul unității sau la o unitate reparatoare specializată, cu/fără imobilizarea corespunzătoare a mijlocului de transport etc.)
** pentru situațiile în care se constată că defecțiunile s-au produs datorită unei exploatări necorespunzătoare a autovehiculului, se va propune, obligatoriu, și efectuarea cercetării administrative.
Prezentul act de constatare a fost întocmit în două exemplare din care exemplarul 1 se atașează la documentele de scădere din evidență a pieselor sau subansamblelor înlocuite, iar exemplarul 2 se depune la dosarul tehnic al auto ........
PREȘEDINTE
...............................
MEMBRI
..............................
..............................
Anexa 8 -MODELUL PLANULUI DE TRANSPORT FAȚĂ-
MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea: ....................
PLANUL DE TRANSPORT*)
pentru data de ...............
Nr. Crt.
Categoria, marca și tipul autovehiculului
Nr. de înmatriculare
Gradul, numele și prenumele conducătorului auto
Compartimentul care solicită transportul și scopul
Itinerar
Ora de plecare
Data și ora până la care se execută transportul
Gradul, numele si prenumele șefului de autovehicul
Observații*)
*) se va înscrie numărul și data deciziei scrise a directorului unității sau după caz, a ordinului directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care a fost acordat dreptul de a conduce autovehiculele unității, atât pentru conducătorii auto, cât și pentru alte categorii de personal, precum și orice alte informații relevante.
-MODELUL PLANULUI DE TRANSPORT SPATE-
ÎNSCRIERI ULTERIOARE
Nr. Crt.
Categoria, marca și tipul autovehiculului
Nr. de înmatriculare
Gradul, numele și prenumele conducătorului auto
Compartimentul care solicită transportul și scopul
Itinerar
Ora de plecare
Data și ora până la care se execută transportul
Gradul, numele și prenumele șefului de autovehicul
Aprobare ulterioară pentru cursa neplanificată
NOTĂ:
Șeful de garaj al unității (persoana desemnată, după caz) va centraliza zilnic, de regulă până la ora 13.00, solicitările șefilor de compartimente pentru efectuarea unor transporturi în ziua următoare, întocmind proiectul planului de transport în funcție de numărul și tipul autovehiculelor care pot fi folosite.
Proiectul planului de transport va fi verificat de șeful serviciului logistică (similar), care urmărește prevenirea curselor în gol, a rutelor ocolite sau încrucișate și folosirea autovehiculelor la capacitatea nominală, în vederea utilizării raționale a acestora, precum și optimizarea fluxurilor de circulație.
După această analiză, șeful de garaj va prezenta planul de transport, spre aprobare, directorului unității, care va analiza oportunitatea acestor transporturi.
În afara orelor de program, precum și în situația absenței justificate a directorului unității și a șefului de garaj, atribuțiile de întocmire, și aprobare vor fi îndeplinite de către înlocuitorii legali (șef tură, conducător auto de serviciu etc).
Planul de transport este considerat act de importanță deosebită și pentru acesta se aplică aceleași rigori ca și în cazul foii de parcurs.
Anexa 9 FOLOSIREA AUTOVEHICULELOR PENTRU TRANSPORTUL PERSONALULUI,
LA ȘI DE LA LOCUL DE MUNCĂ
1.
Autovehiculele aflate în proprietatea unităților din sistemul administrației penitenciare pot fi folosite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în limita disponibilului, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport, pentru efectuarea transportului personalului propriu, la și de la locul de muncă, pe baza unor trasee aprobate de directorii unităților. În stabilirea traseelor, se va urmări parcurgerea distanțelor pe traseul cel mai scurt între unitate și borna kilometrică "zero" din localitatea de domiciliu sau reședință a personalului transportat.
2.
La începutul fiecărui an, unitățile care transportă personalul propriu, la și de la locul de muncă, cu autovehicule din înzestrare, vor întocmi tabele nominale cu personalul care urmează să se deplaseze și le vor prezenta spre aprobare directorului. După aprobare, tabelele se predau la compartimentul financiar-contabil.
3.
Șeful Serviciului Logistică (similar) va analiza zilnic numărul persoanelor pentru care urmează să se asigure transportul, la și de la locul de muncă, și va pune la dispoziție mijloacele de transport care corespund cel mai bine criteriului de eficiență economică.
4.
Persoanele din eșaloanele superioare, aflate în misiune (controale, inspecții, alte activități dispuse), se pot deplasa cu mijloace de transport ale unității respective.
Anexa 10 OPERAȚIUNILE CARE SE EXECUTĂ CU OCAZIA VERIFICĂRII,
ÎNTREȚINERII ȘI REVIZIILOR AUTOVEHICULELOR
Nr. Crt.
DENUMIREA OPERAȚIUNII
Controlul și întreținerea zilnică
Revizia tehnică
Observații
LUCRĂRI DE CURĂȚIRE ȘI SPĂLARE
1.
Verificarea stării de completare generală
X
X
2.
Curățirea cabinei și caroseriei
X
X
3.
Salubrizarea și dezinfectarea autovehiculelor și remorcilor pentru transport marfă, conform prevederilor reglementărilor sanitar- veterinare în vigoare
-
X
4.
Verificarea caroseriei, a dispozitivelor pentru închiderea-deschiderea și blocarea ușilor, capotelor, capacelor, obloanelor etc.
-
X
LUCRĂRI DE CONTROL, STRÂNGERI ȘI REGLAJE
5.
Verificarea plinurilor (lichid de răcire, ulei de motor, combustibil, lichid de frână, lichid spălat parbrizul, ulei acționare instalații hidraulice)
X
X
6.
Pornirea și urmărirea funcționării motorului la diferite turații
X
X
7.
Verificarea stării și întinderii curelelor de transmisie
X
X
8.
Verificarea fixării motorului pe cadru
-
X
9.
Verificarea și completarea uleiului din mecanismul hidraulic de comandă al direcției la autovehiculele dotate cu sisteme de comandă servoasistat al direcției
-
X
10.
Verificarea tubulaturii de aspirație și evacuare a turbosuflantelor și verificarea stărilor, la motoarele supraalimentate
-
XX
11.
Verificarea cadrului la autovehicule remorci și semiremorci (șasiu, platformă, lonjeroane)
-
XX
12.
Verificarea etanșeității și stării de fixare a tuturor instalațiilor și sistemelor autovehiculelor
-
X
13.
Înlocuirea filtrului de aer
-
X
14.
Verificarea stării, fixării și etanșeității cutiei de viteze, cutiei de distribuție, organelor transmisiei cardanice, punților, arborilor planetari etc.
-
X
15.
Verificarea mecanismului de direcție (eventuale jocuri)
X
X
16.
Verificarea fixării volanului și a jocului articulațiilor axului volan
-
X
17.
Verificarea jocului pivoților
-
X
18.
Verificarea etanșeității și poziției corecte, a conductelor și îmbinărilor direcției asistate
-
X
19.
Eliminarea apei din rezervoarele de aer comprimat
X
X
20.
Verificarea sistemului de frânare (eficacitatea acestuia)
X
X
21.
Verificarea etanșeității instalației de frânare
-
X
22.
Verificarea stării și fixării elementelor din sistemul de frânare al remorcilor sau semiremorcilor
-
X
23.
Eliminarea aerului din circuitul hidraulic și completarea cu lichid
-
X
24.
Verificarea stării, fixării și etanșeității amortizoarelor și a barelor antiruliu
-
X
25.
Verificarea articulațiilor, barelor superioare și inferioare ale suspensiei la autovehicule cu suspensie independentă
-
X
26.
La autobuze, în funcție de soluția constructivă, se execute verificarea și reglarea pernelor de aer, a pârghiilor și articulațiilor sferice, purjarea rezervoarelor de aer (etanșeitatea)
-
X
27.
Verificarea sistemului de rulare (starea pneurilor, a jantelor etc.)
X
X
28.
Verificarea stării arcurilor, a bolțurilor și piulițelor de la prezoanele roților
X
X
29.
Verificarea presiunii în pneuri
X
X
30.
Verificarea adâncimii profilului și a echilibrării roților la autoturisme
X
31.
Verificarea funcționării instalației de climatizare și aer condiționat
X
X
32.
Verificarea instalației electrice de semnalizare, iluminare etc.
X
X
33.
Verificarea bateriei de acumulatori
X
X
34.
Verificarea și reglarea luminii farurilor
-
X
35.
Verificarea stării, fixării și a contactelor conductorilor electrici
-
X
36.
Verificarea existenței și stării siguranțelor calibrate din instalația electrică
-
X
37.
Verificarea funcționării și a indicațiilor aparatelor de bord: presiunea uleiului la instalația de ungere, temperature apei de
X
X
răcire, presiunea aerului în instalația de frânare etc.
38.
Verificarea etanșeității și funcționării sistemelor de răcire, ungere, alimentare, direcție, frânare, transmisie
X
X
39.
Verificarea fixării și strângerii lăzii de scule, lăzii bateriei de acumulatoare și a barelor de protecție
-
X
40.
Verificarea funcționării dispozitivelor pentru blocarea și reglarea scaunului șoferului, fixării scaunelor pasagerilor
-
X
41.
Curățirea și verificarea cârligului de remorcare, ungerea și verificarea suportului și a capacelor de protecție
-
X
42.
Verificarea funcționării sistemului hidraulic de acționare a instalațiilor speciale
X
X
LUCRĂRI DE UNGERE
43.
Curățirea, verificarea gresoarelor și înlocuirea celor defecte
-
X
44.
Se execute gresarea conform schemei și la periodicitatea recomandată în cărțile tehnice de exploatare
45.
Se ung toate punctele articulațiilor de comandă, balamalele și mecanismele de închidere a ușilor, macaralele de geam și articulațiile capotelor și portbagajului
-
X
46.
Verificarea și completarea nivelului de ulei în agregatele transmisiei și direcției
-
X
47.
Înlocuirea uleiurilor din mecanismul de direcție, cutia de viteze, cutia de distribuție și redactor, punțile motoare (când coincide cu rulajele indicate în cărțile tehnice)
-
X
NOTĂ:
1.
Operațiunile notate cu "XX" se execută odată la două RT.
2.
Pentru autovehicule se vor respecta recomandările constructorului privind periodicitatea și operațiunile ce se execută cu ocazia reviziilor tehnice.
3.
Pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid se vor executa operațiunile prevăzute de producător.
4.
După executarea verificării, întreținerii și reviziilor autovehiculelor se va încheia un proces-verbal în care vor fi consemnate toate operațiune supuse procesului, precum și constatările și propunerile de remediere ori de continuare a exploatării.
Anexa 11 NORME DE CONSUM
MATERIALE DE ÎNTREȚINERE ȘI LICHIDE SPECIALE PENTRU AUTOVEHICULE
Nr. Crt.
Denumirea materialelor
U/M
Autoturisme de oraș și derivate din acestea
Autoturisme de teren, utilitare și microbuze
Autobuze
Autocamioane, derivate din acestea și alte autospeciale
Tractoare rutiere și agricole
Remorci
1.
Apă distilată
L
În funcție de nevoi
2.
Bandă izolatoare (rolă)
Buc.
În funcție de nevoi
3.
Burete
Buc.
În funcție de nevoi
4.
Butelie (spray) pornire motor Diesel
Buc.
În funcție de nevoi, dacă situația o impune pentru anumite categorii de autovehicule
5.
Diluant
L
0.25
0.25
0.50
0.25
-
-
6.
Vopsea email
Kg
0.50
0.50
1.00
0.50
-
-
7.
Detergenți auto (șampon)
Kg
În funcție de nevoi
8.
Lichid spălat parbriz
L
În funcție de starea meteorologică
9.
Lichid de frână
L
0.50
0.80
1.20
1.20
-
-
10.
Material șters (lavete)
Buc.
În funcție de nevoi
11.
Piele de șters
Buc.
În funcție de nevoi
12.
Mături
Buc.
În funcție de nevoi
13.
Perie spălat
Buc.
În funcție de nevoi
14.
Pensule 1”- 1.50”
Buc.
1
1
2
2
1
1
15.
Abraziv pe suport textil și support hârtie
(diferite granulații)
Col i
2
2
5
5
2
2
16.
Ulei hidraulic
L
În funcție de nevoi / recomandările producătorului
17.
Ulei servo- mecanism direcție
L
18.
Unsoare antiacidă, neutră
Kg
19.
Unsori consistente
Kg
20.
Vopsea grund
Kg
0.25
0.25
5.00
0.25
-
-
21.
Perie sârmă
Buc.
1
1
1
1
1
-
22.
Aditivi curățitori pentru motoarele cu injecție, aditivi pentru carburanți și uleiuri monerale (motor, de transmisie, hidraulice)
L
Conform instrucțiunilor de utilizare
23.
Dezodorizant auto
Buc.
6
6
12
-
-
-
NOTE:
1.
Pentru materialele prevăzute în prezentul tabel cantitățile sunt maxime, pentru un an de zile, cu excepția celor nenormate, care se distribuie la nevoie.
2.
Calculul drepturilor de consum la materiale se face anual, pentru întregul parc al unității.
3.
Lichidul de frână este prevăzut pentru completări. Pentru schimbarea lichidului din instalația de frânare se acordă o cantitate egală cu capacitatea acesteia, o dată la doi ani.
4.
Uleiul hidraulic se acordă pentru completarea nivelului la autovehiculele prevăzute cu instalații hidraulice.
5.
Unsoarea neutră antiacidă se folosește pentru ungerea bornelor bateriilor de acumulatori.
6.
Pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid se vor avea în vedere, în plus față de prevederile normei, și materialele ce rezultă din modul de întreținere stabilit de producător.
7.
Unsoarea de la poziția 19 se folosește pentru gresare și pentru protejarea anticorozivă a caroseriei.
Anexa 12 MATERIALELE ȘI PIESELE DE SCHIMB FOLOSITE ÎN PROCESUL DE
ÎNTREȚINERE ce se pot distribui și cu "Bon de consum"
Nr. Crt.
Denumirea materialelor
Activitatea pentru care se distribuie
1.
Burete, perie cu coadă, deșeuri cârpe sau bumbac, lavete, piele de căprioară, mături din PVC sau sorg
Spălarea și curățirea autovehiculelor
2.
Perie de sârmă, abraziv pe suport textile, abraziv pe suport de hârtie, pensulă rotunda, lată, vopsea email, vopsea antiphon, grund, chit rapid, diluent pentru vopsea email
Executarea retușurilor la protecția anticorozivă a caroseriei
3.
Butelie tip spray pentru pornirea pe timp rece
Pornirea autovehiculelor care sunt prevăzute cu un astfel de sistem
4.
Lichid special pentru spălat parbrize
Spălarea parbrizelor
5.
Apă tare, bandă izolatoare, borax, carbid, electrozi pentru sudură, oxigen industrial, sârmă de oțel pentru sudură, sârmă de alamă, clorură de amoniu (țipirig), lichid pentru răcire, scule așchietoare, stearină, bandă sterling
Executarea lucrărilor de întreținere și reparații în cadrul atelierelor auto
6.
Lichid de frână
Completare nivel
7.
Lichid antigel
Completare sau înlocuire în sistemul de răcire
8.
Aditivi curățitori și aditivi pentru carburanți și uleiuri minerale (motor, de transmisie, hidraulice)
- Întreținere instalație de alimentare (conform recomandărilor producătorului)
- Îmbunătățirea parametrilor de ardere a carburantului în cilindrii motorului, respectiv de îmbunătățire a ungerii motorului și sistemelor mecanice ale autovehiculului
9.
Bujii, becuri, curele trapezoidale, siguranțe fuzibile, element filtru de ulei, element filtru combustibil, element filtru de aer, bucșe de cauciuc, capăcele valvă, ventile, șuruburi, piulițe, conductor electrici, garnituri, filtre capsulate, diuze injector
Întreținerea autovehiculelor
10.
Racletă
Curățarea parbrizului și a geamurilor de gheață pe timp de iarnă
11.
Perie
Curățarea autovehiculelor de zăpadă pe timp de iarnă
NOTĂ:
Pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid se vor avea în vedere, în plus față de prevederile normei, și materialele ce rezultă din modul de întreținere prevăzut de producător.
Anexa 13 LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE
CARE SE EXECUTĂ CU OCAZIA TRECERII LA SEZONUL RECE SAU CALD
În vederea pregătirii autovehiculelor pentru sezonul rece sau cald se execută, de regulă, următoarele lucrări:
–
curățarea, verificarea și reîncărcarea, dacă este nevoie, a bateriei de acumulatori;
–
verificarea concentrației lichidului antigel, eventual înlocuirea acestuia (se execută toamna);
–
verificarea funcționării instalației de climatizare (se execută toamna) și a instalației de aer condiționat (se execută primăvara);
–
verificarea dotării autovehiculelor cu huse, încălzitoare de geam sau ștergătoare manuale de parbriz, anvelope corespunzătoare, lanțuri antiderapante, lopeți și alte scule și materiale prevăzute pentru sezonul rece (sau a predării lor la trecerea la sezonul cald);
–
la autovehiculele cu sistem de frânare cu aer comprimat se va elimina, prin purjare, apa din butelii.
Operațiunile la sistemele care asigură securitatea circulației (în special sistemul de direcție și frânare) vor fi obligatoriu executate de personal cu pregătire și calificare adecvată și verificate de șeful de atelier sau șeful de garaj.
Pentru evitarea producerii de avarii, prin îngheț, la motoarele autovehiculelor care folosesc apă în sistemele de răcire, la sfârșitul fiecărei zile de lucru conducătorii auto și personalul de serviciu pe parcurile auto vor urmări eliminarea apei din întregul circuit de răcire și vor pune la loc vizibil (la oglinda retrovizoare din interior sau la parasolar) o plăcuță cu inscripția "FĂRĂ APĂ".
Pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid operațiunile care se execută cu ocazia trecerii de la un sezon la altul se vor realiza potrivit indicațiilor producătorului.
Anexa 14 INVENTARUL
completului pentru atelierul de reparații auto
Nr. Crt.
DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR
U/M
Necesar pentru atelier
Tip 1
Tip 2
1.
Alezor progresiv prin tracțiune
Buc.
1
-
2.
Alezor reglabil 6 - 30 mm
Buc.
2
1
3.
Analizor de gaze
Buc.
1
1
4.
Aparat comparator
Buc.
1
1
5.
Aparat de gresat auto
Buc.
2
1
6.
Aparat pentru pornit autovehiculul iarna
Buc.
2
2
7.
Aparat pentru reglat faruri
Buc.
1
1
8.
Aparat pentru verificat geometria roților
Cpl.
1
1
9.
Aparat pentru verificat și reglat presiunea în pneuri
Buc.
1
1
10.
Aparat portabil de sudură prin puncte
Buc.
1
-
11.
Aparat portabil pentru verificat instalație electrică
Buc.
2
1
12.
Aparat sincronizare motoare
Cpl.
1
-
13.
Aparat universal de măsură
Buc.
2
-
14.
Aparat verificat servo direcție
Buc.
1
-
15.
Aparat verificat starea tehnică fără demontarea motorului
Buc.
1
-
16.
Aspersoare de praf
Cpl.
4
-
17.
Autostivuitoare
Cpl.
1
1
18.
Aparat pentru controlul bujiilor
Buc.
1
1
19.
Băi de săruri și ulei
Buc.
1
-
20.
Băi pentru probat radiatoare
Buc.
1
1
21.
Balanțe analitice
Buc.
1
-
22.
Banc de verificat eficacitatea sistemului de frânare
Cpl.
1
1
23.
Banc de centicubat pompe injecție
Buc.
1
1
24.
Banc de rodat și încercat motoare
Cpl.
1
1
25.
Banc pentru verificat pompă centrală de frână
Cpl.
1
-
26.
Banc pentru verificat demaroare și generatoare
Cpl.
1
1
27.
Banc pentru verificat servomecanisme de frânare
Cpl.
1
-
28.
Banc de lucru cu sertare
Cpl.
20
6
29.
Bormașină mecanică
Buc.
6
2
30.
Burghiu spiral de găurit cu coadă cilindrică 1 - 2
Set
6
2
31.
Burghiu spiral de găurit cu coadă conică 12 - 30
Set
6
2
32.
Butelii de gaze lichefiate (aragaz)
Buc.
3
-
33.
Butelii de oxigen
Buc.
50
10
34.
Butelii bioxid de carbon
Buc.
4
-
35.
Butelii de argon
Buc.
4
-
36.
Calculator PC + imprimantă
Cpl.
1
-
37.
Capră metalică telescopică
Buc.
12
12
38.
Cărucior de canal
Buc.
3
-
39.
Cărucior de lucru sub mașini
Buc.
4
3
40.
Cărucior hidraulic pentru montare-demontare
Buc.
3
-
41.
Cărucior pentru transport acumulatori
Buc.
1
1
42.
Cărucior pentru montare-demontare și transport agregate
Buc.
3
1
43.
Cheie pentru bujii de 14 mm
Buc.
4
2
44.
Cheie pentru bujii de 18 mm
Buc.
4
2
45.
Cheie reglabilă bilaterală 200 mm
Buc.
4
2
46.
Cheie dinamometrică
Buc.
4
1
47.
Cântare diferite
Cpl.
1
-
48.
Ciocan de bronz a 1 kg
Buc.
6
4
49.
Ciocan de lemn
Buc.
2
1
50.
Ciocan de material plastic
Buc.
4
2
51.
Ciocan de oțel a 0,5 kg
Buc.
10
4
52.
Ciocan de oțel a 2 kg
Buc.
10
6
53.
Ciocan electric de lipit
Buc.
4
1
54.
Ciocan pentru tapițerie
Buc.
1
2
55.
Clema crocodil
Buc.
16
10
56.
Clește cu vârf (șpiț)
Buc.
10
4
57.
Clește papagal pentru țevi
Buc.
2
1
58.
Clește patent
Buc.
20
10
59.
Clește pentru cuie
Buc.
10
3
60.
Clește pentru demontat supape
Buc.
2
1
61.
Clește pentru montat segmenți
Buc.
2
1
62.
Compas pentru interior-exterior (diferite)
Set
2
4
63.
Electrocompresoare mobile
Cpl.
5
2
64.
Electrocompresoare stabile
Cpl.
1
1
65.
Compresometre
Cpl.
2
1
66.
Cric hidraulic de 3 t - 12 t
Buc.
4
4
67.
Cric hidraulic tip crocodil
Buc.
6
2
68.
Daltă (diferite)
Buc.
10
10
69.
Canistră sau vas etalonat
Buc.
6
4
70.
Decelerometre
Buc.
1
1
71.
Defectoscoape ultrasonice portative
Buc.
1
-
72.
Densimetru pentru acid
Buc.
2
2
73.
Densimetru pentru lichid antigel
Buc.
2
2
74.
Dispozitiv pentru frezat, rectificat și șlefuit scaun supapă
Cpl.
1
-
75.
Dispozitiv pentru înlocuit și completat ulei transmisie
Buc.
2
1
76.
Dispozitiv pentru rectificat filete semitrompă diferențial
Buc.
1
-
77.
Dispozitiv pentru verificat, centrat biele motor
Buc.
1
-
78.
Dispozitiv de roluit ochiuri la foile de arc
Buc.
1
-
79.
Dispozitiv de verificat sistemul de răcire
Buc.
1
1
80.
Dispozitiv pentru curbat foi de arc
Cpl.
1
-
81.
Dispozitiv pentru verificat ambreiaje auto
Buc.
1
-
82.
Dispozitiv pentru verificat injectoare
Buc.
2
1
83.
Dispozitiv pentru depresat anvelope de pe jante
Cpl.
1
1
84.
Dispozitiv pentru verificat convergența
Buc.
1
1
85.
Dispozitiv pentru rectificat ferodoul pe saboți
Buc.
1
-
86.
Dispozitiv pentru sablat și încercat bujii
Buc.
2
-
87.
Dorn (diferite)
Buc.
10
10
88.
Fierăstrău circular universal
Cpl.
1
-
89.
Fierăstrău cu panglică
Cpl.
1
-
90.
Filiere pentru filet metric 43 - 12
Set
4
2
91.
Foarfecă curbă pentru tăiat tablă
Buc.
3
1
92.
Foarfecă manuală dreaptă pentru tablă
Buc.
3
1
93.
Foarfeci ghilotine pentru tablă
Buc.
1
1
94.
Foarfeci ghilotine pentru platbenzi și profile
Buc.
1
-
95.
Furtun acetilenă
M
30
20
96.
Furtun oxigen
M
30
20
97.
Generator acetilenă pentru sudură
Cpl.
3
1
98.
Grup convertizor pentru sudură electrică
Cpl.
1
1
99.
Instalație acționată manual pentru gresarea autovehiculelor
Cpl.
5
1
100.
Instalație de vulcanizare
Cpl.
1
1
101.
Instalație distilare apă
Cpl.
1
1
102.
Instalație pentru acoperiri metalice prin pulverizare
Cpl.
1*
-
103.
Instalație pentru curățare mecanică a suprafețelor
Cpl.
1
-
104.
Instalație pentru gresarea autovehiculelor acționată pneumatic (electric)
Cpl.
1
-
105.
Instalație pentru curățat chimic și electrochimic a suprafețelor
Cpl.
1
-
106.
Instalație de sudură în mediu protector de gaze
Cpl.
1*
-
107.
Lampă de benzină a 1 l
Buc.
4
2
108.
Lampă portativă
Buc.
4
4
109.
Lere pentru filete
Buc.
2
1
110.
Litrometre
Cpl.
2
1
111.
Lere auto
Buc.
4
4
112.
Macara hidraulică mobilă pentru demontarea-montarea agregatelor auto
Buc.
1
-
113.
Macara portal
Buc.
1
1
114.
Mașină de echilibrat dinamic pietre polizor
Cpl.
1
-
115.
Mașină de honuit cilindri
Cpl.
1
-
116.
Mașină de rectificat supape
Cpl.
2
1
117.
Mașină de alezat cilindri
Cpl.
1
-
118.
Mașină de ascuțit
Cpl.
1
-
119.
Mașină de bordurat tabla
Cpl.
1
-
120.
Mașină de cusut tapițerie
Cpl.
1
1
121.
Mașină de debitat alternativ
Cpl.
1
-
122.
Mașină de debitat cu disc abraziv
Cpl.
1
-
123.
Mașină de decupat tablă
Cpl.
1
-
124.
Mașină de echilibrat dinamic roți auto
Cpl.
1
1
125.
Mașină de frezat universală
Cpl.
1
1
126.
Mașină electrică de găurit portabilă
Buc.
7
3
127.
Mașină de găurit de banc
Buc.
5
1
128.
Mașină de îndoit profiluri
Cpl.
1
-
129.
Mașină de îndoit tablă
Cpl.
1
-
130.
Mașină de îndoit țevi
Cpl.
1
-
131.
Mașină de rabotat cu cuțit mobil
Cpl.
1
-
132.
Mașină de rectificat arbori cotiți
Cpl.
1
-
133.
Mașină de rindeluit la grosime
Cpl.
1
-
134.
Mașină manuală pentru îndoit tablă
Buc.
1
-
135.
Mașină pentru strunjit tamburi frână
Cpl.
1
-
136.
Mașină universală pentru tâmplărie
Cpl.
1
-
137.
Menghină paralelă - 100 mm
Buc.
2
1
138.
Menghină paralelă - 150 mm
Buc.
2
2
139.
Menghină paralelă - 200 mm
Buc.
6
1
140.
Menghină paralelă - 250 mm
Buc.
6
1
141.
Menghină cu excentric
Buc.
3
1
142.
Metru metalic pliant (ruletă 2 m)
Buc.
2
1
143.
Mâner cheie dinamometrică
Buc.
4
1
144.
Mașină de presat papuci
Cpl.
1*
-
145.
Mașină de rectificat plan
Cpl.
1*
-
146.
Mașină de sudură prin puncte
Cpl.
1*
-
147.
Mașină de frezat pentru tâmplărie
Cpl.
1*
-
148.
Nicovală 50 kg
Buc.
2
1
149.
Palane cu acționare manuală
Cpl.
2
1
150.
Palane cu acționare manuală
Cpl.
2
1
151.
Pensule (diferite)
Buc.
10
10
152.
Perie sârmă (diferite)
Buc.
6
3
153.
Pilă (diferite)
Buc.
30
20
154.
Pâlnie de sticlă (masă plastică)
Buc.
2
2
155.
Pânză pentru fierăstrău tăiat metale
Buc.
30
20
156.
Pantograf cu masă
Cpl.
1*
-
157.
Pipetă pentru acid
Buc.
2
2
158.
Pistol pentru vopsit
Buc.
3
2
159.
Planșetă desen (complete)
Cpl.
1
-
160.
Platformă ridicătoare pentru suspendat autovehicule
Cpl.
2
2
161.
Pod rulant monogrindă cu electroplan
Cpl.
1
-
162.
Polizor electric
Buc.
5
1
163.
Polizor portativ
Buc.
5
1
164.
Pompă de șprițuit (seringă)
Buc.
2
2
165.
Port filieră
Buc.
4
2
166.
Port tarozi
Buc.
4
2
167.
Preducea 6 - 16 mm
Set
3
1
168.
Presă extractoare (diferite)
Buc.
8
4
169.
Presă hidraulică 6 - 40 tf
Cpl.
1
1
170.
Ramă fierăstrău pentru lemn
Buc.
3
2
171.
Ramă fierăstrău tăiat metale
Buc.
6
3
172.
Redresor pentru încărcat acumulatori
Buc.
6
2
173.
Reductor tub oxigen cu manometru
Buc.
3
1
174.
Rindea (cioplitor) pentru lemn
Buc.
2
1
175.
Rindea dublă pentru lemn
Buc.
1
1
176.
Sabăr (diferite)
Buc.
6
4
177.
Stand complet pentru verificare, testare și diagnoză autovehicule
Cpl.
1
-
178.
Stand pentru încercat și rodat transmisii auto
Cpl.
1
-
179.
Stand pentru încercat compresoare, pompe ulei și apă
Cpl.
1
-
180.
Stand pentru verificat instalații electrice și aprindere
Cpl.
1
-
181.
Stand pentru verificat instalație alimentare la autovehicule cu benzină
Cpl.
1
-
182.
Stetoscoape (defectoscoape)
Buc.
1
-
183.
Strunguri paralele
Cpl.
3
1
184.
Strunguri pentru lemn
Cpl.
1
-
185.
Strunguri pentru prelucrări fine
Cpl.
1
-
186.
Șubler (diferite)
Buc.
10
4
187.
Suporți de lucru pentru reparat organe transmisie
Buc.
2
-
188.
Șurubelnițe (diferite)
Buc.
24
10
189.
Șurubelnițe cu cruce (diferite)
Buc.
24
10
190.
Tarod pentru filet metric 3 - 12 mm
Set
4
2
191.
Tavă pentru spălat piese
Buc.
6
2
192.
Tejghele de tâmplărie
Buc.
1
-
193.
Transformatoare diferite
Buc.
5
-
194.
Transformator joasă tensiune pentru lămpi portative
Buc.
4
1
195.
Trusă brenere sudură
Set
3
1
196.
Trusă chei cruce
Set
4
2
197.
Trusă chei cu clichet
Set
4
2
198.
Trusă chei fixe 6 - 36 mm
Set
10
10
199.
Trusă chei inelare drepte 6 - 26 mm
Set
4
4
200.
Trusă chei inelare cu cot 6 - 26 mm
Set
4
4
201.
Trusă chei tubulare 10 - 24 mm
Set
4
1
202.
Trusă cu dispozitive pentru măsurat compresia
Set
2
1
203.
Trusă freze pentru scaune supape
Set
2
1
204.
Trusă micrometre de exterior 0 - 100 mm
Set
2
1
205.
Trusă micrometre de interior 80 - 100 mm
Set
2
1
206.
Trusă pentru curățat supape
Set
2
-
207.
Trusă scule TSA
Set
4
1
208.
Trusă scule TSL
Set
4
1
209.
Trusă scule TSE
Set
2
1
210.
Trusă stetoscop
Set
2
1
211.
Trusă tinichigerie
Set
2
2
212.
Trusă compas, rotring
Set
1
-
213.
Ventilatoare centrifuge pentru gaze nocive, explozive
Cpl.
3
-
214.
Ventilatoare exhaustor
Cpl.
4
-
215.
Vinci cu cremalieră cu acțiune manuală
Buc.
3
1
216.
Vinci hidraulic cu acționare simplă și corp unic
Buc.
4
-
217.
Vinci hidraulic cu cameră de pompare separată
Buc.
1
-
218.
Voltmetru cu furcă
Buc.
2
2
NOTE:
1.
Înzestrarea unităților cu scule, dispozitive și aparate care nu sunt nominalizate în inventarul completului pentru atelierul de reparații auto se face cu aprobarea Direcției Economico- Administrative.
2.
Cu privire la utilajele, dispozitivele și instalațiile care nu mai sunt necesare unității, directorii adjuncți economico-administrativi vor informa, ierarhic, Direcția Economico-Administrativă.
3.
Atelierele de tip 1 sunt cele din cadrul Unității de Logistică și Achiziții Centralizate a Poliției Penitenciare și Centrului de Reeducare Târgu Ocna.
4.
Atelierele de tip 2 sunt cele din cadrul unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu excepția celor nominalizate la
pct. 3 .
5.
Pentru autovehiculele electrice și plug-in hybrid pot fi achiziționate*), în funcție de compatibilitatea modelului și nevoile operative de încărcare, atât stații de încărcare lentă cât și stații de încărcare rapidă, respectiv:
*) La achiziționarea stațiilor de încărcare se va ține cont de capacitatea bateriei și compatibilitatea modelului de autovehicul cu tipul stației.
–
Stații Slow Charging, cu o putere de aproximativ 3kW, având în medie, o durată de încărcare de până la 8 ore;
–
Stații Fast Charging, cu o putere cuprinsă între 7-22kW, având în medie, o durată de încărcare cuprinsă între 3-4 ore;
–
Stații Rapid Charging, cu o putere cuprinsă între 43-50kW, având în medie, o durată de încărcare a bateriei de la 0 la 80% în mai puțin de 30 de minute;
–
Stațiile Ultra-rapid charging, cu o putere cuprinsă între 100-350kW.
Anexa 15 PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE
Încheiat astăzi ..... luna .... anul ....
Noi, comisia de recepție, compusă din .............. președinte și ...................
membri, am efectuat la data de .............. recepția auto ............., nr. de înmatriculare .............. introdus în reparație la ................ în baza actului de constatare tehnică nr. ........... din ............. și a comenzii/contractului nr. ..................
În cadrul procesului tehnologic de reparație, s-au consumat următoarele materiale:
............................................
............................................
............................................
Piese și subansamble nereparabile care se vor retrage în vederea casării/înregistrării ca deșeuri:
............................................
............................................
............................................
Autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic și se predă în bună stare de funcționare.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
PREȘEDINTE
...............................
MEMBRI
..............................
..............................
DELEGATUL UNITĂȚII BENEFICIARE,
.................................
NOTE:
1.
Procesul - verbal se întocmește în două exemplare, având următoarea destinație:
–
exemplarul 1 însoțește autovehiculul reparat, având valoarea de certificat de garanție;
–
exemplarul 2 rămâne la unitatea/service-ul care a efectuat reparația.
2.
La lucrările de reparație efectuate de unitatea reparatoare/service poate participa doar delegatul unității (conducătorul auto sau altă persoană), urmând ca ulterior, pe exemplarul 1, să fie certificate toate operațiunile de către comisia de recepție desemnată prin decizie scrisă a directorului unității, în baza documentelor puse la dispoziție și a constatărilor personale.
Anexa 16 MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea: ..............................................
SE APROBĂ:
Directorul unității,
.......................................
COMANDA Nr. ................
Unicat: rămâne la evidența de unitate
Duplicat: se predă unității beneficiare
Triplicat: rămâne nedetașat în carnet
PROCES-VERBAL DE REPARAȚIE
(Primire, Predare)
PENTRU AUTOVEHICULE
I.
DATELE UTILAJULUI (AUTOVEHICUL, APARAT)
1.
Felul autovehiculului .......................
2.
Marca ............... tipul ......... anul de fabricație ......
3.
Nr. de înmatriculare ...... seria șasiu ............. serie motor .............
4.
Unitatea deținătoare ....................................
II.
CONSTATĂRI LA PRIMIREA ÎN ATELIER:
5.
Data primirii în atelier/service .........................
6.
Gradul profesional, numele și prenumele predătorului ......................
7.
Felul reparației necesare ................................
8.
Starea tehnică și gradul reparației necesare:
Nr. Crt.
Elemente componente
(agregate, sisteme, subansamble)
Starea tehnică
Reparații necesare
Bun
Degradat
Uzat
Mijlocie
Generală
Înlocuire
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
9.
Reglaje necesare
............................................
............................................
10.
Lipsuri și degradări constatate la predare
............................................
............................................
11.
Lipsuri și degradări constatate după demontare *)
*) În cazul în care după demontare se constată alte defecțiuni ce nu au putut fi identificate la constatarea inițială, reparația se poate realiza prin revizuirea devizului inițial.
............................................
............................................
PREDĂTOR,
PRIMITOR,
Anexa 17 MINISTERUL JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea: ...............
REGISTRU
pentru evidența lucrărilor executate în atelier
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Felul lucrării
RC (reparație curentă),
RT (revizie tehnică), precum și natura remedierilor curente
B - Data intrării în atelier
C - Data ieșirii din atelier
D - Atelierul (persoana) care a efectuat lucrările
Nr. Commandă
Categoria autovehiculului
Marca și tipul
Nr. de înmatriculare și seria șasiului
Compartimentul pe care îl deservește
A
B
C
D
Anexa 18 COMUNICAREA, CERCETAREA, MODUL DE REZOLVARE ȘI EVIDENȚA ACCIDENTELOR
DE CIRCULAȚIE ÎN CARE SUNT ANGAJATE AUTOVEHICULE DIN DOTAREA
UNITĂȚILOR SUBORDONATE ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
1.
Comunicarea accidentelor de circulație se face conform prevederilor reglementărilor legale în vigoare.
2.
Unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor vor comunica, ierarhic, de îndată, Administrației Naționale a Penitenciarelor, toate evenimentele rutiere în care au fost angajate autovehiculele din dotare, indiferent de apartenența vinovăției, conform modelului de mai jos.
NOTA TELEFONICĂ
Nr. ..... din ........
privind evenimentul rutier produs în ziua de ........
În ziua de ......., orele ...., autovehiculul (categoria, tipul, marca, an de fabricație și rulajul) ............., aparținând ......... (denumirea în clar a unității), condus de ............ (se va menționa gradul profesional, numele și prenumele conducătorului auto), posesor al permisului de conducere .............., în timp ce circula (în misiune sau nu) pe ruta (oraș sau șosea), a fost implicat într-un eveniment rutier în următoarele împrejurări: (se vor menționa cauzele ce au favorizat accidentul, vinovăția, primele concluzii ale organelor de poliție rutieră, răniri de persoane, decese și principalele avarii).
Vom informa, de urmare, asupra datelor suplimentare*) privind cercetarea accidentului.
*) doar în situația în care apar date suplimentare, caz în care se va face referire la nota telefonică transmisă inițial
3.
În cazul producerii unui accident de circulație, directorul unității este obligat să numească, prin decizie scrisă, o comisie tehnică de cercetare competentă care, pe baza concluziilor organelor de poliție rutieră, după caz, să cerceteze cauzele producerii accidentului.
Comisia de cercetare va fi alcătuită din 3 - 5 persoane din care, obligatoriu, vor face parte: șeful serviciului logistică (similar), ofițerul inginer (auto sau similar), șeful de garaj, precum și alți specialiști care cunosc caracteristicile și modul de exploatare ale mijlocului tehnic.
Comisia întocmește actul de constatare tehnică conform
anexei nr. 7
și hotărăște dacă se va efectua cercetarea administrative, pentru recuperarea eventuallor pagube.
Actul de constatare tehnică va fi prezentat, pentru aprobare, directorului unității, care va dispune, prin decizie rezolutivă, după caz, componența comisiei de cercetare administrativă și termenul de finalizare a cercetării administrative, conform prevederilor legale în vigoare, privind răspunderea patrimonială a personalului pentru pagubele produse.
4.
Cercetarea administrativă a pagubelor, indiferent de valoarea lor, rezultate ca urmare a avarierilor sau deteriorărilor produse se efectuează conform prevederilor actelor normative care reglementează circulația pe drumurile publice și prevederilor legale privind răspunderea patrimonială a persoanelor din unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor, după caz.
În situația în care avaria sau deteriorarea s-a produs prin fapte ce constituie infracțiuni, directorul unității va lua măsuri în vederea constituirii unității ca parte civilă.
În cazul în care avaria sau deteriorarea s-a produs de către terțe persoane (fizice sau juridice), dosarul cercetării administrative va fi înaintat organului juridic competent în vederea promovării acțiunii civile la instanța de judecată.
5.
Pentru prevenirea și înlăturarea cauzelor care favorizează producerea accidentelor de circulație, directorii de unități vor lua măsuri de:
–
întărire a disciplinei la nivelul compartimentelor auto și perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului tehnic și a celor care folosesc autovehicule din dotare;
–
menținerea unei stări tehnice și de întreținere bună a autovehiculelor;
–
folosirea legală a autovehiculelor;
–
pregătirea conducătorilor auto și a autovehiculelor pentru exploatarea acestora în condiții grele de teren și de stare a vremii (vizibilitate redusă, gheață, polei, temperaturi scăzute, mediu cu praf etc.);
–
încadrarea în termen și pe rute precise a misiunilor ce se execută cu autovehicule;
–
instruirea conducătorilor auto și a șefilor de autovehicule, înainte de plecarea în cursă.
6.
Evidența accidentelor de circulație în care sunt implicate autovehiculele din dotare se ține în toate unitățile din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, situația destinată acestui scop fiind întocmită conform modelului din
anexa nr. 3 .
Anexa 19 TABEL
cu coeficienții (Z_i) de corecție a normelor de consum carburanți
Nr. crt.
Modul de folosire a autovehiculelor
Autovehicule fără remorcă
Autovehicule care tractează remorcă
1.
În municipiul București
Z1 = 1,70
Z2 = 1,90
2.
În municipii cu peste 300.000 de locuitori*) și pe autostrăzi
Z3 = 1,40
Z4 = 1,60
3.
În celelalte municipii
Z5 = 1,30
Z6 = 1,50
4.
În celelalte localități
Z7 = 1,20
Z8 = 1,40
5.
În afara localităților
Z9 = 1,00
Z10 = 1,20
6.
În misiuni deosebite**)
Z11 = 0,20 + Z1 ÷ Z10, după caz
7.
În condiții deosebite***)
Z12 = 2,20
*) Confirmarea numărului de locuitori se solicită la începutul fiecărui an de la Serviciul public comunitar local de evidență a persoanei din subordinea consiliului local sau de la Biroul județean de administrare a bazelor de date din subordinea instituției prefectului.
**) Coeficienții se aplică pentru una din următoarele misiuni deosebite:
–
când autovehiculele execută misiuni operative (pază, escortare, intervenții, evadări etc.);
–
când autovehiculele circulă în coloană de cel puțin 3 autovehicule.
***) Coeficienții se aplică în situația când autovehiculele circulă în una dintre următoarele condiții deosebite:
–
pe drumuri neamenajate;
–
pe terenuri muntoase, mlăștinoase ori inundate.
Prin expresia "drum neamenajat" se înțelege drumul cu o stare de viabilitate sau care prezintă declivități ce nu permit circulația cu viteze mai mari de 30 km/oră.
Pentru traseul parcurs cu autovehiculele din dotare, pentru care sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea coeficienților Z11, nu se va aplica în același timp și coeficientul Z12.
NOTĂ:
În cazul deplasărilor în care se tranzitează localități rurale pe trasee principale sau localități urbane pe "șosele de centură", nu se aplică coeficienți de corecție a normei de consum carburant, aferent parcursului efectuat.
Anexa 20 DETERMINAREA NORMELOR DE CONSUM DE CARBURANȚI (N_c) ȘI A
COEFICIENȚILOR DE CORECȚIE A ACESTORA (Z_i), VERIFICAREA
ÎNCADRĂRII AUTOVEHICULELOR ÎN CONSUMUL NORMAT DE CARBURANȚI
ȘI STABILIREA COEFICIENTULUI DE CORECȚIE A KILOMETRILOR EFECTIVI (K)
1.
Pentru autovehiculele nou-intrate în înzestrarea unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor la care nu sunt stabilite normele de consum carburant, precum și pentru acelea care, în decursul exploatării, au suferit transformări importante, în măsură să le modifice normele de consum prevăzute, acestea se vor determina de fiecare unitate deținătoare și se vor transmite la Administrația Națională a Penitenciarelor, în vederea analizării și aprobării.
A.
Determinarea normei de consum carburanți
2.
Determinarea normei de consum carburanți se efectuează cu minim 3 conducători auto, iar rezultatele se consemnează într-un proces-verbal tip (model nr. 1) care se completează cu datele de identificare ale autovehicului.
3.
Condițiile tehnice și climaterice care trebuie îndeplinite la determinarea normei de consum carburanți sunt:
–
presiunea din pneuri, dimensiunile acestora, precum și calitatea carburanților și uleiului folosit trebuie să corespundă recomandărilor agenților economici producători;
–
motorul și agregatele transmisiei autovehiculului trebuie aduse la temperatura de regim, prin efectuarea unui rulaj preliminar.
Traseul trebuie să aibă o lungime de aproximativ 100 km (+/- 15 km) dus-întors (în buclă)/conducător auto.
–
conducătorii autovehiculelor la care se execută determinarea normei de consum carburanți, să aibă nivel de pregătire diferit, pe cât posibil (un conducător foarte bun, unul de nivel mediu și unul fără experiență).
Determinările se efectuează cu următoarele viteze:
–
60 - 80*) km/oră pentru autotractoarele cu remorcă de mare tonaj;
–
90 - 120*) Km/oră pentru autoturisme și derivate;
–
70 - 90*) km/oră pentru autovehiculele destinate transporturilor de materiale (cu excepția autobasculantelor) precum și pentru autospecialele realizate pe șasiul acestora;
–
60 - 80*) km/oră pentru autobasculante;
–
80 - 90*) km/oră pentru autobuze, microbuze (autospeciale realizate pe șasiul acestora).
*) - limită de viteză admisă numai pe autostrăzi
Se va urmări ca viteza de parcurgere a sectorului de drum să fie constantă și cât mai aproape de vitezele precizate mai sus.
Determinările se fac:
a)
la autovehicule cu 50% din sarcina utilă nominală și complet echipate pentru o exploatare normală (inclusiv plinul din rezervoarele de carburanți);
b)
la autospecialele care au montate instalații permanente, determinările se execută cu automobilele complet încărcate.
Alimentarea automobilelor cu carburanți în timpul determinărilor se face la capacitatea maximă a rezervorului, înainte și după parcurgerea celor aproximativ 100 km (+/- 15 km) dus- întors/conducător auto.
Determinările se efectuează pe timp favorabil (fără ploaie sau ninsoare), la temperaturi ale mediului ambiant de la +5°C la +30°C și la presiuni atmosferice de 730 - 765 mm Hg. Viteza vântului trebuie să fie mai mică de 3 m/sec.
În cazul în care nu pot fi îndeplinite condițiile climaterice de mai sus, determinarea consumului mediu se va amâna până la crearea posibilităților optime pentru efectuarea determinărilor.
4.
Pentru determinarea experimentală a consumului de carburanți se procedează în felul următor:
–
se aduce autovehiculul la începutul sectorului de drum și se oprește motorul (în dreptul stației de alimentare);
–
se alimentează la capacitatea maximă a rezervorului, înainte de parcurgerea celor aproximativ 100 km (+/- 15 km) dus-întors/conducător auto;
–
se pornește motorul și se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerând și schimbând treptele de viteze, până se ajunge la viteza precizată la punctul 3 care se menține pe cât posibil uniformă (în raport de circulația rutieră și de teren) pe toată lungimea sectorului
–
se oprește autovehiculul și motorul în dreptul aceleiași stații de alimentare;
–
se alimentează la capacitatea maximă a rezervorului, după de parcurgerea celor aproximativ 100 km (+/- 15 km);
–
se reia operațiunea pentru ceilalți 2 conducători auto, efectuându-se în același mod toate cele 3 măsurători;
–
consumul mediu de carburanți (Cm) pentru fiecare măsurătoare în parte, se calculează cu relația:
Cm = (100 x C) / S
Cm = consumul mediu de carburanți (litri la 100 km efectivi);
C = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri);
S = lungimea sectorului de drum (km)
Norma de consum carburant (în litri la 100 km) stabilită în urma determinării la un autovehicul, reprezintă media aritmetică a consumurilor medii rezultate în cele 3 măsurători conform relației:
N_c = (C_m1 + C_m2 + C_m3) / 3
Timpul de parcurgere a sectorului de drum se măsoară cu un cronometru. Indicațiile acestea servesc la calcularea vitezei medii de mișcare a autovehiculului (Vm) conform relației
Vm = 60 x S / t (km/oră)
în care:
Vm_1 = viteza medie a autovehiculului pe timpul determinării;
S = lungimea sectorului parcurs (km);
t = timpul (minute).
Rezultatele determinărilor se trec în procesul-verbal tip (Model nr. 1).
B.
Determinarea coeficienților de corecție a normei de consum carburant
5.
Determinarea experimentală a coeficienților de corecție a normei de consum carburant se efectuează de către Direcția Economico-Administrativă.
Rezultatele determinărilor efectuate se consemnează în procesul-verbal (model nr. 1). Determinările se execută pe un sector de drum cu o lungime de 10 km, cu minim 3 conducători auto.
6.
Înainte de începerea determinării coeficienților de corecție, se verifică norma de consum carburant la autovehiculele cu care urmează a se face determinarea, conform prevederilor de la punctul A.
Dacă în urma verificării se constată depășiri față de norma de consum prevăzută, autovehiculele respective vor fi excluse de la experimentare.
7.
Determinarea coeficienților de corecție a normei de consum carburant se face în raport de condițiile specifice de exploatare și influența acestora asupra autovehiculelor.
8.
Calculul coeficienților de corecție a normei de consum carburant se face cu relația:
Z_n = (100 x C) / (S x Nc)
în care:
Z_n = coeficientul de corecție care se determină pentru fiecare conducător auto;
C = consumul efectiv de carburant (în litri) pentru parcurgerea în ambele sensuri a întregului traseu pentru care se determină coeficientul de corecție;
S = lungimea întregului traseu pe care s-a făcut determinarea;
Nc = norma de consum carburant stabilită prin norme, în litri la 100 km efectivi.
Pe timpul determinărilor autovehiculele vor fi încărcate ca în situația reală de exploatare.
9.
Pentru determinările coeficienților de corecție se execută următoarele:
–
se aduce autovehiculul la începutul sectorului de drum și se oprește motorul (în dreptul stației de alimentare)
–
se alimentează la capacitatea maximă a rezervorului, înainte de parcurgerea celor aproximativ 10 km/conducător auto;
–
se pornește motorul și se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerându-se progresiv și schimbând treptele de viteze, până se ajunge la treapta și viteza de circulație impusă de traseu;
–
se parcurge întreaga lungime a traseului, autovehiculul fiind folosit în condiții de lucru identice cu situațiile reale de exploatare;
–
se determină consumul efectiv de carburanți "C";
–
se calculează coeficientul de corecție conform relației de la punctul 8;
–
se reia operațiunea pentru ceilalți 2 conducători auto efectuându-se în același mod toate cele 3 determinări;
–
coeficientul de corecție (Z_i), se calculează cu relația:
Z_i = (Zn1+ Zn2+ Zn3) / 3
în care:
Z_n1-3 = coeficientul de corecție care se determină pentru fiecare conducător auto;
Z_i = coeficientul de corecție care se determină;
10.
La stabilirea normelor de consum carburant și a coeficienților de corecție, se vor avea în vedere și datele rezultate din exploatarea autovehiculelor la alte unități.
MODEL NR. 1
MINISTERUL
JUSTIȚIEI
Administrația Națională a Penitenciarelor
Unitatea ................
Nr. ..... din ...........
PROCES-VERBAL
Încheiat azi ..........
1.
În baza prevederilor din normativul nr. ....... din ......., noi comisia tehnică compusă din:
a.
.......... din ................;
b.
.......... din ................;
c.
.......... din ................;
ne-am întrunit, în perioada ..............., pentru a determina experimental ......................
consum carburant (Nc) / coeficientul de corecție (Zi) a normei de consum;
..................................
(verificarea încadrării autovehiculului în consum normat de carburant) la auto ......, marca ....... tipul ........, care se exploatează în condiții
.......(condițiile care impun determinarea).........
2.
Pentru determinare au fost folosite următoarele auto ....... marca ..........., tipul .........
a.
număr de înmatriculare ............
conducător auto ...............;
conducător auto ...............;
conducător auto ...............;
(Pentru verificarea încadrării autovehiculului în consumul normat de carburant se vor înscrie numai datele acestuia).
3.
Caracteristicile tehnice ale auto ............
–
tip/cod motor ..............;
–
numărul cilindrilor*) ......;
*) se înscrie numărul de cilindri.
–
puterea maximă (kW) .......;
–
capacitatea cilindrică (Cmc) ......;
–
tipul carburantului.......;
**) cu carburator; injecție monopunct, injecție multipunct; Diesel, cu pompă de injecție, injecție directă, supraalimentat.
–
tipul transmisiei****) .......;
****) transmisie față; transmisie spate; transmisie integrală comutabilă; transmisie integrală permanentă.
–
numărul de trepte și tipul cutiei de viteze***) ......;
***) mecanică; automatică;
–
numărul de locuri sarcina utilă (kg) ......;
–
masa totală maximă autorizată (kg) ......;
–
anvelope: ....... buc., dimensiuni față: ........ spate ......
4.
În timpul determinărilor s-au respectat condițiile prevăzute în normativ referitoare la starea tehnică a autovehiculelor, calitatea carburantului și uleiului, starea sectorului de drum, condițiile climaterice și de conducere a autovehiculelor.
Condițiile în care s-au făcut determinările:
–
vânt (sub 3 m/s) .......
–
temperatura aerului (-30°C - +30°C) ......
–
starea sectorului de drum ......(asfalt, beton)
–
încărcătura ....... persoane, ..... kg;
–
presiunea în pneuri:
–
față .....at;
–
spate ....at;
–
aparatura folosită la determinarea ........;
–
sectorul de drum pe care s-au făcut determinările
..................................
..................................
(drumul național de la stația de alimentare la km și retur, străzi, zonă)
5.
În urma determinărilor au rezultat următoarele consumuri: la auto ....... cu numărul de înmatriculare
Numărul determinării
Sensul
Consumul efectiv de carburant (C)
Distanța efectiv parcursă în km
Viteza medie
(Vm) (km/oră)
Norma de consum / 100 km
(1/100 km) +/-15km
1
2
3
4
5
6=100*3/4
1
Dus
Întors
C1
Nc_1
2
Dus
Întors
C2
Nc_2
3
Dus
Întors
C3
Nc_3
Norma de consum carburant (Nc) (media aritmetică a celor 3 determinări) .....
Norma de consum (Nc) este:
Nc = (Nc1 + Nc2 + Nc3) / 3 = 1/100 km
Pentru perioada de iarnă, norma de consum de carburant se majorează cu 10%.
Pentru perioada de vară, în cazul folosirii instalației de aer condiționat norma de consum de carburant se majorează cu 10%.
Având în vedere probele efectuate, comisia propune spre aprobare, pentru auto ...... următoarele:
–
norma de consum pe timp de vară ..... 1/100 km;
–
norma de consum pe timp de iarnă .... 1/100 km;
–
instalația de aer condiționat .... l/100 km;
–
carburant folosit ...........;
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 2 exemplare.
COMISIA
...................
...................
...................
NOTE:
Cele două exemplare din procesul-verbal se repartizează astfel:
1.
Pentru determinarea normei de consum carburant sau a coeficientului de corecție a acesteia:
–
1 exemplar la Direcția Economico-Administrativă;
–
1 exemplar la unitatea unde s-a executat determinarea.
2.
Pentru verificarea încadrării în norma de consum carburant, în situația în care autovehiculele nu se încadrează în normele prevăzute:
–
1 exemplar la Direcția Economico-Administrativă pentru soluționare;
–
1 exemplar la unitatea care a executat determinările.
Anexa 21 NORME PENTRU CONSUMUL DE ULEI PRIN ARDERE ÎN MOTOARE
ȘI PENTRU COMPLETARE ÎN TRANSMISII MECANICE
1.
Pentru autovehicule și autospeciale
(în litri la 100 km echivalenți)
Rulajul la care se încadrează motorul la data punerii în funcțiune ca nou
Capacitatea cilindrică a motorului (cmc)
Până la 2000
2001 – 5000
5001 – 10000
Peste 10000
consumul normat
1
2
3
4
5
până la 25.000
0,075
0,125
0,175
0,225
25.001 - 50.000
0,100
0,150
0,200
0,250
50.001 - 75.000
0,125
0,175
0,225
0,275
75.001 - 100.000
0,150
0,200
0,250
0,300
2.
Pentru tractoare rutiere
(în litri pe oră)
Capacitatea cilindrică a motorului în cmc.
Consumul normat
până la 2000
0,150
2.001 - 2.500
0,250
2.501 - 3.000
0,300
3.001 - 3.500
0,350
3.501 - 4.000
0,400
4.001 - 4.500
0,450
4.501 - 5.000
0,500
peste 5.000
0,550
3.
Pentru transmisii mecanice
Consumul normat de ulei pentru completare, în agregatele transmisiei și direcției, este de maximum 20% din capacitatea totală a acestora, la fiecare 10.000 km echivalenți.
Pentru autovehicule se vor respecta prescripțiile tehnice elaborate de producător privind normele de consum prin ardere și de completare a lubrifianților.
Anexa 22 NORME MINIME DE EXPLOATARE PENTRU ANVELOPE
Nr. crt.
CATEGORIA AUTOVEHICULULUI
Norma de timp
- ani -
Norma de rulaj
- km efectivi -
(ore funcționare)
Adâncimea minimă a profilului benzii de rulare
(mm)
0
1
2
3
4
1.
Autoturisme și autospeciale, până la capacitatea de 1 tonă exclusiv
5
24.000
1,6
2.
Autovehicule și remorci cu capacitate de încărcare de la 1 tonă la 1,5 tone exclusiv
6
30.000
1,6
3.
Autovehicule și remorci cu capacitatea de încărcare de la 1,5 tone la 3 tone exclusiv
6
36.000
1,6
4.
Autovehicule și remorci cu capacitatea de încărcare de 3 tone și peste 3 tone
6
40.000
1,6
5.
Microbuze
4
30.000
1,6
6.
Autobuze
4
45.000
1,6
7.
Tractoare rutiere pe pneuri pentru anvelopele de la roțile din față
6
1.200 ore
2
8.
Tractoare rutiere pe pneuri pentru anvelopele de la roțile din spate.
6
2.500 ore
4
1.
Pentru norma de rulaj a anvelopelor montate pe autovehiculele și remorcile care lucrează în condiții speciale, se va adăuga rulajului efectiv, un spor procentual, după cum urmează:
–
10% pentru anvelopele montate pe autovehicule și remorci care lucrează în șantiere, cariere, exploatări forestiere, miniere sau petroliere;
–
10% pentru anvelopele ce echipează autobuzele, autovehicule speciale realizate pe șasiu de autoturism și autovehiculele operative;
–
15% pentru anvelopele ce echipează autovehiculele și remorcile cu instalații speciale montate permanent pe șasiu (autoateliere, autostații etc.).
Sporul care se adaugă la parcursul efectiv pentru autovehiculele și remorcile cu sarcini utile montate permanent pe șasiu și pentru autovehicule speciale realizate pe șasiu de autoturism se aplică pentru întregul rulaj al anvelopelor, fără a se menționa despre aceasta în carnetul de bord.
2.
Rulajul anvelopelor se stabilește cu relația:
Ra = (N/Nt) (Pef + K)
în care:
Ra = rulajul realizat de fiecare anvelopă din dotarea autovehiculelor în km efectivi (ore de funcționare la tractoarele rutiere);
Nt = numărul total al anvelopelor care echipează autovehiculul (inclusiv cele de rezervă);
Pef = parcursul autovehiculului în km efectivi (ore de funcționare la tractoarele rutiere);
K = sporul de kilometri (ore de funcționare la tractoarele rutiere), care se acordă în plus față de rulajul efectiv al anvelopelor montate pe autovehicule, tractoare rutiere și remorci care lucrează în condiții speciale;
N = numărul de anvelope montate pe autovehicul.
Anexa 23 NORME MINIME
DE EXPLOATARE PENTRU ANVELOPE ȘI CAMERE DE AER DE PE AUTOVEHICULELE
DIN GRUPELE STOC DE MOBILIZARE SAU REZERVĂ
1.
Pentru utilizarea cât mai rațională a anvelopelor de pe autovehiculele din grupa stoc de mobilizare sau rezervă, care nu îndeplinesc normele de rulaj în perioada stabilită ca normă de timp, se va proceda astfel:
a)
Anvelopele noi care se primesc în unitate se montează, de regulă, pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă ale căror anvelope nu au îndeplinit normele de rulaj.
Normele de timp (păstrare) a anvelopelor montate, în ani, pe autovehiculele de la stocul de mobilizare și rezervă sunt 1/2 din normele minime de exploatare pentru cele ale autovehiculelor de la uz, conform
anexei nr. 22 .
Anvelopele care au îndeplinit norma de rulaj se folosesc în continuare atâta timp cât asigură securitatea circulației, dar fără a depăși norma de timp.
b)
Anvelopele și camerele de aer de pe autovehicule din grupele stoc de mobilizare sau rezervă, care nu au putut fi înlocuite în condițiile stabilite la litera "a", după îndeplinirea normei de timp se înlocuiesc cu altele noi. Anvelopele înlocuite se folosesc pe autovehiculele de la uzul curent, atâta timp cât asigură securitatea circulației, după care se vor retrage în magazie în vederea predării acestora în centre de colectare (cu sau fără plată).
2.
Anvelopele ce echipează autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă și care nu au corespondent la celelalte grupe de la uzul curent, se vor menține pe acestea până la îndeplinirea normei de timp, în cazul când în această perioadă nu au îndeplinit normele de rulaj.
După îndeplinirea normei de durată, anvelopele și camerele de aer se verifică cu atenție, iar cele care sunt în stare bună, se vor utiliza în continuare atâta timp cât asigură securitatea circulației, după care se vor retrage în magazie în vederea predării acestora în centre de colectare (cu sau fără plată).
Anexa 24 REGULI
PRIVIND PRIMIREA-DISTRIBUIREA, VERIFICAREA, PĂSTRAREA
ȘI MANIPULAREA LICHIDELOR ANTIGEL
1.
Lichidul antigel se va livra însoțit de certificate de calitate sau buletin de analiză, care să ateste calitatea, tipul și fabrica producătoare.
2.
Pe baza datelor din documentele însoțitoare se va face identificarea și recepționarea antigelului. În acest sens, un cadru tehnic al unității va verifica punctul de congelare al antigelului, folosind termodensigelul. În funcție de datele constatate, se va face înregistrarea antigelului în gestiunea unității. Se interzice amestecarea lichidelor antigel de diferite tipuri și calități.
3.
Controlul nivelului lichidului antigel și completarea plinului pe timpul exploatării se impune atât la plecarea, cât și la înapoierea din cursă, cât și atunci când se constată o funcționare anormală a instalației de răcire și a celei de ungere.
Scăderea nivelului lichidului antigel poate fi determinată de următoarele cauze:
–
evaporarea apei din compunerea antigelului. În acest caz se constată creșterea densității lichidului antigel, iar completarea plinului se face cu apă distilată;
–
pierderea lichidului antigel datorită neetanșeității instalației de răcire sau expulzării lui din cauza spumării, prin contaminarea cu produse petroliere. În acest caz, valoarea densității nu se modifică, iar completarea se face cu lichid antigel nou, de aceeași densitate.
Înainte de completarea plinului cu apă sau antigel se va face verificarea densității lichidului din instalația de răcire și, pe această bază, se pot stabili și cauzele pierderilor.
Având în vedere proprietatea lichidului antigel de a-și mări volumul prin încălzire, instalațiile de răcire se alimentează cu cantități mai reduse; astfel, la instalațiile cu vas de expansiune, nivelul lichidului nu va depăși reperul maxim, iar la celelalte autovehicule care nu au vas de expansiune, nivelul lichidului antigel va fi cu 10 mm peste celulele de răcire ale radiatorului.
Anexa 25 FIȘA PRIVIND MONITORIZAREA CONSUMULUI DE
ENERGIE ELECTRICĂ A AUTOVEHICULELOR
Data
Număr înmatriculare
Marcă
și model
Tip autovehicul
Capacitate maximă baterie
Range în km
Distanta parcursă în km
Consum mixt în kw/h afișat în bord
Viteza medie în km/h afișată în bord
Durata cursei
Conducător auto
Itinerariu deplasare
Electric
Plug-in hybrid
Plecare
Sosire
În municipiu
În afara municipiului
Pe drumuri neamenajate
Ore
Minute
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Consum mediu mixt luna anterioară în kw
Consum mediu mixt luna curentă în kw
Diferențe în luna curentă față de luna anterioară
Plus
Minus
(responsabil economic auto)
.....................................
(Gradul, Prenumele și NUMELE persoanei care face calculul în primele 10 zile calendaristice după închiderea lunii)
1.
Evidența se va ține pentru fiecare cursă efectuată, în mod distinct, pentru fiecare autovehicul electric sau plug-in hybrid în parte.
2.
În coloanele 3 și 4 se va bifa cu "x", corespunzător ipotezei care corespunde situației.
3.
Analiza consumului de energie electrică înregistrat se va efectua lunar de către șeful de garaj și ofițerul inginer auto care vor propune, cu avizul șefului compartimentului logistică și directorului adjunct/șefului serviciului economico-administrativ, măsuri în consecință, directorul unității având competența soluționării măsurilor propuse.
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.