HG nr. 1090/2000

Anexa CRITERIILE

de măsurare, clasificare și marcare a lemnului în stare bruta

("clasificat CEE")

I. MĂSURARE

1.1. Generalitati

1.1.1. Măsurarea lemnului în stare bruta (denumit în continuare lemn brut) se face fie după volum (real sau stivuit), în metri cubi, fie după greutate, în tone.

1.1.2. Se utilizează numai sistemul metric.

1.1.3. Dispozitivele de măsurare vor fi autorizate oficial și vor fi menținute într-o stare buna.

1.2. Lemn lung

1.2.1. Lemnul brut al cărui volum este de obicei exprimat în metri cubi reali se numește lemn lung.

1.2.2. Lemnul lung, considerat convențional cu secțiune circulara, se măsoară volumic piesa cu piesa. Lemnul lung cu forma neregulata se măsoară volumic pe porțiuni, prin excluderea formei neregulate.

1.2.3. Volumul unei piese (bustean) se determina în funcție de lungime și de diametru, măsurat cu coaja sau fără coaja. Volumul se calculează cu trei zecimale, utilizându-se tabelele de cubaj.

1.2.4. Rezultatele masurarii diametrelor pieselor se exprima în centimetri, fără rotunjire. Valorile diametrelor rezultate în urma masurarii bustenilor cu coaja se reduc în mod corespunzător în conformitate cu normele specifice în vigoare.

1.2.5. În situația masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora, până la și inclusiv 19 cm, fără coaja, se folosește în calculul volumului valoarea diametrului orizontal.

În situația masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora, peste și inclusiv 20 cm, fără coaja, se folosește în calculul volumului media aritmetica a doua diametre, orizontal și vertical, pe cat posibil cu valori extreme.

În situația în care mijlocul lungimii bustenilor se afla într-o zona neregulata sau de insertie a cracilor, valoarea diametrului ce se utilizează în calculul volumului se obține ca medie a rezultatelor masurarilor făcute de o parte și de alta, la distanta egala de mijlocul busteanului.

1.2.6. Rezultatul masurarii lungimii pieselor se exprima în decimetri, fără rotunjire. Pentru lemnul lung cu un diametru mediu de până la 20 cm inclusiv, fără coaja, lungimea pieselor se exprima în metri, fără rotunjire.

Dacă taieturile sunt în unghi, lungimea se măsoară din centrul taieturii acestora (secțiunilor).

1.3. Lemnul stivuit în metri cubi

1.3.1. Lemnul brut al cărui volum este exprimat în mod obișnuit în metri cubi stivuiti se numește lemn stivuit în metri cubi.

1.3.2. Lemnul stivuit în metri cubi va avea o supramasura în înălțime de cel puțin 3% .

II. CLASIFICARE

2.1. Generalitati

2.1.1. Lemnul brut se clasifica:

(i) după specie sau grupe de specii și după denumirea comuna;

(ii) după dimensiuni;

(iii) după calitate.

2.2. Clasificarea după dimensiuni

2.2.1. Pentru măsurarea diametrelor și a lungimilor bustenilor, în scopul clasificarii acestora, se aplică prevederile pct. 1.2.4, 1.2.5 și 1.2.6.

2.2.2. Clasificarea dimensionala a bustenilor se face, indiferent de lungimea acestora, în funcție de diametrul mediu, fără coaja, utilizându-se următoarele clase de diametre:

Clase de diametre

L 0

până la 10 cm

L 1a)

10-14 cm

L 1b)

15-19 cm

L 2a)

20-24 cm

L 2b)

25-29 cm

L 3a)

30-34 cm

L 3b)

35-39 cm

L 4

40-49 cm

L 5

50-59 cm

L 6

peste 60 cm

2.2.3. Se pot forma alte clase după L 6, mentinandu-se totuși aceeași gradare. Subdiviziunile a) și b) pot fi restrânse sau extinse la toate clasele.

2.2.4. Lemnul lung se clasifica după lungimea minima și diametrul minim la capatul subtire al bustenilor, fără coaja, utilizându-se următoarele clase:

Clase de lungimi minime cu diametre minime la capătul subțire:

H 1

8 m

10 cm

H 2

10 m

12 cm

H 3

14 m

14 cm

H 4

16 m

17 cm

H 5

18 m

22 cm

H 6

18 m

30 cm

2.2.5. Sortimentele de lemn lung (stâlpi, prajini, bile, manele și altele) se clasifica în funcție de diametrul măsurat cu coaja la distanta de 1,00 m de la capatul subtire al piesei, astfel:

Clasa:

P 1

până la 6 cm inclusiv

P 2

7-13 cm

P 3

peste 14 cm inclusiv

2.2.6. Lemnul stivuit în metri cubi se clasifica în funcție de diametrul măsurat, cu coaja, la capatul subtire, astfel:

Clasa:

S 1 - lemn rotund cu diametre între 3 și 6 cm inclusiv

S 2 - lemn rotund cu diametre între 7 și 13 cm inclusiv

S 3 - lemn rotund cu diametre peste 14 cm inclusiv

În situația în care lemnul stivuit este fără coaja, valorile diametrelor de mai sus se reduc cu 1 cm.

2.3. Clasificarea după calitate

2.3.1. Clasificarea după calitate are în vedere următoarele criterii:

a) curbura: se exprima în cm/m, rotunjindu-se în sus sau în jos (de exemplu: 2,2 => 2; 2,6 => 3), și reprezintă raportul abaterii (devierii) de la axa longitudinala a lemnului în raport cu linia dreapta și lungimea porțiunii curbate;

b) fibra rasucita: se măsoară prin determinarea distantei dintre direcția fibrelor (rasucite) și paralela la axa lemnului.

Se exprima în cm/m;

c) conicitatea anormala: reprezintă raportul dintre diferența valorilor diametrelor măsurate la cele doua extremitati ale piesei de lemn și distanta dintre extremitati. Se exprima în cm/m;

d) nodurile: sunt părți de crengi, inglobate în masa lemnului, cu structura diferita de aceasta, și pot fi la vedere sau ascunse. Acestea pot fi sanatoase, vicioase sau putrede. Mărimea nodurilor se determina prin distanta dintre cele doua tangente la conturul nodului, paralela cu axa longitudinala a piesei de lemn, și se exprima în mm;

e) nodurile concrescute, galme;

f) inima excentrica;

g) lemnul de reactiune: poate fi lemnul tensionat în cazul foioaselor și lemnul de compresiune în cazul rasinoaselor;

h) neregularitățile conturului;

i) crapaturile (ruluri, cvadranuri, gelivuri etc.);

j) lemnul derivat din arbori uscati și defectele datorate uscarii naturale;

k) decolorarea;

l) alte defecte (cauzate de microorganisme și insecte dăunătoare etc.)

III. MARCARE

Clasele de identificare care corespund clasificarii după calitate sunt:

Clasa A/CEE - lemnul sanatos, cu calități specifice superioare, fără defecte sau având defecte de asa natura încât nu se limitează utilizarea sa;

Clasa B/CEE - lemnul de calitate standard, incluzând lemnul într-un stadiu incipient de uscare pe picior, având într-un cuantum nesemnificativ următoarele categorii de defecte: curbura, fibra rasucita, conicitate, noduri, excentricitate, neregularități ale conturului sau alte defecte izolate;

Clasa C/CEE - lemnul care din cauza defectelor nu poate fi clasificat nici în clasa A/CEE, nici în clasa B/CEE, dar care totuși are o astfel de calitate încât poate fi utilizat în industrializare.

Lemnul lung din clasele A/CEE și C/CEE trebuie să aibă marcată clasa de identificare cu vopsea care nu se șterge. Marcarea nu este necesară pentru lemnul lung din clasa B/CEE.

-------