Manual din 14 mai 2026

Partea I CADRU GENERAL

1.1.

Scopul acestui manual este de a oferi instrucțiuni detaliate și informații despre cum se va interveni procedural, într-un focar de boală listată de categoria A sau emergentă pentru asigurarea unui nivel înalt de sensibilizare și de pregătire cu privire la boală, precum și a capacității de a avea o reacție rapidă.

Manualul descrie detaliat etapele care trebuie parcurse începând de la notificarea suspiciunilor de boală, activarea Centrului Național de Combatere a Bolilor, denumit în continuare CNCB, a centrelor locale de combatere al bolilor, denumite în continuare CLCB, și aplicarea măsurilor de control al bolii în focar.

1.2.

Prevederi legislative Manualul este elaborat în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 43 alin. (2) din Partea III - Titlul I Capitolul 1 - Planuri de urgență și exercițiile de simulare din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor ("Legea privind sănătatea animală").

Baza legală este reprezentată de:

1.

Regulamentul (UE) 2016/429;

2.

Regulamentul Delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate;

3.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei din 3 decembrie 2018 privind aplicarea anumitor norme de prevenire și control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate și de stabilire a unei liste a speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective;

4.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 al Comisiei din 7 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la notificarea și raportarea la nivelul Uniunii a bolilor listate, la formatele și procedurile de transmitere și de raportare a programelor de supraveghere ale Uniunii și a programelor de eradicare și pentru cererea de recunoaștere a statutului de indemn de boală, precum și la sistemul computerizat de informare;

5.

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală);

6.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare;

7.

Hotărârea Guvernului nr. 1189/2009

privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Combatere a Bolilor și ale structurilor din componența acestuia;

8.

Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013

pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

9.

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009

privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare;

10.

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008

pentru aprobarea

Normei sanitare veterinare

privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare;

11.

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2018

pentru aprobarea

Normei sanitare veterinare

privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic;

12.

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016

privind aprobarea Normelor

metodologice

de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a

Normelor metodologice

de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.

1.3.

Date privind bolile de categoria A sau emergente

Bolile pot avea un impact vast asupra sănătății animale sau asupra sănătății publice.

De aceea, depistarea lor timpurie poate reduce în mod semnificativ pierderile economice provocate crescătorilor de animale prin mortalitate sau prin perturbarea comerțului cu animale.

Supravegherea este un element de bază în cadrul politicii de control al bolilor, aceasta asigurând depistarea timpurie a bolilor transmisibile ale animalelor permiterea punerii în practică de măsuri timpurii de prevenire și control al bolilor.

Mai mult, supravegherea trebuie să furnizeze informații privind starea de sănătate a animalelor, cunoștințele privind sănătatea animală, inclusiv cele privind simptomele bolilor, reprezentând o condiție prealabilă pentru gestionarea eficientă a sănătății animale și o condiție esențială pentru asigurarea depistării timpurii a bolilor animalelor.

Un rol important în depistarea precoce a bolilor îl au crescătorii de animale (operatorii, deținătorii și proprietarii de animale) care își urmăresc în mod regulat animalele și, astfel, sunt cei mai în măsură să detecteze primele simptome de boală și primele creșteri anormale ale ratelor de mortalitate. Pentru o reacție rapidă și eficace în aplicarea măsurilor de control al bolilor, orice suspiciune de boală trebuie notificată imediat autorităților sanitare veterinare.

Biosecuritatea este unul dintre principalele instrumente de prevenție care intră în sarcina operatorilor, menită să împiedice introducerea și răspândirea bolilor transmisibile ale animalelor în cadrul unei populații de animale.

Măsurile de biosecuritate trebuie adaptate la tipul de producție și la speciile sau categoriile de animale implicate, la riscurile identificate, un plan de biosecuritate bine structurat joacă un rol important în prevenirea apariției bolilor într-o unitate.

Medicii veterinari sunt actori-cheie în investigarea bolilor și reprezintă principala legătură dintre operatori și serviciile de stat sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. În consecință, ei sunt cei care ar trebui informați de către operatori în cazurile în care înregistrează mortalități anormale în rândul animalelor fără o cauză determinată sau scăderi semnificative ale producției.

O bună colaborare și cooperare între operatori și serviciile sanitare-veterinare contribuie la o gestionare eficientă a situațiilor de criză legate de sănătatea animală prin coordonarea eforturilor tuturor părților implicate pentru eradicarea urgentă a focarelor de boală.

1.4.

Definiții

În înțelesul prezentului Manual de instrucțiuni, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429.

Partea A II-A

SUSPICIUNEA UNEI BOLI DE CATEGORIA A SAU EMERGENTĂ

2.1.

Suspiciunea unei boli de categoria A sau emergentă

1.

Se consideră suspiciune de boală de categoria A sau emergentă la animalele deținute sau sălbatice, atunci când:

a)

examinările clinice, post-mortem sau de laborator arată că semnele clinice, leziunile post-mortem sau constatările histologice indică boala respectivă;

b)

rezultatele unei metode de diagnostic indică prezența probabilă a bolii pe o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale; sau

c)

a fost stabilită o legătură epidemiologică cu un caz confirmat.

2.

De asemenea, vor fi luate în considerare definițiile specifice privind cazurile suspectate de boli de categoria A sau emergente, conform art. 9 din Regulamentul (UE) 2020/689.

2.2.

Notificarea suspiciunii unei boli de categoria A sau emergentă

2.2.1.

Operatorul are obligația de a anunța, prin orice mijloace, preferabil în scris, orice modificare a stării de sănătate a animalelor sau orice caz de mortalitate înregistrat, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare DSVSA.

2.2.2.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația de a comunica medicului veterinar oficial competent teritorial orice situație în care se suspectează o boală transmisibilă a animalelor.

2.2.3.

Medicul veterinar oficial competent teritorial comunică, prin orice mijloc, suspiciunea de boală la DSVSA și se deplasează în unitatea respectivă unde în urma inspecției, dacă există suspiciuni de boală, prelevează probe pe care le trimite la laborator pentru investigații.

2.2.4.

DSVSA întocmește și transmite către ANSVSA un raport de notificare a suspiciunii de boală de categoria A sau emergentă, conform modelului prevăzut la

anexa nr. 2 la Normele metodologice

privind finanțarea cheltuielilor pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare.

2.2.5.

După caz, se convoacă CNCB și/sau CLCB conform prevederilor legislației specifice în vigoare.

2.3.

Măsuri preliminare de control al bolilor la suspiciunea unei boli de categoria A sau emergente

Măsuri preventive la inspecția unităților în suspiciunea de boală

Prezentul subcapitol are drept scop prezentarea detaliată a măsurilor preventive care trebuie luate la inspectarea unităților de către personalul sanitar-veterinar și de către personalul implicat în combaterea bolilor de categoria A sau emergente.

Prevederi tehnice

În timpul suspiciunii unui focar al unei boli de categoria A sau emergentă, condițiile de intrare/ieșire în/din unitate sunt:

1.

Nu se vor vizita decât adăposturile ce prezintă interes pentru inspecția în scopul anchetei epidemiologice. Vizitarea clădirilor cu animale listate, în timpul suspiciunii unui focar de boală de categoria A sau emergentă crește riscul ca boala să fie diseminată între clădirile din unități sau chiar în afara unităților.

2.

Numai persoanele care sunt necesare pentru investigarea bolii pot avea acces în unitate, până la elucidarea suspiciunii. Aceste persoane trebuie să respecte cerințele minime de biosecuritate. Riscul diseminării bolii este minim atunci când autoritățile sanitare veterinare împreună cu proprietarii și deținătorii de animale și, după caz, organele administrației publice locale impun măsuri restrictive atât la intrarea, cât și la ieșirea din unitate, pentru personalul angajat sau pentru personalul care investighează suspiciunea.

3.

În cazul unităților de contact supuse unor restricții specifice privind controlul și prevenirea diseminării agentului patogen care provoacă boala de categoria A sau emergentă, procedura este următoarea:

a)

În baza circumstanțelor rezultate din ancheta epidemiologică, numai persoanele al căror acces în unitate este esențial trebuie să viziteze unitatea și vor intra numai în clădirile care prezintă interes direct pentru aceste persoane.

b)

Accesul în unitățile de contact trebuie să se realizeze urmând itinerarii precise în cadrul unității, stabilite de către medicul veterinar oficial și managerul unității.

4.

Instrucțiuni de lucru privind accesul în fermă și purtarea echipamentului de protecție individual într-o unitate

A.

În unitățile comerciale accesul se face:

a)

numai după înregistrarea în registrul pentru vizitatori, cu înregistrarea orei de intrare și a menționării scopului pentru care se intră în unitate;

b)

numai prin vestiarul/filtrul sanitar-veterinar și cu respectarea procedurilor de filtru sanitar veterinar;

c)

numai lăsând la intrare în vestiarul/filtrul sanitar-veterinar, în spațiul destinat echipamentului de stradă, obiectele de uz personal, cu excepția celor strict necesare (care vor fi ambalate corespunzător);

d)

numai purtând echipament de protecție individual complet; acesta se recomandă să fie compus din:

i.

combinezon de unică folosință complet / costum salopetă;

ii.

încălțăminte: încălțăminte de protecție de unică folosință, cizme cauciuc;

iii.

masca buco-nazală de unică folosință (dacă este disponibilă);

iv.

mănuși de unică folosință;

e)

introducerea telefoanelor mobile sau a altor accesorii electronice în ferme este permisă numai dacă acestea sunt introduse într-o pungă de plastic. Echipamentul de protecție individual în unitățile comerciale va fi pus la dispoziție de proprietarii/deținătorii unității, motiv pentru care, DSVSA trebuie să informeze operatorii, pe timp de pace, despre necesitatea cumpărării și deținerii unui stoc de echipamente de protecție de unică folosință.

B.

Ieșirea (din unitate) a medicului veterinar oficial/împuternicit și a personalului ajutător se face prin vestiarul/filtrul sanitar-veterinar, astfel:

a)

lăsând echipamentul de protecție individual în spațiul echipamentelor de lucru al vestiarului/ filtrului sanitar-veterinar într-un recipient (sac) din plastic ce poate fi distrus/sterilizat;

b)

numai după o dezechipare corectă a echipamentului de protecție individual și în următoarea ordine:

i.

încălțăminte de protecție de unică folosință, cizme cauciuc;

ii.

combinezon de unică folosință complet/costum salopetă;

iii.

masca buco-nazală de unică folosință;

iv.

ochelari de protecție;

v.

mănuși de unică folosință;

c)

preluând bunurile de uz personal lăsate în spațiul destinat echipamentelor de stradă din vestiarul filtrul sanitar-veterinar și menționând ora de ieșire.

C.

În unitățile cu animale din specii listate, altele decât unitățile comerciale, accesul medicului veterinar oficial/ împuternicit se face:

a)

numai purtând echipament de protecție individual, îmbrăcat în următoarea ordine, compus din:

i.

combinezon de unica folosință complet/costum salopetă;

ii.

încălțăminte de protecție de unică folosință, cizme cauciuc;

iii.

masca buco-nazală de unică folosință;

iv.

mănuși de unică folosință.

b)

Ieșirea se face numai după o dezechipare corectă a echipamentului de protecție individual, la zona de ieșire din unitate (poartă) și în următoarea ordine:

i.

încălțăminte de protecție de unică folosință, cizme cauciuc;

ii.

combinezon de unică folosință complet/costum salopetă;

iii.

masca buco-nazală de unică folosință;

iv.

mănuși de unică folosință.

c)

Echipamentul individual de protecție se pune într-un recipient din plastic care poate fi distrus/sterilizat în cadrul laboratorului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județeană, respective a municipiului București, denumit în continuare LSVSA.

A.

Obligațiile operatorilor în caz de suspiciune a unei boli de categoria A sau emergentă la animale deținute într-o unitate

În caz de suspiciune a prezenței unei boli de categoria A sau emergentă la animale deținute, operatorii iau următoarele măsuri de control al bolilor până când DSVSA confirmă sau infirmă prezența bolii:

a)

izolează toate animalele suspecte de boala de categoria A sau emergentă;

b)

păstrează dejecțiile animaliere, inclusiv așternutul folosit, precum orice produs, material sau substanță susceptibile de a fi contaminate, izolate și protejate de contactul cu insecte și rozătoare, cu animale deținute din specii nelistate și cu animale sălbatice, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic și practic;

c)

pune în aplicare măsurile de biosecuritate suplimentare adecvate pentru a evita orice risc de răspândire a bolii de categoria A sau emergentă;

d)

suspendă toate transporturile de la sau la unitate ale animalelor deținute din speciile listate;

e)

împiedică transporturile neesențiale ale animalelor din speciile nelistate, ale produselor, materialelor, substanțelor, persoanelor și mijloacelor de transport de la sau la unitate;

f)

asigură actualizarea evidențelor unității referitoare la producție, sănătate și trasabilitate;

g)

furnizează către DSVSA, la cererea acesteia, informații relevante privind boala de categoria A sau emergentă;

h)

respectă instrucțiunile emise de DSVSA privind controlul bolii de categorie A sau emergentă.

B.

Obligațiile DSVSA în caz de suspiciune a unei boli de categoria A sau emergentă la animale deținute într-o unitate

1.

În caz de suspiciune a unei boli de categoria A sau emergentă la animale ca urmare a semnelor clinice, a morbidității și mortalității, DSVSA pune imediat sub supraveghere oficială unitatea, conform

Formularului nr. 1

și dispune următoarele măsuri preliminare de restricții și de biosecuritate:

a)

efectuarea inventarului tuturor categoriilor de animale din unitate și, pentru fiecare categorie precizează numărul de animale bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate, conform

Formularului nr. 2 .

Inventarul se va actualiza pentru a ține seama de animalele fătate recent și mortalitățile înregistrate în perioada de suspiciune, orice produs, material sau substanță susceptibilă de a fi contaminată cu agentul etiologic sau de a transmite boala și, după caz, toate locurile care ar putea permite supraviețuirea vectorilor bolii de categoria A sau emergentă; datele acestui recensământ vor fi furnizate la cerere și vor putea fi controlate la fiecare vizită; recensământul presupune verificarea și înregistrarea în rapoarte a codurilor de identificare ale animalelor; în cazul în care unitatea constă din mai multe unități epidemiologice, informațiile de mai sus se furnizează pentru fiecare unitate epidemiologică;

b)

toate animalele listate din unitate vor fi menținute în adăposturi, izolate de alte specii de animale prezente în unitate, protejate de animalele sălbatice, rozătoare și insecte;

c)

interzicerea intrării și ieșirii din unitate a animalelor din speciile listate pentru boala respectivă, putând extinde interdicția de ieșire din unitate și la animalele din specii nelistate și aplicarea măsurilor corespunzătoare în vederea distrugerii rozătoarelor și insectelor;

d)

interzicerea ieșirii din unitate a cărnii, a produselor din carne, a materialului seminal, a ovulelor sau a embrionilor, a furajelor, ustensilelor și a altor obiecte și deșeuri susceptibile de a transmite boala, cu excepția cazului în care ANSVSA / DSVSA a eliberat o autorizație în acest sens;

e)

interzicerea intrărilor neesențiale în unitate de produse, materiale, substanțe, persoane și mijloace de transport;

f)

utilizare mijloacelor corespunzătoare de dezinfecție la intrările și ieșirile clădirilor ce adăpostesc animalele din unitate; orice persoană care intră sau iese din unitate trebuie să respecte măsurile de igienă adecvate, necesare pentru a reduce riscul propagării virusului bolilor de categorie A sau emergente. De asemenea, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuțios înainte de a ieși din unitate;

g)

în cazul în care situația epidemiologică o impune, DSVSA:

i.

poate aplica măsuri de ucidere imediată sub control oficial și într-un mod prin care să se evite orice risc de propagare a virusului, atât în timpul transportului, cât și în timpul uciderii; în momentul uciderii animalelor se vor preleva probe în vederea confirmării sau infirmării prezenței bolii de categorie A sau emergente; în acest caz, DSVSA notifică Instituția Prefectului în vederea convocării CLCB, precum și a comisiei de evaluare a pierderilor suferite de proprietar în urma aplicării măsurilor de control al bolii, conform prevederilor legale;

ii.

poate institui o zonă de control temporară în jurul unității unde se vor aplica toate măsurile prezentate anterior;

h)

toate subprodusele de origine animală provenite de la animale moarte, ucise în unitatea unde se suspectează prezența unei boli de categoria A sau emergentă se prelucrează sau se elimină în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pentru a se asigura că agentul patogen suspectat este inactivat și pentru a preveni răspândirea bolii la animalele neafectate sau la oameni.

2.

Odată ce au fost adoptate, măsurile de restricție se mențin până în momentul în care suspiciunea a fost infirmată sau boala a fost confirmată, caz în care se aplică măsuri de control al acesteia.

3.

Aplicarea măsurilor revine în atribuția medicului veterinar oficial din cadrul circumscripției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor oficială, denumită în continuare CSVSAO, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

4.

Animalele vor fi verificate prin inspecție, iar cele care prezintă modificări ale statusului de sănătate vor fi examinate individual inclusiv prin termometrie. De la animalele cu semne clinice atribuibile bolii suspicionate, precum și de la animalele găsite moarte vor fi prelevate probe necesare examenelor de laborator, în scopul confirmării sau infirmării bolii.

5.

În timpul inspecției, va fi verificată respectarea măsurilor pentru mișcarea animalelor și a produselor acestora în corelație directă cu datele înregistrate în Baza Națională de Date, denumită în continuare BND.

6.

Medicul veterinar oficial, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit verifică registrul zilnic al fermei pentru efectivul matcă, pe categorii de animale.

7.

DSVSA va amplasa la intrarea în unitate, într-un loc cât mai vizibil, un afiș de avertizare colorat cât mai intens, cu textul: "Intrarea interzisă, suspiciune de boală".

8.

DSVSA va dispune afișarea în localitatea în care apare suspiciunea, informări pentru crescătorii de animale asupra caracteristicilor și simptomatologiei bolii de categoria A sau emergente și un rezumat informativ despre modul de combatere și eradicare a acesteia.

9.

Consiliul Local are obligația să aducă la cunoștința proprietarilor de animale, prin orice mijloace, informații ce privesc măsurile de biosecuritate și restricțiile sanitar-veterinare impuse, conform

Formularului nr. 3 .

10.

Inițierea anchetei epidemiologice

Ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA în cazul suspiciunii unei boli de categoria A sau emergentă la animalele deținute într-o unitate

În cazul în care există suspiciuni privind prezența unei boli de categoria A sau emergentă la animalele deținute într-o unitate, DSVSA, prin medicul veterinar oficial, efectuează imediat o anchetă epidemiologică pentru a confirma sau infirma prezența bolii listate suspectate, conform Formularului nr. 4, cu excepția situației în care nu există un alt formular stabilit pentru boala în cauză.

În cursul anchetei epidemiologice, DSVSA asigură faptul că medicii veterinari oficiali efectuează cel puțin:

a)

examinarea clinică a animalelor din speciile listate deținute în unitate;

b)

colectarea eșantioanelor pentru examenele de laborator.

În cadrul anchetei epidemiologice, DSVSA verifică cel puțin următoarele evidențe ale unității în care se suspectează prezența unei boli de categoria A sau emergentă:

c)

inventarul speciilor, categoriile și numărul de animale deținute în unitate, numărul individual de identificare al tuturor animalelor din speciile pentru care identificarea individuală este obligatorie, speciile, categoriile și numărul de animale deținute din speciile listate care s-au născut, au murit, au prezentat semne clinice sau sunt susceptibile de a fi infectate sau contaminate, orice produs, material sau substanță susceptibilă de a fi contaminată cu agentul etiologic sau de a transmite boala;

d)

evidențele privind originea și data sosirii și a plecării la sau din unitate a animalelor deținute din speciile listate;

e)

evidențele privind originea, data sosirii și a plecării la sau de la unitate a altor transporturi relevante ce includ cel puțin perioada de monitorizare stabilită în anexa II din Regulamentul delegat (UE) nr. 2020/687 pentru boala respectivă, calculată retroactiv începând de la data notificării suspiciunii și ținând cont de perioada probabilă de timp scursă de la apariția bolii listate;

f)

evidențele producției;

g)

evidențele privind vizitele la unitate, dacă sunt disponibile;

h)

identifică toate unitățile legate din punct de vedere epidemiologic și alte locuri relevante, inclusiv mijloacele de transport, prin investigatii care să reconstituie traseul pentru toate animalele deținute prezente în unitatea în care s-a confirmat apariția unui focar de boală și pentru toate produsele, materialele, substanțele, mijloacele de transport sau persoanele care ar putea răspândi boala, inclusiv pentru cele expediate în și din unitate și cele care au intrat în contact cu unitatea; reconstituirea traseului include cel puțin perioada de monitorizare stabilită în anexa II la Regulamentul delegate (UE) 2020/687, în funcție de boala în cauză, calculată retroactiv începând de la data notificării suspiciunii.

C.

Zone de restricții temporare în caz de suspiciune a prezenței unei boli de categoria A sau emergentă la animalele terestre deținute într-o unitate

În cazul în care există suspiciuni privind prezența unei boli de categoria A sau emergentă la animalele deținute într-o unitate, DSVSA poate stabili o zonă de restricții temporare, ținând seama de următoarele circumstanțe:

1.

amplasarea unității într-o zonă cu o densitate mare de animale deținute din speciile listate pentru care se suspectează prezența unei boli de categoria A sau emergentă;

2.

circulația animalelor sau a persoanelor care intră în contact cu animalele deținute din speciile listate pentru care se suspectează prezența unei boli de categoria A sau emergentă;

3.

întârziere în confirmarea bolii de categoria A sau emergentă;

4.

informații insuficiente privind originea și căile de introducere posibile ale bolii de categoria A sau emergentă suspectată;

5.

profilul bolii, în special căile și viteza de transmitere a acesteia și persistența bolii în populația de animale.

În unitățile din zona de restricții temporare se aplică cel puțin măsurile preliminare de restricții și de biosecuritate menționate mai sus.

DSVSA menține zona de restricții temporare până în momentul în care boala de categoria A sau emergentă, a fost infirmată sau confirmată.

D.

Măsuri care trebuie aplicate în cazul unei suspiciuni privind o boală de categoria A sau emergentă în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport

În cazul în care există suspiciuni privind prezența unei boli de categoria A sau emergentă în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport, DSVSA aplică:

1.

măsurile prevăzute mai sus;

2.

dacă este necesar, măsuri suplimentare adaptate situației specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A sau emergentă la animalele neafectate sau la oameni.

DSVSA aplică, de asemenea, aceste măsuri în unitățile de origine ale animalelor sau ale produselor prezente în unitățile și locurile care sunt suspectate a fi infectate.

Partea A III A

CONFIRMAREA ȘI ERADICAREA BOLII DE CATEGORIA A SAU EMERGENTĂ

3.1.

Confirmarea bolii de categoria A sau emergentă și resurse

3.1.1.

Confirmarea bolii de categoria A sau emergentă

O boală de categoria A sau emergentă la animalele deținute sau sălbatice este confirmată atunci când:

a)

agentul patogen, cu excepția tulpinilor vaccinale, a fost izolat într-o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale;

b)

a fost identificat un antigen sau un acid nucleic specific agentului patogen, care nu este o consecință a vaccinării, într-o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale care prezintă semne clinice conforme cu boala sau o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat;

c)

a fost obținut un rezultat pozitiv printr-o metodă indirectă de diagnostic, care nu este o consecință a vaccinării, pe probe prelevate de la un animal sau de la un grup de animale care prezintă semne clinice conforme cu boala sau o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat.

De asemenea, vor fi luate în considerare definițiile specifice privind cazurile suspectate de boli de categoria A sau emergente, conform art. 9 din Regulamentul (UE) 2020/689.

3.1.2.

Resurse RESURSE DE PERSONAL

În evoluția focarelor bolilor de categoria A sau emergente este necesară dislocarea rapidă a unui număr mare de personal și de echipament spre CLCB. Această responsabilitate revine departamentului responsabil de organizare, aprovizionare și resurse (umane și materiale) al Unității Operaționale Locale, denumită în continuare UOL din cadrul CLCB.

CLCB trebuie să mențină o listă a personalului veterinar care poate fi contactat la momentul suspiciunii sau confirmării unui focar de boală de categoria A sau emergentă.

Lista reprezintă planul de urgență al județului respectiv pentru focarul de boală de categoria A sau emergentă. În această listă trebuie inclus tot personalul calificat și experimentat în creșterea speciilor listate și în combaterea bolii, din cadrul județului, cu datele de contact ale fiecăruia. O linie telefonică de tip help-line trebuie să fie disponibilă pentru public, la nivelul fiecărei DSVSA, pentru anunțarea suspiciunilor unor boli de categoria A sau emergente.

Numărul de persoane care operează în fiecare CLCB atunci când este confirmată o boală de categoria A sau emergentă va fi stabilit în funcție de numărul de focare și de mărimea zonelor de protecție, de supraveghere și suplimentară.

Personalul CLCB va include:

a)

personal administrativ de la nivel local instruit în managementul situațiilor de urgență din domeniul sanitar-veterinar, în cazul apariției unei boli de categoria A sau emergentă;

b)

medici veterinari instruiți în ceea ce privește bolile de categoria A sau emergente, referitor la diagnostic, ucidere, măsuri de biosecuritate și alte proceduri ce se aplică în zonele de control, operațiunile de control al mișcării animalelor în teritoriu și alte restricții;

c)

personal tehnic auxiliar la nivelul CLCB, instruit în diverse operațiuni (de exemplu: evaluarea animalelor, proceduri care se execută în curțile infectate, și operațiuni privitoare la controlul mișcărilor).

În cazul în care se consideră că personalul de la nivelul DSVSA nu este suficient pentru activitățile de combatere - medicii veterinari oficiali, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și personal tehnic ajutător, se va apela la personal suplimentar din categoria personal de specialitate care lucrează în alte structuri - medici și personal tehnic din abatoare, medicii veterinari de liberă practică din cabinetele veterinare, medici veterinari pensionari, personal din abatoare instruit în uciderea animalelor, care să efectueze activitățile de combatere necesare, în funcție de numărul exploatațiilor și de amploarea evenimentului; calculul necesarului de personal va avea în vedere faptul că un medic veterinar oficial poate vizita și inspecta în zona de protecție, supraveghere și suplimentară a fiecărui focar, un număr maxim de animale, în funcție de boală.

RESURSE DE ECHIPAMENT ȘI ALTE FACILITĂȚI MATERIALE

La nivel local, CLCB trebuie să aibă acces imediat și să poată procura rapid echipamentele de protecție și facilitățile materiale care să asigure implementarea întregului set de măsuri pentru controlul bolii.

În funcție de amploarea focarului de boală, sub coordonarea Prefectului în calitate de președinte al CLCB, se va efectua imediat un necesar materiale (echipamente de protecție, dezinfectante, material de împrejmuire) de utilaje, mijloace de transport, care vor fi puse la dispoziția UOL de către CLCB. DSVSA trebuie să dețină următoarele materiale consumabile:

a)

echipament de protecție: măști, mănuși, ochelari de protecție, salopete - cel puțin 50 - 100 de bucăți din fiecare articol; stocul trebuie să fie suficient pentru intervenția în cinci focare de boală care evoluează în exploatații nonprofesionale cu până la 1.000 de animale;

b)

echipament pentru prelevarea de probe - cel puțin 5 truse;

c)

benzi pentru delimitarea teritoriului - 20.000 m;

d)

hărți detaliate ale județului - 2 bucăți; câte o hartă pentru ședințele operative ale unității operaționale locale, respectiv ale unității locale de sprijin din centrul local de combatere a bolilor;

e)

echipament de vaccinare - seringi automate și ace de schimb - cel puțin 5 bucăți, necesare pentru dotarea a 5 echipe de vaccinare;

f)

afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere.

Consiliile locale trebuie să dețină următoarele materiale consumabile:

a)

echipament de protecție: măști, mănuși, ochelari de protecție, salopete - cel puțin 50 - 100 de bucăți din fiecare articol;

b)

dezinfectante eficiente față de agenții infecțioși, detergenți și săpun; cantitatea de dezinfectant trebuie să fie suficientă pentru dezinfecția unei suprafețe de 20.000 mp.

c)

Utilaje pentru excavare, materiale necesare îngropării/incinerării.

Echipamentul consumabil trebuie să existe la DSVSA, chiar și în timp de "liniște" epidemiologică, în eventualitatea unei intervenții de urgență.

Mijloacele fixe și echipamentele grele trebuie să se afle în dotarea fiecărei Instituții a Prefectului, a consiliilor locale ori a Inspectoratului pentru Situații de Urgență, achiziționate în condițiile legii. Echipamentele și materialele stocate vor fi întreținute corespunzător, inventariate și verificate periodic pentru aprecierea gradului de deteriorare, în vederea înlocuirii.

3.2.

Măsuri de control la confirmarea unei boli de categoria A sau emergentă

În cazul confirmării unei boli de categoria A sau emergente, DSVSA întreprinde următoarele acțiuni:

a)

declară boala și întocmește și transmite la ANSVSA, următoarele documente:

1.

actul sanitar - veterinar de declarare a bolii, care se înregistrează la primăria din localitatea unde a fost confirmată boala conform modelului prevăzut la

anexa nr. 1 la Normele metodologice

aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare;

2.

raportul de notificare de confirmare a bolii conform modelului prevăzut la

anexa nr. 3 la Normele metodologice

aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare, precum și

3.

Informații suplimentare Raportului de notificare confirmare, conform

Formularului nr. 5 ;

b)

notifică Instituția Prefectului în vederea convocării CLCB, precum și a comisiei de evaluare a pierderilor suferite de proprietar în urma aplicării măsurilor de control al bolii, conform prevederilor legale;

c)

stabilește zonele de restricții corespunzătoare bolii de categoria A sau emergente (zona de protecție, zona de supraveghere și, dacă este necesar, zone suplimentare de restricții);

d)

întocmește Planul de măsuri pentru lichidarea focarului în cel mai scurt timp, în scopul împiedicării răspândirii bolii, conform

Formularului nr. 6.1 , aprobat prin hotărâre a prefectului și Planul de depopulare în focar, conform

Formularului nr. 6.2 .

CLCB aprobă, prin Planul de măsuri și prin decizii, zonele de restricții, metodele de ucidere, metodele de neutralizare, sursele de furnizare a echipamentelor necesare, sursele de finanțare și obligațiile structurilor participante la lichidarea focarelor.

3.2.1.

Măsuri de control al bolilor în cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A sau emergentă la animalele deținute într-o unitate

1.

În urma confirmării oficiale a unui focar de boală din categoria A sau emergentă într-o unitate, DSVSA dispune ca, pe lângă măsurile dispuse în caz de suspiciune, să se aplice imediat, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, următoarele măsuri de control al bolilor:

a)

toate animalele din speciile listate pentru boala în cauză deținute în unitatea afectată se ucid cât mai curând posibil, la fața locului, în unitate, astfel încât să se evite orice risc de răspândire a agentului patogen;

b)

pentru a evita răspândirea bolii la animalele deținute sau sălbatice neafectate sau la oameni, se iau toate măsurile de biosecuritate necesare;

c)

animalele moarte sau ucise se elimină în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

d)

orice substanță sau deșeu susceptibile de a fi contaminate, precum furajele, trebuie să fie supuse procesării; toate materialele de unică folosință potențial contaminate și, în special, cele utilizate pentru operațiunile de ucidere, să fie distruse; aceste măsuri trebuie aplicate în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial și cu prevederile capitolului privind dezinfecția.

2.

DSVSA dispune și supraveghează faptul că:

a)

transportul de la unitatea afectată al subproduselor de origine animală respectă dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009;

b)

transportul de la unitatea afectată al materialelor sau al hranei pentru animale și al altor materiale care nu sunt adecvate pentru curățare și dezinfectare respectă instrucțiunile impuse de aceasta privind condițiile de biosecuritate și de biosiguranță necesare pentru a preveni răspândirea agentului patogen al bolii de categoria A sau emergentă.

3.

DSVSA recoltează probe de la animalele deținute din speciile listate, înainte de uciderea sau de moartea acestora sau în timpul uciderii, în vederea examenelor de laborator, în cazul în care este necesar pentru ancheta epidemiologică.

4.

Prin derogare de la

pct. 1 lit. (a) , după efectuarea unei evaluări a riscurilor și ținând seama de posibilitatea aplicării altor măsuri de atenuare a riscurilor, DSVSA poate decide:

a)

să dispună uciderea animalelor deținute din speciile listate în cel mai apropiat loc, astfel încât să se evite orice risc de răspândire a bolii, în timpul uciderii sau al transportului; sau

b)

să amâne uciderea animalelor deținute din speciile listate, cu condiția ca respectivele animale să facă obiectul unei vaccinări de urgență, astfel cum se prevede la art. 69 din Regulamentul (UE) 2016/429.

5.

După eliminarea animalelor (uciderea și ecarisarea), clădirile destinate adăpostirii lor și vehiculele care au fost utilizate pentru transportul animalelor și carcaselor, precum și echipamentul, așternutul pentru animale, gunoiul de grajd și purinul susceptibile de a fi contaminate trebuie curățate, dacă este necesar, dezinsectizate și dezinfectate;

6.

DSVSA finalizează ancheta epidemiologică.

3.2.2.

Măsuri suplimentare de control al bolilor în cazul apariției unui focar de boală din categoria A sau emergentă la animalele terestre deținute într-o unitate

1.

DSVSA poate stabili, proceduri de recoltare/eșantionare pentru animalele deținute din speciile nelistate și pentru animalele sălbatice din speciile listate, pe baza informațiilor obținute în urma anchetei epidemiologice.

2.

După efectuare unei evaluări a riscului de răspândire suplimentară a bolii de categoria A sau emergentă relevante și luând în considerare posibilitatea de a aplica alte măsuri de atenuare a riscurilor, DSVSA poate să dispună uciderea animalelor deținute din specii nelistate și a animalelor sălbatice astfel încât să evite orice risc de răspândire a bolii de categoria A sau emergentă în timpul uciderii și al transportului, precum și până la eliminarea cadavrelor sau a părților de cadavre ale animalelor moarte.

3.2.3.

Măsuri în caz de focar al unei boli de categoria A sau emergentă la animalele sălbatice din speciile listate

1.

În cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A sau emergentă la animalele sălbatice din speciile listate, DSVSA poate stabili o zonă infectată pentru a preveni răspândirea bolii, pe baza următoarelor:

a)

profilul bolii;

b)

populația estimată de animale sălbatice din speciile listate;

c)

factorii de risc care contribuie la răspândirea bolii de categoria A sau emergentă în cauză, în special riscul introducerii unei boli de categoria A sau emergentă în unitățile care dețin animale din speciile listate;

d)

rezultatele eșantionării; și

e)

alți actori relevanți.

2.

În ceea ce privește cadavrele animalelor sălbatice la care s-a confirmat prezența bolii de categoria A sau emergentă, indiferent dacă animalele sălbatice au fost ucise sau au fost găsite moarte, DSVSA asigură următoarele:

a)

cadavrele animalelor sălbatice moarte sau părțile de cadavre ale acestora sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și

b)

dacă este posibil, orice material sau substanță susceptibile de a fi contaminate prin contactul cu corpurile animalelor sălbatice moarte sau cu subprodusele de origine animală obținute de la acestea fac obiectul curățării și dezinfectării sau sunt eliminate pe baza instrucțiunilor medicilor veterinari oficiali și sub supravegherea acestora.

3.

DSVSA poate adapta limitele zonei infectate inițiale pentru a controla răspândirea suplimentară a bolii de categoria A sau emergentă și în cazul confirmării altor focare ale bolii de categoria A sau emergentă la animalele sălbatice.

4.

De asemenea, DSVSA informează imediat operatorii, medicii veterinari, vânătorii, alte autorități competente relevante și orice altă persoană fizică sau juridică interesată în legătură cu apariția focarului bolii și cu măsurile de control adoptate.

3.3.

Intervenția în focar

3.3.1.

Evaluarea animalelor

Se efectuează în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile legislației Uniunii Europene în vigoare. Proprietarul animalelor va fi înștiințat despre faptul că poate beneficia de despăgubiri ca urmare a măsurilor întreprinse pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care implică tăierea sau uciderea acestora, conform

Formularului nr. 7 .

3.3.2.

Uciderea animalelor și metode de ucidere

Uciderea animalelor în cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A sau emergentă se efectuează în baza deciziei emisă în cadrul CLCB, conform

Formularului nr. 8 .

Uciderea animalelor în scopul combaterii și eradicării unei boli, trebuie să respecte pe cât posibil, protecția animalelor prin evitarea unor suferințe suplimentare.

Acest capitol cuprinde principiile și aspectele tehnice de ucidere a animalelor în cadrul programelor de combatere a bolilor de categoria A sau emergente.

Uciderea trebuie să se efectueze prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

a)

utilizarea pistolului cu glonț captiv;

b)

utilizarea pistolului cu glonț liber sau a puștii pentru animalele sălbatice;

c)

electrocutarea;

d)

gazarea cu dioxid de carbon - metodă utilizată în principal pentru speciile de talie mică;

e)

injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăți anestezice sau a unui produs autorizat pentru euthanasie care să cauzeze o moarte rapidă și sigură.

Uciderea animalelor în scopul combaterii și controlului bolilor este responsabilitatea CLCB.

3.3.3.

Principii privind uciderea

În conformitate cu prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, denumită în continuare WOAH, atunci când se procedează la uciderea animalelor în cadrul acțiunilor de control al unor boli, trebuie respectate următoarele principii:

a)

tot personalul implicat în uciderea animalelor trebuie să aibă deprinderi și competențe relevante; competențele pot fi dobândite prin instruire și/sau prin experiență practică;

b)

dacă este necesar, procedurile operaționale trebuie să fie adaptate unor circumstanțe specifice de operare la fața locului;

c)

imediat ce se ia decizia de a ucide animalele, ea trebuie dusă la îndeplinire cât mai repede, iar condițiile de îngrijire ale animalelor trebuie respectate până în momentul când animalele sunt ucise;

d)

manipularea și mișcarea animalelor trebuie reduse la minimum, iar atunci când sunt făcute, trebuie făcute în conformitate cu prevederile de mai jos;

e)

contenția animalelor trebuie să fie suficientă pentru a facilita uciderea efectivelor, și, în conformitate cu regulile de bunăstare animală și cu cerințele de siguranță ale operatorului; când con- tenția este aplicată, uciderea trebuie să urmeze fără întârziere;

f)

când animalele sunt ucise pentru scopuri de control al bolii, metodele folosite trebuie să producă moartea imediată sau pierderea imediată a cunoștinței care să dureze până la moarte; când pierderea cunoștinței nu este imediată, inducerea inconștienței trebuie să fie neagresivă și trebuie să nu cauzeze anxietate, durere, stres sau suferință animalelor;

g)

din considerente de bunăstare animală, animalele tinere trebuie ucise înaintea animalelor adulte;

h)

din considerente de biosecuritate animală, animalele infectate trebuie ucise primele, urmate de animalele de contact, apoi de restul animalelor;

i)

trebuie să existe o monitorizare continuă a procedurilor de către autoritatea competentă, în așa fel încât să se asigure că ele sunt eficiente în ceea ce privește bunăstarea animală, siguranța operatorului și biosecuritatea;

j)

când procedurile operaționale sunt concludente, trebuie să existe un raport scris care să descrie practicile adoptate și efectul lor asupra regulilor de bunăstare animală, siguranța operatorului și biosecuritate;

k)

aceste principii generale trebuie de asemenea să se aplice când animalele trebuie să fie ucise în alte scopuri, cum ar fi după dezastre naturale sau pentru uciderea unor populații de animale.

3.3.4.

Structuri organizatorice

Pentru sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile ale animalelor și a zoonozelor, la nivelul prefecturilor se constituie, sub conducerea prefecților, centre locale de combatere a bolilor cu responsabilități în combaterea unei boli de categoria A sau unei boli emergente la nivel local.

3.3.5.

Responsabilități generale în uciderea animalelor

Proprietarii și deținătorii de animale au obligația să participe, la solicitarea DSVSA, sau, după caz, a ANSVSA, la acțiuni de eradicare a unor boli transmisibile ale animalelor sau la cele de control în cazul confirmării unor boli transmisibile emergente pentru România, implicit la uciderea de animale, atunci când autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor competentă dispune aceasta, în cadrul măsurilor de control al unei boli transmisibile ale animalelor.

Autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor competente dispun măsurile necesare pentru precizarea cauzelor îmbolnăvirilor și controlează aplicarea măsurilor specifice, în vederea controlului și eradicării bolilor transmisibile ale animalelor și a zoonozelor, implicit prin uciderea acestora, dacă situația o impune.

Medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți le revin obligațiile ce rezultă din contractele de prestări servicii pentru efectuarea unor activități veterinare publice, încheiate cu DSVSA. Proprietarii și deținătorii de exploatații de animale trebuie:

a)

să asigure sprijinul necesar autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru realizarea atribuțiilor și responsabilităților acestora;

b)

să permită accesul liber, permanent și nerestricționat al autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru efectuarea inspecțiilor, controalelor, verificărilor sau examinărilor în locațiile respective.

ANSVSA și DSVSA competente, controlează aplicarea cerințelor sanitar-veterinare pentru protecția animalelor în timpul tăierii sau uciderii.

3.3.6.

Responsabilități și competențe specifice

A.

Șeful de echipă (medic veterinar oficial)

1.

Responsabilități:

a)

să planifice activitățile ce urmează să aibă loc în locația afectată;

b)

să determine și să respecte cerințele pentru bunăstarea animalelor, siguranța operatorilor și biosecuritate;

c)

să organizeze, consilieze și să organizeze, echipa de personal pentru facilitarea uciderii animalelor suspecte, în conformitate cu regulamentele naționale și ghidurile în domeniu;

d)

să asigure logistica cerută;

e)

să monitorizeze dacă sunt îndeplinite operațiunile de asigurare a bunăstării animale, siguranța operatorilor și biosecuritatea;

f)

să raporteze superiorilor progresele acțiunii și problemele apărute;

g)

să furnizeze un raport scris asupra concluziilor cu privire la ucidere, în care să descrie practicile adoptate și efectul lor asupra bunăstării animale, siguranța operatorilor și rezultatele măsurilor de biosecuritate.

2.

Competențe:

a)

aprecierea practicilor normale de întreținere a animalelor;

b)

aprecierea bunăstării animale și a aspectelor fiziologice, comportamentale și anatomice la capturarea animalelor, cu rol important în procesele de ucidere;

c)

capacitatea de a manageria toate activitățile din exploatațiile infectate și de a comunica la timp rezultatele;

d)

atenționarea fermierilor, membrilor echipei și a publicului asupra efectelor psihologice;

e)

aptitudini de comunicare eficientă;

f)

apreciere impactului asupra mediului cauzat de activitatea de ucidere.

B.

Medic veterinar oficial / Medic veterinar de liberă împuternicit

Responsabilități:

1.

să determine și implementeze cea mai potrivită metodă de ucidere că să se asigure că animalele sunt ucise fără durere inutilă și stres;

a)

să determine și să implementeze măsuri suplimentare pentru bunăstarea animală, inclusiv să ordone uciderea;

b)

să se asigure că moartea animalelor este confirmată de către o persoană competentă și la o perioadă de timp adecvată după uciderea lor;

c)

să minimalizeze riscul de împrăștiere a bolii în/din locațiile afectate, prin avizarea măsurilor de biosecuritate;

d)

să monitorizeze continuu procedurile de biosecuritate și bunăstare animală;

e)

în cooperare cu șeful, să pregătească un raport scris cu concluziile privind uciderea, descriind practicile adoptate și efectul lor asupra sănătății animale.

2.

Competențe:

a)

Abilitatea să evalueze bunăstarea animală, în special a eficienței asomării și uciderii și de a corecta orice deficiențe;

b)

Abilitatea de a evalua riscurile privind biosecuritatea.

C.

Persoanelor care manipulează animale

1.

Responsabilități:

a)

Să revizuiască facilitățile din dotare pentru a verifica dacă ele corespund necesităților;

b)

Să proiecteze și să construiască facilitățile temporare pentru manipularea animalelor, atunci când este necesar;

c)

Să dirijeze și să strângă animalele;

d)

Să monitorizeze în mod continuu bunăstarea animală și procedurile de biosecuritate.

2.

Competențe

a)

Sunt cerute competențe în manipularea animalelor în siguranță, în situațiile de urgență;

b)

Să cunoască principiile de biosecuritate și de stăpânire a animalelor.

D.

Personalul implicat în uciderea animalelor

1.

Responsabilități:

Trebuie asigurate uciderea în mod uman a animalelor prin asomare și ucidere eficace.

2.

Competențe:

a)

acolo unde regulamentul o impune, permisiunea de a folosi echipamentul necesar;

b)

competența de a folosi și de a menține în stare de folosință echipamentul relevant;

c)

competența de a folosi tehnici pentru speciile implicate;

d)

competența de a evalua eficiența asomării și uciderii.

În cazul în care uciderea nu se execută cu personal aparținând unor unități specializate se organizează echipe de ucidere alcătuite din personalul identificat de fiecare DSVSA, instruit cu privire la metodele de ucidere aplicabile, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii, în cadrul planului de acțiune stabilit în cadrul Unității Locale de Decizii a CLCB.

E.

Personalul folosit pentru ecarisarea carcaselor

1.

Responsabilități:

Ecarisarea eficientă a carcaselor, pentru a căpăta asigurarea că operațiunile de ucidere nu sunt împiedicate, trebuie să fie asigurată.

2.

Competențe:

Personalul trebuie să fie competent să folosească și să mențină echipament disponibil și tehnici de aplicare pentru specia implicată.

F.

Fermier/proprietar/manager

1.

Responsabilități: dispuse prin planul de măsuri.

2.

Competențe: Cunoștințe specifice animalelor proprii și a mediului lor de viață.

3.3.7.

Protecția și bunăstarea animalelor în timpul uciderii pentru controlul bolilor

În cursul operațiunilor de ucidere pentru controlul bolilor, animalele vor fi ferite de orice stimul, suferințe sau durere evitabile.

Principalele etape care trebuie parcurse atunci când este necesară uciderea animalelor pentru controlul unor boli sunt următoarele:

1.

formarea echipei care va realiza uciderea;

2.

planificarea operațiunii de ucidere;

3.

desfășurarea propriu zisă a acestei operațiuni.

Dintre cele trei etape, cea mai importantă este cea de planificare, când se pun la punct toate detaliile privind operațiunea care urmează a avea loc, inclusiv măsurile de evacuare a cadavrelor.

3.3.7.1.

Echipa

În principiu, echipa care va realiza operațiunea de ucidere va fi formată din următoarele persoane:

1.

un coordonator - acesta este medic veterinar oficial; are pregătire în ceea ce privește bunăstarea animalelor; are abilități de comunicare și coordonare; el formează echipa;

2.

tehnicieni, personal din abatoare, alte persoane instruite- numărul acestora va fi ales în funcție de numărul de animale care trebuie ucise; prin termenul de "tehnician", în acest context, se înțelege acea persoană care posedă cunoștințele și îndemânarea necesară pentru efectuarea propriu-zisă a operațiunii de ucidere;

3.

îngrijitori - cunosc date practice privind ferma, animalele din fermă etc.; pot avea responsabilități privind mișcarea și contenționarea animalelor, transportul cadavrelor etc; numărul acestora se stabilește în funcție de numărul animalelor care urmează a fi ucise.

3.3.7.2.

Planificarea

1.

În cadrul operațiunii de planificare, se vor avea în vedere următoarele elemente:

a)

Identificarea speciilor de animale care urmează a fi ucise;

b)

Numărul de animale infectate;

c)

Categoriile de vârstă;

d)

Categoria de creștere.

2.

După identificarea acestor elemente, va fi stabilită ordinea de ucidere, și anume:

a)

Animalele infectate vor fi ucise primele;

b)

În funcție de specie, ordinea de ucidere este: porcine, bovine, caprine, ovine;

c)

În funcție de vârstă, se va ucide mai întâi tineretul și apoi animalele adulte.

3.3.8.

Alegerea metodelor de ucidere

Cele mai utilizate metode de ucidere autorizate de către WOAH sunt:

a)

uciderea cu pistolul cu glonte captiv, urmată de decerebrare;

b)

electrocutarea;

c)

injecția letală;

d)

uciderea cu pistol cu glonte liber sau cu pușca.

În tabelul de mai jos sunt prezentate schematic metodele de ucidere pentru bovine, ovine, caprine și porcine.

Metodele de ucidere pentru bovine, ovine, caprine și porcine

Metoda

Procedura

Bovine

Ovine și caprine

Porcine

Mecanică

Pistol cu glonț liber sau pușcă

Da

Da

Da

Bolț captiv penetrant urmată de decerebrare

Da

Da

Da

Bolț captiv nepenetrant

Da (doar pentru animalele cu greutatea vie de maxim 10 kg)

Da (doar pentru animalele cu greutatea vie de maxim 10 kg)

Nu

Aplicare în 2 stadii (la nivelul capului și corpului)

Da

Da

Da

Electrică

Aplicare singulară (la nivelul capului)

Da

Da

Da

Gazoasă

Amestec de dioxid de carbon

Nu

Nu

Da

Gaze inerte în amestec cu dioxid de carbon

Nu

Nu

Da

Azot și/sau gaze inerte

Nu

Nu

Da

Monoxid de carbon

Nu

Nu

Da

Gaze inerte în amestec cu mo- noxid de carbon

Nu

Nu

Da (numai pentru purcei)

Injecții letale

Barbiturice și altele

Da

Da

Da

Uciderea animalelor inconștiente

Decerebrare

Da

Da

Da

Sângerare

Da

Da

Da

METODELE DE UCIDERE PERMISE în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1099/2009

Metodele de ucidere premise sunt mecanice, electrice și prin gazare.

Metode mecanice

Nr.

Nr. Denumire

Descriere

Condiții de utilizare

Parametri-cheie

Cerințe specifice pentru anumite metode

1.

Dispozitiv cu bolț captiv penetrant

O leziune gravă și ireversibilă a creierului provocată de șoc și de penetrarea unui bolț captiv Asomare simplă urmată de spinalizare sau sângerar

Toate speciile

Poziția și direcția de împușcare

O viteză, o lungime a ieșirii și un diametru al bolțului corespunzătoare dimensiunii și speciei animalului

Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere (secunde)

Nu se aplică

2.

Dispozitiv cu bolț captiv nepenetrant

O leziune gravă a creierului provocată de șocul unui bolț captiv fără penetrare

Asomare simplă urmată de ucidere

Depopulare și alte situații pentru păsări de crescătorie, iepuri de crescătorie și iepuri de câmp

Poziția și direcția de împușcare

O viteză, un diametru și o formă a bolțului corespunzătoare dimensiunii și speciei animalului

Forța cartușului utilizat

Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere (secunde)

La utilizarea acestei metode, operatorii trebuie să acorde o atenție deosebită pentru a evita fracturarea craniului

3.

Armă de foc cu proiectil liber

O leziune gravă și ireversibilă a creierului provocată de șoc și de penetrarea unuia sau mai multor proiectile

Toate speciile

Poziția de împușcare

Puterea și calibrul cartușului

Tipul de proiectil

Nu se aplică

4.

Macerarea

Strivirea imediată a întregului animal

Pui de maximum 72 de ore și ouă embrionate

Cantitatea maximă care poate fi introdusă

Distanța dintre lame și viteza de rotație

Măsuri pentru a preveni supraîncărcarea

Această metodă asigură macerarea instantanee și moartea imediată a animalelor.

Aparatul conține lame rotative cu acționare mecanică rapidă sau proiecții de polistiren expandat.

Aparatul trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a asigura uciderea instantanee a tuturor animalelor, chiar în cazul în care sunt în număr mare

5.

Dislocarea cervicală

Întinderea și răsucirea manuală sau mecanică a gâtului, provocând astfel ischemia cerebrală

Păsări cântărind maximum 5 kg în viu

Nu se aplică

Nicio persoană nu va ucide prin dislocare cervicală manuală mai mult de 70 de animale pe zi.

Dislocarea cervicală manuală nu va fi utilizată pentru animalele cu o greutate în viu mai mare de cinci kilograme.

6.

Lovitură puternică penetrativă în cap

Lovitură fermă și precisă în cap care provoacă vătămarea gravă a creierului, aplicată cu un dispozitiv special

Porcine tinere, miei, iezi, iepuri de crescătorie, iepuri de câmp, animale pentru blană și păsări cântărind maximum 5 kg în viu

Forța și localizarea loviturii

Nicio persoană nu va ucide prin lovitură puternică penetrativă în cap mai mult de 70 de animale pe zi.

Metode electrice

Nr.

Nr. Denumire

Descriere

Condiții de utilizare

Parametri-cheie

Cerințe specifice pentru anumite metode

1.

Asomarea prin electricitate aplicată la nivelul capului și corpului

Expunere a corpului la un curent care generează, în același timp, o formă de epilepsie generalizată pe EEG și fibrilația sau oprirea inimii.

Toate speciile

Curent minim (A sau mA)

Tensiune minimă (V)

Frecvență maximă (Hz)

Durata minimă a expunerii

Frecvența reglării echipamentului

Optimizarea fluxului de curent

Evitarea unor șocuri electrice înainte de asomare

Poziționarea și zona suprafeței de contact a electrozilor

Intervalul maxim dintre asomare și sângerare în cazul asomării sau asomărilor simple (secunde)

Animale din speciile ovină, caprină și porcină. Nivelul minim al curentului pentru asomarea prin electricitate aplicată la nivelul capului și al corpului este de 1 amper pentru ovine și caprine și 1,3 amperi pentru porcine.

2.

Electrocutare în baie de apă cu unitatea mobilă

Expunere a întregului corp la un curent care generează o formă de epilepsie generalizată pe EEG și o posibilă fibrilație sau oprire a inimii prin intermediul unei băi de apă

Păsări de crescătorie

Curent minim (A sau mA)

Tensiune minimă (V)

Frecvență maximă (Hz)

Frecvența reglării echipamentului

Evitarea unor șocuri electrice înainte de asomare

Reducerea la minimum a durerii în momentul suspendării

Optimizarea fluxului de curent

Durata maximă a suspendării înainte de baia de apă

Durata minimă a expunerii pentru fiecare animal

Imersiunea păsărilor până la baza aripilor

Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere pentru frecvențele peste 50 Hz (secunde)

Păsările nu sunt suspendate dacă sunt prea mici în raport cu asomatorul cu baie de apă sau dacă fixarea poate determina sau crește durerea (de exemplu, în cazul animalelor vizibil rănite). În aceste cazuri, animalele sunt ucise utilizând o metodă alternativă.

Dispozitivele de suspendare se umezesc înainte de suspendarea și expunerea la curent a păsărilor vii.

Păsările se suspendă de ambele picioare

Metode prin gazare

Nr.

Nr. Denumire

Descriere

Condiții de utilizare

Parametri-cheie

Cerințe specifice pentru anumite metode

1.

Dioxid de carbon, concentrație ridicată

Expunerea directă sau progresivă a animalelor conștiente la un amestec gazos conținând peste 40 % dioxid de carbon.

Metoda poate fi folosită în bazine, tuneluri, containere sau clădiri etanșeizate în prealabil

Porcine, mustelide, șinșile, păsări de crescătorie cu excepția rațelor și a gâștelor

Concentrația dioxidului de carbon

Durata de expunere

Intervalul maxim dintre asomare și sângerare în cazul asomării simple (secunde)

Calitatea gazului

Temperatura gazului

În cazul porcinelor, al mustelidelor și al șinșilelor, se utilizează o concentrație minimă de dioxid de carbon de 80 %.

În niciun caz gazele nu vor intra în camera sau locația în care animalele urmează să fie ucise într-un mod care ar putea provoca arsuri sau agitație din cauza înghețării sau a lipsei de umiditate

2.

Dioxid de carbon în două faze

Expunerea succesivă a animalelor conștiente la un amestec gazos conținând până la 40 % dioxid de carbon, urmată de o concentrație mai mare de dioxid de carbon sau după ce animalele și-au pierdut cunoștința

Păsări de crescătorie

Concentrația dioxidului de carbon

Durata de expunere

Calitatea gazului

Temperatura gazulu

Nu se aplică

3.

Dioxid de carbon asociat cu gaze inerte

Expunerea directă sau progresivă a animalelor conștiente la un amestec de gaz, conținând până la 40 % dioxid de carbon asociat cu gaze inerte, care duce la anoxie.

Metoda poate fi folosită în bazine, saci, tuneluri, containere sau clădiri etanșeizate în prealabil

Porcine și păsări de crescătorie

Concentrația dioxidului de carbon

Durata de expunere

Intervalul maxim dintre asomare și sângerare/ucidere în cazul asomării simple (secunde)

Calitatea gazului

Temperatura gazului

Concentrația de oxigen

În niciun caz gazele nu vor intra în camera sau locația în care animalele urmează să fie ucise într-un mod care ar putea provoca arsuri sau agitație din cauza înghețării sau a lipsei de umiditate

4.

Gaze inerte

Expunerea directă sau progresivă a animalelor conștiente la un amestec de gaz inert, precum argon sau azot, care duce la anoxie.

Metoda poate fi folosită în bazine, saci, tuneluri, containere sau în clădiri etanșeizate în prealabil

Porcine și păsări de crescătorie

Concentrația de oxigen

Durata de expunere

Calitatea gazului

Intervalul maxim dintre asomare și ucidere (secunde)

Temperatura gazului

În niciun caz gazele nu vor intra în camera sau locația în care animalele urmează să fie ucise într-un mod care ar putea provoca arsuri sau agitație din cauza înghețării sau a lipsei de umiditate.

5.

Monoxid de carbon (sub formă pură)

Expunerea animalelor conștiente la un amestec gazos conținând peste 4 % monoxid de carbon

Animale pentru blană, păsări de crescătorie și porcine tinere

Calitatea gazului

Concentrația monoxidului de carbon

Durata de expunere

Temperatura gazului

Animalele sunt ținute permanent sub supraveghere vizuală.

Acestea sunt introduse unul câte unul, asigurându-se faptul că atunci când un animal este introdus în încăpere cel dinaintea sa și-a pierdut deja cunoștința sau este mort.

Animalele rămân în încăpere până când se constată moartea lor

6.

Monoxid de carbon asociat cu alte gaze

Expunerea animalelor conștiente la un amestec gazos conținând peste 1 % monoxid de carbon, asociat cu alte gaze toxice

Animale pentru blană, păsări de crescătorie și porcine tinere

Concentrația monoxidului de carbon

Durata de expunere

Temperatura gazului

Filtrarea gazului produs de motor

Animalele sunt ținute permanent sub supraveghere vizuală.

Acestea sunt introduse unul câte unul, asigurându-se faptul că atunci când un animal este introdus în încăpere cel dinaintea sa și-a pierdut deja cunoștința sau este mort.

Animalele rămân în încăpere până când se constată moartea lor.

Se poate utiliza gazul produs de un motor special adaptat în scopul uciderii animalelor, cu condiția ca persoana responsabilă de uciderea animalelor să fi verificat în prealabil dacă gazul utilizat:

(a) fost răcit în mod corespunzător;

(b) a fost filtrat suficient;

(c) nu conține componente sau gaze iritante. Motorul se testează anual înainte de a se proceda la uciderea animalelor.

Animalele sunt introduse în încăpere numai când se obține concentrația minimă de monoxid de carbon.

Alte metode

Nr.

Denumire

Descriere

Condiții de utilizare

Parametri-cheie

Cerințe specifice pentru anumite metode

1.

Injecție letală

Pierderea cunoștinței și a sensibilității, urmată de moartea ireversibilă determinată de injectarea unor substanțe veterinare

Toate speciile

Alte situații cu excepția sacrificării

Tipul de injecție

Utilizarea medicamentelor aprobate

Nu se aplică

3.3.8.1.

Uciderea cu pistolul cu glonț captiv Utilizarea pistolului cu glonte captiv nu produce moartea imediată a animalului, de aceea trebuie urmată, în mod obligatoriu, de uciderea animalului prin decerebrare. În acest context, prin "decerebrare" se înțelege operațiunea de introducere prin orificiul rezultat în urma împușcării, a unei tije metalice flexibile care va fi acționată manual pentru distrugerea masei cerebrale și a măduvei spinării.

Această metodă este eficientă pentru uciderea bovinelor și solipedelor; se poate folosi și în cazul porcinelor adulte, ovinelor și caprinelor.

Obiectivul principal al acestei metode este de a induce insensibilitate imediată prin administrarea unei lovituri puternice, penetrante, asupra craniului animalului. Animalul trebuie să rămână inconștient până în momentul morții.

Efectul principal al utilizării acestei metode îl constituie accelerarea masei cerebrale, care va suferi un impact cu peretele craniului, precum și distrugerea unei porțiuni a acestuia, în zona de penetrare. Ca urmare a șocului, activitatea electrică a creierului este perturbată, presiunea sângelui scade dramatic, pe acest fond instalându-se starea de insensibilitate.

Locul și modul de poziționare a pistolului cu glonte captiv diferă în funcție de specia care urmează a fi ucisă, astfel:

a)

Solipedele vor fi asomate prin poziționarea pistolului ușor înclinat cu gura țevii spre coadă, într-un punct situat la aproximativ 1 cm deasupra intersecției a două linii imaginare, fiecare linie pornind din dreptul ochiului spre urechea de pe partea opusă.

b)

În cazul bovinelor adulte, se recomandă sedarea acestora într-un stand de contenție. Până la instalarea efectului sedativului, animalele se lasă în adăpost/boxă. Ulterior, acestea vor fi asomate și ucise. Bovinele vor fi asomate prin poziționarea pistolului perpendicular pe craniu, într- un punct situat la intersecția a două linii imaginare, fiecare linie pornind din dreptul ochiului spre centrul bazei cornului de pe partea opusă;

c)

Ovinele se asomează diferențiat în funcție de prezența sau absența coarnelor. Pentru ovinele fără coarne, pistolul va fi poziționat în punctul central cel mai înalt al craniului, cu țeava îndreptată în jos. Pentru ovinele cu coarne metoda de asomare este aceeași cu cea utilizată pentru caprine;

d)

Caprinele se asomează prin poziționarea pistolului în spatele protuberanței dintre coarne, pe mijloc, cu țeava orientată către baza limbii;

e)

Porcinele se asomează destul de dificil prin această metodă, în principal din cauza poziționării creierului în cutia craniană, fapt ce crește riscul ca asomarea să fie ineficientă. Din acest considerent, pistolul cu glonte captiv se folosește atunci când celelalte metode de ucidere nu pot fi aplicate și, preferabil, numai pentru porcinele adulte. Tineretul poate fi ucis prin această metodă fără a fi necesară decerebrarea. Pentru realizarea acestei operațiuni, este recomandabil a se folosi cel mai greu cartuș.

Pistolul va fi poziționat într-un punct situat la aproximativ 2 cm deasupra nivelului ochilor, pe mijloc, cu vârful țevii orientat spre coadă.

Efectele fiziologice ale uciderii cu pistolul cu glonte captiv constau într-o fază de debut - tonică (derigidizare) de câteva secunde. Ulterior, se poate constata o fază clonică (de convulsie) ce poate fi recunoscută după mișcările specifice de pedalare/zvâcnire a animalului cu o durată medie între 15 și 45 de secunde. Este important ca operatorul care efectuează uciderea să cunoască semnele distinctive ale unei asomări eficiente; acestea sunt următoarele:

a)

animalul se prăbușește;

b)

absența respirației ritmice;

c)

pupile dilatate, fixe;

d)

absența reflexului cornean (se poate atinge corneea animalului fără ca acesta să clipească);

e)

mandibula relaxată;

f)

limba atârnă.

Lipsa parțială a acestor semne semnalează o asomare ineficientă; în acest caz se va proceda imediat la o nouă asomare, care se va realiza într-un punct situat deasupra celui inițial, în dreapta sau stânga față de linia care împarte craniul în două jumătăți egale.

În mod obligatoriu, va trebui să existe un pistol de rezervă, în cazul defectării echipamentului principal de ucidere.

Pistolul (pistoalele) trebuie să fie verificat/e cel puțin o dată pe zi, obligatoriu înainte de utilizare, avându- se în vedere funcționalitatea acestora și, dacă este necesar, vor fi curățate de mai multe ori pe zi.

Uciderea cu pistolul cu glonte captiv

Avantaje

Dezavatanje

Poate fi efectuată într-o fermă

Consecutiv asomării, decerebrarea sau sângerarea sunt necesare pentru uciderea animalelor

Poate fi efectuată în spații închise

Este necesară imobilizarea animalelor

Echipa responsabilă pentru acțiunea de uciderea se poate mișca liber în fermă

Poate fi ucis un singur animal (ucidere individuală)

Timpul de realizare este relativ scurt

Convulsiile animalelor pot cauza rănirea echipei responsabile de ucidere

Dificil de utilizat la animalele agitate

Pot să apară scurgeri de fluide corporale sau de sânge de la animalele ucise

3.3.8.2.

Uciderea prin electrocutare

Principiul electrocutării constă în trecerea prin creier și inimă a unui curent electric cu voltaj, amperaj și frecvență corelate cu specia, care produce, într-o primă fază, întreruperea activității cerebrale normale și instalarea inconștienței, iar în următoarea fază, fibrilație ventriculară (contracții dezordonate ale musculaturii inimii), urmată de oprirea circulației generale.

Trecerea curentului prin inimă este foarte dureroasă pentru animal, din această cauză asomarea prealabilă prin trecerea curentului prin creier este esențială.

O electrocutare eficientă rezultă din interacțiunea care se stabilește între curent, timpul de aplicare și rezistența organismului. În mod practic, din momentul în care se aplică doi electrozi (pozitiv și negativ) pe suprafața corpului animalului, diferența de potențial duce la apariția unui flux de curent, cu o anumită forță, care va fi contracarat de rezistența oferită de piele (ca prim obstacol) și de mediul intern al organismului (mușchi, oase, vase de sânge).

Atunci când asomarea este realizată în mod eficient, creierul este sever afectat și stimulat, iar în primă fază se exprimă activitatea tonică și mai apoi cea clonică cu pierderea completă a cunoștinței. Dacă animalul nu este ucis după asomare, începe o a treia fază în care acesta începe să se recupereze și să-și recapete cunoștința.

Posibile cauze ale unei asomări incorecte: incorecta poziționare a electrozilor, contactul electric scăzut, timpul de expunere scurt la curent electric, respectiv utilizarea unor intensități ale curentului electric improprii. Atunci când asomarea este urmată de ucidere, corpul animalului devine rigid cu ușoare tremurături și se relaxează treptat. Nu ar trebui să mai existe nicio mișcare după o ucidere realizată corespunzător.

Fază tonică: Animalul se prăbușește și se oprește respirația. Membrele anterioare sunt extinse și rigide, iar membrele posterioare sunt flexate.

Faza clonică: Musculatura se relaxează, iar mișcări involuntare pot fi observate.

Faza de recuperare: În timpul acestei faze, animalul își reia respirația ritmică. Apoi, el devine vizibil conștient și va încerca să își reia poziția patrupodală.

Folosirea electricității: durata asomării

Sursa: Asociația Humane Slaughter

Specie

Faza tonică

Faza clonică

Faza de recuperare

Suine

10-20 secunde

15-45 secunde

30-60 secunde

Ovine/Caprine

10-20 secunde

15-45 secunde

30-60 secunde

Bovine

5-20 secunde

10-60 secunde

45-90 secunde

Fluidele corporale ale animalelor sunt într-o proporție mare și reprezintă un bun conductor de electricitate. Totuși, pielea, grăsimea, oasele și părul sunt conductori slabi, iar animalele cu pielea groasă, cu straturi mai mari de grăsime sau animalele cu o masă osoasă mai mare au o rezistență electrică mai mare și este necesar un voltaj mai mare pentru obținerea aceluiași efect de asomare.

Intensitatea minimă privind asomarea și uciderea în funcție de specie

(Sursa: Asociația Humane Slaughter)

Specii

Curent

Asomare

(aplicare exclusiv la nivelul capului)

Ucidere (aplicare la nivelul corpului)

Bovine (adulte)

1.28 A

> 1.51 A

Viței

1.25 A

1.25 A

Ovine/Caprine adulte

1.0 A

1.0 A

Iezi si miei

1.0 A

1.0 A

Purcei > 6 săptămâni

1.3 A

1.3 A

Cel mai utilizat tip de aparat de electrocutare este cel la care electrozii sunt de tip clește. Brațele cleștelui sunt conectate printr-un cordon electric la un dispozitiv care furnizează curent cu parametri corespunzători. Porțiunea electrozilor care va intra în contact cu pielea animalului prezintă diferite soluții constructive, în funcție de specia care urmează să fie asomată. Brațele cleștelui au de obicei o lungime de 75 cm, iar distanța maximă dintre brațe este de aproximativ 30 cm.

Dispozitivul care furnizează curentul electric trebuie să respecte următoarele cerințe:

a)

să încorporeze un dispozitiv care va măsura impedanța curentului și nu va permite utilizarea aparatului atunci când nu sunt asigurate intensitatea și puterea minimă a curentului electric;

b)

să încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care va indica durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;

c)

să fie conectat la un dispozitiv care indică voltajul și intensitatea curentului electric ce trebuie poziționat astfel încât să poată fi ușor vizualizat.

Practic, uciderea animalelor prin electrocutare are loc în două etape:

Într-o prima fază tehnicianul va plasa electrozii de o parte și de alta a capului animalului pentru cel puțin 4 secunde; în cazul porcinelor, aceștia vor fi amplasați la baza urechilor, în spatele acestora, pe cât posibil între urechi și ochi.

În cazul ovinelor/caprinelor poziționarea electrozilor între urechi și ochi este mai facilă.

În cazul animalelor cu blană, pentru a se asigura un contact electric bun, îngrijitorul trebuie să îndepărteze blana de la nivelul respectiv și să umecteze zona pe care urmează a fi plasați electrozii.

În faza a doua, tehnicianul va îndepărta electrozii, un îngrijitor va întoarce animalul pe spate, va apuca picioarele din față și le va trage spre cap, permițând astfel aplicarea electrozilor de o parte și de alta a cuștii toracice, pentru cel puțin 10 secunde, sau până când corpul animalului se relaxează. Semnele unei electrocutări eficiente sunt următoarele:

1.

animalul se prăbușește, corpul este rigid (prima fază - asomarea);

2.

după îndepărtarea electrozilor de pe torace, corpul animalului se relaxează;

3.

se poate instala o activitate reflexă de pedalare, clipire, respirație sacadată, care poate continua câteva minute;

4.

absența respirației ritmice și a reflexului cornean (animalul nu clipește când este atinsă corneea cu degetul).

Utilizarea curentului electric prin aplicarea în două stadii (la nivelul capului și la nivelul corpului) este recomandată a se folosi în cazul suinelor și vițeilor. De asemenea, se poate folosi și în cazul ovinelor și caprinelor, dar se recomandă prudență din cauza lânii și/sau a coarnelor. Rezistența electrică poate fi mai mare și din acest motiv, metoda poate fi ineficientă.

Uciderea prin electrocutare se poate folosi și pentru păsări, prin trecerea acestora printr-o baie de apă sau prin folosirea unui dispozitiv de tip clește. Uciderea prin baie de apă presupune utilizarea unui dispozitiv mobil de electrocutare prevăzut cu o bandă transportoare care permite întoarcerea păsărilor cu capul în jos; capul acestora va fi submersat într-o baie de apă electrificată.

Nivelul apei trebuie reglat astfel încât submersarea capului să permită o asomare eficientă; în cazul în care submersarea nu este corespunzătoare se vor lua măsuri imediate pentru remedierea acestei situații.

Voltajul trebuie ajustat astfel încât curentul total să fie cel indicat în mai jos (curent/pasăre), multiplicat cu numărul de păsări care sunt introduse în același timp în bazinul de apă. Următoarele valori sunt satisfăcătoare când se folosește un curent alternativ sinusoidal cu frecvențele precizate în tabelul de mai jos.

TBL pg 31

Frecvența (Hz)

Pui de carne si găini

Curcani

Rațe si gâste

Prepelițe

< 200 Hz

100 mA

250 mA

130 mA

45 mA

De la 200 la 400 Hz

150 mA

400 mA

Interzis

Interzis

De la 400 la 1500 Hz*

200 mA

400 mA

Interzis

Interzis

*păsările trebuie să primească curent electric pentru cel puțin z secunde

Băile de asomare trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare pentru toate tipurile de păsări. Apa din baia de asomare nu trebuie să se reverse în momentul scufundării păsărilor intrând în contact cu păsările nea- somate.

Electrodul care se imersează în apă trebuie să cuprindă toată lungimea băii de asomare.

Parametrii cheie care se iau în considerare sunt: curentul minim (A sau mA), tensiunea minimă (V), frecvența maximă (Hz), durata minimă a expunerii, intervalul maxim dintre asomare și ucidere (secunde), frecvența reglării echipamentului, optimizarea fluxului de curent, poziționarea și zona suprafeței de contact a electrozilor.

Recomandare: la pui lungimea băii de apă trebuie să asigure o durată de minim 10 secunde de contact pentru a se asigura moartea.

Uciderea prin utilizarea curentului electric

Avantaje

Dezavatanje

Poate fi efectuată în fermă

Implică folosirea electricității

Poate fi efectuată în spații închise

Potențial periculos pentru personalul responsabil; este necesar echipament corespunzător de protecție

Asomarea și uciderea se pot realiza într-o singură metodă (cu aplicare în două stadii)

Necesită contenția corespunzătoare a animalelor

Este o metodă minim invazivă, ce presupune minime cerințe de biosecuritate

Metodă solicitantă pentru operator

Nu este necesară sedarea prealabilă

Animalele pot fi ucise doar unul câte unul (ucidere individuală)

3.3.8.3.

Uciderea prin injecție letală

Uciderea prin administrarea unei injecții letale pe cale intravenoasă, permite distribuirea substanței administrate prin sânge la nivel cardiac și respectiv la nivel nervos central, având ca efect rapid pierderea cunoștinței. Atunci când nu este administrată o doză corespunzătoare unui animal, efectele vor fi insuficiența respiratorie, apneea și în final stopul cardiac.

Substanțele adesea folosite sunt barbituricele în asociere cu alte substanțe (ex: T61). Este metoda preferată pentru uciderea tineretului mamiferelor (miei, iezi). Poate fi utilizată și pentru uciderea păsărilor (gâște și rațe).

T 61 se administrează strict intravenos la rumegătoare mari și mici, porcine și ecvine cu doză recomandată 4-6 ml/50kg greutate vie și la carnasiere cu doza recomandată 0,3-0,5 ml/ kg greutate vie. Dacă se administrează pe alte căi, reacțiile secundare pot fi violente și dureroase pentru animal;

În cazul mamiferelor, deși este de preferat injectarea intravenoasă, în practică se poate accepta și injecția intra-cardiacă. Dacă se recurge la această metodă pentru animalele adulte, substanța va fi injectată în vena jugulară.

Pentru uciderea păsărilor se folosește injecția intraperitoneală a unei soluții de pentobarbital de sodiu de 30 % concentrație. Doza va fi de 2 - 50 ml, în funcție de greutatea păsări.

Operatorul trebuie să se asigure că posedă, înainte de administrarea substanței letale, de:

a)

tipul și volumul de medicație preanestezică;

b)

tipul și volumul de soluții barbiturice sau substanțe cu efect letal;

c)

seringi și ace adecvate;

d)

container special pentru eliminarea obiectelor înțepătoare.

Semnele unei administrări corecte a substanței letale sunt următoarele:

a)

se instalează relaxarea musculară;

b)

absența respirației ritmice;

c)

absența reflexului cornean.

Uciderea prin injecție letală

Avantaje

Dezavantaje

Poate fi efectuată în fermă

Implică contenția corespunzătoare a animalelor

Poate fi aplicată tuturor speciilor de animale

Necesită personal bine calificat

Poate fi efectuată în spații închise

Este o metodă ce necesită timp îndelungat pentru realizare

Echipa responsabilă de ucidere poate să se miște în interiorul fermei

Animalele pot fi ucise doar unul câte unul (ucidere individuală)

Moartea poate fi indusă lin

Implică considerații speciale privind eliminarea

3.3.8.4.

Uciderea prin utilizarea substanțelor gazogene

Această metodă poate fi folosită în fermă pentru uciderea animalelor, unul dintre scopuri fiind controlul bolilor. Gazele folosite pentru această metodă sunt: dioxidul de carbon (CO2), nitrogenul (N2) sau gazele inerte precum argonul (Ar), dar și amestecurile dintre acestea. Deși este considerată o metodă de asomare și ucidere, pierderea cunoștinței animalelor nu apare imediat.

La momentul introducerii în spațiul populat cu animale (ex: container sau cameră) a amestecurilor de gaze, oxigenul este înlocuit și volumul oxigenului descrește. Când un animal nu primește o cantitate de oxigen suficientă, se instalează hipoxia și își pierde cunoștința. Mai mult decât atât, dioxidul de carbon induce acidoza respiratorie și metabolică care reduce pH-ul fluidului cerebrospinal și ai neuronilor cauzând inconștiență. După un timp de expunere prelungit într-un astfel de mediu, poate să se instaleze moarte cerebrală.

Din cauza hipoxiei, animalele devin dezorientate, incapabile de a-și menține poziția patrupodală și controlul asupra musculaturii, apar convulsii și își pierd cunoștința. În timp ce suinele nu prezintă aversitate crescută asupra concentrațiilor scăzute de CO2, concentrații mari (30-40% sau mai mari) vor determina aceste animale să scape din zona respectivă. Atunci când se utilizează un mixt de CO2 și N2 sau gaze inerte, animalele suferă mai puțin, astfel că din perspectiva bunăstării animalelor este preferabil a se folosi amestecurile de gaze față de folosirea doar a dioxidului de carbon.

Este metoda preferată pentru uciderea găinilor și a curcanilor, dar poate fi utilizată și în cazul porcinelor. Metoda nu este recomandată pentru uciderea gâștelor și rațelor, datorită sensibilității lor reduse la dioxid de carbon. Animalele vor fi introduse într-un container, dimensionat în funcție de mărimea efectivului, conectat la o sursă de dioxid de carbon cu concentrație de 100%.

Păsările nu vor fi introduse în container până nu va fi atinsă o concentrație suficient de mare de CO2 (minim 80 - 90 %). În condiții normale păsările devin inconștiente după 15- 30 secunde, iar moartea se instalează după mai puțin de 2 minute.

Porcii vor fi introduși în camera de gazare după atingerea concentrației de 90 % a CO 2 cu expunere de 5,5 minute. În cazul folosirii amestecului de CO2 30% și argon 60% timpul de expunere va fi de 7 minute.

În cazul folosirii monoxidului de carbon pierderea cunoștinței și a morții este mai rapidă. La o concentrație de 4- 6 % purceii mor după o expunere de minim 6 minut.

Pentru exploatațiile comerciale cu efectiv mare de porcine se practică uciderea animalelor în grup.

Recomandările sunt elaborate în urma parcurgerii opiniilor științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor.

În funcție de tipul de hală, din punct de vedere constructiv, se pot întâlni 2 situații:

1.

În situația în care hala este prevăzută cu sala tampon, ce poate fi etanșeizată, uciderea se va realiza în sala tampon prin introducerea de CO2. Conform opiniilor științifice ale EFSA se recomandă expunerea porcilor la CO2 timp de 10 minute, la o concentrație de 90% CO2.

Exemplu: camera tampon cu L = 18m, l=2,5m, h=2,5m

V=18x2,5x2,5=112,5mc. Având în vedere masa molară a CO2 acesta fiind un gaz mai greu decât aerul, CO2 va avea tendința de acumulare pe pardoseală. Pentru a avea certitudinea ca se atinge concentrația de CO2 se va introduce în camera tampon, minim 80% din volumul camerei. Pentru camera luată ca exemplu, necesarul de CO2 este 112,5x80% = 90mc CO2

Atenționări speciale: După uciderea porcilor, înainte de scoaterea cadavrelor, camera va fi foarte bine aerisită, pentru evitarea accidentelor de intoxicare a personalului implicat în evacuarea cadavrelor. Se recomandă evacuarea cadavrelor cu utilaje mecanice( bobcat, tractor cu cupă, etc).

2.

În cazul în care hala nu este prevăzută cu sală tampon, uciderea porcilor se va efectua în afara adăpostului. În funcție de posibilitățile din unitate, se recomandă următoarele variante:

a)

Amenajarea unui container la ieșirea din hala unde porcii vor fi gazați. Necesarul de gaz se calculează după exemplul anterior, în funcție de dimensiunile containerului. Este de preferat ca dimensiunile containerului să poată permit încărcarea cadavrelor mecanizat, cu utilaje tip bobcat, etc.

Atenționare special valabilă cu cea anterior menționată, referitoare la protecția muncii;

b)

Adaptarea unui mijloc dec transport dotat cu benă, ce poate fi etanșeizată și în care ulterior uciderii porcilor, să poată fi basculate cadavrele. De exemplu, pot fi folosite benele destinate transportului de cereale, acoperite cu prelat[, peste care se poate aplica o folie pentru o mai bună etanșeizare. Calculul necesarului de CO2 se va face la fel ca în cazul anterior, raportat la volumul calculate al benei (Lxlxh= Volumul benei x 80%=mc CO2 necesari)

De precizat că pentru a utiliza bena, trebuie construită o rampă mobilă, dotată cu parapeți laterali.

Bena va fi descoperită urmând a fi etașeizată după urcarea tuturor animalelor în mijlocul de transport. În situație în care bena este acoperită, animalele vor refuza să intre într-un spațiu întunecat.

Atenționare specială: personalul implicat în acțiunea de ucidere trebuie să fie instruit conform normelor de protecția muncii.

Uciderea prin utilizarea substanțelor gazogene

Avantaje

Dezavantaje

Poate fi folosită în fermă

Implică achiziționarea echipamentului de monitorizare

Nu necesită contenția animalelor

Implică transportul de gaz până la fermă

Se pot ucide mai multe animale deodată

Metodă potențial periculoasă pentru personalul responsabil

Nu necesită sedare anterioară

Dioxidul de carbon este un gaz aversiv la concentrații mai mari de 30% și când este introdus poate cauza răciri extreme

3.3.8.5.

Uciderea cu pistolul cu glonț liber sau pușcă

Metoda este folosită, în mod special, pentru uciderea vânatului mare de fermă și a căprioarelor.

Uciderea folosind aceste metode trebuie autorizată de către autoritatea veterinară centrală.

Armele de foc trebuie folosite numai de către personal calificat, care posedă permis de portarmă.

Uciderea trebuie executată avându-se în vedere evitarea producerii oricărui stimul, suferință sau durere inutile. Animalul trebuie omorât printr-un singur foc de armă aplicat în poziția anatomică adecvată speciei. Importanți sunt parametrii cheie: poziția de împușcare, puterea și calibrul cartușului, tipul de proiectil.

Metoda nu necesită contenție dar trebuie să se realizeze într-un spațiu deschis.

Dislocarea cervicală

Metoda este folosită numai pentru uciderea unui număr mic de păsări.

Dislocarea cervicală va fi realizată numai de către personal calificat.

Pentru dislocare se va prinde pasărea cu o mână de picioare și se va întoarce cu capul în jos, luând ca suprafață de sprijin coapsa piciorului. Cu primele două degete ale mâinii libere se va apuca capul, imediat înapoia zonei occipitale (degetul cel mare va fi sub cioc). Se va apăsa pe gât cu prima încheietură a celor două degete, concomitent cu tragerea capului spre spate. Dislocarea gâtului se realizează printr-o mișcare bruscă și hotărâtă.

Avantaje: Metoda este rapidă și eficientă când este executată corect.

Dezavantaje: Metoda este folosită numai pentru uciderea unui număr mic de păsări și necesită personal instruit.

1.

Nicio persoană nu poate ucide prin dislocare cervicală manuală mai mult de 70 de păsări pe zi.

2.

Se poate utiliza doar în cazul păsărilor care cântăresc maxim 5 kg în viu.

3.3.8.6.

Uciderea animalelor în adăpost

Toate metodele enumerate anterior pot fi folosite cu succes pentru uciderea animalelor în fermă, în cazul apariției unor focare de boală. Dacă se dorește sacrificarea animalului (sacrificare de urgență), orice metodă de ucidere vă fi urmată de sângerare prin secționarea arterelor și venelor din zona gâtului.

Pentru desfășurarea unei acțiuni eficiente de ucidere, o atenție sporită trebuie acordată izolării și contenției animalelor.

1.

Bovinele pot fi izolate în grupuri de câte șase, folosind un sistem de garduri mobile, efectuându-se apoi asomarea cu pistolul cu glonte captiv și decerebrarea. O altă modalitate este contenția individuală într-un dispozitiv adecvat care permite accesul nerestricționat în zona capului.

2.

Ovinele vor fi izolate în grupuri de maxim 15 persoane pentru ucidere cu pistolul cu glonte captiv. Pentru uciderea prin electrocutare grupurile vor fi de maxim 8 persoane. Dacă oile au miei, aceștia vor fi izolați separat și uciși primii, preferabil prin injecție letală.

3.

Porcinele nu se contenționează. Grupurile vor avea maxim 8 persoane. Pentru utilizarea pistolului cu glonte captiv, se va realiza izolarea animalului cu ajutorul unui placaj, față de un perete al boxei, efectuându-se apoi asomarea. Imediat după asomare se va proceda la spinalizare. Din rațiuni de biosecuritate, nu se recomandă sângerarea.

În vederea realizării unei izolări și contenționări eficiente, operatorul trebuie să cunoască noțiuni de bază referitoare la comportamentul animalelor:

a)

bovinele au un puternic instinct de turmă; nu agrează izolarea; au un câmp vizual de 340°, însă văd bine doar în față; au acuitate vizuală nulă exact în spatele lor; au simțul mirosului dezvoltat; nu agrează zgomotele bruște, puternice;

b)

ovinele au tendința de "a urma"; au simțurile dezvoltate; au câmp vizual de 340°; pot vedea obiecte în mișcare de la mare distanță, însă nu și pe cele staționare; au acuitate vizuală nulă exact în spatele lor; au puternic instinct de turmă; izolarea le afectează negativ; se pot manevra ușor, însă berbecii pot deveni agresivi;

c)

porcinele au un câmp vizual de 310°; au acuitate vizuală nulă exact în spatele lor; nu văd bine la distanță; au un sistem olfactiv bine dezvoltat; sunt animale curioase care explorează împrejurimile; au auz bun; pot fi greu de manevrat, preferă să nu fie grăbite; dacă sunt grăbite au tendința de a intra în panică; sunt predispuse la stres.

În manevrarea animalelor trebuie să se țină cont de suprafața din jurul animalului numită "zona de fugă". Atunci când operatorul intră în zona de fugă, animalul are tendința de a fugi. Pentru a controla mișcarea unui animal, operatorul trebuie să se poziționeze la limita acestei zone, în partea din spate a animalului, lateral. Prin pășirea în zona de fugă, animalul va înainta. Prin pășirea în afara zonei de fugă, animalul se va opri. Atunci când va păși prea mult în zona de fugă, animalul va încerca să fugă.

Pentru uciderea porcinelor în adăposturi se poate utiliza dioxid de carbon asociat cu gaze inerte, gaze inerte sau monoxid de carbon asociat cu alte gaze.

Pentru uciderea păsărilor în adăposturi se utilizează în mod special metoda prin gazare.

Cerințele care se aplică în cazul utilizării acestei metode sunt următoarele:

a)

în adăposturi trebuie să se mențină o concentrație de gaz măsurată cu precizie;

b)

când animalele sunt expuse gazului individual sau în grupuri, echipamentul folosit trebuie proiectat, utilizat și întreținut astfel încât să se respecte normele de protecție a animalelor;

c)

echipamentul trebuie să poată elibera rapid gazul fără ca acesta să înghețe;

d)

animalul este expus rapid agentului gazos; este ținut în această atmosferă până la confirmarea morții. Adăposturile pentru păsări vor fi etanșate (sigilate).

Utilizarea dioxidului de carbon presupune etanșarea adăposturilor și introducerea gazului la o concentrație mai mare de 50% dioxid de carbon. Dacă gazul se aplică in situ, se elimină necesitatea de a manipula și/sau mișca păsările vii.

Mixtura de gaz folosită trebuie administrată astfel încât adăpostul să se umple treptat cu dioxid de carbon (dioxidul de carbon este mai greu și are tendința de a rămâne pe sol), de la pardoseală spre tavan, depășind mult nivelul capetelor păsărilor.

Dioxidul de carbon se poate prezenta și sub formă de blocuri de gheață. Acestea se plasează în hrănitoare. La 1,5 - 2 m de la pardoseală se amplasează o folie de plastic (ca un tavan fals) care are rolul de a reduce volumul încăperii și deci cantitatea de dioxid de carbon necesară. Se etanșează toate gurile de aerisire (uși, ferestre, ventilație). Păsările sunt expuse la gaz cel puțin 20 minute.

Metoda are dezavantajul că păsările manifestă momente de agitație (astfel nu se respectă în totalitate regulile de bunăstare), este relativ costisitoare și se înregistrează eșecuri în proporție de 1:3.

Dioxidul de carbon se poate folosi cu succes și sub formă de spumă. Metoda este eficientă, putându-se ucide cam 3000 păsări/2-3 min.

Dioxidul de carbon mai poate fi difuzat în adăpost direct din butelii cu gazul în forma lichidă. Acesta trebuie să ajungă la cel puțin 50% din volumul adăpostului.

Adăposturile vor fi sigilate și expunerea se va realiza cel puțin 20 minute (se recomandă ca desigilarea să se facă după câteva ore).

Pentru uciderea în adăposturi se mai pot folosi și gaze în amestec. Azotul amestecat cu un gaz inert (argon) și dioxid de carbon. Metoda se aseamănă cu expunerea la CO2, însă este necesar un echipament specializat, iar timpul de expunere este mai lung.

Azotul și/sau un gaz inert se pretează la uciderea păsărilor în adăpost, dar are dezavantajul că gazele sunt mai dificil de procurat.

Uciderea prin expunere la monoxid de carbon (CO). Concentrația trebuie să fie de cel puțin 1% din volum. Este necesar un dispozitiv eficient de eliminare a gazului și/sau ventilare, deoarece gazul este foarte toxic și pentru om. Se adoptă această metodă numai după o foarte atentă evaluare a riscului și numai în zone ventilate.

Metode utilizate la efective mici de păsări: în unitățile cu efective mici de păsări sau în gospodăriile populației se va utiliza metoda de dizlocare cervicală sau gazarea în containere mici tip pubelă cu CO2.

3.3.9.

Considerații privind uciderea animalelor cu respectarea principiilor de bunăstare

Multe activități vor trebui întreprinse chiar în incintele afectate, ținând cont de uciderea umană a animalelor. Șeful de echipă (medicul veterinar oficial) trebuie să dezvolte un plan pentru uciderea animalelor în incinta care trebuie să includă următoarele considerente:

a)

să presupună o mișcare și o manipulare minimă a animalelor;

b)

pot exista circumstanțe în care, pentru a fi ucise, animalele să trebuiască să fie mutate în altă locație sau la abator; indicațiile în vigoare privind uciderea animalelor trebuie urmate și în aceste cazuri;

c)

specia, numărul, vârsta și felul animalelor care urmează să fie ucise, precum și ordinul de ucidere al acestora;

d)

metodele de ucidere a animalelor și costul acestora;

e)

adăpostirea, îngrijirea și locația animalelor;

f)

disponibilitatea și eficacitatea echipamentului necesar pentru uciderea animalelor;

g)

facilitățile disponibile în incintă pentru activitățile de ucidere, inclusiv facilități suplimentare ce trebuie să fie asigurate;

h)

probleme legate de biosecuritate și mediu;

i)

sănătatea și siguranța personalului care efectuează uciderea;

j)

orice probleme legale care pot interveni, de exemplu unde pot fi folosite medicamente de uz veterinar cu restricții sau otrăvuri, sau unde procesul poate avea impact asupra mediului; k) acolo unde, în vecinătate, există alte exploatații cu animale.

În planificarea unei acțiuni de ucidere, este esențial ca metoda aleasă să fie în totalitate corespunzătoare, în așa fel încât să se ofere garanția că toate animalele sunt ucise repede și în mod uman.

3.3.10.

Alte prevederi tehnice

Animalele trebuie să fie ferite de orice stimul, suferință sau durere evitabilă, în timpul uciderii.

Instrumentele, echipamentele pentru contenționare sau ucidere trebuie să fie proiectate, construite, întreținute și folosite astfel încât să asigure o ucidere rapidă și eficientă. Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să verifice dacă instrumentele și alte echipamente folosite pentru ucidere îndeplinesc cerințele menționate mai sus și verifică, cu regularitate, buna lor funcționare și modul de întreținere.

Personalul responsabil cu uciderea animalelor trebuie, în mod imperativ, să aibă cunoștințele și îndemânarea necesară pentru a efectua aceste operațiuni în mod uman și eficient, în conformitate cu cerințele actualului manual de instrucțiuni.

În situația în care uciderea implică contenționarea animalelor înaintea uciderii, animalele trebuie conten- ționate astfel încât să nu li se provoace în mod intenționat sau neintenționat suferință, durere, rănire sau contuzii. De asemenea, membrele animalelor nu trebuie legate, iar animalele nu trebuie suspendate înainte de ucidere.

Animalele care sunt ucise prin mijloace mecanice ori electrice, în care instrumentele sunt aplicate pe cap, trebuie prezentate într-o astfel de poziție încât echipamentul să poată fi folosit adecvat, cu ușurință și pe o perioadă determinată. În cazul bovinelor autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor mijloace adecvate care să limiteze mișcările capului.

3.4.

Ecarisarea teritoriului și neutralizarea cadavrelor și altor subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (SNCU) rezultate

1.

Autorități, instituții, organizații, societăți și persoane fizice implicate:

a)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

b)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

c)

ANSVSA;

d)

Instituția prefectului;

e)

DSVSA;

f)

Circumscripțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale;

g)

Autorități ale administrației publice descentralizate.

2.

Instrucțiuni pentru luarea deciziilor în vederea neutralizării animalelor moarte

Alegerea uneia sau sau mai multor metode recomandate trebuie să fie în conformitate cu legislația comunitară și națională și să fie realizabile în funcție de resursele disponibile. Procedura de neutralizare trebuie să fie selectată astfel încât să aibă drept rezultat inactivarea agentului patogen. Conform legislației, neutralizarea animalelor moarte se poate realiza prin metode convenționale, precum incinerarea, coincinerarea, putându-se autoriza eliminarea acestora prin îngropare sau incinerare la fața locului conform art. 19 alin. (1) lit. (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Modurile de neutralizare a altor produse posibil contaminate, respectiv gunoi de grajd, produse non- animale, furaje, purin trebuie să fie stabilite în CLCB, în funcție de disponibilitățile din teren.

3.

Pregătiri tehnice

Resursele ce trebuie administrate în situațiile de urgență sunt:

a)

personalul;

b)

facilitățile de depozitare;

c)

transportul SNCU;

d)

echipamente (ca echipament de dezinfecție, facilități mobile de manipulare a cadavrelor);

e)

combustibil;

f)

materiale de protecție;

g)

suport logistic etc.

4.

Pregătirile logistice pentru tehnologia specifică de neutralizare

Înainte de a începe activitatea de încărcare, transport și neutralizare a animalelor moarte, CLCB trebuie să se asigure de:

a)

disponibilitatea de combustibil (lemn, benzină);

b)

disponibilitatea personalului necesar (inclusiv de pază a transporturilor, dacă este cazul);

c)

facilități amenajate pentru dezinfecția mijloacelor de încărcare și transport;

d)

facilități amenajate pentru dezinfecția personalului, depozitarea și distrugerea echipamentului de protecție după utilizare;

e)

disponibilitatea de electricitate pentru operațiunile pe timp de noapte;

f)

facilități pentru personal: în funcție de gravitatea focarului: cazare, toalete, apa de băut, loc pentru servirea mesei etc.;

g)

depozite de frig adiționale.

5.

Transportul

Echipamentul utilizat în neutralizarea animalelor moarte poate difuza agentul patogen în alte locații.

De aceea, curățirea și dezinfectarea suprafețelor exterioare ale echipamentelor ca macarale, containere, camioane și ale vehiculelor sosite din fermă necesită o atenție specială, iar vehiculele care transportă animalele moarte specializate în efectuarea unor astfel de transporturi trebuie în mod obligatoriu să fie etanșe. Vehiculele aparținând unităților de neutralizare sau unităților care transportă subproduse de origine animală autorizate sanitar veterinar trebuie să fie însoțite la încărcare de o declarație de curățire și dezinfecție a vehiculului /containerului.

5.1.

Încărcarea și transportul cadavrelor de animale de la locul uciderii, la locul neutralizării Pentru organizarea operațiunii de transport a cadavrelor este necesar următorul personal:

a)

personal pentru echipa de încărcare;

b)

personal pentru dezinfecția mijloacelor de transport după încărcare;

c)

personal pentru transportul cadavrelor;

d)

personal însoțitor al transporturilor (escorta) către unitățile de incinerare/procesare.

Șeful operațiunii de transport al cadavrelor coordonează toată activitatea de încărcare, transport și escorta a cadavrelor.

5.2

Personal pentru operațiunea de încărcare a cadavrelor

Echipa de încărcare este formată din 4-10 persoane, în funcție de numărul de autovehicule destinate transportului cadavrelor, având următoarele îndatoriri:

a)

se subordonează conducătorului echipei de încărcare;

b)

ajută la încărcarea cadavrelor.

Șeful echipei de încărcare are următoarele îndatoriri:

a)

coordonează încărcarea în mijloacele de transport la locul uciderii;

b)

verifică certificatul de etanșeitate al vehiculelor emis de unitatea care asigură transportul;

c)

verifică și îndepărtează sigiliul vehiculelor;

d)

în caz că vehiculul nu este prevăzut cu un certificat de etanșeitate, va ordona testarea etanșeității de către o echipă de etanșare;

e)

permite încărcarea vehiculelor;

f)

completează documentația necesară a transportului.

5.3.

Personal pentru dezinfecția mijloacelor de transport după încărcare

Echipa de etanșare și de dezinfecție este formată din 2 - 4 persoane, cu următoarele îndatoriri:

a)

verifică etanșeitatea vehiculelor;

b)

în caz că e necesar, etanșează vehiculele, dezinfectează locul contaminat în urma eventualelor scurgeri, completează la fața locului un certificat de etanșeitate și sigilează vehiculul;

c)

însoțesc transporturile de cadavre pentru rezolvarea eventualelor probleme de etanșeizare și dezinfecție apărute în timpul transportului.

5.4.

Personal pentru transportul cadavrelor

Conducătorii autovehiculelor (șoferi) au următoarele îndatoriri:

a)

în timpul încărcării se subordonează conducătorului echipei de încărcare;

b)

conduc autovehiculele și respectă întocmai procedurile legate de transportul carcaselor destinate neutralizării.

5.5.

Personal pentru escorta transporturilor

Este preferabil ca transporturile să aibă loc numai sub formă de convoi de 2-5 mașini, atât pentru o supraveghere mai atentă a transportului, cât și pentru acordarea de ajutor în caz de necesitate;

Transportul va fi însoțit de doi oficiali (polițiști/jandarmerie) în vehicule separate, în fața și în spatele convoiului, cu următoarele sarcini:

a)

asigură contactul cu conducătorul operațiunii de transport;

b)

sprijină șoferii la nevoie și informează conducătorul operațiunii de transport în cazul apariției unor nereguli în timpul transportului;

c)

iau primele măsuri în caz de urgență (opresc convoiul, remediază problemele de etanșeitate cu ajutorul echipei de etanșare);

d)

informează șoferul și pe șeful echipei de încărcare în cazul unor scurgeri din autovehicul;

e)

completează raportul asupra incidentului care a avut loc.

5.6.

Echipamentele necesare transportului de cadavre sunt următoarele:

a)

mijloace de transport înregistrate special pentru transportul SNCU;

b)

utilaje pentru încărcat (de ex. ifron pentru încărcarea cadavrelor sau motostivuitoare sau benzi transportoare);

c)

echipament de dezinfecție adecvat pentru dezinfectarea autovehiculelor.

5.7.

Standarde pentru activitățile desfășurate în timpul transportului

Dezinfecție și etanșeitate

Înainte de a efectua un transport, este absolut necesară curățarea și dezinfecția autovehiculelor, apoi verificarea etanșeității mijlocului de transport.

Sunt admise pentru transport numai vehiculele care prezintă un certificat de etanșeitate și o declarație de curățare și dezinfectare a vehiculului/containerului eliberate de unitatea care asigură transportul. Etanșeitatea containerului se verifică, în prealabil, după următorul procedeu: un lichid se va pompa din abundență în container, în spațiul destinat pentru transportul carcaselor. Se va verifica vizual dacă au loc scurgeri din containerul supus verificării. În urma verificării etanșeității, eventualele deficiențe se remediază, iar containerul vehiculului este sigilat.

Sigiliul se îndepărtează numai înaintea încărcării cadavrelor, în unitatea de destinație, de către șeful echipei de încărcare.

Autovehiculele trebuie să fie în stare tehnică de funcționare corespunzătoare, pentru a realiza un transport sigur.

Protecția cabinei

În cabina se vor afla doar materialele absolut necesare pentru desfășurarea transportului. Nu se admite prezența în cabina autovehiculului a lucrurilor personale ale șoferului, iar scaunele și podeaua trebuie acoperite cu folie de plastic, pentru o mai facilă dezinfectare.

Încărcarea

Conducătorul echipei de încărcare verifică certificatul de etanșeitate, declarația de curățare și dezinfectare a vehiculului și sigiliul. În caz că acestea sunt corespunzătoare ele sunt în ordine, el va permite și coordona încărcarea vehiculului. Pe timpul încărcării transportului, conducătorului autovehiculului îi este interzisă părăsirea cabinei, pentru a nu veni în contact cu materialul contaminant. Dacă este absolut necesar ca șoferul să părăsească cabina, el trebuie să se conformeze condițiilor de biosecurtate extrem de stricte din unitate (îmbrăcăminte de protecție, dezinfecția persoanelor). Încărcarea se va face astfel încât să se evite contaminarea exteriorului autovehiculului.

Înainte de încărcare, se va așeza pe podeaua containerului, precum și în jurul ecluzei de golire un produs din rumeguș sau alt material absorbant stropit cu dezinfectant, care să absoarbă eventualele scurgeri și care să poată fi ușor îndepărtat după terminarea operațiunii.

Vehiculele nu trebuie încărcate la capacitate maximă, ci doar la 2/3 din capacitatea lor, pentru a lăsa loc eventualelor creșteri în volum al carcaselor în urma putrezirii și dezvoltării gazelor. După ce s-a încărcat la capacitatea de 2/3 din volumul disponibil, carcasele se vor stropi cu dezinfectant pentru a împiedica și pe această cale împrăștierea agentului patogen prin intermediul prafului sau al altor particule aflate pe corpurile animalelor.

Carcasele trebuie neapărat acoperite, dacă etanșeizarea nu este corespunzătoare. În caz că vehiculul dispune de un capac solid etanș, este suficient să se folosească acest mod de acoperire.

În caz că nu e sigură etanșeitatea capacului, carcasele se vor acoperi mai întâi cu o folie de plastic pe care se va pune un material absorbant impregnat cu dezinfectant. Toată încărcătura se va acoperi cu o prelată dintr-un material rezistent. Prelata trebuie fixată cât mai etanș și cât mai sigur posibil de autovehicul. Conducătorul echipei de încărcare verifică, în final, eventualele scurgeri cu material contaminant din vehicul. Dacă totul este în ordine, conducătorul echipei de încărcare va sigila mijlocul de transport și va permite șoferului să conducă mașina la punctul de curățare și dezinfecție.

Conducătorul echipei de încărcare va completa documentația privitoare la expediere - vehicul etanș, sigiliu în ordine, nr. carcase, specie, tip, adresa de expediere, data uciderii, statutul unității focar confirmat, suspiciune, zona de restricție, folosirea de material absorbant adiacent ecluzei de golire, acoperirea cu folie, material absorbant cu dezinfectant și prelată s.a.m.d. Faptul că vehiculul a fost corect curățat și dezinfectat la finalul operațiunii de încărcare se va consemna în documentul de transport de către conducătorul echipei de dezinfecție și etanșeizare.

Părăsirea unității

Șeful operațiunii de transport al cadavrelor va consemna în documentul de expediție faptul că autovehiculul a fost corect curățat și dezinfectat.

Transportul trebuie să aibă loc cât mai repede posibil, pentru a evita alterarea avansată a cadavrelor.

Transportul carcaselor

Transportul se va face direct către unitatea de neutralizare, fără abateri de la traseul fixat și fără opriri suplimentare. În timpul transportului, conducătorul autovehiculului se subordonează comenzilor oficialului din escortă.

5.8.

Activitate la locul de neutralizare

Șoferul trebuie să prezinte responsabilului de la locul de neutralizare documentul de expediție.

Oficialul de la locul de neutralizare întocmește procesul verbal de predare-primire a materialului pentru neutralizare.

Folia și materialul absorbant folosit în containere vor fi distruse, de asemenea, la locul de neutralizare.

6.

Distrugerea carcaselor și a materialelor

Dacă boala este confirmată oficial, CLCB trebuie să dispună următoarele:

a)

carcasele provenite de la animalele care au murit sau au fost ucise pentru controlul bolii sunt neutralizate în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

b)

toate substanțele și materialele suspecte de a fi contaminate sunt neutralizate corespunzător.

Metodele de neutralizare alese trebuie să aibă în vedere:

a)

capacitățile de neutralizare disponibile la nivel local (cantitatea de cadavre care trebuie neutralizată exprimată în tone);

b)

distribuția focarelor în regiune;

c)

distanța până la cea mai apropiată unitate de neutralizare;

d)

riscul de propagare a bolii prin transportul cadavrelor;

e)

accesul mijloacelor de transport specializate la locul unde se află cadavrele.

Lista unităților autorizate sanitar-veterinar pentru neutralizarea cadavrelor și a altor subproduse ce nu sunt destinate consumului uman este disponibilă pe pagina web a ANSVSA, la următorul link: https://www.ansvsa.ro/unități-neutralizare-subproduse-de-origine-animala-sncu/

3.5.

Neutralizarea alternativă

Metodele alternative sunt utilizate în situația în care transportul până la cea mai apropiată unitate autorizată pentru procesarea sau incinerarea subproduselor de origine animală nu îndeplinește cerințele de colectare în siguranță de către unitățile de ecarisare sau capacitățile de eliminare a acestora sunt depășite și există pericolul propagării virusului, în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Autoritățile competente pentru protecția mediului emit documentul pentru protecția mediului necesar pentru terenurile și suprafețele unde pot fi desfășurate acțiuni de neutralizare a cadavrelor sau a altor materiale contaminate.

Animalele moarte/ucise sunt îngropate și/sau incinerate (Formular nr. 9) sub supraveghere sanitară veterinară și de mediu, în condițiile stabilite prin

Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 23/717/2023

pentru aprobarea

Procedurii

de incinerare și/sau îngropare la fața locului a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman în cazul unei epizootii care implică o boală cu declarare obligatorie.

Personalul care lucrează la neutralizarea alternativă a teritoriului trebuie să respecte următoarele reguli obligatorii:

a)

instruirea prealabilă a personalului implicat în acțiunea de îngropare/incinerare;

b)

anunțarea preventivă a serviciilor de pompieri asupra faptului că se va proceda la arderea cadavrelor;

c)

curățirea mecanică și dezinfecția utilajelor într-o locație stabilită anterior în incinta fermei (rampă betonată cu permiterea scurgerii apelor);

d)

distrugerea tuturor furajelor și a materialelor provenite din focar, prin ardere sau îngropare, în aceleași condiții ca pentru cadavre;

e)

dezinfecția în întregime a unității - alei, hale, filtrul sanitar veterinar din fermă.

DSVSA formulează propuneri privind amplasamentele destinate incinerării/îngropării. Prin grija consiliilor locale, propunerile sunt analizate, după caz, avizate de instituțiile cu atribuții și aprobate în CLCB.

Condițiile de amplasare a gropii/șanțului, procedeul și alte aspect tehnice privind neutralizarea alternativă sunt prevăzute în

Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 23/717/2023 .

3.6.

Curățenia și Dezinfecția

Se efectuează în conformitate cu procedura descrisă la anexa IV - Proceduri de curățare, dezinfectare și, atunci când este necesar, de control al insectelor și al rozătoarelor la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, cu modificările și completările ulterioare.

3.6.1.

Responsabilitățile ANSVSA/structuri subordonate:

Aprobarea dezinfectanților: Produsele biocide dezinfectante utilizate în procesele de curățare și dezinfecție trebuie să fie avizate/autorizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide, conform reglementărilor naționale și europene. Conform prospectului, aceste produse trebuie să aibă eficiență împotriva agenților patogeni vizați și să fie utilizate în condițiile și concentrațiile recomandate.

Supravegherea operațiunilor: Operațiunile de curățare și dezinfecție trebuie să fie realizate sub supravegherea strictă a personalului autorizat și a DSVSA. Supravegherea oficială include verificarea corectitudinii procedurilor și a utilizării echipamentelor adecvate.

3.6.2.

Principii Generale:

Flexibilitate în funcție de evoluții științifice: Procedurile de curățare și dezinfecție pot fi modificate sau ajustate pe baza progreselor științifice sau a experiențelor acumulate în cazurile anterioare de focare. Aceste ajustări trebuie realizate conform legislației în vigoare și aprobate de autoritățile sanitar-veterinare competente.

Managementul biosecurității: Curățarea și dezinfecția corectă a locațiilor și a echipamentelor care au fost expuse la agenți patogeni este esențială pentru a împiedica reapariția bolii și pentru a asigura biosecuritatea înainte de repopularea animalelor.

3.6.3.

Etapele Procesului de Curățenie și Dezinfecție:

Îndepărtarea animalelor afectate și eliminarea cadavrelor: După depopulare, toate cadavrele trebuie eliminate și ecarisate în conformitate cu legislația în vigoare.

Curățarea și dezinfectarea locațiilor și echipamentelor: Este important să fie curățate toate suprafețele (pereți, podele, echipamente) și vehiculele care au fost utilizate pentru transportul animalelor sau produselor animale.

Distrugerea materialelor potențial contaminate: Orice materiale care nu pot fi dezinfectate corespunzător, cum ar fi furajele sau așternuturile, trebuie distruse pentru a preveni răspândirea bolii.

Monitorizarea procesului de curățenie și dezinfecție: Trebuie efectuate evaluări vizuale și bacteriologice pentru a verifica eficacitatea procesului și a evita recontaminarea după finalizarea curățeniei.

Operațiunile de curățenie, dezinfecție și, când este necesar, deratizarea și dezinsecția, sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială, conform instrucțiunilor medicului veterinar. Produsele biocide dezinfectante și concentrațiile lor sunt avizate/autorizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide. Alegerea produselor biocide dezinfectante și procedurile trebuie să țină cont de tipul incintelor, vehiculelor și obiectelor tratate, iar parametrii tehnici, cum ar fi presiunea, temperatura și timpul de contact, trebuie respectați.

Principiile generale de aplicare includ:

Înmuierea minuțioasă a așternutului și gunoiului cu dezinfectant,

Curățarea și frecarea atentă a solului, pereților și echipamentelor,

Aplicarea suplimentară a dezinfectantului conform recomandărilor producătorului,

Eliminarea apei de curățare pentru a evita răspândirea virusurilor.

Este importantă evitarea recontaminării după curățenie, spălarea echipamentelor și înregistrarea operațiunilor în registrul unității sau vehiculului. Aceste activități trebuie certificate de medicul veterinar oficial.

Zonele potențial contaminate trebuie curățate inițial pentru a îndepărta materialul organic, urmate de dezinfecția cu un produs biocid dezinfectant avizat/autorizat. Lista produselor biocide dezinfectante din categoriile TP3 și TP4, avizate /autorizate pentru piața din România, se găsește în Registrul Național al Produselor Biocide (RNPB), disponibil pe site-ul Ministerului Sănătății. Informațiile privind eficacitatea virucidă a produselor biocide TP3 și TP4 sunt incluse în avizul de punere pe piață al acestora. Avizele pot fi consultate de responsabilii cu controlul oficial al produselor biocide din cadrul DSVSA, care au acces pe platforma Ministerului Sănătății.

3.6.4.

Dezinfecția Preliminară (Primară):

Momentul aplicării: Dezinfecția preliminară se realizează imediat după eliminarea cadavrelor și a materialelor contaminate.

Această operațiune se efectuează sub îndrumarea și controlul DSVSA.

Metoda: Zonele contaminate sunt pulverizate cu un dezinfectant avizat/autorizat asigurându-se că toți agenții patogeni sunt neutralizați. Este esențial ca aplicarea să fie realizată uniform, iar timpul de contact al dezinfectantului cu suprafețele să fie respectat conform instrucțiunilor producătorului.

Supraveghere: Toate aceste operațiuni se desfășoară sub supravegherea personalului sanitar-veterinar autorizat, iar eficiența dezinfectării este verificată după 24 de ore de la aplicare.

Timpul la care se efectuează dezinfecția preliminară este crucial, deoarece ridicarea restricțiilor din zonele de protecție (ZP) și supraveghere (ZS) poate avea loc doar după un anumit număr de zile de la finalizarea dezinfecției preliminare pe ultima locație infectată. Această perioadă poate varia în funcție de boală.

3.6.5.

Dezinfecția Finală (Secundară):

Momentul aplicării: Dezinfecția finală poate începe doar după o perioadă prestabilită de timp de la dezinfecția preliminară, în funcție de specificul bolii și de instrucțiunile autorităților.

Această operațiune se efectuează sub îndrumarea și controlul DSVSA.

Obligațiile proprietarilor: În cazul în care această etapă nu poate fi realizată în condiții de siguranță, locația poate rămâne restricționată până când se consideră că agentul infecțios a devenit inactiv în mod natural. Supraveghere și conformitate: DSVSA poate emite notificări către proprietari pentru a finaliza procesul de dezinfecție sau pentru a impune restricții stricte asupra repopulării.

La încheierea dezinfecției se completează Formularul nr. 10.

Controlul Eficienței Dezinfecției Evaluarea Vizuală:

Rolul evaluării vizuale: Acest control este esențial pentru a evalua calitatea curățeniei. Toate impuritățile, inclusiv resturile organice, trebuie îndepărtate pentru a permite dezinfectanților să acționeze eficient. Raportul de evaluare: Se redactează un raport detaliat în care se descrie calitatea curățeniei în fiecare zonă verificată. Acesta include recomandări pentru curățarea suplimentară în zonele necorespunzătoare.

Acest control trebuie realizat după 48 de ore de funcționare a ventilației (ușile închise) și, dacă este cazul, după finalizarea curățeniei în halele vecine dacă este cazul.

Controlul bacteriologic:

Responsabilitatea prelevării probelor: Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA este responsabil de colectarea probelor pentru evaluarea bacteriologică.

Acțiuni suplimentare: În cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare, se repetă procesul de curățare și dezinfecție, iar probele sunt prelevate din nou.

Repopularea unei unități/a unui adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv de animale pozitiv se efectuează numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare.

3.7.

Măsuri în alte exploatații legate epidemiologic/ formate din mai multe subunități Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că, în cazul în care există o suspiciune sau o confirmare a unei boli de categoria A sau emergentă, măsurile de control al bolilor se aplică nu numai în unitățile care dețin animale, ci și în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în unitățile care prelucrează subproduse de origine animală sau în alte locuri care pot prezenta un risc de răspândire a bolilor.

Măsuri în alte exploatații legate epidemiologic/formate din mai multe subunități - conform art. 17 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

3.7.1.

Identificarea unităților legate din punct de vedere epidemiologic și a altor locuri relevante, inclusiv a mijloacelor de transport

La întocmirea anchetei epidemiologice, DSVSA reconstituie traseul pentru toate animalele din unitatea unde s-a confirmat focarul de boală de categoria A sau emergentă, pentru toate produsele, materialele, substanțele, mijloacele de transport sau persoanele care ar putea răspândi boala de categoria A sau emergentă (inclusiv cele care au fost expediate în și din unitate, precum și pentru cele care au intrat în contact cu unitatea) pentru a identifica toate unitățile, mijloacele de transport sau alte locuri relevante legate din punct de vedere epidemiologic.

Reconstituirea traseului pentru animale, produse, materialele, substanțele, mijloacele de transport, persoanele care ar putea răspândi boala, se face pentru o perioadă de timp caracteristică fiecărei boli de categoria A care se calculează retroactiv începând de la data la care s-a notificat suspiciunea.

După efectuarea unei evaluări a riscului, DSVSA poate exclude reconstituire traseului pentru produsele considerate sigure, astfel cum se prevede în anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

3.7.2.

Măsuri care trebuie aplicate în exploatațiile legate din punct de vedere epidemiologic, în mijloacele de transport și alte locuri relevante

Dacă în urma reconstituirii traseului, reiese că animalele din speciile listate au fost expediate dinspre sau înspre exploatația afectată, DSVSA dispune următoarele măsuri:

a)

efectuează anchete și impune măsuri de restricții și biosecuritate ca la suspiciune în cazul bolilor de categoria A sau emergente, în exploatațiile de destinație sau de origine a transportului; sau

b)

extinde imediat măsurile de control de confirmare în unitatea de origine sau la unitatea de destinație a transportului în cazul în care există dovezi epidemiologice privind răspândirea bolii la, de la sau prin respectiva unitate.

Dacă în urma anchetei efectuate, DSVSA identifică alte exploatații, locuri relevante sau mijloace de transport care au avut contact cu animalele, produsele, substanțele, materialele, mijloacele de transport sau persoanele din unitatea contaminată, dispune măsurile de mai sus și în acestea.

3.7.3.

Măsuri care trebuie aplicate produselor identificate prin reconstituirea traseului

DSVSA dispune ca materialul seminal, oocitele și embrionii identificați ca fiind contaminate în urma reconstituirii traseului să fie eliminate în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1069/2009. DSVSA dispune și supraveghează tratarea, prelucrarea sau eliminarea produselor identificate prin reconstituirea traseului, cel puțin până la:

a)

prima unitate de prelucrare a produselor alimentare, în cazul produselor de origine animală;

b)

incubatorul sau exploatația la care au fost trimise ouăle de incubație, în cazul ouălelor destinate incubației din care puii nu au eclozionat încă;

c)

prima exploatație de prelucrare în cazul produselor de origine animală cu excepția dejecțiilor animaliere, sau

d)

locul de depozitare, în cazul dejecțiilor animaliere inclusiv al așternutului și al așternutului folosit. DSVSA dispune și supraveghează faptul că transportul de la unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală respectă dispozițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

DSVSA instituie o supraveghere oficială a păsărilor de curte eclozate în cursul perioadei de reconstituire a traseului din ouăle destinate incubației care provin din unitatea afectată; această supraveghere se instituie în toate unitățile de destinație a ouălor destinate incubației și se menține pentru o perioadă de 21 de zile de la eclozare.

DSVSA dispune și supraveghează faptul că materialele sau substanțele susceptibile de a fi contaminate sau de a transmite boala de categoria A sau emergentă respectă instrucțiunile privind condițiile de biosecuritate și de biosiguranță necesare pentru a preveni răspândirea agentului patogen al bolii de categoria A sau emergentă.

3.8.

Măsuri care trebuie aplicate în cazul confirmării oficiale a prezenței unui focar de boală de categoria A sau emergentă în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport

1.

În caz de suspectare a unei boli de categoria A sau emergentă în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport, DSVSA pune în aplicare, de îndată, mijloacele de investigare oficiale pentru a confirma sau a infirma prezența respectivei boli. Totodată, DSVSA dispune aceleași măsuri preliminare de control ca în cazul unei suspiciunii a bolii într-o unitate cu animale deținute.

2.

În cazul confirmării oficiale a prezenței unui focar, în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport, DSVSA dispune aceleași măsuri de control ca în cazul unei confirmări a bolii într-o unitate cu animale deținute.

3.

Măsurile de control se aplică și în unitățile de origine ale animalelor sau produselor afectate.

4.

Reintroducerea animalelor pentru sacrificare sau transport nu trebuie să aibă loc înainte de trecerea a cel puțin 24 de ore de la terminarea operațiunilor de curățare, dezinfecție și, dacă este necesar, de dezinsecție.

Partea A IV - A

ZONE DE RESTRICȚII

4.1.

Măsuri generale de control al bolilor de categoria A sau emergentă în zona de restricții

Instituirea unei zone de restricții

În cazul confirmării unui focar de boală de categoria A sau emergentă într-o unitate, într-o întreprindere din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, într-o unitate de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în alte locuri, inclusiv mijloacele de transport, DSVSA instituie imediat în jurul unității sau a locului afectat o zonă de restricții, formată din:

a)

o zonă de protecție cu o raza minimă de la focar a cărei dimensiune este diferită diferă în raport cu boala de categoria A sau emergentă confirmată, conform anexei V la Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

b)

o zonă de supraveghere bazată pe raza minimă de la focar a cărei dimensiune este diferită diferă în raport cu boala de categoria A sau emergentă confirmată, conform anexei V la Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și,

c)

dacă este necesar, ținând seama de anumite criterii (profilul bolii, situarea geografică a zonei de restricție, factorii ecologici și hidrologici specifici zonei de restricție, condițiile meteorologice, prezența, distribuția și tipul vectorilor din zona de restricție, rezultatele anchetei epidemiologice prevăzute, precum și de datele epidemiologice, rezultatele testelor de laborator, măsurile de control al bolilor aplicate, alți factori epidemiologici relevanți), zone suplimentare de restricții în jurul sau adiacent zonelor de protecție și de supraveghere, unde se aplică aceleași măsuri ca cele dispuse în zona de supraveghere.

DSVSA adaptează limitele zonei de restricții inițiale, inclusiv limitele zonelor de protecție, de supraveghere și a zonelor suplimentare de restricții, în cazul suprapunerii a două sau mai multe zone de restricții din cauza apariției altor focare de boală din categoria A sau emergentă.

Prin derogare, pe baza unei evaluări a riscurilor care ia în considerare profilul bolii, DSVSA poate să nu instituie o zonă de restricții atunci când apare un focar de boală de categoria A sau emergentă în următoarele locuri:

a)

unități care dețin animale într-o unitate izolată, unități care dețin animale în scopuri științifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor protejate sau pe cale de dispariție, unități care dețin animalele înregistrate oficial în prealabil ca rase rare și animalele cu o valoare genetică, culturală sau educațională mare;

b)

incubatoare;

c)

întreprinderi din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, posturi de inspecție la frontieră, unități de prelucrare a subproduselor de origine animală;

d)

mijloace de transport;

e)

locuri în care se desfășoară operațiuni de colectare, de expunere temporară sau de asistență veterinară;

f)

orice alt loc care nu este o unitate.

Notificarea și instituirea zonelor de restricții se efectuează în conformitate cu

Formularele nr. 11

și

12 .

4.2.

Măsuri de control al bolilor de categoria A sau emergente în zona de protecție

4.2.1.

Măsuri care trebuie aplicate în unitățile din zona de protecție care dețin animale din speciile listate

DSVSA dispune fără întârziere aplicarea următoarelor măsuri în unitățile din zona de protecție care dețin animale din speciile listate, altele decât unitățile în care s-a confirmat prezența bolii de categoria A sau emergentă:

a)

menținerea animalelor din speciile listate separat de animalele sălbatice și de animalele din speciile nelistate;

b)

implementarea supravegherii suplimentare pentru a identifica orice altă răspândire a bolii de categoria A sau emergentă la unități, inclusiv orice creștere a morbidității sau a mortalității sau orice scădere semnificativă a valorii producției; orice astfel de creștere sau de scădere se notifică imediat autorității competente;

c)

dacă este cazul, punerea în aplicare a mijloacelor adecvate de control al insectelor și rozătoarelor și a altor vectori de transmitere a bolilor în unitate și în jurul acesteia;

d)

utilizarea metodelor adecvate de dezinfectare la intrările și ieșirile în/din unitate;

e)

aplicarea măsurilor corespunzătoare de biosecuritate tuturor persoanelor care vin în contact cu animale deținute din speciile listate sau care intră sau ies în/din unitate, precum și mijloacelor de transport, pentru a evita orice risc de răspândire a bolii de categoria A sau emergentă în cauză;

f)

păstrarea unor evidențe cu toate persoanele care vizitează unitatea, menținerea lor la zi pentru a facilita supravegherea și controlul bolilor și punerea evidențelor la dispoziția DSVSA la cererea acesteia;

g)

eliminarea cadavrelor întregi sau a părților de cadavre ale animalelor deținute moarte sau sacrificate din speciile listate, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Evidențele conținând vizitatorii nu sunt necesare în anumite unități (în care animalele sunt deținute într-o unitate izolată, animale deținute în scopuri științifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor protejate sau pe cale de dispariție, animale înregistrate oficial în prealabil ca rase rare și animale cu o valoare genetică, culturală sau educațională mare, justificată în mod corespunzător), dacă vizitatorii nu au acces la zonele în care sunt ținute animalele.

4.2.2.

Vizite ale medicilor veterinari oficiali în unitățile din zona de protecție

DSVSA asigură faptul că medicii veterinari oficiali/medicii veterinari de liberă practică împuterniciți efectuează cel puțin o vizită la toate exploatațiile din zona de protecție, cât mai curând posibil și fără întârziere nejustificată, după confirmarea oficială a unui focar de boală de categoria A sau emergentă.

În cadrul vizitelor medicii veterinari oficiali efectuează cel puțin următoarele activități:

a)

verificări ale documentelor, inclusiv analiza evidențelor referitoare la producție, sănătate și trasabilitate;

b)

verificarea punerii în aplicare a măsurilor dispuse pentru a preveni introducerea sau răspândirea bolii de categoria A sau emergentă în cauză;

c)

examinarea clinică a animalelor deținute din speciile listate, conform

Formularului nr. 13 ; și

d)

dacă este necesar, colectarea de eșantioane de la animale pentru examene de laborator pentru a confirma sau a infirma prezența bolii de categoria A sau emergentă în cauză.

DSVSA poate solicita vizite veterinare suplimentare la exploatațiile din zona de protecție pentru a monitoriza situația.

DSVSA ține o evidență a activităților și a vizitelor și a constatărilor acestora.

4.2.3.

Interzicerea unor activități, inclusiv a circulației, în ceea ce privește animalele, produsele și alte materiale în interiorul, dinspre sau spre zona de protecție

DSVSA interzice activitățile, inclusiv circulația, în ceea ce privește animalele din speciile listate și produsele obținute de la acestea în interiorul, dinspre și spre zona de protecție, în conformitate cu tabelul din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

DSVSA poate extinde interdicțiile de mai sus la:

a)

animalele din specii nelistate și produsele obținute de la astfel de animale; și

b)

activitățile, inclusiv circulația, altele decât cele prevăzute în anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

Următoarele produse sunt scutite de interdicțiile menționate mai sus:

a)

produsele de origine animală considerate, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, produse sigure în raport cu boala în cauză,

b)

produsele de origine animală care au fost supuse tratamentului relevant în conformitate cu anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687;

c)

produsele sau alte materiale susceptibile să răspândească boala în cauză, care au fost obținute sau produse înaintea perioadei de monitorizare stabilite pentru boala în cauză, calculată retroactiv începând de la data notificării suspiciunii;

d)

produsele obținute în zona de protecție de la animale deținute din speciile listate care:

1.

sunt ținute în afara zonei de protecție;

2.

sunt ținute și sacrificate în afara zonei de protecție; sau

3.

sunt ținute în afara zonei de protecție și sunt sacrificate în zona de protecție;

e)

produsele derivate.

Interdicțiile se aplică produselor de mai sus, dacă:

a)

în timpul procesului de producție, depozitare și transport, produsele în cauză nu au fost separate în mod clar de produsele care nu sunt eligibile pentru expediere în afara zonei de restricții în temeiul prezentului regulament sau

b)

DSVSA deține probe epidemiologice privind răspândirea bolii la, de la sau prin intermediul acestor produse.

4.2.4.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării în vederea sacrificării a animalelor deținute din speciile listate în zona de protecție

DSVSA poate autoriza transportul animalelor deținute din speciile listate de la unitățile situate în zona de protecție la un abator situat:

a)

cât mai aproape posibil de unitatea de origine, în interiorul zonei de protecție;

b)

în zona de supraveghere, atunci când nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de protecție; sau

c)

cât mai aproape de zona de supraveghere, atunci când nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de restricții.

DSVSA acordă autorizările numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a)

mijlocul de transport trebuie să fie sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă responsabilă de expediere sau sub supravegherea acesteia;

b)

DSVSA județului în care este localizat abatorul:

1.

este informată în prealabil de către operatorul abatorului în legătură cu intenția de a primi animale deținute din speciile listate;

2.

confirmă absența oricăror semne ale bolii de categoria A sau emergentă în cauză în timpul inspecțiilor ante și post mortem;

3.

verifică dacă operatorul abatorului dispune de proceduri eficiente pentru a asigura faptul că animalele deținute din speciile listate care provin din zona de protecție sunt ținute separat și sunt sacrificate separat de astfel de animale sau la momente diferite, de preferință la sfârșitul zilei lucrătoare a sosirii;

4.

trimite o confirmare privind sacrificarea animalelor la DSVSA responsabilă de unitatea de origine a acestora;

5.

supraveghează curățarea și dezinfectarea de către operatorul abatorului a spațiilor în care au fost ținute și sacrificate animalele, precum și finalizarea operațiunilor de curățare și de dezinfectare înainte ca alte animale deținute din speciile listate să fie ținute sau sacrificate în spațiile respective; și

6.

verifică dacă obținerea cărnii de la astfel de animale respectă condițiile specifice pentru autorizarea transportării cărnii proaspete.

DSVSA poate autoriza transportarea animalelor deținute din speciile listate de la unitățile situate în afara zonei de protecție la un abator situat în zona de protecție dacă:

a)

animalele sunt ținute separat de alte animale care provin din zona de protecție și sunt sacrificate separat de aceste animale sau la un moment diferit;

b)

carnea proaspătă obținută este tăiată, transportată și depozitată separat de carnea proaspătă obținută de la animale care provin din zona de protecție; și

c)

curățarea și dezinfectarea mijloacelor de transport are loc sub supraveghere oficială, după descărcarea animalelor.

Mijloacele de transport pentru transportarea animalelor deținute din speciile listate și a produselor obținute de la acestea în interiorul, de la, la și prin zona de restricții, trebuie să fie:

1.

construite și întreținute astfel încât să se evite orice scăpare a animalelor, a produselor sau a oricărui obiect care prezintă un risc pentru sănătatea animalelor;

2.

curățate și dezinfectate imediat după fiecare transport de animale, produse sau orice obiect care prezintă un risc pentru sănătatea animalelor și, dacă este necesar, dezinfectate din nou ulterior și, în orice caz, uscate sau lăsate să se usuce, înainte de orice nouă încărcare de animale sau de produse; și

3.

supuse unor măsuri de control al insectelor și al rozătoarelor înainte de transport, dacă este relevant Curățarea și dezinfectarea mijloacelor de transport se efectuează în conformitate cu instrucțiunile sau cu procedurile prevăzute de autoritatea competentă, prin utilizarea de produse biocide adecvate pentru a asigura distrugerea agentului patogen al bolii de categoria A sau emergentă în cauză și se documentează în mod corespunzător.

4.2.5.

Condiții specifice pentru autorizarea anumitor transportări ale păsărilor de curte din exploatații situate în zona de protecție

DSVSA poate autoriza transportarea puilor de o zi de la o unitate situată în zona de protecție la o unitate situată în același stat membru, doar, dacă este posibil, în afara zonei de restricții, în următoarele condiții:

a)

în cazul puilor de o zi eclozați din ouă provenite din zona de restricții:

1.

mijlocul de transport este sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;

2.

unitatea de destinație este plasată sub supraveghere oficială de către medicii veterinari oficiali după sosirea animalelor; și

3.

dacă sunt transportate în afara zonei de restricții, păsările de curte rămân în unitatea de destinație pentru o perioadă de cel puțin 21 de zile;

b)

în cazul puilor de o zi eclozați din ouă provenite din afara zonei de restricții, incubatorul de expediere poate să asigure faptul că nu a avut loc niciun contact între aceste ouă și orice alte ouă destinate incubației sau pui de o zi proveniți din zona de restricții;

DSVSA poate autoriza transportarea păsărilor de curte ouătoare de la exploatații situate în zona de protecție la exploatații situate în același stat membru și, dacă este posibil, în interiorul zonei de restricții, în următoarele condiții:

c)

în exploatația de destinație nu există alte animale deținute din speciile listate;

d)

mijlocul de transport este sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;

e)

unitatea de destinație este plasată sub supraveghere oficială de către medicii veterinari oficiali după sosirea animalelor; și

f)

dacă sunt transportate în afara zonei de restricții, animalele rămân în exploatația de destinație pentru o perioadă de cel puțin 21 de zile.

4.2.6.

Condiții specifice pentru autorizarea anumitor transportări ale ouălor destinate incubației în zona de protecție

DSVSA poate autoriza transportarea ouălor destinate incubației fie:

a)

de la o unitate situată în zona de protecție la un incubator situat în același stat membru; sau

b)

de la o unitate situată în același stat membru la un incubator situat în zona de protecție.

Pentru autorizarea transportului, vor fi respectate următoarelor condiții:

c)

efectivele de păsări matcă părinți de la care provin ouăle destinate incubației au făcut obiectul unei examinări clinice și au fost eșantionate în vederea examenelor de laborator cu rezultate favorabile;

4.2.7.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării materialului seminal din unități de material germinativ aprobate în zona de protecție

DSVSA poate autoriza transportarea materialului seminal colectat de la animale din speciile listate deținute în unități de material germinativ aprobate, cu excepția incubatoarelor, situate în zona de protecție, după data estimată a primei infecții a unității afectate, în următoarele condiții:

a)

toate măsurile de control al bolilor legate de boala de categoria A sau emergentă au fost eliminate în zona de protecție;

b)

toate animalele din speciile listate deținute în centrul de colectare a materialului seminal au fost supuse unei examinări clinice și au fost eșantionate în vederea examenului de laborator pentru a infirma prezența bolii de categoria A sau emergentă în centrul de colectare a materialului seminal; și

c)

animalul donator a fost supus, cu rezultate favorabile, unui examen de laborator efectuat pe un eșantion prelevat nu mai devreme de șapte zile după perioada de monitorizare specifică fiecărei boli de categoria A, calculată de la data colectării materialului seminal.

4.2.8.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării cărnii proaspete și a laptelui crud obținute de la animale deținute din speciile listate de la unități din zona de protecție

DSVSA poate autoriza transportarea cărnii proaspete și a laptelui crud obținute de la animale din speciile listate deținute în unități situate în zona de protecție dacă:

a)

ele sunt transportate la o unitate de prelucrare pentru a fi supuse unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor în cauză prevăzute în anexa VII la Regulamentul delegat (UE) nr. 2020/687; sau

b)

în cazul cărnii proaspete de păsări de curte:

1.

aceasta a fost marcată în conformitate cu pct. 1 din anexa IX la Regulamentul delegat (UE) nr. 2020/687 din momentul în care a fost obținută la abator și

2.

nu este destinată altui stat membru.

DSVSA asigură faptul că transportarea la o unitate de prelucrare, respectă următoarele condiții:

c)

carnea proaspătă trebuie să fie marcată în conformitate cu pct. 2 din anexa IX la Regulamentul delegat (UE) nr. 2020/687 în abator, după inspecția post mortem, și trebuie să poarte această marcă până când este tratată;

d)

transportarea cărnii proaspete și a laptelui crud de la unitatea de origine la unitatea de prelucrare trebuie să se efectueze în recipiente sigilate.

4.2.9.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării ouălor destinate consumului uman de la unități situate în zona de protecție

DSVSA poate autoriza transportarea ouălor destinate consumului uman de la exploatații situate în zona de protecție, în același stat membru, la următoarele destinații:

a)

un centru de ambalare, cu condiția să fie ambalate în:

1.

ambalaje de unică folosință sau

2.

ambalaje care poate fi curățate și dezinfectate astfel încât să se distrugă agentul patogen al bolii de categoria A sau emergentă.

b)

la o unitate de fabricare a produselor din ouă în conformitate cu anexa III secțiunea X capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, în vederea manipulării și tratării lor în conformitate cu anexa II capitolul XI din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare.

4.2.10.

Condiții specifice pentru autorizarea circulației materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor și a paielor dinspre zona de protecție

DSVSA poate autoriza circulația materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor și a paielor produse în zona de protecție cu următoarele condiții:

a)

au fost produse în locuri care nu dețin animale din speciile listate;

b)

au fost produse în unități de prelucrare a hranei animalelor care nu dețin animale din speciile listate, iar materia primă vegetală provine:

1.

din locurile care nu dețin animale din speciile listate; sau

2.

din afara zonei de protecție;

c)

sunt destinate utilizării în zona de protecție sau

d)

au fost supuse cel puțin unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor în conformitate cu anexa VIII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

4.2.11.

Condiții specifice pentru autorizarea circulației animalelor deținute din speciile listate și a produselor spre o unitate aprobată de prelucrare a subproduselor de origine animală

DSVSA poate autoriza circulația animalelor deținute din speciile listate de la unități situate în zona de protecție la o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, în care:

a)

animalele deținute sunt sacrificate imediat și

b)

subprodusele de origine animală rezultate sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

DSVSA poate autoriza circulația produselor de la unități și locuri din zona de protecție la o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, în care produsele sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4.2.12.

Măsuri care trebuie aplicate în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant din zona de protecție, inclusiv mijloacele de transport

1.

DSVSA aplică măsurile de control în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant din zona de protecție, inclusiv în mijloacele de transport.

2.

În unitățile și locurile menționate mai sus, autoritatea competentă poate aplica măsuri suplimentare adaptate situației specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A sau emergentă în interiorul zonei de protecție și în afara acesteia.

4.2.13.

Durata măsurilor de control al bolilor în zona de protecție

DSVSA poate elimina măsurile de control, numai dacă a trecut perioada minimă prevăzută în anexa X a Regulamentului delegat (UE) 2020/687 și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a)

curățarea și dezinfectarea prealabile și, după caz, controlul insectelor și al rozătoarelor, au fost efectuate în exploatația afectată cu respectarea procedurilor specifice și

b)

în toate exploatațiile care dețin animale din speciile listate în zona de protecție, animalele din speciile listate au fost supuse, cu rezultate favorabile, unor examinări clinice și, atunci când a fost necesar, unor examene de laborator (respectiv colectarea de eșantioane de la animale pentru examene de laborator pentru a confirma sau a infirma prezența bolii de categoria A sau emergentă);

După eliminarea măsurilor menționate mai sus (examinări clinice, recoltare de probe și finalizarea acțiunilor de curățare și dezinfecție prealabilă), măsurile de control care se aplică în zona de supraveghere se aplică și în zona de protecție cel puțin pe durata perioadei suplimentare specifică fiecărei boli de categoria A prevăzute în anexa X la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

4.3.

Măsuri de control al bolilor de categoria A sau emergente în zona de supraveghere

4.3.1.

Măsuri care trebuie aplicate în unitățile din zona de supraveghere

DSVSA dispune aplicarea fără întârziere a măsurilor de control pentru bolile de categoria A sau emergente, în toate exploatațiile din zona de supraveghere care dețin animale din speciile listate.

4.3.2.

Vizite ale medicilor veterinari oficiali în unitățile din zona de supraveghere

DSVSA asigură faptul că medicii veterinari oficiali/medicii veterinari de liberă practică împuterniciți efectuează vizite la un eșantion (număr) de unități care dețin animale din speciile listate în zona de supraveghere având în vedere cerințele de eșantionare prevăzute la punctul A.3 Eșantionarea unităților în vederea vizitelor din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

4.3.3.

Interzicerea unor activități, inclusiv a circulației, în ceea ce privește animalele, produsele și alte materiale în interiorul, de la sau la zona de protecție

DSVSA aplică interdicții și derogări vizând activitățile, inclusiv circulația, care privesc animalele din speciile listate, produsele obținute de la acestea și alte materiale, de la și la zona de supraveghere, în conformitate cu art. 27 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

4.3.4.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării în vederea sacrificării a animalelor deținute din speciile listate în interiorul, dinspre și înspre zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea animalelor deținute din speciile listate provenite din zona de supraveghere la un abator situat:

–

cât mai aproape posibil de unitatea de origine, în interiorul zonei de restricții; sau

–

în afara zonei de restricții, cât mai aproape de zona de supraveghere, atunci când nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de restricții și după efectuarea unei evaluări a riscurilor.

Carnea obținută de la animalele, va fi transportată cu respectarea condițiilor specifice pentru autorizarea transportării cărnii proaspete obținute de la animale deținute din speciile listate din unități situate în zona de supraveghere.

DSVSA poate autoriza transportarea animalelor deținute din speciile listate provenite din afara zonei de supraveghere la un abator situat în zona de supraveghere.

DSVSA, cu aprobarea ANSVSA, după caz, poate autoriza prelucrarea și utilizarea subproduselor de origine animală obținute de la animale ucise ca material de categoria 3 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 într-o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, situată pe teritoriul ei sau într-un alt stat membru, în cazul în care nu este fezabilă prelucrarea sau eliminarea lor într-o unitate aprobată de pe teritoriul statului membru unde a apărut focarul.

În cazul în care subprodusele de origine animală menționate la primul paragraf sunt mutate într-o unitate situată într-un alt stat membru, statul membru de destinație și statele membre de tranzit autorizează această expediere, iar autoritatea competentă de la destinație autorizează prelucrarea și utilizarea subproduselor de origine animală în cauză ca materiale de categoria 3, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4.3.5.

Condiții specifice pentru autorizarea anumitor transporturi ale ungulatelor deținute din speciile listate din unități situate în zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea ungulatelor deținute din speciile listate de ungulate la pășuni situate în interiorul zonei de supraveghere, în următoarele condiții:

a)

a trecut o perioadă de 15 zile de la finalizarea și aprobarea operațiunilor preliminare de curățare și dezinfectare și

b)

animalele nu intră în contact cu animale din speciile listate din alte exploatații.

DSVSA poate, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, să autorizeze transportarea animalelor deținute din speciile de ungulate listate la o unitate care face parte din același lanț de aprovizionare, situată în interiorul sau în afara zonei de supraveghere, pentru a finaliza ciclul de producție înainte de sacrificare. În cazul în care unitatea de destinație este situată în afara zonei de supraveghere, autoritatea competentă aplică în respectiva unitate măsurile de control aplicate în unitățile din zona de supraveghere atât timp cât măsurile de control al bolilor în zona de supraveghere de origine sunt menținute astfel cum se prevede la durata măsurilor de control al bolilor în zona de supraveghere.

4.3.6.

Condiții specifice pentru autorizarea anumitor transportări ale păsărilor de curte din unități situate în zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea puilor de o zi proveniți din zona de supraveghere:

a)

la exploatații din același stat membru în care au eclozat din ouă provenite de la exploatații din zona de supraveghere, dacă:

1.

exploatația de destinație este plasată sub supraveghere oficială după sosirea animalelor și

2.

în cazul în care sunt transportate în afara zonei de restricții, animalele rămân în exploatația de destinație timp de cel puțin 21 de zile.

b)

la exploatații din același stat membru în care au eclozat din ouă provenite din afara zonei de restricții, dacă incubatorul de expediere poate să asigure faptul că nu a avut loc niciun contact între aceste ouă și orice alte ouă destinate incubației sau pui de o zi obținuți de la animale deținute în interiorul zonei de restricții.

DSVSA poate autoriza transportarea păsărilor de curte ouătoare de la exploatații situate în zona de supraveghere la exploatații din același stat membru, în următoarele condiții:

a)

în exploatația de destinație nu există alte animale deținute din speciile listate;

b)

exploatația de destinație este plasată sub supraveghere oficială după sosirea păsărilor de curte ouătoare și

c)

păsările de curte rămân în exploatația de destinație timp de cel puțin 21 de zile.

4.3.7.

Condiții specifice pentru autorizarea anumitor transportări ale ouălor destinate incubației la și de la unități situate în zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea ouălor destinate incubației de la o unitate situată în același stat membru la:

a)

un incubator situat în zona de supraveghere; sau

b)

o unitate pentru incubație internă situată în zona de supraveghere.

DSVSA poate autoriza transportarea ouălor destinate incubației de la o unitate situată în zona de supraveghere la un incubator din același stat membru sau la o unitate pentru incubație internă situată în același stat membru numai dacă ouăle destinate incubației și ambalajul acestora sunt dezinfectate înainte de expediere și se poate asigura trasabilitatea ouălor respective.

4.3.8.

Condiții specifice pentru autorizarea circulației materialului seminal din unități de material germinativ aprobate în zona de protecție

DSVSA poate autoriza circulația materialului seminal colectat de la animale din speciile listate deținute în unități de material germinativ aprobate, cu excepția incubatoarelor, situate în zona de protecție, după data estimată a primei infecții a unității afectate, în următoarele condiții:

a)

toate măsurile de control al bolilor legate de boala de categoria A sau emergentă în cauză au fost eliminate în zona de supraveghere;

b)

toate animalele din speciile listate deținute în centrul de colectare a materialului seminal au fost supuse unei examinări clinice și au fost eșantionate în vederea examenelor de laborator pentru a infirma prezența bolii de categoria A sau emergentă în centrul de colectare a materialului seminal;

c)

animalul donator a fost supus, cu rezultate favorabile, unui examen de laborator efectuat pe un eșantion prelevat nu mai devreme de șapte zile după perioada de monitorizare stabilită în anexa II pentru boala în cauză, calculată de la data colectării materialului seminal.

4.3.9.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării cărnii proaspete și a laptelui crud obținute de la animale deținute din speciile listate din exploatații situate în zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea cărnii proaspete și a laptelui crud obținute de la animale din speciile listate deținute în exploatațiile situate în zona de supraveghere dacă fie:

a)

laptele crud sau carnea proaspătă sunt transportate la o unitate de prelucrare pentru a fi supuse unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor prevăzute în anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687 fie

b)

carnea proaspătă este obținută de la păsări de curte.

DSVSA asigură faptul că laptele crud și carnea proaspătă prevăzute la lit. a), respectă următoarele cerințe:

a)

carnea proaspătă este marcată în conformitate cu anexa IX la Regulamentul delegat (UE) 2020/687 atunci când este obținută în abator și păstrează această marcă până când este tratată și

b)

tratamentul se aplică într-o unitate situată în aceeași zonă de restricții sau cât mai aproape posibil de zona de restricții, care funcționează sub supravegherea unor medici veterinari oficiali.

4.3.10.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării ouălor destinate consumului uman din unități situate în zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea ouălor destinate consumului uman de la unități din zona de supraveghere la un centru de ambalare situat în același stat membru, cu condiția ca ele să fie ambalate în:

a)

ambalaje de unică folosință; sau

b)

ambalaje care pot fi curățate și dezinfectate astfel încât să se distrugă agentul patogen al bolii de categoria A sau emergentă.

DSVSA poate autoriza transportarea ouălor destinate consumului uman de la unități situate în zona de supraveghere la o unitate de fabricare a produselor din ouă situată în același stat membru dacă:

a)

unitatea de fabricare a produselor din ouă respectă dispozițiile din anexa III secțiunea X capitolul II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și

b)

ouăle sunt transportate la unitatea de fabricare a produselor din ouă pentru a putea fi manipulate și tratate în conformitate cu capitolul XI din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004.

4.3.11.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării dejecțiilor animaliere, inclusiv a așternutului și a așternutului folosit, de la unitățile din zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea dejecțiilor animaliere, inclusiv a așternutului și a așternutului folosit, de la unitățile situate în zona de supraveghere:

a)

fără prelucrare, la un depozit de deșeuri autorizat anterior în acest scop de către autoritatea competentă și situat în aceeași zonă de supraveghere sau

b)

în urma prelucrării, la un depozit de deșeuri autorizat anterior în acest scop de către autoritatea competentă și situat pe teritoriul statului membru respectiv.

4.3.12.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor și a paielor din zona de supraveghere

DSVSA poate autoriza transportarea materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor și a paielor produse în zona de supraveghere cu condiția ca acestea:

a)

să fi fost produse în locuri care nu dețin animale din speciile listate, altele decât unitățile de prelucrare a hranei destinate animalelor;

b)

să fi fost produse în unități de prelucrare a hranei destinate animalelor care nu dețin animale din speciile listate și ca materia primă vegetală să provină:

1.

din locurile care nu dețin animale din speciile listate sau

2.

din afara zonei de supraveghere.

c)

sunt destinate utilizării în zona de supraveghere;

d)

să fi fost supuse cel puțin unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor prevăzute în anexa VIII a Regulamentului delegat (UE) 2020/687.

4.3.13.

Condiții specifice pentru autorizarea transportării animalelor deținute din speciile listate și a produselor la o unitate aprobată

DSVSA poate autoriza transportarea animalelor deținute din speciile listate de la exploatații situate în zona de supraveghere la o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală unde:

a)

animalele deținute sunt sacrificate imediat și

b)

subprodusele de origine animală rezultate sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

DSVSA poate autoriza transportarea produselor de la unități și alte locuri din zona de supraveghere la o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, unde ele sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4.3.14.

Măsuri care trebuie aplicate în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant din zona de supraveghere, inclusiv mijloacele de transport

DSVSA aplică măsurile de control aplicate în unitățile din zona de supraveghere și în întreprinderile din sectorul alimentelor și al hranei pentru animale, în posturile de inspecție la frontieră, în unitățile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant din zona de supraveghere, inclusiv în mijloacele de transport.

În unitățile și locurile menționate mai sus, autoritatea competentă poate aplica măsuri suplimentare adaptate situației specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A sau emergentă în interiorul zonei de supraveghere și în afara ei.

4.3.15.

Durata măsurilor de control al bolilor în zona de supraveghere

DSVSA poate elimina măsurile de control al bolilor aplicate în zona de supraveghere numai dacă a trecut perioada stabilită în anexa XI la Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a)

în zona de protecție au fost îndeplinite condițiile prevăzute și

b)

un număr reprezentativ de exploatații care dețin animale din speciile listate au făcut, cu rezultate favorabile, obiectul unor vizite efectuate de medici veterinari oficiali.

Ridicarea restricțiilor va fi comunicată către ANSVSA utilizând modelul de Raport de ridicare a restricțiilor conform Formularului nr. 14.

4.4.

Diagnostic de laborator

Dat fiind faptul că bolile încadrate în lista A sunt boli transmisibile care au un potențial de răspândire foarte rapid, indiferent de granițele naționale, care au consecințe socio-economice sau de sănătate publică grave și care sunt de o importanță majoră în comerțul internațional cu animale și produse de origine animală, și măsurile care se iau sunt cu totul speciale, unele dintre aceste boli lucrându-se în laboratoare cu risc ridicat de biosecuritate, respectiv nivelul 3 de biorisc.

Testele de laborator se efectuează în laboratoarele oficiale desemnate și acreditate conform prevederilor Regulamentului (UE) 2017/625, precum și în laboratoarele naționale de referință organizate în cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, în baza Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205 din 20 decembrie 2007 privind aprobarea laboratoarelor naționale de referință și a atribuțiilor acestora, cu modificările și completările ulterioare.

4.4.1.

Recoltarea, eșantionarea, ambalarea și transportul probelor pentru examenul de laborator se efectuează cu respectarea prevederilor

Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2018 , precum și a instrucțiunilor transmise prin note de serviciu de ANSVSA.

În cazul efectuării necropsiei, se completează Formularul nr. 15.

4.4.2.

Diagnosticul se stabilește în conformitate cu prevederile Manualului de Diagnostic pentru animale terestre al WOAH și cu instrucțiunile Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, denumit în continuare IDSA, în urma recomandărilor Laboratorului european de referință (EURL).

4.4.3.

Capacități de laborator: examenele de laborator pentru diagnosticul bolilor de categoria A sau emergente sunt efectuate de IDSA sau de LSVSA autorizate și desemnate de către autoritatea centrală și care au arondate probe în controlul oficial prin instrucțiuni ale ANSVSA.

4.4.4.

Sarcinile și responsabilitățile IDSA sunt următoarele:

a)

stabilirea metodologiei de diagnostic;

b)

colaborarea, cu Laboratorul european de referință și, după caz, cu Laboratoarele de referință ale WOAH și alte laboratoare recunoscute internațional cu expertiză în domeniu, cu privire la standardele și metodele de diagnostic, diagnosticul diferențial și alte aspecte tehnice;

c)

instruirea personalului de laborator implicat în diagnosticul de laborator al bolilor de categoria A sau emergente;

d)

asigurarea, la solicitarea ANSVSA, a expertizei tehnice în diagnosticul bolilor de categoria A sau emergente;

4.4.5.

Sarcinile și responsabilitățile Laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene:

a)

efectuarea examenelor de laborator în vederea supravegherii bolilor de categoria A sau emergente, conform precizărilor IDSA;

b)

comunicarea rezultatelor buletinelor de analiză atât la ANSVSA, cât și la județul de pe raza cărora au fost prelevate probe.

c)

instruirea în cascadă a personalului de laborator implicat în diagnosticul bolilor de categoria A sau emergente;

d)

participarea la investigații epidemiologice pentru obținerea de informații suplimentare în vederea stabilirii diagnosticului, atunci când este cazul.

Laboratoarele Naționale de Referință trebuie să dețină un stoc minim de mijloace de diagnostic (kit-uri, reagenți) pentru bolile din categoria A sau emergente, pentru care nu există supraveghere activă, necesare pentru a confirma primele suspiciuni de boală.

4.4.6.

Tipurile de probe recoltate în vederea aplicării metodologiei de diagnostic pentru bolile listate de categoria A, mai puțin bolile peștilor, sunt prezentate mai jos:

Tipurile de probe recoltate în vederea aplicării metodologiei de diagnostic pentru bolile din categoria A*

Nr. crt.

Denumirea bolii listate

Categoria bolii listate

Specii listate

Suspiciune de boală

Confirmarea bolii

Observații

Tip probă

Metodă testare

Cantitate minimă

Temperatura de transport

Tip probă

Metodă testare

Cantitate minimă

Temperatura de transport

1

Febra aftoasă

A+D+E

Artiodactyla, Proboscidea

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA/VNT)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA/VNT)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral/izolare de virus

5 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral/izolare de virus

5 ml

Temperatură de refrigerare

Tampon bucal/nazal

Detecție genom viral

-

Temperatură de refrigerare

Tampon bucal/nazal

Detecție genom viral

-

Temperatură de refrigerare

Tampon din bumbac, fără mediu de transport

Epiteliu vezicular

Detecție genom viral/izolare de virus

1 g = 1 cmp

Temperatură de refrigerare

În mediu de transport (mediu culturi celulare/TFS steril, pH = 7,2 - 7,6, cu 50% glicerol) dacă durata transportului este mai mare de 24 de ore

Lichid vezicular

Detecție genom viral/izolare de virus

400 µl

Temperatură de refrigerare

2

Infecția cu virusul pestei bovine

A+D+E

Artiodactyla

Prin Rezoluția nr. 18/2011, adoptată la a 79-a Sesiune Mondială a OIE, ce a avut loc la Paris în perioada 22 - 27 mai 2011, se recunoaște oficial că Pesta bovină (Rinderpest) nu mai evoluează în nicio țară sau teritoriu din lume

3

Febra Văii de Rift

A+D+E

Perissodactyla, Antilocapridae, Bovidae, Camelidae, Cervidae, Giraffidae, Hippopotamidae, Moschidae, Proboscidea

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA)

3 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral/izolare de virus

3 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral/izolare de virus

3 ml

Temperatură de refrigerare

4

Infecția cu virusul dermatozei nodulare contagioase

A+D+E

Bison ssp., Bos ssp., Bubalus ssp.

Cruste sau noduli de la nivelul pielii

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Cruste sau noduli de la nivelul pielii

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe EDTA

Detecție de genom/microscopie electronică

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe EDTA

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Tampoane nazale/bucale/oculare

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Tampoane nazale/bucale/oculare

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Tampon fără mediu de transport

Organe (pulmon, limfonoduri)

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus/examen histopatologic

(20-100 g)

Temperatură de refrigerare

Organe (pulmon, limfonoduri)

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus/examen histopatologic

(20-100 g)

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe heparina

Izolare de virus

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe heparina

Izolare de virus

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral

Examen electrono-microscopic

0,5-1 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral

Examen electrono-microscopic

0,5-1 ml

Temperatură de refrigerare

Secreții nazale/ orofaringiene/ conținut nodular/material seminal

Examen electrono-microscopic

0,5-1 ml

Temperatură de refrigerare

Secreții nazale/ orofaringiene/conținut nodular/material seminal

Examen electrono-microscopic

0,5-1 ml

Temperatură de refrigerare

5

Infecția cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină)

A+D+E

Bison ssp., Bos ssp., Bubalus ssp., Syncerus cafer

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (C-ELISA, RFC)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (C-ELISA, RFC)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Urină/sânge/lichid pleural de puncție

PCR

2 ml

Temperatură de refrigerare

Probe de la animale vii: tampoane nazale/lavaj bronhoalveolar/lichid pleural de puncție

Izolare agentul etiologic prin cultivare pe medii de cultură

5 ml

Temperatură de refrigerare

Tampoanele nazale se trimit la laborator în mediu special de transport (Bulion infuzie cord fără peptonă și glucoză, 10% yeast extract, 20% ser tratat termic cal sau porc, 0,3% agar, 500 UI Pen., 0,2 g/l acetat thaliu)

Teste de identificare agent etiologic (teste imunologice- inhibarea creșterii cu seruri hiperimune/IF)

Teste de identificare agent etiologic (PCR)

Probe de la animale moarte: fragmente de pulmoni de la limita zonelor afectate/ limfonoduri/lichid pleural/lichid sinovial în caz de artrite

Izolare agentul etiologic prin cultivare pe medii de cultură

200 cmc, 5 ml

Temperatură de refrigerare

Teste de identificare agent etiologic (teste imunologice- inhibarea creșterii cu seruri hiperimune/IF)

Teste de identificare agent etiologic (PCR)

6

Variola ovină și caprină

A+D+E

Ovis ssp., Capra ssp.

Papule imediat după instalarea acestora, cruste și porțiuni de piele cu leziuni nodulare

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

10-50 g

Temperatură de refrigerare

Papule imediat după instalarea acestora/cruste și porțiuni de piele cu leziuni nodulare

Detecție de genom, microscopie electronică/izolare de virus

10 - 50 g

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe EDTA

Detecție de genom

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe EDTA

Detecție de genom

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Tampoane nazale/bucale

Detecție de genom, microscopie electronică/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Tampoane nazale/bucale

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Tampon fără mediu de transport

Organe (pulmon, limfonoduri)

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus/examen histopatologic

(20-100 g)

Temperatură de refrigerare

Organe (pulmon, limfonoduri)

Detecție de genom/microscopie electronică/izolare de virus/examen histopatologic

(20-100 g)

Temperatură de refrigerare

Pentru examen histopatologic se introduc în formol imediat după recoltare

Sânge integral

Examen serologic/ microscopie electronică

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral

Examen serologic/ microscopie electronică

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe heparina

Izolare de virus

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge recoltat pe heparina

Izolare de virus

5-10 ml

Temperatură de refrigerare

Salivă/ secreții nazale/oculare/conținut nodular/urină/material seminal

Examen electrono-microscopic

0,5-1 ml

Temperatură de refrigerare

Salivă/secreții nazale/oculare/conținut nodular/urină/material seminal

Examen electrono-microscopic

0,5-1 ml

Temperatură de refrigerare

7

Infecția cu virusul pestei micilor rumegătoare

A+D+E

Ovis ssp., Capra ssp., Camelidae, Cervidae

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA/VNT)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA/VNT)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Tampoane ocular/nazal

Detecție genom viral/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Tampoane ocular/nazal

Detecție genom viral/izolare de virus

Temperatură de refrigerare

Tampon din vâscoză, fără mediu de transport Izolarea virusului este foarte dificilă, acest test este fără importanță în confirmarea focarului ci doar pentru obținerea de izolate virale pentru a fi expediate la EURL.

Organe (limfonoduri mezenterice și bronhiale, pulmon)

Detecție genom viral/izolare de virus

(20-50 g).

Temperatură de refrigerare

Organe (limfonoduri mezenterice și bronhiale, pulmon)

Detecție genom viral/izolare de virus

(20-50 g)

Temperatură de refrigerare

Izolarea virusului este foarte dificilă, acest test este fără importanță în confirmarea focarului ci doar pentru obținerea de izolate virale pentru a fi expediate la EURL.

8

Pleuropneumonia contagioasă a caprelor

A+D+E

Ovis ssp., Capra ssp., Gazella ssp.

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (C-ELISA, RFC)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (C-ELISA, RFC)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Urină/sânge/lichid pleural de puncție

PCR

2 ml

Temperatură de refrigerare

Probe de la animale vii: lavaj bronhoalveolar/lichid pleural de puncție

Izolare agentul etiologic prin cultivare pe medii de cultură

5 ml

Temperatură de refrigerare sau congelare

Izolarea și cultivarea sunt, frecvent, foarte dificile

Teste de identificare agent etiologic (PCR)

Probe de la animale moarte: fragmente de pulmoni de la limita zonelor afectate/ limfonoduri/lichid pleural

Izolare agentul etiologic prin cultivare pe medii de cultură

200 cmc, 5 ml

Temperatură de refrigerare sau congelare

Izolarea și cultivarea sunt, frecvent, foarte dificile

Teste de identificare agent etiologic (PCR)

9

Pesta cabalină africană

A+D+E

Equidae

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA)

3 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral, izolare de virus

3 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral, izolare de virus

3 ml

Temperatură de refrigerare

10

Infecția cu Burkholderia mallei (morvă)

A+D+E

Equidae, Capra ssp., Camelidae

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (RFC-EURL/ELISA/ Western blotting)

5 ml

Temperatură de refrigerare

Organe/țesuturi (granuloame nedeschise)

Examen bacteriologic

50 cmc

Temperatura de refrigerare

Examenul bacteriologic trebuie evitat pe cât posibil întrucât este foarte riscant pentru personal.

Examen morfopatologic (HE/HEA/HEV și Brown & Brenn)

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (RFC-EURL/ELISA/ Western blotting)

5 ml

Temperatura de refrigerare

11

Pesta porcină clasică

A+D+E

Suidae, Tayassuidae

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (VNT)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral,

5 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral,

5 ml

Temperatură de refrigerare

Set organe

Detecție genom viral

50 g

Temperatură de refrigerare

set organe

Detecție genom viral

50 g

Temperatură de refrigerare

set organe, stern

Detecție antigen viral prin IFD în cazul fermelor comerciale

50 g

Temperatură de refrigerare

Acest test se face împreună cu testul de detecție a genomului viral pe probe prelevate din ferme comerciale

set organe

Izolarea virusului pe culturi celulare

50 g

Temperatură de refrigerare

Acest test se face ca test suplimentar la prima apariție a unui focar într-un județ fără importanță în confirmarea focarului ci doar pentru obținerea de izolate virale pentru a fi expediate la EURL

12

Pesta porcină africană

A+D+E

Suidae

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (ELISA

2 ml

Temperatură de refrigerare

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Tehnici serologie (IPT/IFI/IB)

2 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral,

5 ml

Temperatură de refrigerare

Sânge integral cu anticoagulant (EDTA)

Detecție genom viral,

5 ml

Temperatură de refrigerare

Set organe

Detecție genom viral

50 g

Temperatură de refrigerare

set organe

Detecție genom viral

50 g

Temperatură de refrigerare

set organe

Detecție antigen viral prin IFD în cazul fermelor comerciale

50 g

Temperatură de refrigerare

acest test se face împreună cu testul de detecție a genomului viral pe probe prelevate din ferme comerciale

13

Gripa aviară cu grad înalt de patogenitate

A+D+E

Aves

Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant)

Detecția anticorpilor antivirus influența aviară prin reacția de inhibare a hemaglutinarii subtip H5 și H7

3 ml

Temperatură de refrigerare

Tampoane traheale/ orofaringiene și tampoane cloacale de la păsări vii și /sau fragmente organe (creier, pulmon, splină, ficat, cord, intestin, rinichi)

Teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H și N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus

1 tampon traheal/ orofaringian și 1 tampon cloacal pe pasăre

2 g/țesut

Imediat după prelevare- temperatură de refrigerare (transport maxim 24 ore).

Mai mult de 24 ore probele se congelează și se transportă pe gheață).

Tampoanele trebuie plasate în mediu cu antibiotic sau mediu de transport specific virusurilor.

Probele de fragmente organe pot fi congelate imediat fără mediu de transport.

Păstrarea probelor de fragmente organe și tampoane pentru o perioadă mai lungă se face la - 80 °C .

În caz de Suspiciune de boală Tampoane traheale/orofaringiene și Tampoane cloacale de la păsări vii suspecte de boală și/sau fragmente organe (creier, pulmon splina, ficat, cord, intestin, rinichi) de la păsări moarte

Teste de biologie moleculară: identificare genom virus influența aviară (proteina Matrix)

1 tampon traheal/ orofaringian și 1 tampon cloacal pe pasăre

2 g/țesut

Imediat după prelevare- temperatură de refrigerare (transport maxim 24 ore).

Mai mult de 24 ore probele se congelează și se transportă pe gheață)

Tampoane traheale/orofaringiene și tampoane cloacale de la păsări vii suspecte de boală și/sau fragmente organe (creier, pulmon, splina, ficat, cord, intestin, rinichi)

Teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H și N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus

1 tampon traheal/ orofaringian și 1 tampon cloacal pe pasăre

2 g/țesut

Imediat după prelevare- temperatură de refrigerare (transport maxim 24 ore).

Mai mult de 24 ore probele se congelează și se transportă pe gheață).

Tampoanele trebuie plasate în mediu cu antibiotic sau mediu de transport specific virusurilor.

Probele de fragmente organe pot fi congelate imediat fără mediu de transport.

Păstrarea probelor de fragmente organe și tampoane pentru o perioadă mai lungă se face la - 80° C.

14

Infecția cu virusul bolii de Newcastle

A+D+E

Aves

În boala de Newcastle se efectuează imunoprofilaxie.

În caz de Suspiciune de boală se prelevează Tampoane traheale/ orofaringiene și Tampoane cloacale de la păsări vii suspecte de boală și /sau fragmente organe (creier, pulmon splina, ficat, cord, intestin, rinichi) de la păsări moarte

Prin teste de biologie moleculară identificare genom

1 tampon traheal/ orofaringian și 1 tampon cloacal pe pasăre

2 g/țesut

Imediat după prelevare- temperatură de refrigerare (transport maxim 24 ore).

Mai mult de 24 ore probele se congelează și se transportă pe gheață)

Tampoane traheale/ orofaringiene și tampoane cloacale de la păsări vii suspecte de boală și/sau fragmente organe (creier, pulmon, splină, ficat, cord, intestin, rinichi)

Teste de biologie moleculară - identificare genom, determinarea patogenității (secvențiere) și teste de izolare și identificare a virusului

1 tampon traheal/ orofaringian și 1 tampon cloacal pe pasare

2 g/țesut

Imediat după prelevare- temperatură de refrigerare (transport maxim 24 ore).

Mai mult de 24 ore probele se congelează și se transportă pe gheață)

Tampoanele trebuie plasate în mediu cu antibiotic sau mediu de transport specific virusurilor.

Probele de fragmente organe pot fi congelate imediat fără mediu de transport.

Păstrarea probelor de fragmente organe și tampoane pentru o perioadă mai lungă se face la - 80° C.

* Nota:

Tipurile de probe se pot modifica în conformitate cu recomandările Laboratoarelor de Referință ale Uniunii Europene (EURL) sau ale altor organisme competente, în baza instrucțiunilor emise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în calitate de autoritate competentă centrală, comunicate oficial direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, prin note de serviciu.

Prelevarea probelor se realizează în funcție de leziunile constatate, de localizarea acestora și de simptomatologia clinică manifestată, în situațiile în care metodologia de diagnostic prevede aplicarea mai multor metode, acestea se aplică de către LNR din cadrul IDSA și/sau laboratorul desemnat, în baza referențialelor, în raport cu tipul probelor prelevate, disponibilitatea kiturilor de diagnostic și a echipamentelor existente.

4.5.

Proceduri de publicitate, avertizare a populației, relației cu media asupra bolilor de categoria A sau emergente

Publicitate și avertizare

1.

ANSVSA va monitoriza evoluția bolilor de categoria A sau emergente și va informa:

a)

instituțiile cu atribuții în controlul bolilor de categoria A, membre în CNCB;

b)

DSVSA;

c)

asociațiile de crescători de animale din speciile listate pentru bolile respective.

2.

În cazul existenței unui risc de boală de categoria A sau emergentă în Europa ori în țările din vecinătatea României, ANSVSA va iniția emisiuni televizate și intervenții prin intermediul mass-media pentru a explica populației despre aceste aspecte și riscul crescut pentru România. Serviciile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor de la punctele de trecere a frontierei de stat vor fi în stare de alertă.

3.

Populația va fi înștiințată despre posibilitatea de despăgubire în cazul bolilor de categoria A sau emergente.

4.

Asociația Generală a Medicilor Veterinari din România va publica articole referitoare la aspecte practice privind supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor de categoria A sau emergente și implicațiile sanitare și în special economice ale acesteia.

5.

În facultățile de medicină veterinară, o atenție deosebită se va acorda bolilor de categoria A sau emergente. Studenții vor fi înștiințați despre prevederile legale în vigoare și se va folosi sistemul video de instruire privind aspectele clinice ale bolii, diagnosticul diferențial, aspecte de diagnostic diferențial și principiile majore de combatere a bolii.

6.

Colegiul Medicilor Veterinari va prezenta la întâlnirile zonale sau naționale cu medicii veterinari de liberă practică împuterniciți aspectele menționate anterior.

7.

În funcție de situația epidemiologică, instituțiile prefectului vor fi informate de către DSVSA cu privire la situația bolilor de categoria A sau emergente.

8.

La fiecare DSVSA va exista cel puțin un exemplar din prezentul Manual de instrucțiuni pentru bolile de categoria A sau emergente.

4.6.

Proceduri de instruire pentru personalul cu atribuții în controlul bolilor

1.

Instruirile vor fi realizate de specialiști în domeniul controlului bolilor de la nivel central sau local și sunt destinate personalului din administrația publică implicată în controlul bolilor și personalului auxiliar sanitar-veterinar. Este de preferat ca exercițiile să fie organizate în cooperare cu instituțiile care au atribuții în controlul bolilor, așa cum este prevăzut în

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare și

Ordonanța de Urgență nr. 21/2004

privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Leg ea nr. 15/2005 , cu modificările și completările ulterioare. Acestea sunt:

a)

serviciile de stat sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;

b)

membrii Grupului Operațional de Experți pentru bolile de categoria A sau emergente organizat la nivelul ANSVSA;

c)

personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau ai Inspectoratelor pentru Situații de Urgență;

d)

reprezentanți din cadrul instituțiilor prefectului și ai Unităților Locale de Sprijin;

e)

medicii veterinari de liberă practică, din unități și ferme de creștere a animalelor;

f)

medicii veterinari de abator;

g)

gestionari ai fondurilor cinegetice, vânători.

2.

Instruirile pot fi: exerciții de simulare în timp real, teoretice, alerte, exersarea unor proceduri specific.

3.

Exercițiile de simulare și instruirile pot fi organizate la nivel:

a)

local, pentru instruirea personalului de pe teritoriul unui județ;

b)

regional, pentru instruirea personalului mai multor județe din aceeași regiune;

c)

național, pentru instruirea personalului din întreaga țară.

4.

Instruirile regionale și naționale trebuie urmate de instruiri în cascadă a personalului implicat în controlul bolii de la nivelul fiecărui județ.

5.

Organizarea exercițiilor naționale și regionale revine în sarcina ANSVSA, iar a celor locale revine DSVSA, sub directa coordonare a ANSVSA.

6.

Planul de urgență și Manualul de instrucțiuni pentru bolile de categoria A sau emergente vor fi reactualizate, în funcție de deficiențele de aplicare descoperite în timpul instruirilor și de modificările în structura Lanțului de Comandă, ori de câte ori este necesar.

7.

La nivel local, Planul de urgență și Manualul de instrucțiuni pentru bolile de categoria A sau emergente vor fi reactualizate ori de câte ori intervin modificări în structura Lanțului de Comandă și a personalului implicat.

4.7.

Închiderea focarului de boală de categoria A sau emergentă

Închiderea focarului de boală de categoria A sau emergentă se realizează după îndeplinirea condițiilor specifice prevăzute de legislația Uniunii Europene și națională în vigoare.

Se întocmește Act sanitar-veterinar de stingere oficială a bolii prevăzut în

anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară

privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare.

4.8.

Repopularea

1.

Condițiile pentru autorizarea de către DSVSA a repopulării unității afectate sunt următoarele:

a)

se va efectua o analiză pentru a evalua riscurile care decurg din această autorizare;

b)

se va verifica faptul că operațiunile finale de curățare și de dezinfectare și, după caz, de control al insectelor și rozătoarelor în unitatea afectată, sunt efectuate în conformitate cu procedurile stabilite la lit. A și C din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, utilizând produsele biocide corespunzătoare pentru a asigura distrugerea virusului incriminat;

c)

se va verifica documentația dezinfecției finale (de exemplu: corectitudinea întocmirii procesului- verbal, inclusiv respectarea indicațiilor din prospect pentru substanțele folosite, a perioadei de contact pentru fiecare acțiune desfășurată, corelarea cantității de dezinfectant cu suprafața dezinfectată, verificarea concordanței dintre suprafața declarată în procesul-verbal și suprafața reală a halelor și spațiului din exteriorul halelor, verificarea efectuării testelor de sanitație);

- repopularea nu se va efectua mai devreme de trecerea perioadei de monitorizare stabilită în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, calculată de la finalizarea operațiunilor finale de curățare și dezinfectare, cu rezultate corespunzătoare ale testelor de sanitație ca urmare a verificării eficienței dezinfecției efectuată de către medicul veterinar oficial. În cazul exploatațiilor în care operațiunile finale de curățare, dezinfectare și, după caz, dezinsecție, deratizare nu au fost realizate integral, prin derogare DSVSA poate autoriza repopularea după 3 luni de la efectuarea operațiunilor preliminare de curățare și dezinfectare, în urma unei evaluări a riscului care arată că riscul de răspândire a bolii de categoria A este neglijabil.

2.

Se recomandă repopularea exploatațiilor comerciale prin introducerea animalelor-santinelă, care reprezintă, din punct de vedere economic, un risc inferior față de situația unei repopulări complete.

3.

DSVSA are obligația de a supraveghea repopularea unității afectate.

4.

Cerințele pentru animalele destinate repopulării sunt următoarele:

a)

să nu provină dintr-o unitate care se află într-o zonă de restricții;

b)

cu maxim 72 h înainte de expediere, animalele sunt supuse eșantionării în vederea examenelor de laborator pentru a se infirma prezența bolii, iar costul testelor va fi suportat de operator/proprietar; procedura de eșantionare se stabilește de ANSVSA în funcție de specificul bolii.

c)

în cazul în care animalele destinate repopulării provin din unități de origine diferite, eșantioanele se vor preleva separat pentru fiecare unitate de origine;

d)

se introduc în toate unitățile epidemiologice și clădirile unității afectate;

e)

se introduc de preferință în același timp sau în perioada de monitorizare stabilită în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687, calculată de la data introducerii primului animal;

f)

ulterior introducerii, se vor efectua două vizite: o vizită în perioada de monitorizare stabilită în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și o vizită înainte de a trece 30 de zile de la vizita anterioară, efectuându-se cel puțin:

i.

verificări ale documentelor, inclusiv analiza evidențelor referitoare la producție, sănătate și trasabilitate;

ii.

examinarea clinică a animalelor;

iii.

în cadrul celei de-a doua vizite se vor colecta probe de la animale în vederea examenelor de laborator, iar costul testelor va fi suportat de operator/proprietar;

g)

animalele părăsesc unitatea numai cu autorizarea autorității competente și numai după obținerea unor rezultate favorabile la examinarea de laborator menționate anterior.

5.

De la data plasării animalelor în unitate până la sfârșitul repopulării, operatorul are obligația să:

a)

țină la zi evidența datelor privind sănătatea și producția;

b)

notifice imediat autorității competente orice schimbare semnificativă a datelor privind producția și orice alte anomalii.

După repopulare, în cazul apariției semnelor clinice de îmbolnăvire sau moarte din motive necunoscute a animalelor din unitate, animalele respective vor face de îndată obiectul examenelor de laborator pentru a infirma prezența bolii.

4.9.

Confirmarea într-o populație de animale sălbatice-plan de eradicare

1.

În cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A sau emergentă la animalele sălbatice din speciile listate, DSVSA stabilește o zonă infectată pentru a preveni răspândirea suplimentară a bolii.

2.

În zona infectată DSVSA organizează examinări post-mortem ale animalele sălbatice din speciile listate, ucise prin împușcare sau găsite moarte, precum și prelevarea de eșantioane pentru examene de laborator, atunci când este necesar.

3.

În zona infectată, DSVSA desfășoară cel puțin următoarele acțiuni:

a)

pune în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor și măsuri consolidate de biosecuritate, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A sau emergentă de la animalele afectate și de la zona infectată la animale neafectate sau la oameni;

b)

interzice circulația animalelor sălbatice din speciile listate și a produselor de origine animală obținute de la acestea, și

c)

asigură faptul că toate cadavrele de animale sălbatice din speciile listate sau părți ale acestora sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4.

DSVSA menține măsurile aplicate în zona infectată prezentate mai sus până când informațiile epidemiologice arată că populația sălbatică relevantă nu mai prezintă un risc de introducere a unei boli de categoria A sau emergentă în unitățile care dețin animale din speciile listate și până când grupul operațional recomandă eliminarea măsurilor.

4.10.

Vaccinarea

În situații epidemiologice grave, România poate pune în aplicare, cu aprobarea și sub directa îndrumare a Comisiei Europene, strategii de vaccinare ca răspuns la un focar al unei boli de categoria A sau emergente, pentru împiedicarea difuzării acesteia. Această decizie trebuie să ia în considerare, în special, gradul de concentrare a animalelor în anumite regiuni, precum și necesitatea de protejare a raselor individuale și a zonei geografice în care se efectuează vaccinarea.

Strategiile de vaccinare pot fi:

A.

Vaccinarea de urgență

1.

vaccinarea supresoare de urgență,

2.

vaccinarea profilactică de urgență,

3.

vaccinarea de urgență a animalelor terestre sălbatice.

B.

Vaccinarea profilactică, în cazul în care un vaccin împotriva unei boli de categoria A sau emergente este administrat animalelor terestre din zonele geografice neafectate în scopuri de profilaxie, altele decât cazurile vizate de vaccinarea profilactică de urgență.

Strategiile menționate pot fi aplicate simultan sau consecutiv la diferite populații de animale terestre deținute și sălbatice, în zone geografice diferite și la momente diferite pe durata evoluției unui focar și poate varia strategiile aplicate în funcție de zona, speciile afectate sau alte caracteristici definitorii.

În acest sens, dacă este necesar pentru controlul eficient al bolii de categoria A sau emergente pentru care se aplică măsurile de control al bolilor, ANSVSA poate:

a)

să elaboreze un plan de vaccinare;

b)

să instituie zone de vaccinare.

În vederea deciziei legate de planul de vaccinare și de instituirea de zone de vaccinare, ANSVSA ține cont de următoarele:

a)

cerințele privind vaccinarea de urgență prevăzută în cadrul planurilor de urgență menționate la art. 43 din Regulamentul (UE) 2016/429;

b)

cerințele privind utilizarea vaccinurilor, astfel cum se prevede la art. 46 alin. (1) și orice acte delegate adoptate în temeiul art. 47 din Regulamentul (UE) 2016/429.

Zonele de vaccinare îndeplinesc cerințele privind măsurile de diminuare a riscurilor menite să prevină răspândirea bolilor de categoria A sau emergente și pe cele privind supravegherea, astfel cum se prevede în orice acte delegate adoptate în conformitate cu art. 47 alin. (1) lit. (c) și (d) din Regulamentul (UE) 2016/429.

4.11.

Coordonarea cu statele membre învecinate, precum și cu țările terțe sau teritoriile învecinate

În cadrul procesului de aplicare a măsurilor de prevenire și control al unei boli de categoria A sau emergentă, dacă este cazul, ANSVSA/DSVSA colaborează cu țările/județele învecinate pentru o mai bună coordonare și eficiență a acestor măsuri.

Partea A V-A

5.1.

Conținutul unui "dosar de focar"

Dosarul fiecărui focar de boală de categoria A sau emergentă este întocmit de medicul veterinar oficial de la CSVSAO și de către medicul veterinar oficial responsabil de boala de categoria A sau emergentă și trebuie să conțină următoarele documente:

1.

Raport de notificare a suspiciunii de boală de categoria A sau emergentă, conform modelului prevăzut la

anexa nr. 2 la Normele metodologice

privind finanțarea cheltuielilor pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009

cu modificările și completările ulterioare;

2.

Decizie de plasare sub supraveghere oficială a unității în suspiciunea de boală de categoria A sau emergentă și de informare a proprietarului/deținătorului cu privire la măsurile dispuse -

Formular nr. 1 ;

3.

Inventarul animalelor în caz de suspiciune de .......... (numele bolii de categoria A sau emergentă) -

Formular nr. 2 ;

4.

Decizie de informare a cetățenilor cu privire la focare și măsuri -

Formular nr. 3 ;

5.

Ancheta epidemiologică -

Formular nr. 4 ;

6.

Act sanitar - veterinar de declarare a bolii, conform modelului prevăzut la

anexa nr. 1 la Normele metodologice

privind finanțarea cheltuielilor pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009

cu modificările și completările ulterioare;

7.

Raport de notificare de confirmare a bolii conform modelului prevăzut la

anexa nr. 3 la Normele metodologice

privind finanțarea cheltuielilor pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009

cu modificările și completările ulterioare;

8.

Informații suplimentare Raportului de notificare confirmare -

Formular nr. 5 ;

9.

Plan de măsuri pentru lichidarea focarului -

Formular nr. 6.1 ;

10.

Planul de depopulare în focar -

Formular nr. 6.2 ;

11.

Proces verbal privind informarea proprietarului despre acordarea despăgubirilor -

Formular nr. 7 ;

12.

Formulare privind acordarea despăgubirilor - conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009

cu modificările și completările ulterioare;

13.

Decizie de ucidere în caz de suspiciune/confirmare a bolii de categoria A sau emergentă -

Formular nr. 8 ;

14.

Decizie de distrugere a carcaselor și cadavrelor de animale prin metode alternative incinerare/îngropare -

Formular nr. 9 ;

15.

Act de dezinfecție, dezinsecție și deratizare-

Formular nr. 10 ;

16.

Notificare de instaurare a zonelor de restricții și de instituire a măsurilor în aceste zone -

Formular nr. 11 ;

17.

Decizie de instaurare a zonelor de protecție și supraveghere -

Formular nr. 12 ;

18.

Fișă de inspecție și examinare clinică pentru supravegherea animalelor deținute din speciile listate în exploatațiile nonprofesionale -

Formular nr. 13 ;

19.

Formulare privind recoltarea, eșantionarea, ambalarea și transportul probelor pentru examenul de laborator conform prevederilor

Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2018

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic;

20.

Raport de ridicare a restricțiilor -

Formular nr. 14 ;

21.

Act sanitar-veterinar de stingere oficială a bolii prevăzut în

anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară

privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare;

22.

Act de necropsie -

Formular nr. 15 .

5.2.

Documentele necesare pentru ordonarea măsurilor de intervenție în focarele de boala de categoria A sau emergentă