Decizia nr. 607/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016

privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Excepția a fost ridicată de Nicolae Popa în Dosarul nr. 131/64/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.797D/2021.

2.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care face referire la anumite împrejurări de fapt legate de Congresul Avocaților din anul 2019 în care s-a ridicat chestiunea adusă în discuție prin excepția invocată, precum și la situația sa personală.

4.

Susține că avocații pensionari au interesul ca banii cu care au contribuit la fondul de pensii să fie investiți în fonduri sigure, și nu riscante, așa cum procedează conducerea actuală a Casei de Asigurări a Avocaților (CAA). Interesul pensionarilor este ca banii din sistemul de asigurări să se aloce sanatoriului de la Techirghiol. Totodată, se susține că avocații pensionari nu au acces la procesul decizional din cauza faptului că cele două locuri alocate avocaților pensionari sunt ocupate de avocați definitivi activi. Invocă în susținere

art. 16 din Constituție .

5.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece prevederile criticate exprimă opțiunea legiuitorului cu privire la reprezentarea avocaților în cadrul Consiliului de Administrație al CAA. Se susține că textul criticat instituie o distincție rezonabilă și obiectivă, nefiind contrar

art. 16 din Constituție

și că avocații pensionari sunt într-o situație diferită de cea a avocaților care își continuă activitatea. Se mai arată că măsura criticată este

proporțională cu scopul avut în vedere la instituirea reglementării, respectiv reprezentarea echilibrată a ambelor categorii. De asemenea, se arată că textul criticat nu încalcă dreptul de a fi ales și libertatea profesiei de avocat. Alegerea reprezentanților avocaților ține de organizarea internă a profesiei de avocat, care ține de marja de apreciere a legiuitorului și de voința celor care aleg.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 131/64/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016

privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Excepția a fost ridicată de Nicolae Popa într-o cauză având ca obiect anularea parțială a unei hotărâri emise de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR).

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se solicită pronunțarea unei decizii interpretative, în sensul de a invalida din punct de vedere constituțional interpretarea instanței de fond potrivit căreia noțiunea avocați pensionari se aplică și avocaților pensionari, dar care își continuă activitatea. De asemenea, se solicită invalidarea interpretării instanței de fond potrivit căreia toți membrii Consiliului de administrație al CAA trebuie să facă parte din filiale diferite.

8.

Autorul excepției consideră că interpretarea criticată îi discriminează, în sensul interzis de

art. 16 alin. (1) din Constituție , pe avocații care, după ce s-au pensionat, nu mai prestează activități avocațiale, în raport cu avocații care, după ce s-au pensionat, își continuă activitatea de avocat. Discriminarea constă în faptul că avocații pensionari au posibilitatea de a deveni membri ai Consiliului de administrație al CAA atât în calitate de avocați în activitate, cât și în calitate de avocați pensionari, în vreme ce avocații pensionari care și-au încetat activitatea pot deveni membri ai Consiliului de administrație al CAA într-o singură calitate.

9.

Se susține că, potrivit interpretării instanței în fața căreia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, noțiunea avocați pensionari îi include și pe cei care își continuă activitatea, pe principiul că nu i se poate adăuga acestei noțiuni calificarea care și-au încetat activitatea de vreme ce însuși legiuitorul nu a făcut-o. Ca atare, nici instanța judecătorească nu este îndreptățită să realizeze o astfel de adăugare la textul legal sau să instituie o diferențiere.

10.

Autorul consideră că interpretarea

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016

nu trebuie să fie realizată izolat de alte prevederi legale care operează cu noțiunile de „avocați cu drept de exercitare a profesiei sau avocați în activitate“ și, respectiv, „avocați pensionari“. Astfel, autorul excepției menționează prevederile

art. 3 lit. a)

și ale

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 72/2016 , ale art. 49 din Statutul CAA și Regulamentul de organizare a alegerilor pentru desemnarea Consiliului de administrație al CAA și a membrilor supleanți. Din modul de enumerare separată, distinctă, în conținutul acestor prevederi a categoriilor mai sus amintite rezultă, în opinia autorului excepției, că cei care desfășoară activitate avocațială și după pensionare nu trebuie să fie incluși în sfera de aplicare a sintagmei „avocați pensionari“ din cuprinsul

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 .

11.

Legiuitorul a stabilit ca în componența Consiliului de administrație al CAA (organ de conducere) să fie incluși avocați care să facă parte din ambele categorii, fiind instituită, astfel, o structură dihotomică, formată din două categorii distincte componente, respectiv avocați în activitate și avocați pensionari.

12.

Avocații care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de lege au dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Exercitarea acestui drept le conferă doar calitatea de avocați în activitate, cel puțin din perspectiva alegerii membrilor Consiliului de administrație al CAA, întrucât aceștia, spre deosebire de avocații pensionari (care sunt radiați de pe tabloul avocaților), sunt înscriși pe tabloul avocaților, plătesc taxele și contribuțiile aferente, sunt înregistrați în evidențele instituțiilor fiscale ca plătitori de impozite etc.

13.

Prin dispozițiile analizate s-a instituit o protecție de către legiuitor în privința drepturilor avocaților pensionari retrași definitiv din activitate, în sensul oferirii posibilității de a candida pentru demnitatea de membru în Consiliul de administrație al CAA. Așadar, prin aplicarea/interpretarea greșită a

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 , protecția instituită este lipsită tocmai de esența ei.

14.

A permite avocaților pensionari, care își exercită profesia în continuare, să se înscrie pe lista avocaților pensionari determină restrângerea dreptului pensionarilor retrași din activitate de a accede la o poziție de membru în Consiliul de administrație al CAA, fiind nesocotit scopul legiuitorului de a avea dublă reprezentativitate.

15.

Dacă, ad absurdum, ar fi validată o altă interpretare a dispozițiilor

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 , s-ar ajunge în situația în care ar fi deopotrivă adevărate următoarele afirmații: (i) avocații pensionari care își desfășoară activitatea pot candida în calitate de avocați pensionari și (ii) avocații care își desfășoară activitatea după pensionare pot candida în calitate de avocați în activitate.

16.

O astfel de interpretare ar determina un blocaj care ar face imposibilă aplicarea

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 . Or, textele de lege trebuie interpretate în sensul în care acestea să aibă o aplicabilitate practică.

17.

Sub aspectul noțiunii „din filiale diferite“ trebuie verificat ca, pe de o parte, în privința categoriei „avocaților în activitate“, și, pe de altă parte, în privința categoriei „avocaților pensionari“, să nu existe avocați aleși din cadrul aceleiași filiale CAA. Dacă ar fi acceptată, ad absurdum, o altă interpretare, s-ar ajunge la situația în care, în măsura în care un avocat în activitate și un avocat pensionar, care fac parte din aceeași filială și obțin cel mai mare număr de voturi, nu pot fi desemnați ca membri ai Consiliului de administrație al CAA.

18.

Un candidat în categoria „avocați în activitate“ nu poate condiționa desemnarea unui candidat în categoria „avocați pensionari,“ cum nu este posibil nici ca un candidat în categoria „avocați pensionari“ să condiționeze desemnarea unui candidat în categoria „avocați în activitate“. Permiterea unei astfel de condiționări ar echivala cu o vătămare pentru una dintre cele două categorii care compun Consiliul de administrație al CAA.

19.

Un eventual argument, întemeiat pe faptul că filialele diferite trebuie apreciate în ansamblul componenței Consiliului de administrație al CAA, nu poate fi primit deoarece nesocotește structura dihotomică stabilită de către legiuitor.

20.

Prin raportarea noțiunii „din filiale diferite“ la întregul Consiliu de administrație al CAA, iar nu defalcat, pe fiecare dintre cele două categorii componente, se instituie o discriminare între „avocații pensionari“ și „avocații în activitate“.

21.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate exprimă opțiunea legiuitorului în ceea ce privește reprezentarea în consiliul de administrație al CAA.

22.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

23.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

24.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

25.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016

privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016.

26.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile criticate au fost modificate, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată și care, la data invocării excepției, aveau următorul conținut: „Consiliul de administrație al C.A.A. este format din 7 membri, dintre care 5 avocați în activitate și 2 avocați pensionari, cu o vechime de cel puțin 15 ani în profesie, aleși de Consiliul U.N.B.R. din filiale diferite, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.“

27.

Autorul apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi.

28.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că criticile formulate de autorul acesteia pun în discuție o simplă chestiune de interpretare a dispozițiilor

art. 108 alin. (1) din Legea nr. 72/2016

sau, alternativ, o chestiune de oportunitate a reglementării. În ambele situații, însă, excepția a fost ridicată cu încălcarea normelor procedurale, respectiv a prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , care impun Curții Constituționale să se pronunțe exclusiv cu privire la constituționalitatea reglementării primare.

29.

Autorul excepției apreciază că împrejurarea, posibilă în teorie, ca un avocat pensionar să își continue activitatea are o greutate suficient de mare încât să „răstoarne“ echilibrul pe care, în mod legitim, legiuitorul a dorit să îl stabilească între avocații activi și avocații pensionari în ceea ce privește ponderea acestora în compunerea Consiliului de administrație al Casei de Asigurări a Avocaților (CAA).

30.

Curtea reține că nici critica autorului care pune în discuție opțiunea legiuitorului potrivit căreia toți membrii consiliului de administrație al CAA trebuie să facă parte din filiale diferite nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. Această opțiune este, evident, legitimă, și este expresia intenției de a asigura o reprezentativitate cât mai mare a unui organ precum CAA, ce servește interesele tuturor avocaților care, în mod obligatoriu, fac parte din acest sistem de asigurări sociale.

31.

Ținând seama că autorul prezentei excepții formulează o simplă critică prin care, în mod evident, încearcă să obțină din partea Curții Constituționale o soluție care să îi folosească în circumstanțele particulare ale cauzei în care a ridicat excepția, aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Aceasta întrucât, așa cum subliniază Curtea Constituțională, înfăptuirea justiției reprezintă o activitate distinctă de asigurare a supremației Constituției și care se situează în sfera exclusivă a puterii judecătorești.

32.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 108 alin. (2) din Legea nr. 72/2016

privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Nicolae Popa în Dosarul nr. 131/64/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2025.