Decizia nr. 669/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) și (4) , ale art. 177 alin. (5) și ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Andrei Grigoraș
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 175 alin. (2)
și
(4) , ale
art. 177 alin. (5)
și ale
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Viorel Gâlcă în Dosarul nr. 294/46/2020 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.054D/2021.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată. În susținerea inadmisibilității, se arată că, astfel cum au fost formulate, criticile de neconstituționalitate privesc interpretarea și aplicarea legii, aspecte ce intră în competența instanței învestite cu soluționarea cauzei. În ceea ce privește caracterul neîntemeiat, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 711 din 12 decembrie 2023.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 294/46/2020, Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 175 alin. (2)
și (4), ale
art. 177 alin. (5)
și ale
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală . Excepția a fost ridicată de Viorel Gâlcă într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii unor infracțiuni de evaziune fiscală, cauză în care, în temeiul
art. 172 din Codul de procedură penală , a fost dispus procedeul probatoriu al expertizei contabile.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 175 alin. (4) , ale
art. 177 alin. (5)
și ale
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală
contravin dispozițiilor
art. 1 alin. (5) din Constituție
privind calitatea legii. Se arată că actuala modalitate de reglementare a procedeului probatoriu al expertizei, realizată atât prin
Ordonanța Guvernului nr. 2/2000
privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, cât și prin
și
Codul de procedură penală , instituie proceduri diferite, contrar dispozițiilor
pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Totodată, se susține că textele legale criticate nu sunt corelate între ele, precum și că acestea sunt în contradicție cu prevederile
art. 5 alin. (2) , ale
art. 10 alin. (5)
și ale
art. 178 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală . În acest sens, se invocă
Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 , apreciindu-se că ar fi necesară adoptarea unei noi soluții legislative pentru întreg
capitolul VII
- Expertiza și constatarea din
titlul IV
- Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii din
6.
În plus, cu referire la dispozițiile
art. 175 alin. (4)
și ale
art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală , se invocă și pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 21 alin. (3) din Constituție , astfel cum acesta se interpretează potrivit
art. 20 alin. (1) din Constituție
și prin prisma dispozițiilor
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, arătându-se, în esență, că este încălcat dreptul părților de a participa la efectuarea expertizelor tehnice de natură contabilă. Se susține că, întrucât expertul este desemnat direct de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, iar prevederile
art. 175 alin. (4)
și ale
art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală
exclud participarea expertului desemnat de părți la efectuarea expertizei, este încălcat principiul egalității armelor în procesul penal.
7.
Totodată, procedând la o analiză comparativă, se susține că dispozițiile privind convocarea părților diferă între
și
Codul de procedură civilă , ceea ce generează o inegalitate de tratament. Astfel, în cazul dispunerii unei expertize contabile, drepturile și interdicțiile aplicabile părților variază în funcție de natura cauzei - penală sau civilă.
8.
Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că legea obligă expertul să formuleze o opinie imparțială asupra faptelor și împrejurărilor evaluate.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este în principal inadmisibilă, iar în subsidiar neîntemeiată. În susținerea inadmisibilității sesizării se arată că autorul formulează critici de neconstituționalitate prin raportare la situația de fapt și la aplicarea concretă a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății. În ceea ce privește netemeinicia, se susține că
art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală
consacră dreptul părților de a solicita participarea unui expert recomandat de acestea la efectuarea expertizei, fiind astfel respectate toate exigențele referitoare la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se arată că reglementările din
prevăd mijloace eficiente pentru garantarea principiului egalității armelor și că textele de lege criticate sunt suficient de clare și precise, inclusiv în ceea ce privește obligația experților judiciari de a informa părțile cu privire la efectuarea expertizei.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 175 alin. (2)
și
(4) , ale
art. 177 alin. (5)
și ale
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală , care au următorul conținut:
–
Articolul 175
alin. (2)
și
(4):
(2)
Expertul are dreptul să ia cunoștință de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei;
[...]
(4)
Expertul poate cere lămuriri părților și subiecților procesuali principali, cu încuviințarea și în condițiile stabilite de organele judiciare;
–
Articolul 177
alin. (5):
„După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți, de subiecții procesuali principali și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile sau subiecții procesuali principali.“;
–
Articolul 178
alin. (5):
„În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului.“
14.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (5)
referitoare la calitatea legii, ale
art. 11
privind dreptul internațional și dreptul intern, ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, precum și ale
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit
art. 20 alin. (1) din Constituție
și prin prisma exigențelor
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, se invocă și dispozițiile
art. 146 lit. d) din Constituție
care consacră competența Curții Constituționale de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la dispozițiile
art. 175 alin. (2) din Codul de procedură penală , Curtea constată că autorul a menționat acest text de lege fără să argumenteze contrarietatea dintre dispozițiile criticate și
Legea fundamentală . Întrucât simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu poate constitui o veritabilă critică de neconstituționalitate și pentru că din sesizarea autorului nu se poate desprinde în mod rezonabil o atare critică, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 175 alin. (2) din Codul de procedură penală
urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
16.
Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală , Curtea reține că autorul formulează critici doar cu privire la sintagma „în situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților“, apreciată ca fiind lipsită de precizie și claritate. În realitate, însă, autorul urmărește modificarea textului legislativ într-o manieră pe care o consideră satisfăcătoare în mod subiectiv, în baza unor interpretări proprii. Argumentele invocate nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci ipoteze juridice ce privesc interpretarea și aplicarea normelor procesual-penale criticate. Totodată, prin motivarea excepției, autorul invocă existența unui pretins vid legislativ, de natură să încalce dispozițiile constituționale menționate. Or, completarea sau modificarea dispozițiilor criticate nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță exclusiv asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica ori completa prevederile supuse controlului (a se vedea
Decizia nr. 606 din 27 septembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragraful 17). În consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală
urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
17.
Referitor la pretinsa contrarietate dintre dispozițiile
art. 175 alin. (4)
și ale
art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală , raportat la dispozițiile
art. 21 alin. (3) din Constituție , precum și la cele ale
art. 6 din Convenție , motivată de faptul că expertul este numit direct de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, iar prezența părților și a expertului parte este înlăturată de la efectuarea expertizei, Curtea reține că neconstituționalitatea textelor criticate nu poate fi fundamentată pe o interpretare pro causa a acestora.
18.
Curtea observă că autorul excepției, în mod intenționat, oferă o interpretare subiectivă și confuză normei, fără să țină seama de interpretarea teleologică și sistematică a dispoziției legale criticate. Referitor la textele de lege criticate, prin
Decizia nr. 711 din 12 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, paragrafele 24 și 26, Curtea a statuat că, din interpretarea gramaticală a prevederilor
art. 177 alin. (1)-(
3)
și
(5) din Codul de procedură penală , rezultă că acestea nu disting între experții desemnați de organele judiciare și cei recomandați de părți, din perspectiva participării lor la realizarea expertizei. Or, în aceste condiții, este incident, în privința normelor procesual penale analizate, principiul de interpretare potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Prin urmare, procedura prevăzută la
art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală
se aplică, în egală măsură, atât experților desemnați de organele judiciare, cât și celor desemnați de părți. Totodată, Curtea a arătat că dispozițiile legale criticate asigură părților și subiecților procesuali principali exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, fiind, așadar, în acord cu prevederile
art. 21 alin. (3)
și ale
art. 24 din Constituție , precum și cu dispozițiile
art. 6 paragraful 1 din Convenție .
19.
De asemenea, Curtea reține că prezentele argumente sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 175 alin. (4) din Codul de procedură penală .
20.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
21.
În final, cu privire la susținerile formulate în sensul că dispozițiile privind convocarea părților ar crea drepturi și obligații diferite în funcție de natura cauzei - penală sau civilă -, precum și la pretinsa necorelare a prevederilor
art. 175 alin. (4)
și ale
art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală
cu dispozițiile
art. 5 alin. (2) , ale
art. 10 alin. (5)
și ale
art. 178 alin. (4) lit. a)
din același cod, respectiv cu prevederile
Legii nr. 73/1993 , Curtea reține că pretinsa neconstituționalitate este dedusă prin compararea mai multor acte normative. Or, controlul de constituționalitate privește conformitatea textului criticat cu dispozițiile și principiile
Legii fundamentale , iar nu corelarea prevederilor mai multor legi. Prin urmare, se reține că aceste critici excedează competenței instanței de contencios constituțional.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 175 alin. (2)
și ale
art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Viorel Gâlcă în Dosarul nr. 294/46/2020 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 175 alin. (4)
și ale
art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 noiembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Andrei Grigoraș
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.