Decizia nr. 699/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Lidia Mihaela Dumitru în Dosarul nr. 187/105/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 603D/2022.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.879D/2022, având un obiect similar, excepție ridicată de Zorinel Pașa în Dosarul nr. 680/105/2022 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

6.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.879D/2022 la Dosarul nr. 603D/2022, care a fost primul înregistrat.

7.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 123 din 27 februarie 2025 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8.

Prin Încheierea din 15 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 187/105/2021, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Lidia Mihaela Dumitru într-o cauză având ca obiect transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă și formează obiectul Dosarului nr. 603D/2022.

9.

Prin Sentința civilă nr. 1.604 din 21 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 680/105/2022, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 . Excepția a fost ridicată de Zorinel Pașa într-o cauză având ca obiect acordarea pensiei pentru limită de vârstă și formează obiectul Dosarului nr. 1.879D/2022.

10.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a

Legii nr. 207/2020

pentru modificarea

alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, nu și pensiilor aflate în plată, iar sintagma "reducerea vârstei standard de pensionare" se aplică doar pensiei anticipate parțiale, nu și pensiei pentru limită de vârstă.

11.

Se arată că supunerea la un grad de poluare caracteristic anumitor localități i-a afectat pe toți locuitorii orașului, care au un drept egal la ocrotirea sănătății și la un mediu sănătos, iar dreptul lor de a se recupera după ce o viață întreagă au fost supuși la noxe este același, fie că s-au pensionat în luna august sau în luna septembrie a anului 2020, fie că beneficiază de pensie pentru limită de vârstă sau pensie anticipată parțială.

12.

Mai mult, acordarea acestui beneficiu doar în cazul pensiei anticipate parțiale este discriminatorie și încalcă dreptul de proprietate consfințit de

art. 44

și

47 din Constituție , în măsura în care nu se aplică pensiei pentru limită de vârstă, care de plano corespunde plății unor contribuții de asigurări sociale mai mari.

13.

Sunt invocate și considerente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la interzicerea discriminării.

14.

Discriminarea intervine în cazul reducerii elementului unic al vârstei standard de pensionare numai în situația deschiderii dreptului la pensie anticipată parțială, nu și în cazul pensiei pentru limită de vârstă, deși în ambele ipoteze este îndeplinită condiția reducerii vârstei standard de pensionare constând în locuirea în zone afectate de poluare remanentă pentru o perioadă de cel puțin 30 de ani. Or, având în vedere elementul unic (vârsta standard de pensionare) și fix (65 de ani) care se reduce, precum și caracterul independent al condiției care determină reducerea - locuirea în zone afectate de poluare remanentă pentru o perioadă de cel puțin 30 de ani -, se apreciază că aplicarea acestei condiții în mod aleatoriu, numai în anumite situații, creează un tratament discriminatoriu între persoanele care au locuit în zonele respective.

15.

Neaplicarea reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani și în cazul persoanelor care ar îndeplini condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi, eludând însăși esența raționamentului pentru care dispozițiile

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

au fost adoptate, respectiv acordarea unui beneficiu persoanelor care au locuit în zone afectate de poluare remanentă pentru o perioadă îndelungată.

16.

Dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare prevăzut de

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

aparține tuturor persoanelor care au vocație de a deveni pensionari, indiferent de categoria de pensie în care se încadrează, instituirea unui alt tratament juridic fiind discriminatorie și încălcând principiul garantat de

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17.

În cazul de față, scopul urmărit prin norma legală respectivă este unic și constă în acordarea unui beneficiu (reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani) unei singure categorii de persoane (celor care au locuit în zone cu poluare remanentă mai mult de 30 de ani). Așadar, se apreciază că nu se justifică aplicarea normei respective în mod discriminatoriu, cu încălcarea scopului reglementării, numai pentru o anumită categorie de pensionari. Norma nu a fost adoptată pentru o anumită categorie de pensionari, ci pentru toate persoanele care au locuit timp de peste 30 de ani într-o zonă cu poluare remanentă. Aplicarea reducerii respective numai în cazul unui anumit timp de pensie, în contextul în care condiția locuirii în zone cu poluare remanentă timp de peste 30 de ani nu are nicio legătură cu tipul de pensie, reprezintă o diferență de tratament nejustificată în mod obiectiv și rezonabil, constituind în același timp o încălcare a principiului egalității în fața legii.

18.

Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Instanța arată că aplicarea prevederilor criticate doar în cazul pensiilor stabilite după intrarea în vigoare a

Legii nr. 207/2020 , nu și celor aflate în plată, se impune tocmai în vedere respectării

art. 15 alin. (2) din Constituție

care prevede că legea se aplică doar pentru viitor. De asemenea, arată că pensia anticipată parțială este reglementată ca o excepție de la regulile generale, iar situația deosebită a persoanelor care solicită o astfel de categorie de pensie a îndreptățit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiții și criterii derogatorii.

19.

Tribunalul Prahova - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât reglementarea criticată reprezintă opțiunea legiuitorului, permisă de prevederile

art. 47 din Constituție , nefiind, astfel, discriminatoriu.

20.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

21.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

22.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

23.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care, la data invocării prezentei excepții, reglementau condițiile în care se putea beneficia de reducerea vârstei de pensionare fără penalizarea prevăzută de alin. (4) al aceluiași articol. Curtea observă că, ulterior sesizării,

Legea nr. 263/2010

a fost abrogată prin

art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023

privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată care, la data ridicării excepției în cele două dosare conexate, aveau următorul cuprins: "Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din județul Alba, Băița din județul Bihor, Bacău și Onești din județul Bacău, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria și Făgăraș din județul Brașov, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Galați din județul Galați, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Urdari și Turceni din județul Gorj, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Săvinești din județul Neamț, Brazi și Ploiești din județul Prahova, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)."

24.

Autorii apreciază că textele criticate sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în

art. 4

privind egalitatea între cetățeni,

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 34

privind dreptul la ocrotirea sănătății,

art. 35

privind dreptul la un mediu sănătos și

art. 47

privind nivelul de trai.

25.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că criticile din prezenta excepție au mai fost, în esență, ridicate și în cauza soluționată prin

Decizia nr. 123 din 27 februarie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 6 august 2025, prin care Curtea a statuat că, pentru a fi acordată, pensia pentru limită de vârstă este supusă unor condiții diferite față de pensia anticipată parțială. Diferențele privesc perioadele care sunt luate în calculul stagiului complet de cotizare, vârsta de pensionare și perioadele care permit reducerea vârstei de pensionare. Astfel, în cazul pensiei pentru limită de vârstă, la calculul stagiului complet de cotizare sunt luate în considerare și perioadele asimilate enumerate la

art. 49 din Legea nr. 263/2010 , solicitantul pensiei trebuie să aibă vârsta standard de pensionare prevăzută de

art. 53

din aceeași lege, iar această vârstă poate fi redusă potrivit

art. 55 - 61 din Legea nr. 263/2010

pentru o multitudine de situații în care persoanele au realizat stagiul de cotizare, fără a beneficia însă și de o reducere suplimentară pentru că au locuit în zonele menționate în

art. 65 alin. (5)

din aceeași lege.

26.

Persoanele care solicită pensia anticipată parțială nu pot beneficia, la stabilirea stagiului complet de cotizare, de perioadele asimilate. În schimb, acestea pot ieși la pensie fără a avea împlinită vârsta standard de cotizare, cu o reducere de 5 ani, iar această reducere nu este penalizată dacă persoana a locuit cel puțin 30 de ani în zonele poluate prevăzute de textul de lege supus controlului de constituționalitate.

27.

Curtea a reținut în paragraful 17 al

Deciziei nr. 123 din 27 februarie 2025

că dispozițiile

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

instituie o excepție de la penalizarea beneficiarului pensiei anticipate parțiale reglementată în favoarea persoanei care a optat pentru pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, în situația în care acesta a lucrat 30 de ani în anumite zone poluate. În cazul pensiei pentru limită de vârstă însă, legiuitorul nu a prevăzut penalizări, întrucât pensionarul îndeplinește atât condițiile de stagiu complet de cotizare, cât și pe cele de vârstă standard de pensionare. Prin urmare, o reglementare similară cu aceea cuprinsă în

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

nu și-ar găsi rațiunea.

28.

Curtea a mai statuat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu reglementează un caz de reducere a vârstei legale de pensionare, ci doar de exceptare de la penalizare.

29.

Curtea a conchis analiza arătând că autorul excepției solicita completarea reglementării referitoare la condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu un nou caz de reducere a vârstei legale de pensionare. Această atribuție depășește însă competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa dispozițiile legale supuse controlului, și revine în mod exclusiv legiuitorului, conform

art. 47 alin. (2)

și

art. 61 alin. (1) din Constituție .

30.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Lidia Mihaela Dumitru în Dosarul nr. 187/105/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și de Zorinel Pașa în Dosarul nr. 680/105/2022 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 decembrie 2025.